.
•rea degetelor), polidactilia (mai rh
" " scrot La nou-
testi cuJele sunt coborat.e 111 • t
nascut si fet u~i, se exammeaz . "
· a placen a
-s . • t I cupnns mtre
(greutatea 500-600 g, d,ame ru ..
. . l l fe\ll feta 1e
I ~i 3 cm. c1rcumfenn\a, aspec u .
" x d vase sanguine
care este neteda, strilbl\t.uta e
~i prezentand insertia central<'\, lateral:1 ~au
marg-inala a cordonulm· om b'l' 1 ,ca,1 fata utenna
car/prezinta 10- 15 cotiledoane, structura care
poate fi pastra ta sau cu zone de
degenerescen \A), cordonu l ombi l ical
( lungimea de circa 50 cm, diametrul
comparabil cu eel al degetului mic, dispozitia
spiralata sau nu, modul 111 care a fost sec\ionat
la exlremitatea fetala: taiat, rupt, ligaturat, cu
specificarea modului 111 care s-a facut
ligatura).
Examenul membrelor superioare poate
releva: cianoza extremitatilor unghiale, striuri
caracteristice ale unghiilor 1n intoxicatia cu
As, atrofii sau hipertrofii.
Examenul membrelor inferioare poate
releva: edem alb ~i moale (prezinta semnul
godeului ) sau dur, edem cianotic (de cauza
cardiaca, situat de obicei retromaleolar), edem
elefantiazic , va rice, fleboscleroza,
tromboflebite, abcese, flegmoane, atrofii,
hipertrofii , leziuni distrofice, gangrene uscate
(tesuturile sunt atrofiate, dure, negricioase, cu
~an\ de del imitare ), umede (tesuturile sunt
edema\iate, moi, ro~ii -verzi, cu bule gazoase,
cxaland miros fetid) , ulcer varicos (pierdere
de substant~ cu margini bine delimjtate, avand
un li zereu hiperpigmen lat, pe fund cu secretie
\ ttnguino len ttt sau c u sfacele negri c ioase ,
fe11de) , osteomielit a acut.tt (ulceratii cu fi stula,
p rin care se sc urg puroi ~i sechestre osoase,
tet um en te le vec i11 e fiind edematiate,
v ~ol acee), boal£J perfonmttl plantara (ulcera\ie
c ,rc ul ar,1 la 111ve lul c aldl iului, a primului ~i
ultimului metatarHia11) .
Dinlre rnalforn1aliile 111en1brelor citrm1 :
abrahia (lip sa <;ongc nilal ri a n1 c.mhre lor
superioare) . monobrahia (lipsa unui men,hru
superior), focomelia (mana ce plcac~ din umf\r
bratul si antebratul fiind absenle), sindactili~
180
(a l1p1 .. . •11U1te
degete), ectrodactiha (degete ma1 putine).
. . _ .2. Examenul intern
332 2
Cavitatea craniana
SecJionarea ,ri deco/area epicraniului
-In timpul autopsiei capului, sub ceafa
cadavrului se introduce un suport de let11n
sau piatra.
_ Operatorul se a~eaza la capul mesei .
_ Daca parul este lung, eel din partea
anterioara a capului se trage peste fata, 'incat
se face O carare care corespunde viitoarei
linii de sectiune.
_ Pielea se sectioneaza dupa o linie
bimastoidiana, care trece prin vertex, de la
dreapta spre stanga, ajungand pana la os.
- Se prinde cu mana stanga lamboul an-
terior §i se trage 'in sus, in timp ce cu mana
dreapta, care tine cutitul, se decoleaza
partile moi pana la radacina nasului,
rasfrangand lamboul anterior pe fata
cadavrului.
- Se procedeaza similar cu lamboul poste-
rior, care este rasfrant sub protuberanta
occipitala extema.
- Se introduce cutitul sub fiecare din cei
doi mu§chi temporali §i se dezinsera de pe
P}anul osos, prin sectiuni antero-posterioare
(m acest fel se pot examina eventualele infil-
trate hemoragice din regiunea temporala ~i se
permite fierastruirea ulterioara a craniului).
Examinarea epicraniului
- Aspectul normal : roz-albicios, cu tent~
mai ro~iet ica 1n lamboul corespunzMor pAJ1ii
declive.
- In.filtrnte hemoragice corespunzMoare
lei,tunitor pielii · capului sau inciziilor
postoperatorii.
. - Hematoame epicraniene (localizare ~i
chme nsiuni) .
In l'i I l ra le hemoragice in regiunea
tem poralti .
· Echimoze punctiforme epicraniene la
~ou_-nttscut, produse prin ruperea capilarelor
111 hmpul na1:t · ·
, ~ eru.
 Fixarea in situ a vase/or cerebrale
in functie de datele obtinute din istoric §i
examenul extern se poaterealiza fixarea S.N.C.
,n situ prin injectarea de solutie tamponata de
Jutaraldehida tn arterele carotide inteme,
~upa prealabila ligaturare a celorlalte ramuri
ale arcului aorti c §i spa larea vaselor
intra cerebra le.
Oeschiderea cavita.Jii craniene
_Pentru a se putea fierastrui craniul , este
necesa r ca un ajutor sa tra ga spre fa ta
cadavrului lamboul anterior, 'i'n timp ce
operatorul va executa fierastruirea.
- Fierastruirea craniului se face dupa un
plan transversal, care trece la 2 cm superior
de arcada orbitara §i la 1 cm inferior de
pro tu bera n ta occ i pi ta la ex tern a;
fi erastruirea se face cu grija, menajand
tablia intema, pentru a nu leza dura mater;
reperul care ne atrage atentia sa nu mai
progresam spre adancime il constituie
aparitia fragmentelor de maduva TO§ie §i a
unui zgomot particular.
- Parti le neseqionate ale oaselor se
desprind cu dalta (introdusa oblic pe linia de
fierastruire ), in care se love~e U§Or cu pumnul.
- Calota se ridica prin introducerea daltii
in partea anterioara §i mediana a liniei de
fierastruire §i apoi se rasuce§te brusc.
- Daca 'intre dura mater §i calota sunt
aderente puternice, se sectioneaza dura mater
in lungul liniei de fierastruire §i se scoate
odattt cu calota.
Examinarea calotei
- Fracturi, metastaze.
- Malformatii craniene: acranie (lipsa
bolti i), hemicranie (lipsa partiala a boltii), aspect slAninos.
macrocefalie, microcefalie, lipsa unei pflrti a
crani ului prin care herniaz fl meningele (circwnscnsa. \
(meningocel), creierul (encefa locel) sau
arnbele (meningoencefalocel).
- Orificii de trepan .
- Prin diafano sc opie se pol pune 1n roarfecele mic sau cu bisturiul ~ii onda c~ela~i'
eviden\tt hemoragi ile din diploe, lacunele de
osificare (craniotabesul rahitic), osteoporozt'I cologic.
(subtieri circulare ale osului, cu margini
dint ate, localizate simetric ).
- Rahitismul: fontanelele se 'inchid tarziu.
- Cefalhematomul nou-nascutului, fisuri
congenitale (situate de obicei pe parietale,
unilateral sau simetric, iradiind de la sutura
pe suprafata osului , cu hemoragii reduse) sau
obstetricale (produse tn timpul travaliului,
iradiind de la turberozitatea parietala spre
suturi).
Examinarea spaJiului extradural Ji a
duratei mater de pe faJa convexa a creierului
- Miros particular datorat unor toxice
(alcool, etc.).
- Aspectul norm al al durei mater:
membrana alb-sidefie, lucioasa, integra,
aderenta 'i'n special la nivelul suturilor ~i al
bazei.
- Staza venoasa - ramurile vasculare fine
sunt bine injectate cu sange.
- Anemie posthemoragi ca: desenul
vascular estompat.
- Rupturi ale durei mater (localizare,
dimensiuni, forma).
-Distensia durei mater (hidrocefalie, tumori
cerebrate, colecpi subdurale ).
- Hematom (extra@ dural, colecpe de
sange ( ~~ ~ ), delimitata in formele
cronice de o capsula fibroasa, prezentand m
supravietuirrr;lungi - dupa traumatism,
transformari osoase.
~ - ~ Pahimerungita extema - in dreptul unei
lezi~uramaier·este mgro§ata, mat~
~d~i-t;nta la calota, neregulata pe suprafata.
- Pahimeningita purulenta extema - in
dreptul unui focar de t~ ~s sau ~ teoJnie~tic,
dura este mgr~ata difuz, galben vei:zui_e.
- Pahimeningita luetica - ~ura 1ngro§ata~ cu
~0, ~ ' '"'
- Abcesul extradural - colectie purulenta
Scoaterea §i seqionarea durei mater
- Se sec\ioneaza in sens antero-post~ri~r
sinusul sagital superior al durei mater cu
- Se recolteazc\ sange pentru examenul toxi-
~ --
f~ontal ~Ji se sec\ioneaza ~nserJ!a -~?~s~i
-
- Se introduce foarfecele intre cei doi lobi
181

