SINDROMUL ERUPTIV

Prof. Dr. Cambrea Claudia

EXANTEMUL/ ENANTEMUL
 Sindromul eruptiv este format din :
exantem = o erupţie la nivelul tegumentelor;
enantem = o erupţie la nivelul mucoaselor;

 Atât exantemul cât ṣi enantemul, frecvent întâlnite în bolile infecţioase, au o patogenie

complexă în care intervin:
 produṣii toxici microbieni;
 inflamaţia;
 mecanisme imunopatologice;

 De asemeni exantemul poate să fie ṣi consecinţa diseminării germenilor:

 pe cale sangvină (embolii în sepsis);
 pe cale limfatică (petele lenticulare din febra tifoidă);
 EXANTEMUL - PRINCIPALELE LEZIUNI ELEMENTARE ALE ERUPŢIEI SUNT:

1. Macula reprezintă o pată roză sau roṣie, 2. Purpura reprezintă un extravazat hemoragic,
consecutivă unei vasodilataţii localizate în derm. punctiform, localizat în papila dermică.
 dispare la digitopresiune;

3. O varietate de purpură este peteṣia care reprezintă un

extravazat hemoragic punctiform, cu diametrul de 1-3
mm:
 uneori are caracter de necroză superficială;
 nu dispare la digitopresiune;
MENINGOCOCCEMIE
 EXANTEMUL
4. Vibice pete hemoragice dispuse liniar  6. Butonul reprezintă o papulă cu diametrul de 5-10
mm.

 7. Vezicula este o acumulare de exsudat seros, în

stratul malpighian cu diametrul de aproximativ 2-4
mm.

5. Papula reprezintă o supradenivelare a tegumnului,

produsă de infiltratul inflamator celular al papilei dermice,
cu diametrul de 1-3 mm.
 EXANTEMUL
8. Bula reprezintă o acumulare de lichid cu diametrul de 10. Pustula constă în transformarea în puroi a lichidului
5-10 mm (1-3 cm3). veziculei.
 se întâlneṣte în Varicelă la persoane
imunodeprimate.

9. Flictena reprezintă o acumulare de lichid cu diametrul

mai mare de 10 mm (3 cm3). 10. Crusta = concretizarea pe tegumente a exsudatului
veziculei sau pustului.
o Crusta poate fi hematică în varicelă ṣi impetigo
streptococic.
o Crusta melicerică se întâlneṣte în impetigo
stafilococic.
FEBRA BUTONOASA
TIPURI DE EXANTEME
Exantemele maculo-papuloase apar când inflamaţia este la nivelul
dermului, iar infecţia este cantonată la nivelul patului vascular sau în
imediata sa vecinătate:
 deṣi virusul Rujeolic se găseṣte în vasele sangvine din derm exantemul apare în
prezenţa unui răspuns imun ca o consecinţă a unui proces inflamator;

 toxina eritrogenă Dick a Streptococului beta hemolitic de tip A după localizare în

vasele sangvine tegumentare produce leziuni ṣi infamaţie făra a necesita un
răspuns imun;

 în hepatita acută virală de tip B exantemul poate apare prin depunerea în vasele
sangvine mici din derm a unor complexe imune circulante;
TIPURI DE EXANTEME
Exantemul de tip hemoragic (maculo-peteṣial) apare ca urmare a acţiunii agentului
patogen ṣi a produselor lui asupra:
 trombocitelor,

 celulelor endoteliale

 altor structrui din peretele vascular cu următoarele consecinţe:

 trombocitopenie; afectarea funcţională a trombocitelor fără scăderea numerică;

 procese de vasculită cu compromiterea peretelui vascular.

 în cazul rickettsiilor, acestea se localizează ṣi se multiplică în endoteliul vaselor mici,
exantemul fiind consecinţa tumefacţiei endoteliale, trombozelor, micilor infarcte ṣi hemoragii;

 în cazul febrelor hemoragice evoluţia severă are deseori ca substrat sindromul de coagulare
intravasculară diseminată;
TIPURI DE EXANTEME
Exantemele veziculo-pustuloase se produc prin capacitate de difuziune
extravasculară a virusurilor în straturile superficiale ale tegumentului producând leziuni
caracteristice cu implicarea unui răspuns imunopatologic:
 Virusul varicelo-zosterian;

