~
. bdorninale; examinarea se poale race re
~'. il proaspc'\la sau dup,, prealabi lr'I fixnre.
11esa . .
I _Opliunea penlru un a .sau aha dm lehnici
r- ,,e ta latitudinea exa min atorului , 111
rA lll,l . , . .
-iie de parttcnlanU'tttle cazulu1 exmnin at.
ft1llt' , . .
ntrll cazun le cc1re nu nd1 ci'i probl eme
Pt' . .. I ..
Jeosebite. propw1em tunp11 le 1111c1 de mai jos.
l scoaterea ~i sectionarea splinei
_Cu mana dreapta se abate stomacul spre
dreapta. dupa care cu mana stanga se trage
splina spre dreapta §i foainte. .
_Prin aceasta manevra, daca sphna nu este
(Lxata prin aderente, poate fi explorata practic
!11 1ntregime (palma dreapta aplicata pe fata
diafragmatica o palpeaza fo sens antero-pos-
rerior §i ajunsa la marginea inferioara,
parcurge in sens invers fata viscerala pana la
hil; eventualele aderente 111talnite 111 aceasta
excursie se desfac ).
- Spl ina fi ind trasa spre dreapta, se
sectioneaza pediculul §i ligamentele.
- Toate aceste manevre se efectueaza cu
multa atentie, avan d tn vedere marea
fria bilitate a organul ui, chiar 111 conditii
normale.
-Se cauta eventualele spline accesorii (se
noteaza: localizarea, forma, dimensiunile,
aspectul etc.).
-Se cantare§te splina.
-Se a§eaza cu hilul pe plan§eta, se fixeaza
in man a stanga, mtre police §i celelalte degete,
dupa care se sectioneaza pe axul lung, cu
cutituJ mare introdus fo palma stanga, dinspre
fata diafragmatica spre fata viscerala.
Examinarea splinei
. - !\ spectul normal: cantare§Le 150-180 g,
Ciipsula este lucioasa, neteda, transparenla, pe
seqiune este violacee cu puncte sau fire
albicioase.
- Modifici'\ri de autoliza ~i putrefaqie:
consistenttt scrtzuta, pana la aceea a unei
magme, pe sectiun e negricioa sa, se rade,
un eon· cu aspect spongios.
-Hemii in cavitatea toracica.
-Splenectomie (recenla sau veche).
-Ptoze.
- Rurturi c1 le splinei (localizare, traiect,
dimensiuni, margini) .
- Splenomega li i dure: - staza cardiaca
(capsul a i'ngro~att1, pe sec1iune de culoare
violacee, se scurge sange); - amiloidoza (pe
seq iun e ro~ie -palida , cu aspect sticlos ,
slaninos, wieori cu noduli cenu§ii, translucizi,
splina amiloida nodulara); - ci roze (capsula
ingro§a ta, pe sec1iune cu benzi §i zone
albi cioase-sidefii); -tezaurismoze (splina
cantare§te 3-5 kg, pe secti une de culoare
caramizie - boala Gaucher sau galben-ro§ietica
boa la Nieman -Pick); - leucoza limfoida
cronica - (greutatea 1 000-1 500 g, pe sectiune
roz-cenu§ie, cu zone hemoragice §i numeroase
puncte albe); - leucoza mieloida cronica
(greutate 2 000 - 7 000 g, capsula tngro§ata,
pe' sectiune ro§ie-cenu§ie ); - splenita tbc (cu
granulatii galben-cenu§ii pe sectiune).
- Splenomegalia moale: splenita
infeqioasa: se etaleaza pe masa, capsula
neteda, wieori acoperita cu membrane galben-
cenu§ii, friabila, pe seqiune se rade,
negricioasa sau TO§u-cenu§ie, uneori cu
granulatii galbui tnconjurate de zone
hiperemice (microabcese).
- Splina mica - dupa hemoragii, la batrani.
- Infarct splenic - zona indurata,
triunghiulara, cu varful la hil, pe sectiune de
culoare galbuie (infarct alb) sau ro§ie (infarct
fO§U).
- Infarct cicatrizat - zone sidefii lineare,
dure, deprimate, avand pe sectiune forma
triunghiulara sau lineara.
- Limfogranulomatoza maligna - pe
sectiune cu noduli alb-galhui, de mm-imea unei
nuci.
- Cancer primitiv - noduli fO§ietici, restul
parenchimului prezentand benzi albicioase.
- Chiste splenice - cu continut seros sau
hemoragic.
- Splina sclerogomoasc\ - pe suprafata cu
numeroase depresiuni §i proeminente (aspect
de " organ legat 1n sfori" ), pe sectiune cu
noduli ~i benzi cenu§ii.
205
 _Gastrt•txa cronica . hipertrofica - mucoa
. sa
.d tomacu\ui " ta ro§ie sau brun-negnci oa sa
Scoaterea §i deschi erea s . ,ngro§a ' . ·1 " '
- Stomacu\ se scoa\e 'intre \igatun. 'ta cu mucina, phun e mgro~ate.
,at pemarea acopen . fi x 1· .
- Se dechide cu foarfece\e b u\ot ' _Gastr ita cromd\ atro 1ce1 - p mnle ~terse .
. \ \mi\e care de
curbura (penlru a menap ez, '
. . ,· n",
ob,ce, sun\ \oca ,zate pe ,i '· ca curbur{l).
•

Exami11area stomaculur .
"\ or c\1i1urg1ca\e.
- Descrierea interven\n
- ModiHcari de po2.i\ie ~i de forma (\~\oz{\,
. volvul us, \,em,·e 1n cav,tatea
stomac alung,t,
toracica) .
. . cu
- Aspect 11ormal al nwcoaserga srnc~ - -4
o(:hiu\ hber: se vede mucoasa cenu~ie cu
pllci\e gastr,ce; cu lupa: se vad proeminen\e
numite artt gastrice, pe suprafa\a carom se 7
gasesc orificii\e de deschidere ale g\ande\or
i astrice, numite foveo\e gastrice; 'intre foveole
se afla creste numite plici viloase.
- Con\inutul normal al stomacului:
secre\ie, alimente mdiferite grade de digestie,
reflux biliar.
- Con\inut patologic - sange (ro~u sau 'in
z.a\ de cafea), materii fecale (lichide 1n ocluzia Fig . 3.18 . . lmp.\[\irea stomacului - l. Fundul
stomacului. 2. lncizura cardiala. 3. Corpul stomacului.
intestinala sau semisolide 'in fistulele 4. Marea curbura. 5. Mica curbura. 6. lncizura angulara.
gastrocolice), lichid cu miros de petrol sau 7. Partea piloric~. 8. AntJul piloric. 9. Canalul piloric.
aliaceu, de culoare albastru-verzui sau gMbui 10. Calea gastrica.
(intoxica\ii cu substan\e organofosforice),
miros de alcool, acetona, o\et, migdale amare - Varice gastrice - proeminen\e albastrui
(HCN ~i deriv a\i), resturi ale tabletelor submucoase la nivelul cardiei.
ingerate, corpi straini.
- Cancer difuz mucos - peretii moi,
- Hipostaza - pete de culoare ro~ie-murdara
in lungul vaselor, situate pe peretele decliv al infiltra\i cu mucus.
organului. - Cancer difuz schiros - pere\ii indura\i,
- Putrefaqie - mucoasa friabila, mucoasa cu zone netede, fara pliuri, care
intumescen\a, uneori cu perfora\ie 'in special altemeaza cu zone proeminente, albicioase
a peretelui posterior, la acest nivel perete\e sau hemoragice.
fiind friabil, omogen, sub\iat, fara reac\ie
- Cancer vegetant - proeminen\cl cu
peritonea\a de vecinatate (deosebire fa\a de
perfora\ia gastrica pato\ogica). suprafa\a neregulata, moale, 'in dreptul ei
- GastriUi acuta catarala - mucoasa peretele gastric fiind 1ngro~at ~i indurat,
ingro~ata, roza, cu hemoragii punctiforme ~i uneori cu ulcera\ii (cancer ulcero-vegetant).
eroziuni pe muchiile plicilor. - Eroziuni gastrice.
- Gastrita acutl'i fibrinoasa - cu depozite - Ulcer acut - pierdere d~ substan\a
cenu~i i ~i cu membrane aderente, care acopera rotunda, cu diametrul de 1-2 cm, cu margini
ulcera\ii superficia\e.
regulate, drepte, cu fundul cenu~iu murdar.
- Gastrita flegmonoa sa - mucoasa cenu~ie,
cu striuri hemoragice ~i ulcera\ii, acoperite de - Ulcer cronic - pierdere de substan\a
rotunda sau ovalara, cu diametrul pana la 10
puroi galben. cm, cu mar . ·1 ,. .
gtm e mgro~ate, fundul eurat,
206
 -:iu aspect "1n terasa" al marginii
CeOU-s ' - Se aplica o dubla ligaturA superior de
d'1nspre p1·1 or.
_ Ulcer calos - baza ulcerului este dura.
_Ulcer perforat - in care lipsa de substantc'i
. tereseaza intregul perete, i'n c a vi ta t e a
JO .,. . . .
ritoneala se poate ge1s1 contmut gastri c.
pe _Ulcer penetranl - deschiderea se fa ce in -
ir-un organ vecin, eel mai frecvent i'n pan -
creas. . antim ezen te ri ca), treca nd c on c omitent
_Stenoze gastnce.