creierului pe apofiza crista gal\i; dura mater se
in spa\iul subarahno~clian.
~age 'in sus cu pensa 'in dreptul lobului frontal
~1 se sec\ioneazrt circular cu foarfecele butonc!l
la lin1ita superioar~ a bazei craniului, dupa care
,n
se trage 'inapoi ~i jos cu pensa cu din\i.
Exa.minarea durei mater pe faJa internii §i
a spaJiului subdural
- Con\inutul nonnal al sinusu\ui sagital su- in procese patolog_ice intracereb_~ale expan-
perior: sange \ichid sau coagulat (coagulii nu
adera \a pere\i).
- Con\i,nut pato\ogic - trombi (aderen\i la
pere\i), emboli, puroi (se cerceteaza focarul
inflamator vecin - procesu\ mastoid, urechea in \ues) sau generalizata ( congenitala sau
medie, urechea intema).
- Pahimeningita intema - 1ngro§area durei
mater, cu depozite fibrinohematice, brun-
ro~ietice, aderente la fa\a ei interna
(pahimeningita intema hemoragica).
- Coma \uetica - nodul tmic sau\muffIIi~
cem.1~iu-ro~a4 situatin grosimea durei mater.
'v' ~ om - n~l ~~~ijfi~fsfiuat-~
_Hidrocefalie ex~ei:na - acumulare de LCR
.
ExaminareafeJet convexe a creterului
-_Aspect normal: circumvolu\iile §i §an\Urile
dintre e\e evidente.
_ Edem cerebral - c~cumvolu\iile latite,
anturile ~terse, cre1erul proemina 1
~ ~ . 1 . a
scoaterea calote1; ace a§t aspect exterior ~i
sive; hidrocefalte, hemoragll, abcese,
tumori (descrierea se completeaza cu
aspectul pe sectiune).
_ Microgirie localizata (la lobul frontal
senila).
Scoaterea creierului
_ Angiografia prin injectarea 'in arterele
cerebrale de sulfat de bariu - gelatina (even-
tual asocial cu un colorant ro~u sau
albastru) se poate efectua 'inainte sau dupa
scoaterea encefalului.
- Venografia se poate efectua de asemenea

--
f aJa intema a durei, cu diinensiuni pana la inainte sau dupa scoaterea creierului prin
pumnul unui adult, de consistenta variabila, injectarea substan\ei de contrast 'in v.Galen
nete:d sau neregulat, acoperit cu o membrana sau 16 ___
~sinusul
- drept.
._,,-----,
fina prin care se vad vasele sanguine; pe sec\iune : Se ridica lobii frontali cu indexul ~i
,.--
roz-sidefm.
- . . mediusul mainii stingi, iar cu bisturiul tinut
- Hematom subdural - a carui cons1sten\a cu mana dreapta se sec\ioneaza fonnatiunile
(sange lichid sau coagulat) cre§te cu timpul scurs vascuio~nervoaie de la b~za, cat mai aproape
de la trawnatism, delimitat de o membrana -debaia craniului, pana ce se ajunge 'in etajul
cen~iu-galbuie (hematom subdural cronic ). mediu al acesteia.
- Abces subdural. - Mana stanga ridica lobul temporal drept
Examinnrea leptomeningelui ~i 'impinge creierul spre stanga, punand astfel
- Aspect normal : lucios, urned, aderent la 'in evidenta cortul cerebelului 'in partea
suprafa\a creierului, care se vede prin dreapta. ...__ ----
transparenta sa. - Se sec\ioneaza cortul cerebelului cu
- Staz{i §i edem leptomeningeal - vasele sunt varful bisturiului dinspre medial spre lateral,
dj latate, con\inul lichjd sau gelatinos subpial. cat mai aproape de, insertia sa.
- Leptomen.ingiUi purulent~ - 1n s~ipe - Se procedeaza 'in mod asemanator m
partea opusc'.\.
convex itatea creierului, leptomeningele esie
- Se sus\ine Fata convexc\ a creierului cu
opacifiat, 1ngro~a1, infiltrat deo pelicnl:'l filanlt\ mana slanga, pentru a evita ruperea
galben-ven.uie. trunchiului cerebral, iar bisturiul tinut cu mana
_ LeptomeningiH'l tbc - granula\ii cenu~ii dreapla este introdus cat mai adinc 'in gaura
galbui, pe fata bazarn. . . . occipitala §i 'd intr-o singura mi§care se
_ Hemoragie subarahno1diant\ - locahzat.\ s_~ctio_neaza legatura- ointre bulb §l maduva
sau difuzc\. spinarii.

182
 '• . t
_fo timp ce encefalul este mai departe
ustinut c u palma stanga, indexul drept
s ~lrunde 1n gaura occipitala §i elibereaza
partea in fenoara
p ' X a sectmn11
f
O "
. Yet ev il a injec tarec1 sub presiune m are, pentru
_Se a§eaza encefalul pe plan~eta, cu fata
bazala 1n sus.
_ Se ev identiaza artera cerebral a medi e
prin~ artarea c u mfna stfoga a polului tem -
poral a l c reierului §i se sec tion eaza c u
foa rfece le Ieptomen inge le din dr e ptul
[isuri.i laterale a creierului.
_Se examineaza cercul arteria l ~i se caut a
vasul ca re a putut produce hemora g ia.
-F.xaminarea feJei hazale a encefa lului
,i acercului arterial
~ - Edem cerebra l §i angaja ri ale
emisferelor cerebrate 111 gaura occipitala -
aspect de "dop de §ampanie" ' al bulbului,
datorita §31:jului lasa t de con_tu.!.ul _gaurii
occipita le .
· - Aspectul normal al vase/or cercului
arterial: peretii supli, elastici, transparenti.
- Ateroscleroza cerebrala - vasele sunt
sin uoase , cu lu men u l "beant, =;pereti i
fogro§ati, indu rati, cu p-Iac f "galbui-
albicioase, care p roemina 1n grade diferite
1n lumen.
----.
- Tromboza - c heaguri friabile, aderent~ -
obstr~ nd 111 g(ade diferite lumenuL
- Embolii - cheaguri mi9 i, neaderente..,
sau u~o r aderente.
- Anevri sme - dilatarea sacc iforma sau
fu ziforma a peretu lui , care poale contine
un tromb.
- Rupturi vasc ulare.
Metode pentru examinarea encefalului
- sepa rarea cerebelului ~i sec tion area
organelor nervoase imediat dupa deschiderea
cutiei cran.iene 7n cazurile 7n care sunt necesare
prclevari penl.ru examene lc hi stochimi ce ~i
bac teriologice;
- sectionarea creieru lui dupf.i conge lare
3S> pentru a cre~te consist.tm ta Jui ;
Q.- scoaterea creierului ~i fixarea Jui pcnlru
_, -o; zile 1n formol 10%; lichidul fixalor se
schimbt1 atunci canddevine roz-ro~i elic;
- scoaterea cre ierului ~i perfuzarea prin
art erele c erebra le mai 1ntai cu 150 ml solutie
sa lin e'\ ~i apo i cu 150 ml sol. formol 13 %; se
c1 nu crea artefacte sub forma de lac uri 1n
spec ia l 111 zone le c u leziuni (i nfa rcte,
he mora g i i, me tastaze); metoda se poate
compl etc1 cu precedenta pentru a obtine pe
lang~ fixarea partilor profunde ~i pe a celor
superficiale;
- se pot deschide c u foarfecele a. carotida
int e rn c'I ( urm c'lrind -o intr acranian prin
trepanarea st~ncii temporalului).
Separarea emisferelor cerehrale de restul
encefalului
- Cu mana s tfoga se ridi ca vertical
emisferele cerebeloase, iar cu dreapta se
sectioneaza 111 dreptul marginii poster~oare a
pedunculilor cerebrali.
Seqionarea cerebelului
- Se _ deschide ventricul ul IV prin
sectionarea mediana a vermisului cu cutitul
Jung.
- Se sectioneaza fiecare emisfer a
cerebeloasa in lungul ~antului transversal sau
perpendicular pe axul lung al vermisului.
- Cele doua emisfere cerebeloase se
prezinta pentru examinare ca o carte deschisa.
SecJionarea trunchiului cerebral
., __ - ~ fac seqiuni frontale, paralele, la
0,5 cm)una de alta, dinspre mezencefal spre
- -tsufb:--,,.
SecJionarea creierului ,
. - Metoda Vi! c} ~ creierul se pune cu baza
111 jos ~i cu polul occ ipital spre operator.
- metoda serve§te pentru punerea 111
evidentc'I a v~ntric uli!or laterali.
- Se pune 111 ev iden{t'\ corpul ca los prin
depanarea emi sfere lor cerebra le.
- Se seqio.neazc'\ emisfera cerebral,\ stangA
cu c utitul lun g, i'nc linat la 45° . paralel ~i
superior de corpul ca los.
- Se procedeaz,, \similar ~i cu emi sfera
drcapt :'1. l
t - Metoda Pitres " co nst.\ din §ase sectiuni
fro11tale, ancepand dinspre polul frontal.
183
 B

Fig . 3.3 . . Vascularizt1\ia em:cfalului.. A. Fa\a media.\!) a creie~lui. B. Fa\a lateral~ a creierului. C. Fa\a ~aza\{l
a encefalului . I-A. cercbra\Cl unlcr,ourCI cu rr. orb1lale (2); hontale (3 ); parietale (4) ~i cu a. comumcantA
anterioarCI (11); 3. a. cerebral Cl medic cu ramurHe: orbita\e (6), frontale (7), parietale (8), temporale (9) ~i striate
( 1O); 12. a. comunicantA posterioarCI; l.3. a. coroidianCI anterioara; 14. a. bazilara cu: a. cerebeloasa inferioarl'l
~i anterioari'l (15) ~i cerebeloasl'\ supenoara (16); 17. a. vertebrala cu a. cerebe\oasa inferioari'l ~i posterioarll
(18).