 Virusul herpes simplex;

 virusul Coxsakie;
PLAN DE STUDIU CLINIC AL UNEI EXANTEM
I. Stabilirea tipului de leziune elementară (eflorescenţa izolată):
o Maculă (congestivă sau peteṣială);
o Papulă, buton;
o Veziculă, bulă, flictenă;
o Pustulă;
o Crustă.
PLAN DE STUDIU CLINIC AL UNEI
EXANTEM
II. Stabilirea caracterelor eflorescenţei :
o Dimensiuni
o Forma (rotundă, ovalară, lenticulară etc.)
o Marginea (netă, fluu, burelet)
o Culoarea (roză, roṣie, violacee etc.)
o Relief (la nivelul tegumentelor, supradenivelare, atrofie)
o Asprimea (aspră în scarlatină, catifelată în rujeolă).
PLAN DE STUDIU CLINIC AL UNEI
EXANTEM
III. Stabilirea topografiei erupţiei :
Universalizată, atunci când erupţia interesează tot tegumentul;
Exemplu: varicela
Generalizată, când erupţia respectă unele zone de tegument, la
nivelul: scalpului, palmelor, plantelor etc.)
Localizată, sub formă de: - buchet în herpes simplex;

- bandă metamerică în herpes zoster;

Gruparea erupţiei în placarde;

Locul unde au apărut primele elemente; exemplu: retroauricular

în rujeolă
Distribuţia peteṣială a erupţiei
 PLAN DE STUDIU CLINIC AL UNEI EXANTEM
IV. Modul de formare a erupţiei :
o Apariţie :
o Evoluţie:
a. dintr-o dată a) descendentă (rubeolă)
b. în valuri eruptive (varicelă)
EVOLUŢIE:

 b) centrifugă, predominantă pe
membre ṣi faţă (rujeolă)
 Evolutie:
c) centripetă, predominantă pe
trunchi (varicelă)
V . Modul de grupare a erupţiei:

a) Herpetiform
b) Zooniform
c) Circinat
d) Neregulat
PLAN DE STUDIU CLINIC AL UNEI
EXANTEM
VI. Intensitatea erupţiei :
o Discretă (rubeolă, febra tifoidă)
o Confluentă (rujeolă)

VII. Fenomene subiective :

o Prurit intens/ moderat (scarlatină, rujeolă)
o Dureri (herpes zoster)
o Parestezii (herpes zoster)
o Anestezii (herpes zoster)
PLAN DE STUDIU CLINIC AL UNEI
EXANTEM
VIII. Modificări prin :
o Presiune digitală (dispar sau nu la digitopresiune);

o Garou (intensificarea exantemului în scarlatină, în zona distală aplicării garoului);

o Fenomene de stingere (valoare istorică: fenomenul de stingere Schultz – Charlton în
Scarlatina: administrarea de ser antiscarlations subcutanat determina pălirea erupţiei).

IX. Evoluţia exantemului :

o Persistenţa
o Mobilitate
o Virajul în colorit (rujeolă)
o Transformarea peteṣială (exantemul din rubeolă, uneori poate suferi o transformare
peteṣială).
o Descuamare (furfuracee în rujeolă, în lambouri în scarlatină)
ENANTEMUL
 Enantemul este situat frecvent pe :
o mucoasa orofaringiană
o conjunctive

 Enantemul este format din :

o papule
o peteṣii
o echimoze
o vezicule
o exsudat amigdalian etc.
ENANTEMUL
 Limba poate avea aspect smeuriu :
o în cadrul ciclului lingual (scarlatina).
o fără ciclu lingual (rujeola, SDR Kawasaki)

 Sclerele pot fi :
o icterice (hepatite virale acute, leptospiroză)
o hemoragice (tuse convulsivă, leptospiroză)

 Stomatita poate fi :
o eritematoasă
o veziculoasă
o herpetică
o ulceroasă.
  
ENANTEMUL
Angina poate fi :
o eritematopultacee (mai rar în scarlatină)
o ulceromembranoasă (scarlatină)
o pseudomembranoasă (difterie)
o ulceroasă Duguet (febra tifoidă)
o ulceronecrotică, gangrenoasă (Henoch).
Enantemul poate fi :
- patognomonic (rujeolă - S.Köplick)
- caracteristic
 în herpangină (Coxsakie A5: leziuni
veziculoase în regiunea posterioară a cavităţii bucale),
 în scarlatină (ciclu lingual + angină roṣie ca flacăra)
ETAPE DE DIAGNOSTIC PENTRU SDR ERUPTIV
1. Eliminarea unor erupţii diverse, asociate întâmplător bolii febrile de fond :
o erupţii ale unor boli cronice de piele
o erupţii postmedicamentoase
o erupţii de natură neurogenă
o erupţii prin leziuni toxice interne
o erupţii prin leziuni de grataj.