_Leziw1i necrotice post causti ce.
scoaterea ~i deschiderea intestinului
rnezenterial, a cecului ~i colonului
_ Se repereaza flexura duodenojejunala
(vezi mai sus).
_ Se face o butoniera 111 mezenter, in
dreptul primei anse intestinale §i se pune la
originea jej unului o dubla ligatura.
- Se inc izeaza i'ntre ligaturi, se ridica
capatul proximal, liber al jejunului §i se
seqioneaza mezenterul in lungul insertiei sale
cat mai aproape de anse, cu cutitul lung, prin
mi~cari" in arcu§ de vioara" .
- In continuare se scoate intestinul gros,
procedand pentru cec, colon ascendent §i co-
lon descendent la decolarea peritoneului pe
laturile acestor organe, iar pentru colonul
transvers §i sigmoid ca §i pentru intestinul
liber, la seqionarea mezourilor.
- Seqionarea Jig. gastrocolic se face cu
fo arfecele, avand mediusul §i indexul mainii
stangi introduse in bursa omentala. Se are in
vedere protejarea cozii pancreasului spre
extremitatea stanga a colonului transvers. Din
cauza mijloacelor de suspensie anatomicA ale
fl exurii co lice stangi (Jig. frenocolic) §i a
ev entualelor aderente patologice, se
recomanda ca mai intai sa se decoleze colonul
descendent. Apoi, se tine in mana stangA
extremitatea stang{t a colonului transvers §i
extremitatea superioara a colonului descen-
dent, iar cu mana dreaptA se sectioneaza
legttturile nexurii coli ce stangL Seqionarea
se face cu atentie, deoarece in aderente poate
fi cuprinsa coada pancreasului.
ampula rectala §i se sectioneaza intre ligaturi.
- Intregul intestin se pune intr-un vas cu
apa .
- Deschjderea se face cu foarfecele butonat,
tinul 1n mana dreapta, 1ncepand de la jejun,
pe marginea mezent eri ca (pentru a menaja
pl ac il e Peyer, care se gasesc pe marginea
peretele c u mucoasa orientata 1n sus, printre
index ~i mediusu l stang.
- Apendi cele vermi cular se deschide fi e
cu foarfecele mi c, pe marginea opusa insertie i
m e zoapendi ce lui , fi e prin seqiuni
transversale cu bisturi ul (nu se fo lose§'te sond a
canelata, pentru a nu depl asa continutul ~i
pentru a nu produce fa lse traiecte).
Examinarea intestinului mezenterial -Ji a
colonului
-Aspect norrnal: cu ochiul liber- mucoasa
jejunului ~i a ileonului este alb-roza, cu plici
transversale (valvule conivente) §i pete
albicioase (foliculi limfoizi solitari in jejun
§i foliculi limfoizi agregati in ileonul termi-
nal); cu lupa - se observa reliefuJ format de
vilozitatile intestinale, separate prin cripte in
care se deschid glandele intestinale.
- Mucoasa colonului - roz-albicioasa,
neteda, cu foliculi limfoizi.
- Hipostaza - ansele situate decliv sunt
violaceu-murdare (diagnosticul diferential se
face cu infarctele).
- Impregnarea post-mortem cu bila in spe-
cial a flexurii colice drepte.
- Pseudoinvaginatii post-mortem.
- Interventii chirurgicale pe colon (rezeqii
intestinale, apendicectomie ).
- La nou-nascuti - prezenta sau absenta
aerului §i a meconiului.
- Conlinutul intestinului sublire (gaze,
c him, sec re tii mu c oase , mu c opurulente,
purulente, sange ro§u sau negru, rnaterii fecale,
corpi strttini, coproliti) ~i gros (sange digerat
sau nu, mate ri i fe c ale, puroi, resturi ale
mucoase i, calculi biliari).
207
 _lnfarctizan - ansele de cu\oare viol
. d' ,\ (scrotale, ,.in c h.1s,,, cu depoz1te
. f' b . h
1 rmo
ace.u
Hrrnii se dc sc ri e sc 11 • •. .
11
,., . emorag1·ce, p-
in~hi nnk fe mnra\c , d,n rngm, · r ntice ' ale lim e,. supr,afa\ .,ange.
, 'a, perete\e mgro§at, mfiltrat cu .,...
~ .. · ·I duorl e na\e, ~1 con\in \i chid brun . e.,
n \h e. in rcces un e
.mt1:.·r:-1~n101
. . ct·,an , ,m
., gm\\'"" "... 1)·11"\oicl\)
·'
aspectu\
' .
_ Fistu\e.
• • l\\\• hcrmur · ~'· aI sac • ·11\ui , con\11\UIUI _ E nt.er ite ne specifice (seromu co
onrwrn . asa
Cuarnativa, cu zone u lcerative ~i infi\t '
,Ke~tuia . des rate,
ragice 'in perete, flegm onoas"'
he mo . . a , cu
,ngro§area p e rete\.u1, cata ral a c r onic a
hipertrofica sau atrof1ca).
_ Enteri t f1 t? c,., - gra~ulara - granu\a\ii
cenu §ii - ga\bu 1, 1nco nJur ate de O zon a
• 1,
hiperemic,L . ;,. .. .
_Enterita tbc ulcerativ a - ulcera\11 circu\are
-.,--->l..J-"Ul+jla= I .-,\-i:'lt--5 perpendiculare pe axul lung al org~nu~ui, c~
margini groase, neregulate, cu mfiltrate
~~~~ l'r-\\~~8 ga lben -ce nu§ii, cu fundul acoperit cu
granu\a\ii §i cazeum.
_ Enterita dizenteriform a - mucoasa
edema\iata, mamelonata, cu sufuziuni
sanguine, avand pe varful valvulelor depozite
galbui-ro§ietice (aspect de came acoperita cu
pesmet).
- Enterita dizenteriforma 'in stadiul
ulcerativ - pierdere de substan\a cu margini
neregulate, avand pe fund puroi sau membrane
Fig . 3 .19 .- Etajul inframezocolic - l. Apendice ver-
cenu§ii-verzui.
miform. 2. Cec. 3. Colon ascendent. 4. Colon - Febra tifoida 1n stadiul de intumescen\a
tran svers (seqionat). S. Colon descendent. 6. Colon encefaloida - fo\iculii agrega\i sunt
sigmoid: 7. Rect cu ampul~ (A) ~i canalul anal (B).
hipertrofia\i, cu aspect encefaloid.
8 . Anse intestin ale. 9. Duoden.
- Febra tifoida 1n- stadiul de necroza -
- Di verticuli. foliculii agrega\i sunt hipertrofia\i, suprafa\a
- Dolicocolonul (lungimea anormala a \or este neregulata, cu ulcera\ii galben-
intregului colon sau a unui segment al sau), cenu§ii, av and 1n jur o zona hiperemica.
rnegaco lon ul c ongenital (hi pertrofia - Febra tifoida 'in stadiul de ulceratie -
peretelui §i dilatarea organului). foliculii prezinta ulcera\ii ro§ietice, care au
- Aderen\ele anselor intestinale. axul mare paralel cu eel al organului, marginile
- lnvagina\ii (se roasa segmentului taiate drept, fundul curat, lucios.
inv aginat este mata, de culoare ro§ie cu - Modificari de pozi\ie ale apendicelui
sufuziuni hemoragice, prezinta pe sul?rafa\a . (situs inversus, 'in hipocondru sau flancul
depozite. de fibrina §i aderen\e). drept, 'in bazin etc.).
- Yolvulus (torsiunea unei anse intestinale - Apendicita catarala - apendicele
sa u a cele i sigmoid e 'i'n jurul a:x.ului sau hipertrofiat, seroasa matA, indurat, cu peretele
me.zenteric~ ansa este ro§ie-violacee, acoperiU'\ 'ingro§at, mucoasa ro§ietica, mamelonata.
c u depozit e de fibrina, tumefiala, necrozat:t). . - Apendicita flegmonoasa - apendice
_ Stenoze intestinale. hipertrofiat, moale, acoperit cu depozite

208
 .
(lbfl 00
oneori
u1ce
purulente, mucoasa cu puncte
cu
roflegmonoasa).
l

d' . x
..
u cerat11
•
_ Apen 1c1ta cronica hipertrofica _
..
TO§ll,
(apendicita he .
canalul c· t'
ts tc, coledoc, hepatic comun,
patt~ dre~t §i hepatic stang.
- Diseqia elementelor pediculului hepatic.
l
1
Examinarea duodenului
ape odice hipertrofiat,
. aderent
,.. la organel
, e - S~ face dupa acelea§i criterii ca §i la restul
veeine, pe st:c~mne m~coasa mgro§ata, bruna. tubulu, digestiv.
_ Apend1c1ta cromca atrofica - apendice
Examinarea vezicii biliare ~i a
trofiat, alb-sidefiu, cu lumenul diminuat.
pediculului hepatic
a _ Apendici ta abcedata - 'i'n grosimea - J\ spec tul normal al cailor hiliare
peretelui se gases~ foca~e purulente, galbui, extr- a h-epatt
- ·ce - mucoasa verzuie cutata
rnconjurate de un mel h1peremic . contin biH\ fluida , galben-verzuie. ' '
_ Empiem §i mucocel apendicular _ - Absen\a vezici i (colecistectomie ).
apendice plit~ ~e puroi sau cu mucus. - Yezica llotanta.