184
 - -~ b~ esul cerebral - cavitate unic a sau
mu 1
b' t1pl. a ' cu pere te le ma1. mull sau mai putin
me incapsulat, continand puroi sau lichid
seros.
-. Abcese cerebrale miliare - multiple de
mM1mea
. unu 1· b 0 b d e me1,. cu continut ca
' §i
ma, SUS.
~ ~oduli - ca re pot fi ga lben -cenu c;:ii
delimit a 111• un eo n• de un perete fibros ~ '
(tuberculum)
. , sa •• . cu zone de
• Lu cen U§H-rozat1,
ulcera t1 e (gli oame) .
Fis. 3.4 . - Linii de in cizie la nivelul cerehelului. Ex~menul ven triculilor cerehrali ~i al
plexun /or coroide
- Pentru a obtine imaginea completa a
-. Aspect normal : contin LCR clar, 1n
1eziw1ii se recomanda ca la w1a din emisfere
cant1tate moderata, plexurile coroide sW1t
sa se practice metoda Yirchow, iar Ia cealalta fO§i i, umede, lucioase, netede, moi.
metoda Pi tres. . - Anemie - plexurile sunt roz-palide.
- Metoda •,.Flechsig-Brisa~<f"--
~ creierul se - Staza - plexurile sunt violaceu-1nchise
pune cu fata bazala pe tabla-ae autopsie §i se
sau violaceu -albastrui.
fac se~tiuni fu.......plftil oriz~ontal ; 'metoda permite Examenul cerebelului Ii al trunchiului
exanunarea nucleilor bazali, a ventriculilor cerebral
Jaterali §i a substantei albe. · - Aspectele sunt asemanat~are cu cele
Examinarea. scog,11d cerebrate '"' intalnite la creier.
- Aspect normal : roz-cen~ie, umeda. Scoaterea hipofizei
- Atrofii corticale ( senile, aterosclerotice, - Se ciupe§te dura mater 1n dreptul
luetice). · em~rgentei perechii a III-a de nervi cranieni.
- Contuzii corticale - zone hemoragice bine - Se incizeaza antero-posterior sinusul
delimitate, triunghiulare, cu baza spre cavemos.
suprafata creierului. - Arterele carotide inteme sunt trase in
~ enul substanJe_i_qlb_e ~i al n.ucleilor .
afara.
bazali
- Se desprinde diafragma §eii unpreuna cu
- Staza cerebrala: puncte ro§ii ce dispar
procesele clinoide anterioare, dorsul §eii este
(palesc Ia spalare, radere).
tras i'n sus .
.- Edem §i staza cerebrala - substanta alba
- Hipofiza se scoate cu varful bisturiului.
!uc1oasa, umeda, punctele ro§ii se i'ntind i'n
- Se fac sectiwli paramediane prin hipofiza.
Jurul locului W1de apar.
Examinarea hipofizei
- Dilacerarea cerebrala - zona i'n care
sub stanta c erebrala este distrusa, avand
- Aspect normal : lobul anterior este
marginile anfractuoase. ro§ielic, iar lohul posterior de culoare gMbuie.
- Procese inflamatorii nespecifice - glanda
. - Hemoragii intracerebra1e - coagul sferic,
bine delimitat , de dimensiuni ~ariate.
este tume fiatc\, rosu-aprins, w1eori cu sufuziun.i
· Ramoli smente - consisten ta ~i c uloare in sanguine.
funqie de ve c hime (ro~ii, ga lbe ne), c u - Tbc hipofi zar - glanda esle atrofiata, cu
tra~sformare ulle rioara p se udo c hisl ic ti g ranula\ii cazeoase, ga lhen-cenu~ii.
(chisturi septate la interior, care coresp und la - Adenom hipofi za r - glanda hipertrofiata
ext enor · unor zone deprimal e cu ( com prime\ dorsul ~ei i), alb-roza, mo ale,
I . ' transformatA chistic.
eptomeningele ingro~at).

185
 . surilor durei mater
'derea stnU. usurilor dure1. ma ter se
Descht 'd rea sin · .
. . nda a;unge \a _ oeschi e . "ncepa.nd de la n1vel ul
- Cancer h,pof,zar - g\u · •e cu b .,stunu 1., •tale
l
inteme.
S . .
. . . , \ de cu\oilre ro~, ' fa, ce . 1· 0 cc1p1 . e 1ncizeaza
.
dimensmmk U11e, ponol:rl e, \e rotuberan\e f rfecele smusunle trans-
os spre artere p . are cu oa . 1
cu \'«'\nn~it1 \\1 stnu~u\ cavern . ', . u\ ,n continu . . 1 nevoie smusu cavemos.
t ' C'~ smus . motd §' a
c~ra\ ,de ,nterne, chin smn op ' '' , verse, s,g
sfcn\)\d~\.

~:-------'-'--t--1:'. 1
:'r--'.~---'11~ 22

C '23
e

20
2B

i'2

15

/ I/'. j ~ "-,1: q 11 1111 1111 11 l rcier. A. 1-i.1\a 11nll.: rioura a 1·rniorul11 \ r u niv clclc la rnrc se foe sec\iunile Pitres: 1-6
"-C l \1tt1t1l e 1•1u c-. . ·, 9 i;. 1r11 lr o nt all , •,upc rio r, 111ijloi.: iu ~i inl'crior: 10. gi.r pret.:entral; \ l. gir postcentral; 12-_13-
I 4 . i; ,ri 1e1,q" ,11111 »11pcrl tH, 11 1\Jlor\ u _<i i in Ie1ior: 15,- giri .or i.: ipilali : l 6. ~an\ central: l 7. ~an\ lateral; B. Pruna
... cqiunc lron\-t,I Ct . 1\S . 1.:c11lrul uv i,1: ~ - A flmia sei.:\iuno lrnnlalt\: 19. c i.rcunwolu\i.a corpului calos; 20. capsul~
int ern ~: 2 1. .,;o qHJI l..a \011: '22 . vc11l11t.:\II lt1lcrnl; 2J. nui.: lcu cauclat; '24. putamen; D. Sec\iune prin tuberculu
ma mi lari . 25 . giri tc111porno1.:cipil,1li: 2&. r,sur~ intcrc misfcrica: 27. trigonul cerebral; 28. nuc\eul lenticular;
19 . globus _pa\\ id~s:, 30 : c ..1ps\~h~ cx~en~~; 3 l._ vcnlri~ulu_l II\; 32. ventriculul lateral; 33. regiunea subtalamica;
_14 _ locus mgcr: E. Scc\rnne pa.nctala. I . Scc\1unc prm gtrul postcentra\. G. Seqiune occipitala. 35 . centrul oval.

186
 r
Exarninarea sinusurilor durei rnater
_ Se pot evidentia anevrisme, tumori, Deschiderea cavitaJilor anexe ale
omboze, sau embolii._ craniului - deschiderea stancii temporalului
tr Desprinderea dur~L mat~r b~zale - Acest timp al autopsiei se executa numai
Examinarea bazet ~ra111u~ut . cand se suspicioneaza prezenta unor procese
patologi ce.
_ Descrierea (localtzare, 1rad1ere, formcl,
- Se trepaneaz{t cu dalta ~i ciocan ul
con 11•11 uitatea cu cele ale boltii) ~i desenarea
fracturilor bazale. segmentul inferior al stancii, atat anterior cat
~i posterior.
- Dupa extragerea fragmentelor osoase, se
ev identiaza urechea medie §i cea intema.
Examinarea urechii medii Ji interne
- Otite medii supurate - puroi in urechea
medie, mucoasa ingro§ata, uneori timpanul
perforat.
- Labirintita - prezenta de puroi sau lichid
fibrinos.
11 Deschiderea procesului mastoid
12
13 - Se deco leaza partile moi ale regiunii
mastoide.
_ Dupa deperiostarea procesul ui mas_toid,
se ridiccl cu dalta tablia externa a aceSlma.

B C

Fig. 3 .6. - Repere an atom ice craniene.

A. Endobaza: I. solzul frontalului; 2. partea orbitala
a osulu1. fronta l; 3. apofiza ens • ta· ga 11 1,·. 4• lama ciuruita
.

a osulu ,. etmo1d; . 5. anpa . mica · ,. a osului sfeno1d; 6.

~aua turceasca; 7. procesul cImo1 . 'd an . te r1·or·, 8· procesul
.
clinoid posterior; 9. aripa mare a osului sfeno1d; 10.
gi:lu ra rot.undti; 11 . gaura ovalti; 12. gaura sp ino~sfl;
11 . fal,a 11ntcri o11ra a stancii tempora lului; 14 · hi \a
posterio11ra tt slilncii tcmporn lulu1;· 15• <Jon;' ul ·,~c ii ·• 16 ·
);i:lur 11 occipitula n1are; 17. protubernn\:.i occ ipital:I
int.crna; I 8. foiw cercbeloa8a; 19. fo Ha cerebral/I;
I.,, _ r,_.il t tt lateriJ l(l a cn1r11u
. 1u1• 11e 110 u - ,i /l sc ut· (v odcrc
exterioar(l ): 5. 'lUlurn !lagiW ICl; 6. s11tura lu111boldl'I ; /.-I~· ,.•{,7. _ Uniilo duµ ,\ raru se trupanca zl\ stanca
7. sulurn coro11 ,1rc'i . ' tompurulului ~i sinu surile l:ra ni enc.

