brongice (sutura

resiantE prin di-

nui segment. lob

o impune. Avan-
egime Ei in con-
t indicate in: Capitolul 17
ce:
n lobr,rl respectiv; PATOLOGIA GLANDEI MAMARE

nqiectazii, empie- tEzir$fl TNFLAMATo€I|,:t:":,,j-DEr T AMARE

M:rstitclc acrrtc sint proces€ inflamatorii acute ale glandei mamare

pl-opriu-zisc. Pararnastitele reprezinti locAlizare_a inflama{iei la fesutul
c.>pjuuctivo-:.rdipos incon'jurdtor Ei de suslinere al glandei Ei, dupd q.dig,
pot:li premamlre, superficiale (supramastite) qi retromamare, profunde
(infrarrrlstite). Paramastitele pot fi independente- q3u complicd o mastitd,
iaz in carer vorbim de o panmastitd, termen ce defineEte flegmonul difuz
:rl sinului cu evolufie mai severd
In rirport ctr a}iptarea s-au.definit din acest pqnct de vedere formele:
mastiti acutir de alSptare;
- mastitir acuti in afara alSptirii.
-
Etiologie
X{astiia actr,ti de allptare este favorizatA de traumatismele repetate
produse de suptul nou-rnAscutului Ei uneori de eroziurnile 9i fisurile ma-
melonului, frecvente mai ales la primiparele cu pielea finS sau mame-
lonul scurt. Intreruperea aldptdrii duee la stazd care favorizeazi infec-
tia. Carar:terul lobar al mastitei acute demonstreazd cd microbii au ca
poartir clc intrare in'glandd calea canalard (canalele galactofore). Germe-
nil mai frccvent intilniti sirn,t stafilococul gi streptoeocul. Gonococttl, co-
libercilut 1i anaeiobii se intil,nesc cu totul exceptional.
Mastitl acuti in afara al5ptdrii este mai frecventi in primcle z.ile
ale vietii (mastita no,tt-ndscutu,lui), in a -doua copil5rie (mastita puberti-
tii) ti la menopauzf, momente de evolutivitate ale,glandei. Mastita poate
fi qi urmarel unui hematom traumatic i'ntraglandular infectat sau poate
rcprezenta un abces metastatic in cursul unei septicemii, septicopiocmii,
febre tiioiclc etc. cind irrfec{ia se produee pe cale sangvinS.
Anatomie patologicd
Nlarstita actrti din cursttl aldptdrii este adesea unilaterali; in 200,/0 din
cazuri lfecliunea este bilaterald. Infecfia intereseazd in stadiul ini{ial
rrrrtrl sau mai multe canale galactofore (galactoforita acutd) dupit care.
in rrl doilca stacliu, care nu este obligatoniu; cuprinde lobul sau lobii glan-
dulari tributari canalelor galactofore infectate (abcesul mamar). Coledia,
inifial linrikrtir lobular, se extinde prin perforarea septurilor conjunctive
inte'rlobulare la lobii vecini, explicind aspectul pe secfiune al cavitirtii
tubc'esului cure este neregulat, cloazonat de bride, septuri, resturi dc te-
sut glandular. Cavitatea con.fine puroi amestecat cu lapte.
Microscopic se constatS: refea de cazeind ce u'mple fundurile de sac
qlandr:lare" celule epiteliale descuamate, {esut conjunctiv cu infiltratii
leucocitare. In. cele din urmi lobul devine o cavitate purulenti.