_ Apend1c1U\ gangrenoasa - apendice - Malforma\ii congenitale - aplazie, vezica
necrozat, negru -verzui, moale, acoperit cu dubla, atrezia cailor biliare, dilatatie
sfacele cenu~ii, degaja miros fetid. congenitala.
- Colite (generalizate sau localizate). - Colecistite: vezica este manta, cu peretele
tngro~at, mucoasa 1ngro§ata, acoperita cu
- Ulceratii uremice - 'in special pe colon ~i
mucus, contine fie bi la vascoasa verde 1nchis
rect. (colecistita catarala), fie puroi verzui
-Tiflita mercuriala.
(colecistita purulenta), uneori fetid (colecistita
- Tbc ileocecal hipertrofic - formatiune gangrenoasa); alteori peritoneul este acoperit
tumorala, pana la dimensiunile unei cu membrane fibrinopurulente (colecistita
portocale, dura, continand peretele cecal §i flegmonoasa) sau mucoasa prezinta ulceratii
ganglionii cazeificati, mucoasa cecala cu (colecistita ulcero-flegmonoasa).
ulceratii §i tuberculi cazeificati. - Colecistita cronica calculoasa - peretele
- Polipi. este indurat, alb-galbui, cu aderen\e la
- Cancer vegetant proeminenta organele vecine, mucoasa atrofica, uneori cu
conopidiforma, sesila sau pediculata, avand ulceratii, continand bila vascoasa §i calculi
pe suprafata necroze §i ulceratii, peretele inclavati 'i'n perete.
1nvecinat ingro§at. - Colecistita scleroatrofica - organul este
- Cancer ulcerat - ulceratii circulare, cu miqorat, peretele indurat, subtiat, cu
aderen\e.
margini neregulate, ingro§ate, indurate, de
-Vezica fraga - depuneri galbui de
culoare negricioase, cu striuri hemoragice.
colesterol.
Deschiderea duodenului in situ; - Hidrocolecist - vezica dilatata cu peretii
cercetarea permeabilitltii ciilor biliare dilatati, netezi, cu con\inut seros.
- Duodenul se deschide cu foarfecele pe - Piocolecist - vezica dilatata, cu con\inut
peretele sau anterior, de la bulb spre flexura purulent.
duodenojejunala. - Cancer - vezica atrofiata sau hipertrofiata,
- Mucoasa din dreptul jumMatii inferioare cu peretele mgro~al, indurat, alb-sidefiu (forma
a Pi'tf\ii descendente a duodenului se neteze§le difuza) sau cu forma\iuni vegetante (forma
transversal cu mana, dupa care se comprima vegetanta).
vezica biliartl ~i se urmare~le apari\ia bilei la - Metastaze la nivelul ganglionilor
nivelul papilei duodenale mari de pe peretele hepatici.
postero-medial al par\ii descendente. - Tromboflebita - vena porta adera la
- Se face o butoniera la nivelul fundului celelalte componente ale pediculului hepatic,
vezicii biliare ~i 'i'n continuare se diseca pere\ii ei sunt indura\i, contine trombi.

209
 '2
9

. artea orizontala ( l ), descendenU\ (2), orizonta\a

1
Pi_~ . 3.20 .- Duodenul ~i pancreasul - vedere antcrioara. Duodenu dcuod.p.,, ali'l i,lferioara. 7. Aexura ducxlenojejuna\a.
·
( 3) ~1 ascendenta (4). 5. Aexura du
odenaa · ra · 6· Flexura . u d" 11 (ll). 12. A. mezentenca
1 supenoa • superioaril. 13. 8y·
!
Prima ans a jejunala: pancreasul cu: capul (9), corµu l ( 10 ~~ co: \
6
A. splenica. 17. Trunchiul celiac. \8. Papi.I~
mez.enterica superioara. \4. Aorta abdominal.\. 15. V. cavi'l u~enoar · ~ mici'l
duodenala mare. 19. Papila duodenal ·

Pileflebita supurata - calibrul crescut,
peretele moale, friabil, con\ine cheaguri
purulente moi.
- Litiaza - calculi de forma ~i numar
variabil, obstruand par\ial sau complet
lumen ul cai lor biliare, cu dilatarea
seg mentu l ui supraiacent lor, mucoasa
atrofiata, uneori cu ulcera\ii, perfora\ii sau
fistule .
- Plagi.
Scoaterea §i sectionarea ficatului
- Se seqioneaza ligamentul falcifonn 1n trast.
sens antero-posterior.
- Se pune 1n evidenta ligamentul
triw1ghi ular stang al ficatului, prin tragerea vasculo-biliar se recomanda efectuarea
'in sus ~i spre dreapta a lobului stang al ficatului
c u mana stanga.
- Se seqioneaza antero -posterior lig.
triunghiular drept pana 'in apropierea v. cave v~scerala 1n jos §i se seqioneaza 1n axul lung,
inferioare.
- Se ridica cu mana stanga lobul drept al
ficatu lui ~i c u foarf ecele se sec\ioneaza cu
pruden\a aderen\e le de la acest nivel~ pe
parcursu l acestui timp se re pe reaza prin
pal pare rini chiul drept, gland a suprarenala
dreapta ~iv. ca va inferioar:'t, care se separ:t de c1an 0 t'
fical.
- Se sec \ion eaz[1 v. ca v{1 inforioara ~i
omentul mic.
_Cantarirea ficatului.
_ Eviden\ierea distribu\iei intrahepatice a
celor doua tipuri de circula\ie hepatic a
(nutritiva ~i func\ionala) se realizeaza prin
injectare simultana m artera hepatica ~i vena
porta de tu§ de India §i respectiv gelatina-
carminata; sectionarea ficatului se poate face
la 1-2 ore dupa fixarea ficatului 1n formol 10%
timp de 3-4 zile.
- Arteriograme, venograme §i colan-
giograme se pot executa prin injectare 1n
conductele respective de substan\a de con-
- Pentru aprecierea raporturi lor
intrahepatice de ansamblu ale arborelui
preparatelor de coroziune, care necesita un
interval de timp mai mare pana la examinare.
. - Se a§aza pe plan~eta de lemn cu fa\a
dmspre fa\a diafragmatica spre fata viscerala.
Examinarea ficatului
- Aspect normal - cantare~e circa 1 500 g,
peritoneul visceral §i capsula sunt lucioase,
netede, transparente, pe seqiune este de
c~loare ro~ie-bruna, cu puncte ro~ii sau
. . ice corespunzatoare vaselor, putin
fnabil.
- Autoliza ~i putrefaqie - pe seqiune as-
pect tulbure , lut os, cu pete galbm,. aspect de

210
,, fjcat fiert" , prezenta.nd 111 stadii a
" f ,, v ansate
aspect d. e agure (emfiz~m de putrefaqie).
- F1catul. de staza - ca ntc'ire§te 2 _3 k
capsula destmsa, m arginea inCer,· oa x g,
.. . ( fct este
rotw1_pt a, pe sec11un~ se scurge sange ro§u-
brun, . desenul pestn\, J)uncte ro<;:~ 1•1•- l)rune,
·
,nconJurate
,, de zone gallmi -cenu1:ii
~ ,
" f',ca t
muscat .
- In §OC §i colaps - culoare fO§ie palida,
aspect use at.
- Ficatul
. distrofic
. - marit de votun1, cu1oare A
galbwe, uneon cu marginile rotunJ·ite 1 t ,
. lb , u os,
pe sect1w1e ga en, unsuros (distrofie x)
. .d grasa .
- Ami 1o1 o~a - suprafata lasa godeu la
apasare,
. pe sect1une albicios-palid ' transl. uc,'d '
slamnos.
- Plagi §i zdrobiri.
_ - ~clamp~i~ - crescut in volum, suprafata
galbme, cu m1c1 zone brune, pe seqiw1e palid,
cu puncte sau zone ro§u-brune.
- Ficat icteric - pe seqiune verzui.
- ~trofia hepatica - 500 g, capsula incretita,
cons1stenta scazuta, galbui (atrofie galbena)
sau TO§U (atrofie ro§ie).
- Aderente hepatice.
•
- Ciroza atrofica - 500-600 g, pe suprafata
granular, galben-ruginiu, marginea inferioara F_ig . 3.21 . ~ Reperele anatomice ale ficatului - A. Fata
asc utita, dur, se secti oneaza greu, pe seqiune diafra~matica. 1. Lobul stfo1g. 2. Lobul d.rept
3. Ligarnentul falcifonn. 4. Ligamentul coronar.
noduli galbeni, separati prin benzi fibroase,
5. Aria nuda. 6. Lobul patrat. B. Fata viscerala.
alb-sidefii. 7. Lob caudat. 8. Fosa vezicii biliare. 9. Marginea
- Ciroza hipertrofica - 4-6 kg, pe suprafata inferioara a ficatului. 10. Hilu! ~i pediculul ficatului.
granular, galben-verzui, dur, pe sectiune zone
cenu~ii rozate, delimitate de tesut verzui. - Abces hepatic (ca la celelalte organe).