187

►
 cavitatea bucaHi, gat, torace cav·
' •tatea
Exam,.narc a proccsu/ui n,astoid toracid\ . ~ .
- Mastoidite, otoma st0 idile. oeschiderea cavltaJLlor:toracica, abdo .
• ~ rr11 ,
• "' ·1> • ,-/Jirare
Dcsr hidrrca crn'lf<,_{I < ' 0 • nalli Ji pelvtana .
. . ennui pmtea
- Se ridicf'I cu dnlt R ~1 c,o _ Suportul se introduce sub omoplati.
orbit an\ n frontnlului . . . d ti\ cu Operatorul se a~eaza la dr
- . eapta
Se trng.e cu \)('nsn ncrvul optic ~1 o a ' cadavrulut.
t'I dobul oculnr. . Incizia mentopubiana se face cu hist .
- ~ Ur1u1
~ ln cazul 1n care se scoate tot ochtu 1' 1~ are •inut 1n mana dreapta; se oco\
1 m, , i ~ . e§te
sw~i tul autopsiei se mnple orbita cu valll ~ ombilicul pe st.anga, Rentru a ev1ta sectionare
se 1.'. os pleoapele. li gamentului rotund al ficatului; se oco\es:
£.\<lntinarea orhitci
eventualele pHigi, suturi etc., deoarece incizia
- Frac lmi ale peretilor orbitei
trebuie sa intereseze numa,i, pielea si tesutul
- Abcese ~i flegmoane intraorbitare
adipos; L1P~e lucreaza cu varful bisturiului, ci
- Contuzii oc ulare
- Plagi penetrante ale ochiului (hipotonia I
cu lama.
globului ocul ar, scurgerea umoarei apoase)
- Corpi str<'\ ini intraoculari.
Deschiderea sinusurilor paranazale
- Deschiderea celulelor etmoidale se face
prin aplicarea de lovituri cu dalta pe lama
ci uruita a etmoidului.
- Deschiderea sinusurilor frontale se face
''I
tot prin endobaza.
Deschiderea sinusurilormaxilare se poate
I
I
'
face prin cav itatea orbitara. ''
•'
- Deschiderea sinusurilor sfenoidale se face
prin lov ituri aplicate la dreapta §i la stanga
,'
corpuhli sfenoidu1 ui .
~
'
Ex.aminarea sinusurilor paranazale
- Si nuzite purulente.
Fo1a
· Autopsia fetei se face numai in cazuri
speciak (fracturi sau necroze ale masivului Fig .3 .8. - lncizia mentosuprapubianl\.
facia l). Pentru aceasta, se prelunge~te incizia
de lt1 ni velul fieCMUi proces mastoid pana la - Subxifoidian, se face o butoniera lunga
ttcromi onul cortspunzator. ln continuare, se de ~-6 cm, care intereseaza ~i peritoneul
fa ce o incizi e hiacrom iala, care trece pesle pan_etal, cu grija pentru a nu leza organele
subiacente.
inc izia ju~u!arc1 . Oeco larea se face dinspre
pa rtea 1nfen oara a lamboului format, spre A lndexul §i mediusul mainii stingi aflata
-

111
mandibul t\ , maxilar ~i arcadelc zigomatice supina\ie, se introduc in butoniera, cu
incat pielea ramane aden:nu, numai 1n dreptul P ',, ~m contact duect
ulp .
cu peritoneul pan-
·
bazei nasului. Daci'l sunt indica\ii, se poate ~tal ~ cele doua degete fac oficiul de ecartare,
iar cu man dr ,_ - -
continua cu dezinserarea mandibulei. " a eaptcl se sectioneaza 1ntre ele
pana la pubis.
188
 _pecolarea partilor moi ale abdomenului
cont act cu fa1t'a pos 1enoara
•
a slem ulu,., pentru
oracelui §i gatului: se prinde perelele abdomi~
~al cu man~ stang: de marginea dreaprn a nd1 ". n~ se dechide sacul pericardic; plas tronul se
ca cu mana, s·t"anga, ,,. " .
in limp ce cu dreapta
inciziei (pohcele m cont ac t cu perit oneul
se sec tioneciz x . . d'
arietal, iar celelalte degete 111 cont ac t cu superioc1rt ,, ,, pctr 1, 1e mo , in partea
1.

p
pielea) §'. se fac s~penor
. de pubis ·
2-3 incizii ,
care intereseazc'\ mlregul perele §i mu~c hi i
abdominali pana la piele.
_fo mod similar se procedeaza §i cu pc'l rtile
rnoi ale hemitoracelui drept, in a§a fel foca l sa
se ajw1ga pana la pl anul osos, iar latera l, pana
Ja Jinia axilan't medie.
_fo sus, decolarea se face pana la marginea
inferioan\ a mandi bulei, interesand num ai
pielea §i mu§chiul pielos al gatului.
- In mod sim il ar se procedeaza §i in
jumatatea stanga a cadavrului .
- Scoaterea plastronului stemocostal - se
seqioneaza insertiile stemale §i claviculare Fig .3. 9. - Fata poste rioara a peretelui anterior al
ale IDU§Chilor stemocleidomastoidieni. abdomenulu i. I. Plica ombili cala median ,t 2. Plica
- Se repereaza interlinia articulara prin ombilicala med ial:\. 3. Vezica urinara. 4. Trigonul
inghin al. 5. Pl ica ombilicaltl lateral:\. 6. fosa
mobilizarea umarului respectiv. supra vezicaltl.
-Sectionarea verticala la nivelul interliniei
articulare §i apoi orizontal, spre lateral. - Seqiuni mpartea profunda a mamelei,
- Separarea articulatiei dintre ~!a~icula §i menajand pielea. .,
prima coasta se face printr-o incizie 9qlica Examinarea musculaturii peretului ante-
spre inferior. · · rior al abdomenului
-In to~ ace§ti timpi trebuie protejate vasele - Miozite - consisten{a scazuta, culoare
de la baza gatului. bruna, cu striuri palide.

- - Se£lionarea coastelor cu costotomul,~

1 cm mediaf~_
-Hemii (localizare, structura §i continutul
--.. t? ~ic~atiile _condr9co~Etle, de sacului hemiar).
jcrs1 n sus, coasta cu coasta; pentru aceasta, Examinarea glandei mamare
bratul mai 111gust al costotomului se introduce - Aspect normal : mobila, formata din
sub coasta, dupa care se sectioneaza brusc; Iobuli glandulari duri, printre care se gase§te
dupa fiecare sectionare, instrumentul se scoate tesutul adipos.
§i se introduce 111 spatiunl imediat superior; - Anomalii congenitale: f ma~ (lipsa
se sectioneaza mai 1ntai coastele din partea ambelor mamele), hipoplazianfamelelor,
dreapta, apoi autopsierul trece mpartea stanga atelia,,•microtelia (absenta sau hipoplazia
(singura data 1n timpul autopsiei cand execute\ m·amelonului) , polimasiia (mamele
aceasta deplasare), unde procedeaza similar. supranun1erare).
-La copii, sectionarea coastelor se face cu - Ginecomastie (aspect fem.inin al sanilor
un foarfece mare sau cu cutitul de cartilaje. la bc'lrbati).
-Cu mana stanga se ridicA unghiuJ infe- -Atrofie mamara (senile\, ca§ecticA).
rior slang al plastronului ~i se sectioneazt'I - Mastirn aculA - glanda rrn\rilcl de volum,
partiJe moi prin care acesta aderA la torace, cu ozone'\ proemu1enli'I, dunl, din care se scurge
incepand de jos in sus; bisturiuJ se tine in puroi.

189
 . ·ct·
ht0t 1e
ne Pentru aceasta se procedeaz"'-
. . x.- . . . . C\ la
. t. a plan cu plan a p(lj \u mfrahioict·
- Chistc, fl hccse. m d1 sec ~1 · ' . 1ene
1
- Cancer - g\l\ndl\ esle mf'tri1l\ de vo u '
. 1 m platysma, \esut ad1pos 1
(pie e, · . . . . , a111 a
. \ . nl\ cu aspect rficiala a fasc1e1 cerv1cale, cele d
consis\cn\l\ crcscut ~. p,e ea vec, l
supe . hi 'd' . . oua
· ale mm. mfra 01 1em, 1armge tr-.i.
de porlocall\''. •
dt'" c0<,jt\ . . . se stra tun l • • • ' <u1ee,
- Modificari de sarcm~ - h,perltofte, . tea laringiana a f anngelu1 §i Part
pelf I . l d . ea
. • . ,. ,I "re areolara ~1 •calx a esofagu ut, g an a tiroida la
~curg_e co\ostru , l-npeti11 g_me1 ° < ·•• cerv1 '' . . . , 111a
·
) tubercul11 rte brala a fasc 1e1 cerv1cale ~i th
m~me\onara , areo la secun darL, preve . . . 'l 111I11 .
preve rte brali) ~i suprah101d1ene (piele te
, ~ sut
Montgomery ~i 1weze n\a re\elei Haller. 'J