#9
 Simptomatologie
Mastitaacutdtlelacta{ieaparecupredilec{i,einsdptSminaa'2-a-a
4-a dupd naqtere, cu 'un aepu! in ganeral $nt. eUytaS3 devture dureroa-
,a, Jf"'"a" "'" t,-,inetiar", a..ti*" [rea qi dureroasd. Atingerea sinului Si
ilirCarn. braf.lui eiagereazd duierea'- Comprimarea sinului in aceastd
;;;"i;Ad;il;"pf (oo-respr.urzdtoare galactoforitei) face.si precipite-din
5;"1"t' ;"U;i;i;;; i ,..o.ti. gilbuie (amestec_'de puroi-;i l_apte). Dacd
sEcrelie se imbibd f; un tifon alb, ea lasd o patd gilbuie (sem-
""L"iia
nul lui Budiu).
Semnele generale sint febra, frisoanele, alterarea stirii
generale, hi-
perleucocitoza.
Diagnostic
La in3pec{ie sinul apare inilial mlrit de volum, globulos' cu teSumen-
te G *E" Ipri*, cu tircututie colaterali bog.ate. In cazurile hi-
""iiurri
;;;di"";; pof placarde de limfa,ngit5, rogii, calde, dureroase
de la care ,pornesc |to,u" de limfangitA tronculard spre. axil5. Tof Ia
"oriitut"
-a;""ta
in-
para-
;il;i";;- f,";t trrlterior o tumefaclie cu localizare mai ales
-'"'iu
arcolard.
p"rpare sinul este d,ureros, cu temperatura locala.clescuti._{9-
it".t in infiltrafie qi edem al tegumentelor ce se on-
dincariie l'ocdle aparitia fluc-
;;i;;;;--rii" "ot
de mastitS. Dueiea he intr-un punct
-si rarnolirea
il;;i;i iescoperita p"i" -p""a-.q*presiune bimanual5 marcheaz6
p"itru abeesele superficiale. (subcutanate qi
i"""rti"i infiitrativ. de eviderrt!.t, pentni uryi-
;;;;d;I"t" superficiale)-nu&uenta este us.or
$tt;?;d;?;;e"1;i' s.i retronnamare iluctuenla este un semn tardiv'
inonerant. dar aefmitarei ,unui bloc inflamator dur, persistenla pro-
qi in-
il;lift;il" dil"ib;9i tumefacfiei. mobilizarea sinului pe planurile
tranEeazl diagnosticul (fig' tZ'|)'
-* cazurife
funde
h insogite de limfan-git5, in axila corespunz5toare percepem D
dureroas5,
-""b;il;;--tt""i'p"iiii"
adenopatie uneori voluminoasS.
i"-it"rit"Ete deci pe anamnezd (intervalul de timp
a" r"'"%ii"rl, .taptar"a) Ei pe examenul ttitti" (semrre generale si locale)'
Diagnosticu| diferen{iol se va face cu:
_ iirnpta stazd de'lapte (ango-rjarea sinulgi) careprin TeprezintS o stare
fiziolcgl;;-;'-gra"dei inr"ii"i*tt fioula; se manifestd tumefactje uni-
ioima"a sinuliri fipi" i"tto*e.tElor generale gi locale inflamatorii' Simr-'-
"" tomele disPar duPd evacuarea
laptelui; acesta nu are asPect
purulent gi nu conline germeni
.in culturi;
- erizipelul Pielii regiu-nii
marnare, in-care placa erizipela-
toasd elevatd, cu burqletul sPe-
cific fata de Pielea din jur' uEu-
reazd diagnosticul;
mastita acutA carcinoma-
- (canceml
toasd acut al sinului)
intilnitd la ferneile tinere in
timpul sarcinii sau aliptdrii. Se
insotegte de febr5, dureri, ro-
l'lg. 17.1. llasllll aeuti. Eeate, edemul difuz al tegumen-

480
 telor, semnul cojii de portocalS'.Adenopatia u*ra' Ynfr d ftrnrrm16
in cancerul acut -"-"i,
prin mase gruFmrc
sg manifestd 'tnn* m-
fluente' fixali;evotutiv
e siptimina a 2-a
- a subacut al unui carcinom cu dezvoltrye ra+ifi
rptarea devine dweroa-
i. Atingerea sinului qi *";##;; ua-o"u-to"*" pseudoinflamatorii limitate doar la am adra
rea sinului in aceasta al sinului.
-' "ii;#; elucidarea diagnrdsticului sint utile mamografia' termqralia
i) face si precipite din qi teletermografia dinamicd.
e puroi qi lapte). Daca
d o patd gilbuie (sem- Prognostic in continuare
Prognosticul funclional este- rezerv: ttdeoarece aliptarea poate produce su-
rea sGrii generale, hi- este
-d-ificild sau i-ri*iuila. Neintremperea alaptdrii
g"t"l"i^i"t""tji enterice qi -pulmonare de mare gravitate'
ln absenta tr,,t'a'rn-e"Juiui chirurgicit tocaiul supurativ fistulizeazd
poate.duce la extinde-
,oo.,iur, *'irenai ;;;;;i i,nsuficient, fapt care
evolutii nefaste. zupu-
, gtrobulos., cu tegumen- ii|'i"i"piJt;;# . Or*iriit"ir itt
"ottditiiie
unei
o panmastiti ce
bogate In cazurile hi- *,atia se extinde
"ut
;-"*ur qi premamar determinind
sjrpuratia se poate ex-
, si|
calde, dureroase ;;ffi aril;;d;d". bi," iugiuirea retroma.mqra.
il axit5. Tqt Ia in-
rye iilH ir ;i't-i r"egiumea gitului sau cavitatea toracicd'
slizare mai ales para-
Formc clinice
Variate 'in raport cu
f, i€'cali crescutd.. Mo- Mastitele acute se pot prezenta sub forme clinice al acestuia'
qi cu caracterul morfologic
ilrgmentelor c€ se on- localizarea pr*"*tinii-ilrrttmator i$i are
Elgmct s.i aParilia fluc- inflamator acut
Abcesul pr"*orno, (wprcnnasiitc). Procesul loji
il mmeheazi ramolirea pt"-"-"t dispus-sub formi
sediul la nivelul {esutului adipos- crestele Dur6t. De la focaml infla-
de
rfiaft"a'g {zubcutanate si
adipoase subcutanilte delimitat:e ds
pentrd abce-
nft{,qn,g&rq .mator pornesc tr"rr"" a"li-r"ngiti superficiali vizibile. pe tegument 1
h sce un setnn tardiv,
citre ga,nglionii axil"ari-ae aceeiqi par{e, adenopatia sateliti eu caracter
fu. Fsistenfa qi in- i"lf fiirnd intotdeauna prezonti
hlqnMi pe planurile Pro- "-""toi bursa gr6soasa rytr9-
Abcesul retrornamar (iifromnstital afdteazd
$tr:i6i;"*#
':i-