- Ciroza cardiaca - pe suprafata granular, - Abcese colangitice - ~avitati cu peretii
du r, pe seq i une cu zone alb -gal bui, anfractuo§i, continand puroi, bila, uneori §i
tnconjurate de tesut hiperemic. calculi.
- Cirozit grasa - granular, galben, marginea - Carcinom primitiv - atinge 2-8 kg, alb-
inferioara rotunjita, dur, pe sec\iune cu aspect cenu§iu, pe seqiune cu aspect pestrit datorita
de ficat gras. ahernantei zonelor hemoragice §i necrotice.
- Ciroza pi gmentartt - pe suprafarn grnnu- Sectionarea pancreasului
lar, brun-rugi.nju , marginea inferioanl rotunjittt, - Ynainte de a proceda la seqionarea
dur, pe sectiune c u gra nul a tii ro ~ii, pancreasului se pot efectua arterio&rrafia (prin
proeminente, 7nconjurate de benzi gtUbui - injectarea trunchiului celiac §i a sistemului arterelor
ro~ietice. mezenlerice) §i pancreatografia retrograda
- Granulie tbc (ca Ia celelalle organe). (evidenlierea canalelor pancreatice prin injectarea
- Chi st hidatic (ca la celelalte organe ). substaniei de contrast u1 papila Vater).

211
 _Sclerolipomatoza - dur, albicios, cub
a\bicioase ce ~epara noduli albicio§i ga\b:~i
1
_ Pancreat1ta acuta supurata (vezi ab •
. ceseie
10 cele\alte organe).
_Tbc miliar, chist hidatic (idem).
_Pancreatita acuta hemoragica - tum fi
. . . e iat,
cenu~iu-gMbm, cu benz1 hemorag1ce situat
·nterlobular, uneori aspectul lobulat ~ter<> e
' ,.. • ,.. ·J •), tot

rga nul putand f1 transformat intr-o ""'

0 ••1¾i
bruna.
_ Pancreatita difuza flegmo noasa _
Fig. .<:: ~. - Seqiune frontal.\ prin et aju\ spongios, moale, in~iltrat cu puroi.
:--upramu ocolic al cavitaW abdominale - l. Cord.
::. Esofa g. 3. Di afragm . 4. Plmian. 5. FicaL 6. Reces
_Angiopancreattta supurata - puroi vascos
pleural costodi afragmatic . 7 . Duoden. 8 . V. cava 'in canalele pancreatice.
mferioara. 9. Aorta abdominala. 10. Ansa intestinal.\. _Litiaza pancreatica.
l l . Panl'. reas . \ 2. Colon descendent. 13. Sp\ina. _ Pancreatita cronica atrofica - organ
\ 4. Fonux gastric. Cb-ell coaste.
atrofiat, lobula\ie ~tears~ .consisten\a crescuta,
- Sc seC\ioneaza organul 'in ax.ul sau lung pe sec\iune galbui, cu benzi albicioase.
~i sagi1al. _Fibroza chistica pancreatica - vezicule
- Se introduce un stilet butonat mcanalul cu con\inut clar sau purulent.
pancreasului (Wirsung) , pana ce apare la - Cancer primitiv - nodul ce poate ajunge
nivelul papilei duodenale mari. la dimensiunea unui cap de fat, omogen, alb-
- Pentru eviden\ierea zonelor de cenu§m.
l ipom atoza pe sec\iunile pancreatice se - Metastaze canceroase - noduli albicio§i
pensuleaza cu Sudan 3. disemina\i 'in tot pancreasul.
- Sc decoleaza pancreasul. Scoaterea §i sectionarea glandelor
Examinarea pancreasului suprarenale
- A spect normal - lobulat, pe suprafa\a §i - Prin peritoneul parietal posterior se
pe seqiune roz-galbui. palpeaza fa\a anterioara a fiecarui rinichi §i
- Autoliza - consistenta scazuta, ro§u- cele doua glande suprarenale.
vi ~ini u, tulbure , c u re\eaua vasculara - Se incizeaza semicircular peritoneul pe
evident:t. marginile laterale ale glandelor, 'in apropierea
- Rupturi, contuzii ("m special 'in poqiunea polului lor superior.
c are intra 'in raport posterior cu coloana - Se decoleaza peritoneul de pe fata
vertebrala) .
anterioara a fiecarei glande §i apoi acestea se
- Citosteatonecroza - zone alb-galbui sau
degajeaza cu mana stanga, de pe peretele pos-
cen u~ii (asemanatoare petelor de stearina) pe
terior al abdomenului, folosind la nevoie
suprafa\a organului ~i a peritoneului vecin~ bisturiul.
pentru punerea lor mai cl ar:i 'in eviden\a se
- Se seqioneaza ligamentele renosupra-
pensul eaza zon.a 1n care se gasesc cu o solu\ie renale.
apo as ."1 de sul fa t de cupru 20%; culoarea
- Fiecare glanda se sectioneaza in axul
verd e -alb ~strui e aparut a indic:i prezen\a lung, pe fa\a ei anterioara.
oleatului de cupru. Examinarea glandelor suprarenale
_Li pomatoza - organul este trans format 1n - Aspectul normal - corticala galben-
cea mai mare parte 'intr-o malia galbena, moale, P_?rtocalie, medulara ro§ietica, semilichida
cu des~nul §ters. (m func\ie de. timpul scurs de la deces),

212
 a atand cu timpul aspectul unei magme
c pne (medulara este rapid autolizabila).
bfU _ Hiiw sau hipe,plazie glandulara.
_Jnanitie , boli contagioase - friabilitate
escuta , corticala cenu~ie, camoasa.
er - Ar~uri, septicemii - acela~i aspect, in plus
e secti11ne striuri hemoragice.
p _Suprarenalita acuta - mc\rite in volum,
moi , curticala hiperemiata, uneori cu
microabcese.
_ Suprarenalita cronica scleroatrofica -
atrofiate, cenu~ii, <lure.
- Toe - cu granulatii miliare.
- Hemoragie suprarenaliana, marita in
volum, cu infiltrate hemoragice sau cu puncte
ro~ii, in special in corticala.
- Adcnom cortical - nodul bine delimitat,
cenu~iu-galbui sau brun, moale, friabil.
- Carcinom medular - marita in volum,
friabila, galbui-pestrita.
-Feocromocitom - nodul care ajunge pana
la dimensiunile unei portocale, de consistenta
inegala, delimitat de o capsula fibroasa, pe
seqiune cen~iu-rozat sau hemoragic, cu
benzi fihroase, corticala atrofiata.
Tehnici de angiografie pentru organele
uro-genitale
- Arteriografia ~i venografia renala se pot
efectua fie la rinichii in situ, fie la piesa
abdominala scoasa in bloc.
- Pentru urografie se procedeaza la
canularea ureterului.
- Angiografia organelor pelvine se
realizeaza pe piesa in situ prin injectarea
substan\ei de contrast in artera hipogastrica.
Scoatarea in bloc a organelor
uro-gen itale
. - ~bectia ~i decolarea ureterelor - se pun
in e~ 1den1tt la locul in care p:Urund in bazin.
Se di sec ain sus pan:. la rinichi, iarin jos pane'\
la patru 11derea lor 1n vezictt.
. - Disec\ia ~i decolarea rinichilor. Se
inciz~aza peritoneul parietal posterior, la
margmea latera]A a fiecArui rinichi, de la polul
superior panA la eel inferior.
- Se apucA rinichiul cu mana stangA ~i se
trage in ~us ~i spre linia mediana, iar cu dreapta
se decoleaza fata lui posterioara, folosind la
nevoie bisturiuJ.
- Dae a se · suspecteaza procese
trombembolice renale, se procedeaza la
deschiderea pe Joe a vaselor renale.
- Se sectioneaza vasele renale la hil, paralel
cu coloana vertebrala, cal mai aproape de
aorta ~i de vena cava inferioara, incat sa se
pastreze continuitatea bazinet-ureter.
- Scoaterea organelor genitale inteme la
barbat (in practica medico-legala acest timp
se executa numai daca suspectam existenta
unor leziuni traumatice sau de natura
patologica).
a) Scoaterea testiculelor ~i a canalelor
deferente: se incizeaza ~i se sectioneaza
peritoneul in dreptul orificiilor abdominale
ale canalelor inghinale. Se diseca fiecare ca-
nal deferent de la orificiul inghinal profund
pana la locul in care ii pierdem spre vezica
urinara. Se hemiaza cu mana dreapta pe rand
fiecare testicul din scrot, spre orificiul profund
al canalului inghinal; cand organul ajunge m
dreptul orificiului, se apuca cu mana stanga ~i
se scoate odata cu canalul deferent· cu
'
bisturiul se decoleaza de partea profunda a
scrotului, care a fost antrenata §i ea.
b) Scoaterea organelor pelviene: se
incizeazA circular peritoneul parietal la
nivelul stramtorii superioare a bazinului; se
decoleaza cu mana stanga tesutul conjunctiv
extraperitoneal, anterior pana sub vezica
urinara, apoi lateral §i posterior pana la fata
pelvim\ a sacrului. Cu mana stanga se trag m
sus organele bazinului, in timp ce cu mana
dreapLA se sectioneaza circular uretra §i rectul.
- Cantttrirea ~i sectionarea rinichilor.
- Rinichiul se tine mpumnuJ stang cu hilul
in palmA ~i marginea convexA in sus.