subcutanat, m . platysma, lama ~uperficial a a

Exame11ul ga11glionilor axilari
fas c ie i cervicale : ~m . ~1gastri ci §i
. /\ speer normal : forma \iuni nodu\are, de
milohioidieni), a regmnu ante~oare a gatului,
marimi variabi\e, fara aderen\e 1ntre ei, cu
trigonul submandibular, tngonul carotic
organe\e sau \esuturile vecine, pe seqiune de
(piele, tesut adi~o~, m .. platysma, lam a
cu\oare roz-a\bicios. superficiala a fasc1e1 cervical~, prelungirile
- Limfadenita ac uta nesupurata - landelor submandibulara §I sublinguala,
hipertrofiati, de consisten\a variabila, pe
~anunchiul vasculonervos al gatului, 1nvelit
seqiune cu mici puncte ro~ii.
in teaca carotica).
- Limfadenita tbc evolutiva - aderen\i la
_ Se unnaresc numeroasele variante ale
pie\e, dar nu ~i la planurile profunde, pe
ramurilor crosei aorte: prezenta unui trunchi
sec\june cu zone de cazeificare ~i cu granula\ii
brahiocefalic stang, trunchi comun tn care au
miliare.
originea cele 2 artere subclaviculare §i
- Limfaderuta croruca - indura\i, cu capsula
'ingro~ata, pe seqiune de culoare ro~ie-bruna carotide comune, originea separata a fiecarei
artere marcul aortic, aa. vertebrale cu originea
sau cenu~ie.
- Limfogranulomatoza maligna - aderen\i clirecta1n arc, etc.
'intre ei ~i la planurile profunde, dar nu ~i la - Plagi.
cele superficiale, pe secµune slanino~i, cu zone Examenul cavitiiJii peritoneale
galbui de necroza sau cu benzi albicioase. - Pentru a 'impiedica scurgerea lichidelor
- Leucerrua limfatica croruca - hipertrofia\i patologice din cavitatea toracica mcavitatea
(dimensiw1ile unui ou), neaderenti fotre ei, abdominala, propunem ca timpul urmator al
mobili, pe sec\i une roz-cenu~ii. autopsiei sa fie repezentat de examinarea in
- Metastaze canceroase - hipertrofia\i, situ a organelor abdominale ~i a cavitatii
aderen\i 1ntre ei, consisten\a scazuta. peritoneale.
De scoperirea rniinun chiului vasculo- - Pentru examinarea organelor din etajul
nervos al gacului supramezocolic, se ridica diafragrna ~i se
-ln hemoragii.le mari postamjgdalectomie, coboara mare\e epip\oon ~i colonul transvers.
se descopera ml:munchiul vasculonervos al In acest etaj se examineaza spatiul subfrenic,
gatului ~i se injecteaza albastru de metilen 1n subhepatic ~i organele care 'il ocupa (stomac,
artera carotida externa ~i venajugulara interna sp\ina, ficat, cai biliare extrahepatice, partea
pentru a evid.e n\ia ramura lezata. supramezocolica a duodenului, iar prin micul
- In asfixiil e mecanice prin compresiune - epiploon se poate palpa partea
se descriu infiltratele hemoragice ale par\ilor supramezocolica a pancreasului).
moi subcutanate (\esutul adipos, musculatura - Pentru examinarea organelor din etajul
antero-lateral~ a gatului , ganglionii limfatici, inframezoco\ic, se ridica marele epiploon §i
glandele tiroida ~i suhmandibular:\), rupturi colonul tran svers~ pentru inspectarea §i
ale in1im e i arterdor c arotide, l'rac turi palparea segmentelor tubului digestiv

190
 inframezocolic se abat ansele intestinale spre
dreapta, se repereaza flexura duodenojejwiala
si apoi se deruleaza ansele 1ntre degete, pana
la jonctiunea ileocecalc1;1n continuare, se
exaniineaza segmen tele intesti nulu i gros.
Lateral ~i posterior de ultimele dom1 pM\i ale
duodenului se pot repera fosete le duodenale,
01care se pot angaja anse in t.estinale (hemii
inteme).
_Firida colica dreapta se pune 1n ev identa
prin abaterea anselor spre stanga.
- Firida co_lica stanga se pw1e in evidenta
prin manevra mversa.
- Se examineaza spatiile paracolice.
- Se examineaza ganglonii limfatici
mezenterici.
- Se apreciaza cantitatea de grasime din
omentul mare, mezenter, mezocoloane.
- Se evacueaza, se masoara §i se descrie
continutul patologic al cavitatii peritoneale.
- Pentru examinarea organelor din micul
bazin se trag ansele in sus §i se mobilizeaza la
dreapta §i la stanga colonul sigmoid.
- Se inspecteaza orificiile inghinale
profunde.
Enucleerea pliimanilor
- Se acopera cu pielea extremitatile
seqionate ale coastelor
- Se aplica palma mainii drepte 111 contact
intim cu fata costala a plamanului stang, iar
cu degetele se desfac mijloacele de suspensie
ale varfu lui plamanului ~i eventualele
aderente; daca aderentele sunl pulemice, se
seqioneaza cu bisturiul.
- In mod similar se procedeaza ~i Ia
pulmonul drept.
lnspeqia genera/a a cavittiJii toracice -
examinarea pleurelur ri a ca vitaJii pleurale
- Aspecrul normal al pleurelor: lucioase,
transparente, sub1iri, rnra aderente, cavitc'ltile
pleurale contin putin li chid serocilrin.
- Autoliza, putrefac li e - pleurele sunl
vi§inii-verzui, murdare, 1n cavilatea pleurnla
se gase§te Iichid vi~iniu-tulbure.
-Continutul palologic al ca vitl11ilor
pleurale (hemotorax, piotorax, hidrotorax) se
evacueaza, cantare§te §i descrie.
- Slud iu l com plet al pleurei se face dupa
scoaterea piesei huco-cervico-loracice.
- Pl eurezie seroas{i -exsudat citrin in
can1i1a1 e variabila.
- Pleurezie fi brinoastt - pleura mata,
opacifiata, ingro§ata, ro§i elica, acoperila cu
depozile galbui.
- Pleurezie serofibrinoas{t - exsudat galbui,
cu filamente de fibrint1, pleura mata, ro§ietica,
cu aderente (se noleaza localizarea lor §i
gradul de difi cultale cu care se desfac).
-Pleurezie hemoragica - exsdudat ro§ietic,
fa ra cheaguri .
7 6 5 4 32 1
. \\:;_~J?
B--r---,.~-\;\.l.\)'.:'LL: 6
9 ~;,-......,MW
11
Fig. 3 .10. - Planurile anatomice interesate in leziuni
prin arme albe sau de fo e la nivelul fosei
supraclaviculare. l. Corp vertebral Tr 2. Coasta a
2-a. 3. Trunchiul comun al a. vertebrale ~i a. tiroidiene
inferio are. 4. Varful pl amanului drept. 5. Mm .
intercostali. 6. M. sca len posterior. 7. M. trapez. 8.
Coasta I. 9. V. jugulara extema. 10. M. omohioidian.
11. Elemente ale plexului bra hi al. 12. A. subclavie.
13. Originea trun chiului venos brahiocefalic. 14. A.
subclavi c. 15. M. sca len anterior. 16. N. fre nic. 17.
M . sternocleidomastoidi an. 18. M. stemohio idian. I 9.
M . sternotiroidian . 20. Glanda tiroid,t 2 1. N. vag.
22. A. carotidl'l comunl'l. 23. Tra hee. 25. Glanda
ti ro id l'l. 26. Esofog . 27. N. rccurent drept.
- Pleurezie purulenrn pneumococica-puroi
galben-verzui, vascos, cu folse membrane
purulente, aderen\e.
- Pleurezie purulent,, tbc - fo plus fata de
precedenta, mase de cazeum.
- Pleurezie gangrenoasa - miros fetid al
exsudatului.
a
191
 ~

. , se [ace \a acest nive\ o buton.ier~

r,bros ~· . ( cl Cu
con\inul li'lploR'in
-P\enrez.ie Lhi\oasi\ roarfeca. . "
c,wiH,tea pknrn\l\. - Se incizeaza pencardul my rasturnat
£.wm1c11ul i11 siru al orw1.11elor roracice
. ( " .,._ " , Cu
o ramur{1 supenoara pana tn drcp tu\
- Nonnnl: p:\rlrc\ anterioar~ c\ medi<lslinului ·iului pulmonar), .o a. doua. spre sta"n
se vede 'i'n tre margini\ e ant erio are ale trunch · ga
(pana \a varful cordulu1) ~• a tr~ia l~ dreapta
plam5.ni\or.
Emfizem pu\monar cronic - margini\e (pana \a limita ~reapta a sac_ulu1 pen~ardic).
anlerioare ale p\am5.ni\or acopera cordul. _Se ridica varful cordulu1 pentru a mspecta
- Co\eqii p\eura\e, tumori pu\monare, cavitatea pericardid~. . .
ate\ectazie, plaman nerespirat - p\amanii mai Oescrierea pencardulut ft a cavita1i i
mu\t sau mai pu\in co\aba\i, nu umplu comp\et pericardice . . .
cavi\alea p\eura\a. _Aspectul normal - pencardul viscera\ este
- Puncte asfixice subp\eura\e. \ucios, urned, transparent, cavit atea
pericardica con\ine 8-10 -~l lie~~ serocitrin
transparent, iar dupa unu auton, m agon.iile
prelungite acest lichid P?at~ atinge c~~~r 100
5 2 I

ml (fara a avea o semmf1ca\1e patolog1ca).

-...r _ Aspecte patologice-descrierea lor se face
6 ~ >i~Y) :JQP)
in mod asemanator cu a pleurei ~i a cavita\ii
., pleurale. .
8 Examenul cordului in situ
15"
-Se apreciaza forrna, cantitatea de grasime
subepicardica, arterele coronare ( lineare sau
simioase)-:COOsisten\a lor (elastic a sau dura),
prezen\a de placi laptoase (localizare,
12 13 dimensiuni), rupturi ale inimii (se descriu
lo~alizarea, dimensiunile, f orrna, aspectul
Fig. 3 .11 .· Seqiune transversala: plai1UJile anatomice marginilor).
situate poste rior de inciziunea jugulara. 1. Esofag.
2. T rahee. 3. Corp vertebral. 4. Mm. prevertebrali. 5.
- Recoltarea de sange din cavita\i\e
M . sc alcn posterior. 6. Elemente ale plexului brahial. cordului in 'inec (pentru determinarea
7. A. subclavie dreapt{l . 8. V. jugulara intema. 9. A. comparativa a concentra\iei de ClNa in cele
carotida comuna dreapt{l. 10. Clavicula. 11. Manubriu
~ternal. 12. M. sternohioidian. 13 . M. doua jumata\i ale inimii), pentru examene de
sternocleidomastoidian. 14 . M. stemotiroidian. lS . laborator toxicologic, bacteriologic, sero-
V. jugular.'! intern.'! . 16. M. omohioidian. 17. N. vag.
18 . A . ca ro tida com un a stanga . 19 . M. scalen \ogic; pentru aceasta suprafa\a inimii trebuie
anterior. 20. Timus. sa fie uscata, iar recoltarea se face cu pipete
(sterile in cazu\ prelevarii pentru examenul
- Pneumotorax-se cauta locul 'in care a fost
bacteriologic), 'in cantitate de circa 10 ml
per fo r at a pleura sau arborele bron~ic (se
sange.
umple hemitoracele respectiv cu apa ~i se
insufla aer prin \aringe, urmarindu-se locul in - Majoritatea autorilor (Derobert, Vrrchow,
care apar bule de aer). Gonzales, Diaca,v. Duyse) recomanda ca in
-Deplasari ale organe\or torncice ('in timpul urmMor sa se deschida cavita\ile inimii
colec\ii pleurale, pneumotorax., tumori etc.) in situ. Avantajul acestui procedeu este case
Deschiderea cavittiJii pericurdice poate aprecia corect 'intreaga cantitate de
- Se ridica cu pensa o cuta orizontala la sange care se scurge in cavitatea pericardica,
jumatatea axului vertical al pericardului ~i lotodata se mai poate recolta o cantitate
"
192
 ·,