 În toate cazuri enumerate anterior exantemul prezintă:

o distribuţie anarhică
o durată ṣi evoluţie imprevizibile.
  
2. Incadrarea sindromului eruptiv în tabloul unei febre eruptive, bine individualizată nosologic
ṣi confirmarea acesteia prin context anamnestie, clinic ṣi de laborator.
3. Precizarea, etiopatogenic, a unor erupţii atipice, de apariţie inconstantă, survenite în cursul
unor boli variate infecţioase ṣi neinfecţioase.
ETAPE DE DIAGNOSTIC PENTRU SDR ERUPTIV
Date clinice utile pentru studiul unei erupţii febrile
 
1. Anamneza sugestivă :
- succesiunea fenomenelor în mod clinic (incubaţie, preerupţie, erupţie, pălire, descuamare);
- grupaje caracteristice
o erupţie maculo-papuloasă + catar oculo-nazal ṣi traheo-bronṣic = rujeolă
o erupţie micropapuloasă + angină roṣie ca flacăra + ciclu lingual = scarlatină
o eruptie maculo-papuloasă roz + adenopatii = rubeolă
o eruptie polimorfă (maculo-papulo-veziculoasă) + enantem veziculos = varicelă
- starea de imunitate - receptivitate la diferite febre eruptive;
- circumstanţe epidemiologice: focar epidemic, boli de import;
- existenţa unor boli generale: hemopatii, colagenoze;
- existenţa unor boli cronice de piele;
- antecedente toxice sau alergice;
ETAPE DE DIAGNOSTIC PENTRU SDR ERUPTIV

2. Sindromul eruptiv, format din exantem + enantem, ce comportă un studiu clinic

complet.
 
3. Sindroame clinice de însoţire:
o catar respirator
o catar ocular
o stomatită
o angină
o adenopatii
o hepatosplenomegalie
o sindrom meningian sau meningoencefalitic.
ETAPE DE DIAGNOSTIC PENTRU SDR ERUPTIV
4. Sindrom febril - curbă febrilă cu evoluţie ciclică sau
imprevizibilă:
o febră +catar = pojar

o febră + angină = scarlatină

o febră + vezicule = varicelă bibicule (!)

o febră + adenopatie = pojarel poate să fie (poate fi ṣi

mononucleoză infecţioasă)
FEBRELE ERUPTIVE ALE COPILARIEI

Ordinea Exantemul Agentul

Prima boala Rujeola (pojarul) Viusul rujeolic
A doua boala Scarlatina Streptococ secretor de toxină
eritrogenă
A treia boala Rubeola (pojărel) Virusul rubeolic
A patra boala Boala Filatov Duke Toxina Streptococică/
Stafilococică
A cincea boala Eritemul infectios Parvovirus B19
A sasea boala Exantemul subit/ Herpes simplex 6
Rozeola infantum
 Scarlatina Rujeola Rubeola
Incubaţie
media 3-5 zile 10 zile 17-18 zile
limite (1-10 zile) (8-11 zile) (14-21 zile)
Debut Brusc Progresiv Variabil
Febră Febră + Catar Febră+Adenopatii
+Angină+Vărsătu oculo-nazal + Rash
ri
Invazia 1 zi 3 zile 1 zi
(perioada Angină + Stare Catar oculo- Adenopatii +
preeruptivă toxică nazal ṣi Catar
) traheobronṣic +
Semn Köplick
Aspectul Micropapuloasă, Maculopapuloas Macule mici, roz
erupţiei congestivă, ă, cu tegument
aspră la palpare indemn,
catifelată
Debutul Gât ṣi torace Retroauricular Faţă ṣi gât
erupţiei
Evoluţia Descuamare Viraj în colorit Fără
erupţiei furfuracee - (roz, roṣu, -descuamare
precoce violaceu, -viraj în colorit
în lambouri - maroniu)
tardivă
Febra Înaltă primele zile Bifazică Absentă - uneori
Prurit Prezent Absent Uneori
Semne Masca Filatov Facies plâns -
particular Semnul Pastia Semn Köplick
e Ciclul lingual
Alte Angină Catar respirator Adenopatie
semne Stare toxică Catar intestinal generalizată
Complicaţ Toxice Suprainfecţii Poliartrită
ii Septice bacteriene Teratogenitate
Alergice Crup
Pneumonie
Encefalită
Diagnosti Clinic Clinic Clinic
c Epidemiologic Epidemiologic Serologic
Bacteriologic - Serologic Epidemiologic
exudat faringian