- Se incizeazA la jumatatea pAftii bombate
in axul lung, pana in apropierea hilului.
- Se decapsuleazA prinzand cu pensa cu
dinti capsula intr-un loc Ia nivelul inciziei §i
apoi se indeparteazA de pe fiecare fatA.
?1~
 . histe de reten\ie, limita cortical ~
uneon cu c . l b . el-
. . b'\'tat ea, 1ndoind
- Se n p rt:'C \ i'\ Z a fn a \ ' . a medul ar ~
a ~tearsa, cort1ca a
.. .
su \iata,
. .
galbe
n-
... l • ata\i (supenoar, . ~ cu puncte ro§H §1 m 1c1 chi st
rinit'h in\ ,neat ce\e doui\ JUll\ c ( .. .. ;,, cenu ~1e, . . h. . lb . e,
. .' • · . . . a sec\1un\\ s,, se vio\acee (nmc 1 mica granula )
~\ m fe n onra) a\e fe \e, mtc.rne · medu \ ara .. r .
npropic. _ Nefrita intersti\iala acuta nesupurata _
E.rnn1i11area. ri11i chilor . tenta scazuta, cu puncte ga\bui ~i ro._•1.
cons1s \ . ,.. ~ 1
- 1\ ,1,ect normal - 100~1 g,r ca' psu\
· a este pe suprafa\~, ~ort1~a\a mgro~ata , cu zone
·
\ucioasa, n e l eda, tra nsp are nt i' .. · te
a u ~or
a\bui ~i stnun ro~u.
deco\ab,\a, . . supraf a\a este. nel eda (la copn es
L ' •

· \ a e.sle ro1.1e- g _G\omerulonefroza lipoidic a - crescut 111

usor \ohu\ata), pe sec\iune cortlca ~
" . ,. · \' · \ medu\are VO \um,
razbuzeaza la sec\ionare, cortica\a
ga \bU1 e , prezenl and stn a " e
(pi.rain ide\e Fen ein), iar medu\ara de cu\oare galben-palid~, ~gro~ata, medu\ ar a cenu~ie-
ro~ie -hruna. "ln medu\ara se gase ,. SC l0- 15
. . \acee (rimchi mare alb) .
V\0 .
fo.rm a \iuni d e cu\oare ro~u -'inc his_a, _ G\omerulonefroza a m1l o idica _
tri unghiu\are, cu b aza \a periferie numite cons,· stenta \ crescuta, cortica\a . 'ingro~ata ,
piramide\e renale (M a\pighi). ln interior~\ \or
galb e n -Cenu~ie~ ' medulara v10\acee (rinichi·
se gasesc vase\e rena\e drepte . Prmtre
mare s\aninos) •
piramide\e rena\e se gasesc pre\ungiri ale _ Nefroza acuta necrotica - rinichi mare,
substan\ei cortica\e, care formeaza co\oane\e
flasc, se decapsuleaza U§Or, corticala cenu~ie
Bertin de cu\oare mai deschisa. Cu \upa se
cu striuri ga\bene, limita cortical a-medulara
vad printre piramide\e Ferrein vase sanguine.
LimiL1 dintre cortica\a ~i medu\ara este ~tears a. .
evidenta. ln partea interna a seqiunii se afla _ Tbc miliar (vez1 a\te organe) .
hi\u\ ~i sinusu\ renal. _Tbc ulcerocazeos - una sau m ai multe
- A utoliza - cenu~iu-tu\bure, moi, pe cavita\i, cu pere\i anfractuo§i, galben-cenu~ii ,
seqiw,e culoare vi~iniu-uniforma, a ambelor con\inand \esut cazeificat, cu granul a\ii
componente. galben-cenu~ii~ uneori 1ntregul parenchim
- N efrectomie, ptoza. este ocupat de o astfel de cavitate (rinichi
- Malforma\ii congenitale: agenezie (lipsa mastic).
unuia ~i hipertrofia celui restant), rinichi - Tuberculom - nodul galbui , proeminent
su pran umerari, aplazie (rinichi mici, cu subcapsular, pe sec\iune a\b-ga\bui, uscat,
absen\a calicelor ~i a bazinetului), hipoplazie, friabil, cu aspect cazeos.
aspect lobular, rinichi unic sirnfizat (pr.in poli - Nefroangioscleroza primitiva - rinichi
sau pr.in margini), rinichi 1n potcoava mic, consisten\a crescuta, capsula 1ngro~ata
(fuzio11a\_i pr.in pol.ii inferiori), rinichi ectopici aderenta, suprafa\a cu granula\ii ro~ii-brune,
(presa~ral, iliac , pelvian). cortica\a ro~ietica , \imita cu medulara
- L cziuni traumatice ale corticalei (fisuri) dirninuata (rinichi mic ro~u granular).
sau ale 1ntregului parenchim (zdrobiri). - Infarct alb recent - pe sec\iune zona
-s, aza renal a - pe suprafa\a ~i pe sec\iune triunghiulara, cu baza la periferie ,
ro~u-violacei , cu stelele Verheyen vizibile, pe proeminenta pe supraf a\a, alb-cenu~ie,
sec\iu1 ,e se scurge pu\in sange, limita dintre limitata de un lizereu ro~ietic.
cele do ua componente diminuata sau ~tears~\. - lnfarct alb vechi - acelea~i aspecte ca la
- G lomerulone (rit.a acuta - mari\i 1n vol um precedentul, dar nu proemina pe suprafa\a,
bilate ral, pe suprafa\a palizi cu puncte ro~ii, aceasta putand fi chiar u~or deprimata.
r azbuzeaza , corticala 1ngro~ata, palida, cu - lnfarcte uratice - la nou-nascut, zone
striuri :ji puncte ro~ii (rinichi mare pestri\). triunghiulare, galben-aurii, cu varful la hil.
_ (1lomerulonefrita croni ca - capsula - Rinichi aterosclerotic - atrofia\i, capsula
'ingro~aH\, aderenta, pe suprafa\a neregulat, aderenta., pe suprafa\a albicio~i, cu cicatrici

214
 01
ari, pe seqiune corticala subtiata,
parench _imul_ de aspect_palid.
_Ch I stun seroase §t hidatice.
- Rinichi polichistic - de obi cei ambii
rinichi ~w1t crescuti 111 volum , cu numeroase
chiste avand pere\ii netezi transparenti , pline
ell lichjd seros, vascos, mucus, sange sau
puro1 .
- Abces renal.
- Fihrom - 'in medulara se gase§te un nodul
alb-sidefiu , bine circwnscris, dur, pe seqiune
alb-sidefiu, cu vartejuri.
- H~mangiom" - 111 medulara se gase§te 0
zona vwlacee, nemcapsulata, bine delimitata.
~ C~rcinom - 1~odu_I unic sau multiplu, net
dehm1tat , de d1 fente culori (violaceu
caramiziu, galbui), cu zone hemoragice §i
necrozate.
- Hipemefrom (tumora Grawitz, carcinom
cu celule clare) - nodul bine delimitat, galben-
cenu§iu. proeminent pe suprafata, pe seqiune
galbui, cu puncte ro§ii-brune, zone de necroza
~i benzi albicioase.
- Nefroblastom (tumora Wilms}- nodul care
poate ajunge la 12 kg, continand zone de
consistenta diferita, delimitat de o capsula,
comprimand parenchimul vecin, pe sectiune
cenu§iu. cu puncte ro§ii, pseudochiste §i zone
denecroza.
- Metastaze canceroas,e - noduli multipli,
proeminenti pe suprafata, duri, rotunzi sau
ovalari, alb-galbui.
Examinarea lojei renale
- Flegmon perinefretic - infiltrat puru-
lent, dif uz tn tesutul adipos perirenal.
- Ahces perinefretic - colectie purulenta
circumscrisa de o capsula fibroasa.
- Perinefrita scleroasa - tesutul perirenal
este tran sformat 'intr-o masa fibroasa, aderenta
la capsula renala.
- Hematom perinefretic - colectie sanguina
situ ata extra-, intra- sau subcapsular.
- Tumori pararenale (fibroame, lipoame,
fibroJjpoame, chiste).
Examinarea calicelor 1·i a bazinetului
- H.idronefrozr, - dilatare unj ~sau bilaterala
a calicelor ~i bazinelului, con\inand chiar litri
d~ ur~na, parenchimul renal atrofiat 'i'n grade
d_1f_en ~e, ajungand pan a la transform area
rm1chmlui
. intr-o pung,ax. cu peretu.. conJunctivi,
• •
semi transparenti .
" - Pi e!ilti acuta - bazinet dilatat cu peretii
mgro~a
. :, 11~ , muco'1, •sa ro~1e-cenu§1e,
· · contmand
·
unn r, purulenrn.
- Pi.?lita supurata - peretii bazinetului cu
ukera_t_u, acoperite cu puroi ~i false membrane
CellU §II.
- Pionefrozt, - bazinet ~i calice dilatate cu
conti~~ut purul ent, c u pereti tngro§~ ti ,
cenu§u, avand mucoasa ulcerata, acoperita
cu membrane galbui.
- Pielita tbc - pre zenta de cazeum 'in
bazinet.
- Pielita calculoasa - pereti 'ingro§ati,
sclerozati, mucoase cu sufuziuni sanguine,
bazinetul §i calicele contin calculi.