·rnentan'i de sange, 1n vederea di' 11"e ·, 1

stJP IJ ' n e or Sc oaterea· /Jt·e"
,,rnene de laborator. Pentru seci,·o • .,et· IJuco-cervtco-toractce
. .
ex,, . . · · narec1
cordului drept rn ~,tu, marginec1 lui drec1pUI - Se introduce varful bisturiului fnapoia
rnenlonulu 1·, panc1 " , . ce patrunde 111 cavitatea
irebuie sa proemrne an terior, ceea ce se Irnca lc'I .
realizeaza prin plasarea ullimelor 4 degele ale -. Se sect1oneazrt
,·
r plan~eul bucal, razant la
mainii stangi pe fa{a diafragmaticti n inimii, in{a llllern . ,. 't m' d'b I . " I . .
" ,.. " · ', ,in r u er, pana agomon, mai
cupulpele !or pe margin ea optuzc'i, iar pol ice le 1111a, m ,.,." • . "
·: '11 iga § I apo, 111 dreapta.
sa fie 111 contacl cu fa{a anterioanl a organului. - Se introduce index uJ stang fn cav itatea
fn continuare, se nlsuce§ te cordul, incar bu~a la ~i se prinde varful limbii 1ntre index ~i
marginea sa dreapta va privi anlerior. Apoi se police,_ duprt care se trage 111 jos ~; la stanga
rrage de cord spre inferior §i spre stanga, trfon). (?aca limba esle alunecoasa, se prinde cu un
fnca l se eviden{iaza cele doua vene cave §i se
" -Bi sturiul tinut mmana dr~apta este aplicat
incizeaza 1ncepand de la jumatatea distantei Ill partea stanga a piesei §i CU varfuJ se cauta
i'n tre cele doua vase, 1n jos, pana la I cm pe linia rnediana, lirnita dintre paJatul dur §i
superior de §an{uJ coronar. Apoi se incizeaza palatul rnoale , dupa care se sectioneaza
ventriculul drept pe marginea dreapta a inimii (incizia este mforrna lilerei V, cu varful msus,
' iar cu rarnurile spre cele doua unghiuri ale
fncepand la 1 cm inferior de §antul coronar
pana la varful inimii. bl continuare, se verifica rnandibulei).
permeabilitatea orificiului atria-ventricular - Indexul stang trage limba §i faringele m
jos, dupa care se seqioneaza partea superioara
drept.
a peretelui posterior al faringelui, cat mai
- Pentru secponarea inimii st:angi se trage aproape de baza craniuJui.
cordul spre dreapta, se a§eaza trei degete ale - Se seqioneaza fn lungul piesei
mainii stangi pe fata anterioara a inimii 111 manun~hiurile vasculo-nervoa5e, mai int:ai eel
apropierea varfului, iar policele pe fata · stang §i apoi eel drept, piesa fiind traqionata
diafragmatica. Linia de incizie mcepe de la m sens opus manunchiului seqionat.
jumatatea distantei dintre cele doua vene - Se sectioneaza vasele subclaviculare.
pulmonare superioare pana Ja 1 cm superior - Se prind organele gatului in mana stanga
de §an{Ul coronar, apoi continua, 111cepand §i se trage de piesa in sus §i inainte, pana la
de la l cm inferior de acest §ant, pe marginea diafragma, in timp ce, cu mana dreapta, se
stanga a organuJui, pana Ia varful inimii. sectioneaza legaturile dintre piesa §i cadavru.
In continuare, inima se ridica cu mana - Se aplica o ligatura la niveluJ cardiei,
stanga (tinand septul interventricular 111tre pentru a 1mpiedica scurgerea continutului
indexul situat in ventriculul stang, iar policele gastric.
mventriculul drept), iar cu rnana dreapta se - Se sectioneaza cu foarfecele palatul
seqioneaza pediculii ei vasculari (incepand moale, la stanga §i la dreapta luetei pentru a
dinspre inferior, cu v. cava inferioara spre evidentia cele dom\ arnigdale palatine.
aorta §i trunchi ul pulmonar, aceslea din urma - Piesa buco-cervico-toracica fiind tinuta
fiind sectionate la 2-3 cm superior de originea vertical, se introduce dinspre dreapta spre
lor). stanga cu(itul lung spre baza pulmonilor,
Ligaturarea stomacului la ca1dia ~-i pi/or ava nd muchea neU\ioasa orientata anterior;
-Acest timp precede scoaterea piesei buco- cand varful cutitului a ie~it de sub baza
cervico-toracice, pentru a preveni scurgerea pulmonului stang, se n'\suce§te cutitul 111cat
continutului gastric prin cardia sectionat,L tai~ul oriental acum anterior poate sectiona

193
 . Ludwig - amigdalele indur
Angina . ,.. ate
- urulent d1fuz, m baza limb· 1· '
· . diafragma
toate organel e care tree pnn · cu infi_ltr~~ PJ·urul glandei submandibula~ ' a.
(esofag, aort~. vena cavt\ inferioarrt etc.). ,atu\Ul ~l tn d 1· . . .. e.
g \atii tbc - no u I m1c1, ro§u PU\'
_Grano ' \' ' 1n
Exami11arrn perctellli toracir
' t le (fonna lor, roeminen\i. . f.
- Frncturi stemnle sf\U cos a P Amigdalita cromca atro ica - atrofiate
•
·ce ruptun
prez.en\a infi\trntclor hcmoragi · - 'le de pe suprafata §terse. '
pleurale). .•
cu ~an\UTI . h'
· _Amigdalita croruca 1pertr.~ 1ca .
r·
.
- Erodnre ,, stemulm m nne
" vrismul·
aortic.
_ Amigdalita tbc - ulcera\11 cu margini
" 1. . rt race 'i'n caren~.
- Semne dt' ra 11t1sm \ o ..-- __.,- - e avand fundul acoperit d
nereg ulat c ' •• e
m~\t :'mii costn\e) . ii galben-cenu§U.
granu la\ . . .
- Rupturi ~i infiltrate hemora gice a\e _ Abces sau flegmon retrofann gtan ,
mu~hi\or toracelui, 111 asfixiile mecanice.
twne·fac\ie fluctuenta, cu continut . .purulent ,
Exami11area cavitd{ii bricale sHuata intre peretele postenor al fanngelui ~i
-~eucop\a~ placi reliefate a\b-cenu~ii, coloana vertebrala. . .
indurate la nivelul comisurilor bucale. _ Angina din febra ttfo1da - ulceratii
- Furuncule - noduli duri sau fluctuen\i, cenu~ii, cu marele ax v~rti~al. . .
ro ~ii -violacei, cu un punct alb-ga\bui pe Examenul ganglwnilor limfatici ai
suprafata. gatului . . ..
- Herpes - g_~le ~c_?njur~te de, un ~~\q _ Se face dupa acelea§l cntern ca §i la
hiperemic, centrate de vezicule cu con\mt ganglionii axilari
lichid, transparent sau tulbure. Examinarea glandei parotide
- lntoxicatii cu substante caustice (leziuni -Parotidita epidemica - ambele glande sunt
~ -·

----- -
ulcero-necrotice).
- Leziuni traumatice primare.
crescute in vol um, de consistenta moale.
- Parotidita flegmonoasa - hipertrofiata
- Gingivite, lizereu, protez.e, carii, lipsuri, moale, cu zone de necroza §i cu fistule
anomalii, lucrari, fracturi §i luxatii dentare. cutanate prin care se scurge puroi TO§ietic,
- Stomatita aftoasa - placi ro§ii cenu§ii, mirositor.
acoperite cu vezicule cu con\inut lichid, Sectionarea limbii
opalescent. -Piesa buco-cervico-toracica se a§eaza pe
Examenul amigdalelor plan§eta cu partea ei dorsala 'in sus.
- Aspecc normal - ovoide, turtite transver- - Se apuca de varful limbii cu man.a stanga,
sal , acoperite de o mucoasa ro§ietica. iar cu mana dreapta se fac seqiuni cu cutitul,
- Amigdalita catarala acuta - tumefiate, o~ientate frontal, de la radacina spre varf,
ro~ii, av and 'in cripte mucina cu mult puroi pe dmspre dorsul limbii spre fa\a inferioara;
seC\iune (amigdalita flegmonoasa). pentru depistarea eventualelor infiltrate
- AmigdaliUi pultacee - cu puncte galben- hemoragice, ~e__Eo~te completa cu o incizie in
cenu~ii pe suprafa\:t. plan transversal de fa varf spre radacina limbii.
Examinarea limbii
- Amigdalita necrotica - multiple ulceratii
- Aspectul normal - mucoasa alb-rozata,
pe amigdale ~i pe faringe, acoperite cu
pe SeC\iune de culoare fO§ietica. - - -
depozite cen u~ii sau negricioase-verzui
. . ' .- ~raumatisme ale varfului limbii - prezen\a
m1ros1toare (amigdalittt gangrenoasa). de mf1ltrate hemoragice.
- Amigdaliltl difterica - mucoasa tumetiata
- _Limb~ (pr~~ (toxiinfectii, uremie, ·
cu zone hemoragice ~i ulcerate, acoperite c~ desh t d U\ · ~~
. . ra , n, sl~n febrile prel ungite) - uscata,
false membrane fibrinoase. alb,c,oas.,,,.
· (\ "tn centru §t. ,ro§1e
. 9-e ma1:gJ.Dr.-~
. .