ilw3at8ffi€ perc€pem D HT1Elj"li:'g"rl,rurilgi':l:E"frgf

retromamar cane comrr:oricd printr-un orificiu
ii:inrem-alul de tin'ln rriandulari Si alta situatd aspeetul *nei. infecfii severe' cu
gserate Si locale). si-Jt"t*iotogiu imbracd
stare gener"ra "rtjiiiil"i;ffi- tio""u. iai examenul
"."'iliiJ^J["i"i]. local arati sinul
i*itiffri Ei i*pi"r-iniinte, foarte dureros. In qan{ul submamar poate
rwezintd o stare ;fi;;;;:buretetu de edem 9i se poate constata fluctuenla'
p:nn tmefacfie uni-
n-
nnmlFimlrnatorii. Si m AbcesulhtberosaL'sinului.Inflamaliaarecapunctde.plecaregBn'de.
pr1ntr-o
frtEE6 evacuafea te sudoripat" qi *LUr.=" ale areolei mamare. Se caracterizeazidur^eroasi,
i"-"ra, inici,' ."t"ti*r bin<i individualizatd, rogie-albistruie,
"rliilu @e aspect
Mu .n@!@e germeni -moale.
-- boleetia se deschde spcrtan fa piele'
triegnonut difuz al sinului lpare obiqnuit ! -femeil_e debilitate qi su-
@Cj5i regi,rrii
prainlJctate; este caracterizat ae tenainp sa difuzanti qi necrozanti cu
. semne de infecfie severd.
mflm ufleipeia-
ruru ffin@iletil"l s;i - Mastita nou-niscutului: sinii sint mdrili de volum ca nigte ,,sticle de
,ffim juw, usu- ceasornics; se vindecd spontan sau apare supurafia'
Mastita pubertd{ii, mai fi.ecvent5 la biiefi, se caractetizeaz| prin tu-
lM fttutimlma- mefacfia dureroasS a sinului si se vindece de obicei spontan.
d, d sfrnuiui) Mastita de menoptnti are evolufiie subacutd sau cronici. Se,manifes-
rffimntrh tin€re in tn primtr-o tumefactie duri, adeseaaderenti'la.piele s-i cu adenopatie sa-
m df,ptirii. Se tefite. Se impun sectorectomia qi biopsia extemporanee pentru tranqarea
ffi*mhrrrfL &reri, ro- diagnosticului.
'ffiffiird tegumen-
3t - Chirurgie 181
 ' Tratam,ent
Tratamentul mhstitelor acute trebuie diferenfiat in funcfie de forma
clinicd qi stadiul evolutiv al procesului inftamator.
Trotancnall profiladic constd in igiena riggroasd a mamelonului qi
cavititii bucale a nou-*riscutului.
. Tratamcntul conseroator in perioada de debut a mastitei acrute de
lactafie constA in: -
.-
-
intrerup€rea aliptArii la sinul respectiv qi iolirea lui sistematici,
prin exprimare, pentru a evita staza;
tratament antiinflamator local: pri$nit€ urnede, pungd cu ghea{i,
-
radioterapie antiinf lamatqrie :
tratament antii.nflamator qi antiinfecflos gemeral:
- scdderea secrefiei lactate p-rin administiare de Antipirin| (2g/zil
sarr Testosteron (10 mglzi-i. m.;, Sintofolin (l-2 mglzi _ i.oi.);
a suspendarea compresivd a sinului.
Tratamentiil in pioafu fu abces constitult va.,urm6ri evacuarea pu-
rgiului prin incizil {ep{darea qi drenajul.multiplu al colecfiiror seJte.
Tipul gi plasarea inciziei sint adaptate iormei anatomctini* o u6cer.*
lui. (fig. t7.21.
Peritru a6cesete- (subcrrturate qi glmdularc urperficiale),
prezen{a fluctuenfei ryRerificiale
face indicati incizia: Incizia este radtarii sau circum-
feren{ial5. Eski o._incizie directa pentru ci deschide abcesul pe cet mai
scurt drum, qi radiard pentru a evita cahalele galactofore care au un tra-
iect aproximativ radiar.
. Drenajuleontraincizie
d.g"l.prin
se face ou o lami de cauciuc sau eu o meqi de tifon. se poate
in plica mamard, cu inehiderea primitivd :a 'in-
ciziei radiare, urm{rind prin aoeaSta o eventualir. vindecare mai esteticd.
Pentru localizirrile profunde la care fluetuenfa ilpilrc tirziu, este foarte
gt'eu a se afirma existen{a abcesului. ln aceste cazuri irrcliea[ia operatorie
se sprijini pe -persistt'n{u ;i intenrificarea .durerilor .si trrhefacfiei. in
'supuraliil(' proftrnde unicc sau multiple incizia submamarii sau lateral.d