- Pielita cronica - bazinet dilatat, cu pere1ii
tngro§ati, sclerozati, mucoasa ro§ie, acoperita
cu membrane fibrinoase.
- Polipi.
- Malformatii - bazinet dublu sau triplu,
situat complet extra- sau comp let intrarenal.
Deschiderea ureterelor
- Se face cu foarfeca pe sonda canelata,
dinspre origine spre extremitatea distala.
Examinarea ureterelor
- Aspect normal - mucoasa neteda, cem.1§ie.
- Malformatii congenitale - agenezie,
hipoplazie, megaureter, ureter bifid (dedublat
numai in segmentul proximal), ureter dublu
(dte doua uretere pentru fiecare rinichi),
implantarea extravezicala (in uretra, canale
deferente, vezicule seminale, canale
ejaculatoare, vagina, vulva).
- Dilatatii - putand atinge calibrul
intestinului sub\ire (111 compresiuni sau
obstructii).
- Stricturi sau stenoze - situate la origine
sau la varsarea 1n vezica, segmentul situat
proximal fiind dilatat.
- Fistule - cu intestinul, uterul, vagina.
- Ureterilc'\ acut,\ - mucoasa ro§ietica,
acoperitt'l cu mucus sau puroi.
215
 . Jeretclc indural,
. l lrc tcriu, cron1c1' • 1
rnlihrnl l'n•srut. . d'lotat plin cu
- Empil'lll urcternl - uretet ' 1' t~
" ,·11nucoasa u cern , .
pumi. l'rrctrlr mgn)~al ~
Pulipi. . I ti\ sau
l 'nrc inom - vegeta\ie ped1cu..a .' '
se.sili'I . m~ieticit friahil~, cu hemorag11 ~t zone
nteroz::lle. • _. , Liniile de incizie, deschiderea ~i seqionare
~ schiderea vezicii urinare ~i a uretre1 /•rg. •1. 23 . • • . a
vezicii urinare, uretret ~, prostate1.
prosb1 ticf "
. St· incizeaz~ tn Y cu foarfecele, incepallrl
alteori, peretele tngro~at , mu co asa
de la uretra prostaticA spre unghiurile
cerebrifonna (cancer infiltrativ).
superil)are.
Ex,m1i11area vezicii Examinarea uretrei prostatice
- Aspect normal - mucoasa alb-cenu~ie, _ Malformatii congenitale - agenezie,
capacilate de 250-300 ml. hipospadias, epispadias.
- Mal fo rma\i i congenitale: agenezie, - Fistule, plagi penetrante, rupturi.
vezica dubla, extrofie vezicala (proemina prin
- Stricturi uretrale.
dehis\.'. ent a peretelui abdominal
subornbilical, ca o formatie sferica, cu - Calculi.
suprafata marnelonata, ro~ietica, pe care se afla - Uretrita acuta - mucoasa ingro§ata,
trigom il cu cele doua orificii uretrale). ro§ietica, cu ulceratii, acoperita cu exsudat
- Dilata\ia vezici1 - uneori cu peretii purulent.
hipenrofia\i , putand contine urina (in - Uretrita cronica - mucoasa ingrosata , alb-
hi pertrofiile de prostata), urina purulenta sau
cenu§ie, cu glande transformate chistic.
sange (cistite, litiaze infectate), calculi (litiaza
vezicala). -Papilom.
- E:t.plozia vezicii -cu rupere in special in - Carcinom - proeminenta, moale, friabila.
segmentul intraperitoneal al fe\ii postero- Secponarea prostatei
superiuare. - Se face in sens transversal §i longitudi-
- Fistule recto-vezicale ~i utero-vezicale nal.
etc.
Examinarea prostatei
_- ~ 'tstita cataralt'l - mucoasa ingro§ata, ·
ro~1etid, acoperitt'l cu mucus. - Aspectul normal - forma de castana,
-~ Cistita hemoragica - mucoasa cu striuri elastica, cenu§iu-roza, cantarind cca 15-18 g.
ro~n. - Involutii de varsta.
- Cistit:t fibrinoasa - mucoasa acoperita cu - Prostatita acuta - hipertrofiata, pe
fa lse membrane, alb-gaibui. suprafat~ §i pe sectiune roz, cu focare
-(\lit i ta purulentt'l -perete ingro~at hemorag,ce, consistenta crescuta, se scurge
prezen Iand abcese. ' puroi.
- Cisti .,a1, .mdurat
. . .L:1 cronica . perete 1ngro-.:· - ProstatiU'l supuratA - abcese gAlbui,
- C1st1ta gangrenoasfl . · ·
inconjurate de zone ro§ii, continand lichid
- Cistit a tbc - ulcera\ii ce au f
cazeu1n ~i granula\ii miliare, pe und mucopu rulent.
- Carcinom - tumor:t sesila sau l)~r1 · I· - Prostatita cronica - durA, alb-cenu§ie, cu
'd'f . . . ~•cu ar~, zone de scleroza, prezentand in parenchim
conop, ..1 orma, ro~1e-vl0lacee
,
rr· , b'l,.
, Id lu, . CU
ulceratu acopente cu cheaguri ~i fibrin~· abcese cu con\inut purulent, uneori cu mici
' calculi.
216
 - Adenom - hipertrofiata (500-600 )
·
sect-nine cu no d u1I· a Jb 1cio§i
·
'
•g ' pe
de co,1S1Slentcl ,
- Epididimita tbc _ e 1·d·d
..
·
P 1 1m tumefiat, cu
variatc'i, incapsuJati. granulatu miliare §i benzi fibroase.
- Cucinom - hipertrofiata
.
su f
c , , pra a(a
- Chi s turi s ituate intra- sub -
supraepididimar. ' sau
neregulata a)b-gc'i)buie, consister• 11 c1x eresc ut,1x
cu nodnli cenu§ii -albicio§i, sau gc'\lbui c ~ - Adenom tes t'ic u1ar - testi c u) crescut de
volum , cu ..nod uJ', galbu,. pe sectiune.
striuri hemoragice, slab delim 1·1a11 1·., uneon.
compo11enta conjunctivc'i este abundenta - Atrofo testi culare.
(schir). Deschiderea rectului
- Prezenta de trombi in p)exurile venoase - Se a§aza piesa c u peretele posterior a)
rectului 1n sus.
peripro~tatice.
Sect ion area veziculelor seminale - Se sectioneaza peretele posterior al
acestuia cu enterotomul.
. - S"e a§aza vezica urinara cu peretele pos-
tenor 111 sus. Examenul rectului
- Aspectul normal - mucoasa al b-cenu~ie
- Veziculele semina)e se sectioneaza cu
prezentand 1n ampula rec t aJa. tre i pJ ic i
foarfecde ~i sonda canelata, fie longitudinal
transversale, care sunt astfel dispuse incat in
fie transversal. '
ansamblu dau aspectul unei valvule spirale;
Examinarea veziculelor seminale
la nivelul canalului anal prezinta plic i
-. Veziculita acuta - turgescente, cu
cont-mu, purulent. verticale numite coloane rectale, mtre care se
. - V~ziculita cronica - atrofiate, cu peretii afla depresiuni numite sinusuri rectale. in
mduraf.1. coloanele rectale se vad ghemuri venoase,
Sect ion area canal el or deferente ~i a care in ansamblu formeaza inelul hemoroidal.
testiculelor - Malformatii congenitale - imperforaf.ii
- Ca nalele deferente se sectioneaza anorectale, abu§area anormala a rectului
transversal. (uretra, vezica urinara, scrot).
- Vaginala se sectioneaza in axul lung al - Stenoze rectale (congenitale sau
organul ui, pe marginea anterioara a acestuia. dobandite).
- Seqionarea longitudinala a testiculului. - Rectita acuta - peretele mgro~at~ mucoasa
- Seqiuni transversale prin epididim. ro~ie-violacee, acoperita cu mucus, puroi sau
sange, uneori cu ulceratii superficiale.
Examenul testiculului - Rectita cronica cataraltt - pereteJe
- As1>ect normal - albugineea alb-sidefie, ingro~at, mucoasa palida, acoperitc'i cu secretie
pe seqi,me galben-roz, e)astica. mucopurulentti.
- Ma)formatii congenita)e - atrofii, - Rectita cronicti granulicA - mucoasA
sinorhidie (fuziune totala), monoorhidie, ingro§atA, ro§ieticc'\, cu proeminen{e cenu§ii.
poliorhidie, criptorhidie, monocriptorhidie,
- R~ctita cronictt ulcerata - ulceraf.ii mul-
ectopii ()ombare, iliace, inghinale, perineale).
tiple, cu fundul marnelonat acoperit cu sange
- Continutul vagina)ei (hidroce), ~i puroi, mucoasa vecim\ ingro~atA, ro§ietica,
hematoceJ, pioceJ). peretele indurat.
- OrhiepididimitA acutA - epididimuJ - Hemoroizi intemi - proeminente vi§inii
tumefiat, ro§ietic, testiculul ro§ietic, canalul submucoase.
deferent ingro§at, in testicuJ §i epididim se - Cancer infiltrant - peretele ingro§a~ rigid,
gasesc abcese. mucoasa alb-cenu§ie, cu fisuri sau uJceratii.