194
 _ Limba saburala - acoperita cu un slrnt
al~~io~J~rbs; usc~t. ~ - [nf oxi c,qie cu subslante causlice -
' 1~il!!)!!:!ea_gll}lldei tiroide necroz~ urneda s<1u de coagulare, uneori cu
_Se rasuce§te piesa 111 a§a fel 1nca1 s~ se perforati e ~ seec ial la nivelul stricturilor
una pe rand mevident ti fiecare lob al glandei. <1natomice sau slenoze (lumenul ajunge chiar
p _fiecare lob ,s~ ~ectioneaza 111 axul lung. filifom1, iar superior.de zona stenozata organul
Examinarea glan1ei tiroide esf e dilaiai).
_ Aspectul }!ii~- pe suprafata §i pe - _Ulcer peptic_- pierderea de substanta 1n
sectjune de culoare ro§ie-violacee. forma de palnie, cu baza spre mu coasa,
_ Staza tiroidiana - pe suprafata §i pe localizata in apropierea cardiei.
sectiw1e de culoare 'v~ol~~e 1~c)11sf) - FisluJe traheo-esofagiene.
_Anemj~~- culoarq fO§ie-palid( - Varice esofagiene - c~doane albastrui in
-Q~;oi_<}ita acuta ......s1mpla .- crescuta 111 parlea inferi?ara a org~nului.
vol um, mai consistenta, pe sectiune~up uncte - Corpi straini, ,reflux gastric.
~ ' ' -
---.C
. ancer - peretele mgro§at, rigjd, albicios,
- Gu§a parenchupatoasa - glanda t.iroida mucoasa fara luciu, vegetatii §i ulceratii, la
...._ . ------- -- - '
atinge dimensiuni"foqft~~~ri (ajw1ge in torace acest nivel lumenul fiind mult diminuat.
sau re! o1?astoidi~), pe seqiw1e ~cen~1i~ Deschiderea ciiilor aeriene
uneori cu noduli rotunzi, bine delimitati (gu§a - Se introduce butonul foarfecelu i 111
nodulara) sauJ ?:1tine ~hist~t...cu coloid galbui laringe, pe peretele posterior, median §i se
sau ro§ietic (gu§a chistica col~ ·- sectioneaza in continuare §i traheea pana la
~ a~ leroa s'f=-mic~~a de volum, ~k_traheal.
duni,-cub e11Z1al6Icioase pe sectiune. -§~~f r ~ a_c~rtilajul tiJ:oid §i Gricoid.
- At.rofie tiroidiana - miqorata de volum,
------
cenu§iu-galbuie, indurata.
- Se introduce pe rand capatul ascutit al
foarfecelui i'n fiecare bronhie principala §i se
Examinarea glandelor [!.!!:!3lir~i!!_e continua sectionarea ramificatiilor bron§ice
-Aspectul normal - mici, sferice sau turtite, cat mai mult posibil spre baza pulmonilor,
galben-cafenii. cuprinzand §i parenchimul.
- Tetanie - cu infiltrate hemoragice. \ - E~"a~ti~rea cailor aei·iene)
- Adenom paratiroidian -plari, alb-ga~.
t_--- - --
: Aspect normal - mucoa§._c \~:: _albic~ ~.
Deschiderea esofagului in lumen se poate gasi o mica cantitate de
- Se seqioneaza de sus i'n jos, pe linia spwna rozata.
mediana a peretelui posterior, cu foarfecele -Modificari cadaverice -muE:_o_ll~a vi~iniu-
butonat (butonul la interior). murdarA.------- ·· - -
Examinare~ -wfagefu.i ----=--@ xii mecanice, fracturi al.e...osului
.,r ./' - •
- Aspectul normal - mucoasa cenu§IU- hioid 3i/§.~ filajuluitt;oid .
albicioasa, cu pliuri Iongitudinale, lumen gol. Corpi straini (felut, forma, numarul,
- Perforatie post-mortem - pereti friabili, culoarea, consistenta, localizarea, reactia
subtiati, brun-murdari, cu revi\rsarea in torace perete~u_i !a _!!ivelul lor), aspiral gastric.
{Stenoze cicatrfceale laring~ e)- corzile
a continutului gastric regurgitat in esofag. voctlle 111gro~ate, lunw mil glotic diminuat, ~
- Megaesofag - dilatarea esofagului in mucoasa ves~bui~r.a cudungi albicioase.
to tali ta te. · -:-[ aringitc\ (!!]li_ett,,, bron§itA), - mucoasa
- Diverticuli esofagieni. ro~ielicA, cu luciul ~lers, acoperilc''1 cu mucus.
- Imperforatie esofagianli - membrantl i( Laringitcl hem_~r,agica - puncte ro§ii pe
transversala care obtureaza lumenul. muc(>ascl.

195
 ·orzarea ganglionilor traheo-b ron.r·
Sec.(.1 . J' '!t lCi
- Luri ng it:'\ (trn heiU\) c rupoa~tt - ~·i mediasttna 1
pseudomembrnnc ndcren tc. fl lh -g,,tbui SaU - Antracozt'l - pe suprafata §i pe seqi
ce11u~i,1-vrrz.,1i . • · · ·in dura•i ll-11e
negnc10§1, . ~ . .
Grnnuli c thr. gnmul }) \ii ck climensiunile _ Limfademta the gg. mo1, alb-galbu·
unni hob de mri, cenu~ii -gnlhui . , I,
briinzo~1 . . . .
Fdnn pnlmonnr hronhiik con\in spum~ .. (Vezi patolog1:1 g:,°~honilor axilari).
("\}'l <ll:, .
SecJionarea plamamlor
Fi~tnk trnhco esof<1gicnc . _Prealabil sectionarii pulmonilor se p
. . . oate
roceda )a nxarea lor prm mJectare de for
P . . . I 11101
so . I 1 0% 111 bronhia
. pnnc1pa
_ a; apoi bro nh'1a
5 se ll '
·gatureaza ~ t tot pulmonul se po
. _ ~ ate
cufunda int.r-o bate de formol 10%; in funct·
6 S , ,...
de datele prealabil obtmute pana la acest tirn
le

al autopsiei se poate lu cra numai pe u~

pulmon fixat prin metoda de mai sus, celal alt
fiind examinat proaspat; dezava ntajele
metodei de fix are constau in apariti a de
artefacte (mucusul bron~ic este impins distal ,
iar un eventual examen radiologic este mai
dificil de interpretat).
1 _Arteriografia pulmonara se poate realiza
prin injectare de ~~~_ari~ •n_!~c~~l
pulmonar;
· - _P eJl~~~~stanJ~ ~~ contrast
se injecteaza~f¥.i~l §t~ng.- -
,.,.,tercefarea f!_ep_itatiil9r P..!.lJ.mOn~.
- Qi~~ulmon~_uj_ se f~e cu foar_f.ecel~,
in unnatoare,t suc·cesiune: vefi~ o,1:1are,
b!Q.nhii,.Mt~~£~1!!!~; deschiderea acestor
F ,g. 3 . 12 . - Laringele - vedere anterolaterala.
elemente se face de la hilul pulmonar pana la
l . C a rtilaj u l tiroid c u c oarnele superioare. 2. ~i
periferia organului, urmand nivelul lobar,
in fe rioare. 3 ,4 . c a rtilaj ul c ricoid . 5. osul hioid. 6.
segmentar §i pe cat posibil ramificatiile
li g amentu l tirohi o idian. 7. membrana tiroidiana.
acestuia din urma. Tehnica evidentiaza
- Ulcera1ii tbc - de obicei sunt multiple, procesele trombo-embolice ale vaselor §i
cen u~ii, cu marginile neregulate, fundul procesele patologice ale arborelui bron§iC,
aco~ cu depozite galben-cenu§ii. precum §i examinarea §i sectionarea
- Edem glotic - mucoasa glotei este ganglionilor din hilul pulmonar.
zbarcita~ in cauza ~ dariie demuliiT dupa - Se strange pediculul pulmonar cu mana
----- --
moarte. stanga §i se sectioneaza pulmonul cu cutitul
- Can cere vegetante - proeminen\a lung de la bazA spre varf, dintr-0 s.ingura ~are,
neregulat fi, friabiHi,- ro~ietica, situata in in a§a fol incat sa fie interesat-i toti lobii, dar fara
special pe corzile vocale. s:'l-i separam complet, prezent.and apoi organul
- Papilom laringian - proeminent.".l sesil.\ spre examinare ca o carte deschisa.
say; pedicul ata, netedtl sau mamelonata, roz- ------
- La nevoie se mai fac sectiuni paralele cu
palida, moale, situata pe corzile vocale. prima.