'' ' i,-Hl. lT.L Tlpurlle dr lnr.tril lrr elceclc rf,iml??:

t - radieril.2 - circurirferentiatjl; J - periarcolarl; C submarnari.
-
$2
 externi qi deco,larea glandei sint preferabile pentru cI asigurA un dre-
& funla naj- mai br.rn.
Eficrenta intervenfiei depinde nu numai de calea de abord ;i eficien[a
drenajului ii qi de exacta evaluare a focarelor supurative gi drenajul lor,
+l
dacd sint rirultipte. Depistanea focarelor supurative rnultiple se face prin.
& rude de incizii largi gi explorarre digitali.
A-baesele premamare sau retromamare, foarte rar€; so dreneazl prin
-+&naticd, aceleaqi c5i de acces.
Poitoperator se vfl urmdri curba termici qi palpator aparilia unui nou
abce.s, pentru a interveni in timp util. Se va urrnlri inhibarea cit mai
cu fta{i, rapidl a secreliei lactate.
a glanclci sudoripare areo-
(4lzil
Abcesul subareolar ltuberw)
- supura{ie dacd
lare.'_ se dreneazd prin incizie periareolarS: este recidiva,nt, se re-
curge la rez.gcfia glandei supurate prin incizie similarir.
Flegmonu! difuz impune uneori probleme dificile de diagnostic cu
pu- mastiti carcihomatoasd acuti. Numai dacd:diagnosticul de flegmon este
gisite. confirmat se recurge la intervenlii.Ei in'cizii largi, eventttal multiple, cu
pentru depistgrea Ei evaorarea colec{iilor gi
a abcesu- explorare
-
Anestezia generali, ,irnciziile largi 9i. drenajul
'larg, sfacelurilor.
cu tuburi bine
flmwrrficisls;, plasate, eventual'tu aspiratie contin'ui fur abcesele mari, contribuie la
rall eircum- vindecarea bolnavei fdrl supurafii trenante, fistule, cicatrice deformante
pe cel mai ' intervenlli
gi repetate
Antibioierapia este indicatfl, dar ng suplinbste o interven{ie insufi-
ilu un tra-
cienti.
Se poete
'a ln- Mostitele cronice
mmni estetici.
Din pturiC de vedere etiologic se impart in 5 categorii:
mastite cronice nespeeifice cu agen{i patogeni obi$nuiti;
'-- mastite cronice specifice (T.B.C., lues);
sau lateral.S micoze marnare:
- ptazitoze mamare;
- mastitd cu celule gigante.
-
Mastitele eronice nesPecifice
. se intilnesc in practica medicalS ourenti sub urmitoarele. forme
Abcesul cronic nespbcific apare in doui circumstante: consecutiv
mastitei acute insuficient sau incomplet tistate, sau i'n'urma unei infec-
[ii geherale sau traumatism local. De multe ori f(barul cronic se giseq-
te'Jub cicatrioea virrdecaG a rlnei incizii de3rbce3 mamar aout, favori-
zat deseori de terenul diabetic. Clinic se prezintd'ca un nodul fibios de
dimensiuni variabile, prost delimitat de fesutul din jur. Pe sictiu,ne
oentnrl excavat confine o. micd cantitate de puroi, .serozitate tulbure,
v-erzuie sau sangyilrolentd. Peretele abcesul,ui gstg. 9Io6, qrneori dur Ei
cind focarul evolueazi de mai mu$i ani poatg chier calcificqrt.
Debrrtut este insidios, dunerea fiind de interxitate variabili.'De mare
valoare este durerea prov(rcatn prfur palpare. Turnora este mobili pe
p.lanurile.superficible Ei profunde, dar irn cazurile mai vechi pielea poat€
fi prinsi, mamelonul poate fi retractat iar cind cavitqtea npdr-4ului cp-.
munici cu canalele g-alaetqfore, cvmpresiunea provoacA o sclrrgene se-
frgrnarl. roase $au seropurulenti prfur mamelon. La rpalpaqea. axilgi preeen*a ade-

{83