217
 _ foarfecele introdus prin ostiul uterin
(,
prorm 11, 1',.. 11 ,c
,\ll cl'r "l'~l' l nnt \
frinhi
. .
lc,
,.111 drenp1,,,. ·spre fund,
. ,. . Se
cu su,,, :-ifn ln nrreg11l ntA. 111<.'crn lr, ro~ict,cc, .. iar m aprop1erea acestu·1a
spre L:e ~ le dout"I ost11 tubare..
llHll' l',1:-n , rdllt\ i'ngro~nl!\. ro~ictici\. Exami11area uterulut
S c •1llc,c,1 ~, .ICl' (ionarca or~a nclor
_ !\spectul normal al ut~r~lui _ intre
,l.:C' 11H1/ f / (~fl/lfl/11('

Sc St' qil)llCJ Z,\ peritoneul pnrietn l la

n,, du l strii nll,)rii supcrioc1rc n bnzinului .
s\.' inlrod ll\.'(" mina slangi'I Ill incizie ~i se
dc'-'Ok.i:z,\ peritoneul din dreptul rectului ,
, "~i1w1 ~i uretrei .
Se seqioneazc't perineu l de la simfiza
ruhiana spre anus. in dreplul inser\iilor sale
later::il'-··
S,· -.:cot organele pelviene in bloc; se trag
in su, . se seqioneaza vagina in treimea
inferi<.,ara, uretra ~i rectul.
Se,·(io narea vaginei
- ~e separa uterul ~i vagina de vezica
u.ri na r;1.
Se seqioneaza peretele ei anterior pe
linia niediana.
EA,miinarea vaginei.
mucoasa roz in
- l1spe c ru/ normal -
perioadele in termenstruale, ro~ie in timpul
menst,ua,iei ~i ro~ie-violacee in sarcina.
- Ma Ifor mal ii co ngeni tale - atrezie
vagin,d~, vagin dublu.
- Leziuni tra umatice ale vulvei §i
\ agin11 lui .
· F,st ule , procese inOamatorii ~i ulceratii.
- S1area himenul ui (v irginjtate, deflorare
vcche iau recenta ).
LJi' ~chide re u ut e rului
S,· mttsoar<1 cele trei diametre (longitudi -
na l' I1,1nsver~a l ~i an tero-posteri or) 1:·
•
c ;.u-11 ar,·1 fe .
me11.Stl.u"\ii
u
mucoasa
. •
es te
•
alb1c1oasa , 1·ar
c
.1n
.
timpul menstrua\1e1 ro§ie-umeda; cavitatea
uterina este goalr, intre menstruatii , contine
pu\in~ secretie in e!apa preme~struala sau
se rozitate sa ngurn~le_n ta 1n tirnpul
menstrua\iei ; colul la _vir~me are consistenta
neUI, cu orificiul utenn circular sau alungit
transversal, avand latimea maxima de 5-6 rnm'
cu marginile nete §i regulate; la primipar~
consistenta colului este scazuta, orificiul mult
alungit transversal, avand 1-2 incizuri pe
margini, iar la multipare consistenta este
foarte scazuta, orificiul are latimea de 1,5 cm,
iar marginile sale prezinta numeroase rupturi;
greutatea uterului variaza 1ntre 30-40 g
(nulipare) §i 100-200 g (multipare), lungimea
1ntre 8-10 cm, latimea 1ntre 4-6 cm, grosimea
111tre 2-3 cm, grosimea peretelui corpului intre
1,5 - 2 cm, iar a colului llltre 0,5 -1 cm (valorile
mici corespund nuliparelor, iar cele mari
multiparelor).
- Pozitia §i directia axelor sale - anteversie
(~o_nsiderata normala), retro-, dextro-,
sm1stroversie, levo- sau dextrotorsiune
anteflexie (considerata normala), retro- sa~
latero~exie, prolaps, aderente.
- H1sterectomie (recenta sau veche).
- Malt ·· ·
onnatu congemtale - uter infantil
dub~u didelf (doua corpuri §i doua coluri
uterme fara cot1t t " ..
. ac tntre ele, avand fiecare
vagma proprie) t b.
.J i se . . , u er 1com sau bicervical,
imperforatia orificiului uterin.
- Lezi~ni de violenta pe col.
- Cerv1c·1a1 ~0 1·
unor hoabe' d iculara - vezicule de marimea
.
ex tcnorul e mazare,
. proeminente pe
O 1
alhicios r _rganu ui, continand lichid clar,

\
Fig . 3 24 . - Lio ii de i11cizic la oivdul utcrului
. ...
. ' tl,1111 sau purulent.
- Endom ·
cresc ut i etnt~ acuta puerperala - uter
~ ~~ate dtametrele, peretii ingro<:ati,
•0~11, mo1 lnab'l'
1
'J
unco,··1 ' ' '• cu mucoasa mgro§ata, ro§ie,
acoperit . . .
218 e cu depoz1te galbm-
 purulente, U§?r de!a§abi_le; 11~ cavitate se
~ Sarcom - fo rm atiune care proemina 111
gasesc cheagun de sa~ge §I pur~1 ; pe seqiune
ca ~i ~a tea uterin a, cu suprafata boselata,
transversala venele m1ometrului sunt. dilata le,
alb1c1oasrt, fri ab ila, cu zone ro~ii -negricioase.
cu trombi ro§ii (h e mati c i) sa u ga lbui
- Corioepiteli om - tumora sesi la, polipoasa
(purulen ti). sclu ulcerata, de forma nereguJata, moale,
_Modifi carile ulernlui t'n sarcim1 - conslau
fr iabila, huretonsa, ro~ie-violacee, pe sectiune
din creilerea dimensi11nil or (In prim e le 6 cu aspect peslrit.
sapramfi ni este un organ pelvin) , a ca pac ilc'l tii - Molr1 h ida liforrntt - formatiune
(de ta 2-3 ml la ulerul negrnvid lcl 4-5 I), pl uriveziculara, cu spect de " ciorchine de
greurnti i (de la 50 g la 1500 g la le1111en), slrugu re" , forma1r1 din elemente sferice, cu
diametrdor (la tem1en diametrul vertica l = peretii lransparenti , pline cu li chid clar.
3:i cm, tra nsversa l = 24 cm, iar eel antero-pos- Deschiderea tubelor uterine
terior = 23 cm), 'i'ngro§area peretelui (spre - Se face pe sonda canelarn, mcepand de la
sfar§iluJ sarcinii scade), apariti a segmentului ex tremi ta tea uterina spre lateral.
inferior situat rntre corp §i col (initial istmul - La nevoie se completeaza cu seqiuni
masoartl 0,5 - lcm, pentru a ajwige rn luna a transversale.
m-a la 7-8 cm), modificari de forma (piriform Examinarea tube/or uterine
i'n prim~le 2 luni, sferoid 111 luna a III-a - - Aspe ct norma l - mucoasa cenu~ie-
a IV-a, ulterior ovoid), proeminenta peretelui albicioasa, cu pliuri longitudinaJe.
(anterior sau posterior) pe care este inserata - Hidrosalpinx - trompa dilatata, peretii
placenU1, proeminenta comului rn care se afla subtiri, transparenti, continand lichid sero-
inserat produsul de conceptie §i modificari citrin sau sero-mucos, orificiuJ peritoneal
de consistenta (moale fu primele 3-4 luni, apoi obliterat, fimbriile tngro§ate, aderente la
renitenU); se noteaza prezenta produsului de organele vecine.
conceptie, dimens iunile (varsta), sexul, - Piosalpinx - difera de precedentul, prin
leziunile de violenta, locul de insertie al continutul purulent, fetid §i prin culoarea
placentei, aspectul §i greutatea ei. peretelui (cenu§iu).
- Accidente rn timpul na§terii - rupturi ale - Hematosalpinx - contine sange.
partii vaginale a colului uterin, rupturi uteri- - Salpingita acuta - tuba alungita, cudata,
ne (complete - care intereseaza tot peretele cu peretele ingro§at, ostiul abdom inal
uterin, inclusiv peritoneul, incomplete - care obstruat, fimbriile, plicile §i fotregul perete
menajeaza peritoneul , fisuri uterine, rupturi sunt rngro§ate, mucoasa acoperita cu wi strat
compli1·ate, care interesea za §i organele gros de mucina ; uneori continut purulent
vecine: vezica urinara, reel, vagin), putrefaqia (salpingita supurata).
fatului . - Salpingita cronic,\ hipertrofica - tromp,i
- Lrzi uni post-a bort.um - hemora gii , de calibru illegal deform atc'\, cu lumen inegal,
leziuni mecan ice ale colului §i corpului , mucoasa in!,'TO§ata, cu noduli galbui (salpinge
mergand pana la perfor atii, compli ca {ii fraga) sau cenu~ii.
septice, cicatrici, prezenta de resluri placentare - Salping ita cro ni c,\ atrofi ca - tube
sau feLale. alro fi a le, sinuo ase, ase 1rn.\n.H oa re unor
- Ca rc in om vege tant - pro emin ent a cordow1e fibro ase dure.
conopidiform'1, moale, fri abil a, uneori cu . Sarc ina 1uban, - lrompa dil alatc'I, 111
ulcer at ii, cenu ~ie-r o~ieti ct'l , c u haza de special 111 partea sa ampul ani , fO§ieticA,
implanL1re dun'!, peretele vec in ingro~cl l. continand sunge lichid sau coagulat, resturi
- Adenomiom - noduli inlram urnli , moi , 0 vul are sa u embrion are; uneori poate fi
ne1ncapsulati, continand lichid sanguinolenl. perforata sau acoperi lc'\ cu coaguli.

219
 li alb-sidefii sau roz, duri
. m-nodu . . ,
_F1bro • cu dimensmnea unu1 cap
·r
enucleabi 1, .
uneon
cu continut mucos.
- Rupturi tu bare. care umple 5ecvune
. 8. lb~ moa1e, ' . de fat, pe nodul unilateral, neted, Pana
-Cancer - vegetaVe ' ' r culotn
- Fo 1 •
-
unui cap de adult, pe suprafata
cavita1ea tubei. . , u multiplu, . 05,unea •
.
- F1bro1mom . - nodul
·
untc sa · cap de ta d,me . . nitent, pe sectmne galben
.
ajungfi nd panA la dunensiu
· nca un111 lb1c10s, re . 1· hid '
roz-a . h' turi care contm 1c clar sau
fat. duri , albido~i roza\i . d'l · t .t sferoidal, uneo fl cu C lS

- Papilom - organul mutt t a a ' /( d'n ro~i:~hiderea aortei abdominale §i a venei

·1 tA forma t,, t
con\in :1nd o masi\ vege an ' . -1. ·tt'ce
.. ~ . l .I ~ uneon c us .
proemmrn\e cenu~u. ,na )I e,
SHtionarea ovarelor ,.,
_ S? l fa~t> pe marginea lor 1·1 a !Jana 1a
t Jer •
hil.
£ , ,,minarea ovarelor
- A '-peer nonnal - pe suprafata alb-ro§ietic
la c-opi I. apoi roz-giHbui , iar dupa menopauza
c-enu~i u-gAlbui; la copii neted, dupa pubertate
prezinta cicatrici; pe suprafata poate prezenta
foliculi in evolutie , cu aspect chistic,
fonnaliuni albicioase (corpi albicans), sau
galbene (corpi galbeni).
- Modificari de pozitie - ptoze (la
mu1tipare ~i la varste inaintate).
- Malformatii congenitale - agenezie, ovare
supranumerare, ectopic, ovar bipartit.
- Ovar senil - mic, indurat, cu suprafata
neregula~, cu zone retractate, albicioase, cu
chisturi sesile, care contin lichid clar sau
ro~ietk, separate de tesut dur scleros.
- Chisturi seroase, mucoase.
- Ov arit.A supurata - ovare hipertrofiate,
hiperemiate, cu noduli mici, alb-galbui,
inconjurati de o zon~ ro§ietic~.
- The ovarian - cu granulatii galbui sau cu
zone c azeificate.
- C'arcinom vegetant - mruit de volum
g~anu lar, pe suprafai~ albicios sau ro~u~
violaccu, pe sectiune prezentand cavitl(t'
Cl .J CU
• •
ll ch1d sanguinolent sau tulbure ~i zone
. "I
hemorag1ce sau necrozate.
- Metastaze. canceroase _marit de volu m,
boseI at, cons1st.ent,a crescutA, pe sec\iune cu
zone albe, care altemeazfi cu zone ro~ii.
- Sarcom - nodul asem~nMor celui
fibromatos, darpe sec\iune cu aspect de "came
de pe~1e".
220
. ve inferioare . "
ca Se face cu f oarfecele: _mergand In
-. pe arterele ~i venele 1hace comune,
contmuare
exteme, 1'nteme ~i femurale.
Examinarea lor .
_Se face ca ~i ta aorta torac1ca.
Examinarea endopelvisului
_Pentru depistarea eventualelor fracturi §i
a hematoamelor se practica incizii
longitudinale in m. psoas.
_Se comprima mtrigonul femural - in cazul
in care nu refuleaza sange prin vena femurala,
aceasta se poate datora unui proces
trombembolic.
Examinarea membrelor superioare ~i
inferioare
- Se autopsiaza numai in cazurile in care
sunt indicatii speciale (leziuni articulare,
fracturi, tromboze, tumori §i plagi).
Pentru abordarea corecta §i examenul
complet al leziunilor osteoarticulare §i
vasculare ale membrelor este necesara
prezentarea sumara a cailor anatomice de
acces. Astfel:
- Abordarea claviculei se face dupa .
decolarea Partilor moi ale toracelui.
. -Abordarea scapulei se face printr-o incizie
onzontala
. pe spi'na scapu 1e1. ~•. acrom10n,
.
contmuatt\
. la nevo·1e cu o mc1z1e . Ia pe
. . . vert1ca
margmea ei axilara.
. f - Abordarea articulatiei umArului se face
,,te pe .cale anter1'oa rax ('mc1z1e
• • I . luI
a mve
~an\ulu1 delto
(incizie -~ectoral), fie pe cale posterioara
acromion:i::;~calA plecand de la varful
- Abordarea h
incizii Vert· umerusului se face prin
tea1e. pe fat a medialA
. a bratulw..
 _ Ahordarea
. . . articulatiei. cotului .se race
printr-~'. mc1z1 e postenoara pe mijlocul
regiu011 , co mpletatrt eventual prin dour.
jncizii colaterale.
_Abordarea articulatiei radio-carpiene se
face pe cale lateral a, medialc\ sau posterioara.
_ Ahordarea oaselor maini i se face
preferahi l pe cale posterioara. ·
- Abor?area articulati~i coapsei se face pe
cale ant~noara sau postenoara.
- Abordarea femurului se face prin incizii
Iongitudinale laterale.
- Abordarea articulatiei genunchiului se
face pe cale anterioant
- Abordarea articulat-iei talo-crurale se face
pe cale mediala sau laterala.
- Abordarea oaselor piciorului se face pe
fa{a dorsala.
Pentru depistarea eventualelor hematoame
profunde, care ar putea scapa la examenul
extern, Lacassagne ~i Simonin recomanda
practicarea de sectiuni longitudinale prin
musculatura membrelor §i a trunchiului.
Deschiderea coloanei vertebrale
Se face numai atunci cand sunt indicatii
speciale (traumatisme, tumori). Timpii
autopsiei sunt unnatorii:
- caclavrul se a§eaza in decubit ventral, cu
suportul sub torace;
- cu bisturiul se sectioneaza tegumentele
~i partik moi subiacente de la protuberanta
occipitala extema pana la coccis;
- se decoleaza partile moi de pe jgheaburile
vertebrnle, folosind la nevoie razu~a;
- se 1ndeparteaza mbloc lamele vertebrale,
procesele spinoase ~i ligamentele galbene,
folosind la copii foarfecele de oase, iar la
adult ferastraul dublu Luer sau dalta;
- se prinde dura mater cu pensa ~i se
section~aza radacinile nervilor spinali ~i
coada di! cal·
- incizia ' longitudinala a durei mater cu
foarfecele (se face mai intai o cuta tnmsversalcl,
care se laie, apoi se introduce foarfecele);
- se fac sectiuni transversale prin maduva;
- examinarea continutului canalului
vertebral (maduva spinarii §i meninge) se face
in mare dupa acelea§i criterii ca §i la cutia
cranian:-1.
Examinarea sistemului limfatic
. - :entru evidentierea colectoarelor
hmfahce ~ubseroase se recomandcl pensularea
supra fe1e, or~anului cu o solutie H Q 3%.
2 2
.- Pentru hmfangiografie se poate injecta
elhtodol la care se adauga un colorant verde
sau sulfat de Ba cu silicon ro~u intr-un
g~ng li_on lim fatic; prin aceasta se poate
v1zualtza reteaua vaselor limfatice.
3.3.2.2.3. Prelevarea de piese pentru
examenele de laborator
Capitolul VII din R.D.446 se refera la
" Examenele complementare" . Medicul
legist este obligat sa recurga la aceste
examene ori de cate ori dispozitiile legale
prevad aceasta, sau cand ele pot ajuta la
stabilirea cauzei mortii §i a circumstantelor in
care aceasta a survenit (art. 50 al. I). in cadruJ
expertizei medico-legale pe cadavre,
cercetarea de laborator are aceea§i valoare pe
care o au examenele paraclinice in formularea
unui diagnostic la persoana vie, adica aceea
de a completa examenul macroscopic, de a
contribui la elucidarea problemelor de diag-
nostic, f ara ins a sa se substituie
acestuia.Totdeauna datele obtinute la
autopsie vor orienta pe medicul legist spre
ace I (ace le) examen( e) de laborator de care
are nevoie pentru elucidarea cazului.
Un examen necroptic incomplet, care nu
evidentiaza leziuni rnacroscopice importante
(edem glotic, marca electric a, enterocolita,
hemoragii sau alte leziuni ale trunchiului ce-
rebral, hemoragie suprarenaliana) face
ineficient examenul de laborator, chiar daca
s-au recoltat probe din organele vitale.
Aceste examene pot fi efectuate chiar de
cc'ltre medicul legist, 111 cazul in care are
pregc'ltirea necesara, sau de laboratoarele de
specialitate medico-legalA sau ale altor unitc'lti
sanitare (art. 50 al. 2). Prelevarea pieselor
biologice, a secretiilor sau dejectiilor ce pot
forma obiectul examenelor complementare se
face in conformitate cu instruqiunile
Ministerului Sanatatii (art. 50 al. 3).
221