196
 - S,e..~.ec.tue.az.4vdo~i_m~~ia hidrostatict
(Eratllwarea plamanilor
f"'AspeGt~ --- f_::. umplu cavil ""le"'" 1.orac,ca
-
<. ~
uJoare (roza la nou - nasc utul viu , ap 01• cu'
C ..,,, .
varsta tof . ma, pronun{;:if cenu1:ie diri cauza
• • \ 'j
anrracoz~1),_elas11 c1, se percer crepita(ii fin e
pe 1oa_1a 11~1rnderea; r e" seq iune de cul o<1re
cenu§1u -v1ol acee, 11' sa nd sc't se sc urg,1 0
can1irnle redu s1' de sange.
- ---- 2 ---1--
8- - - -11'!
- + + - -- 2 - - ~~
~- 6
Fig . J,J J_ - Aspectul exterior al pulmonilor, A, Fata
costa la a pulmonului drepL B. Fata mediala a
pulmonului drept C, Fata costala a pulmonului sL111g.
D. Fa ta medi ala a pulmonului stang . L Varful
pulmonului . 2, Lob superior. 3. Lob mijlociu. 4. Lob
inferior. 5, Baza pul.monului, 6. Fisura ohlic<'i . 7. Fisura
orizontalti. 8. Hilu! ~i pedi culul pulmonar,
: l-!i£ostaz~ partiJe paraverlebra!e sunt
de cwoare TO§ie-violacee, cu cons,slenta
crescuta.
- Emfizem de pulrefac(ie - puJmonul de
cuJoare cenu~iu-murdara, pe suprafa(a §i pe
sec{iune cu vez,cu - 1e plrne
. de aer pe sectiune
se sc urge sange spumos. '
- Pulmoni nerespi ra l - nu um pie caviflifile
pl eur ale, fiin d siluat in san'urile 1
cos
. · lo ve rI e I1 rn le, re sup rafata este
'J
neted
c1ocola1iu-1nchis, c_onsistent<'l cresc ut<'i (d;
org_n n rrn renchi maros), pe seqiune se sc urge
r ut111 hchid roza L
- Pu lm on res pirat - ump Je cavitatile
pleurn le, acopera cordul, pe suprafata roz, are
crepil atii, elasticilatea paslrata, pe suprafata
aspect marmorat, pe seqiune se scurge spuma
rozala.
- Miros parti cul ar (in intoxicatiile cu
alcool,~cetona, benzen, cianuri etc.). ~ " f:
~9" plamanii umplu cavitatea pleuraJa,
acopera inim a, la _£ompr~sie pastreaza
amprenta, pe seqiune uscat, elasticitatea
absenta, puncte asfixi c~ subpJeuraJe (se
efectueaza proba _r.lanctonului ).
·~,s ~~~a ei!Jmon~ra - creeit~y ~cazute, pe
suprafata §i pe sectiune de culoare r~his,
se scurge spontan sange ro~u -inchis, in
" -
cantitate mare, putin aerat.r
--
A 8
Fig. 3. 14. - llilul pulrnonar. A. Drcpt O.Stnng. L A.
pulmonar.l. 2. V. pul111011ar:1. 3. Oronhie. 4. Ganglioni
li111falici.
197
 _Afeet prunar tbc - nodul cenu§iu, g~lbui
, ~ 11il111onii stJ11 l ·r· i sau ncapsulat, sclerozat,
cnze1 ,cc1 · 1 . .. •
calcir• ,
iat
- Edem pnlmonnr l'I GUl . . II ·cazut e pe .r· ,.
OS I {Cc, 1'
excavat, gang 110n11 din hil s ,
r reSl' lllt. "111 vo lum , c're\>i ta\11 c s ' .0, ie' pe ·
l · ..
,.1 de volum , cu granu atu galbui -cen ..
. Ut)l
. • , de c11loarc • ~ ' crescu, • • f" d . U§11
s11prnffl ti\ ~, scc \11111e 1· I 'd r'oz nernt, . . de cazet[,care, un 1egat1 de afeet
sec\ iunr St' scurge sporl tfl ·ll IC 11 ' t
§' ~one dn lreneuri albic ioase. UI
nhund('nl. het1 guri pnm nr P . d d
I I .It' ,Ill
. vase se gasesc c ' .cavern ~ tb~ - pi er _e~e e substant~ cu
E Ill )O ' · ' '
uscatc alhicioase. fri abile, striate. · pere,1,. neregul a\i , acopent1 . . cu cazeurn ~i·1 cu
T~m1hoz:\ - 'i'n vase se gasesc cheagun granutatii , , galben-cenu~u..
uscate. mate, friabi le, aderente la peret~. _ Carnifi care ce~U§te - pu1mon retractat
. Atelectazie - zona afectata eSle 9epnmata, cu zon·e d'ure , in .. care crepitatiile
· · , p'e
lipsesc
ro ~u -,nc hisa, cu consis tenta cres ~ut ~, sec\iune cenu~11 . . . .
crepit a\ii absente, pe suprafata albaSlruie, pe _Camificar~ §Je ~ ca §t la precedenta, dar
seqi une aspect uscal, camos. . .
. . .
culoarea este! 9§ 1_~ .
. Em fizem - pulmonii umplu cav,tatile _ Abces neevacuat - cav1 tate cu continut
pleurale. prezinta ~an\uri lasate de coaste, urulen tjdefi'mitata de tesut de culoare ro~ie.
dupa deschiderea toracelui nu colabeaza, pe ·-.£!-~~·A bces hematHgen - mul tipl i nodul i
suprafa \a au culoare cen u~iu -rozata, cu urulertti, galbui, inconjurati de zone ro~ii.
vezi cule pline de aer, situate subpleural, p _Pneumonie interstitia)a - pe sectiune de
ela sti c it atea esle scazut a, crepitatiile
culoa're' 'ro§_i,~~ marmorat , lucios, cu zone
dimin uate, pe seqiunecen'u~i i-palizi, uscati.
hemoragice mai indurate, se scurge o secretie
- Pneumonie (hepatizatie ro~ie) - culoare
ro~ie-d ramizie, crepita\ii ~~~~~u chiar roza.
_Bron§iectazie - pleura viscerala din zonele
absente, consistenta crescuta, pe sectmne as-
pulrrtcfnareTnteresate, este fibrozata, pe
pect uscat.
-Pneumonie (hepatizatie cen~ie)- cuJoare sectiune bronhiile sunt indurate, dilatate
cenu~ie, pe ·secti une lucios, irniect(in rest ca (aspect de fagure), cu continut purulent,
111 stadiul prece_dent). mirositor, peretii bron~ici fogro §ati ,
- Pne umonie 1 (hepatizatie galben_a) - paremchimul pulmonar indurat, albicios.
cuJoare gal ben-cenu~ie, _,J ----
pe sectiune se scurge - Pneumoconioza - zone retract ate,
lichid galbui ('in rest ca mai sus). negricioase(ci:iToarea corespunzand celei a
- Infa rct ro~u - pe suprafata o zona ro§ie- pulberii inhalate), cu benzi ~i noduli duri.
bruna, tri unghiulara, cu baza la peri(~ri~, cu - Scleroza bronhopulmonara - pulmon.i
c9nsist~n.J~ cresculil, ~~ ~rep~ - mic§oratf cuzone-retractate, dure, scartaie la
- Bronhopneumon.ie - pe alocuri crepitatiile sectionare, pe sectiune cu benzi conjunctive,
dimi nuate sau absente, consistenta crescuta, albicioase, indurate, bronhiile proemina pe
pe sec\iune marmorat (zone ro§ii, cenu~ii ~i sectiune (aspect de" padure retezata" ).
galbui) din.,.,broahJj se-scurge puroi. - ~~ &!!-~~ .P.~lmonara - pierdere de
- Pneumonie cazeoasrt -crepita\ii absente, substanla delimitatc\ de un perete anfractuos,
r e secti une prezinttl o masf, omo_gena, uscaLa, cu conlinut verzui, urat mirositor, la periferie
fri abil '1, ~lb-cenu~ie. leziunea fiind delimitata de o membrana
- Bron hopneumon ie cazeoas~ - noduli albicioasa.
cenu ~i i, semilran sparen\i , cu dimensiuni - Chisturi aeriene.
maxime de 4-5 cm. · - Chis!._ hidatic~ on\inut licrud clar ca apa
- Tbc mili ar - gran ula\ii ce nu ~ii , de stahcc'\, ,n·care se afla nisip rudatic, delimitat
diseminate, pe t. oattt suprafa\a de sec\iune, de o membrane'\ groasa, albicioasa, cu tendinta
Iimfadenopatie hil ar{1. la spiralizare.

198
 _ Tumo~i masive - care cuprind bronhia
rincipala
P . .~1 traheea,
. cu tendinta de invad are
a med1astmu1m, pe sectiune cu zone alb-
cenu~ii, dure, rau delimitate.
- Limfogranulomatoza malignl"I _ noduli
duri, cenu§ii-ro§ietici sau bruni, w1eori cu mici
focare necrotice.
- Fibrom pulmonar - nodul incapsulal, alb-
gatbui , dur, prezentand pe seq iune benzi
albicioase 1n vartej.
- T~~ora excavat a - pierdere de substania,
care intereseaza o masa tumorala albicioasa,
co ntinand un lic hid ga lbui , cu mase
11 ecrozale.
- Ru pt uri ~i con tu zii pulmon are
(localizare, dimensiuni, forma).
~ecfitm i longitudinale prin timus .
examinarea timusului
- Aspect normal - situat in mediastinul
superior, cre§te in greutate pana la varsta de
12 ani, dupa care l_!_~epe sa involueze, pe
suprafata ~i pe sectiune de s utoar~ b~~zata.
- Hiperplazia timica { 100-200 g\
- Persistenta timus~luL ----~~
-Tumori, abces~.
Deschiderea inimii ~i a vaselor mari
- Angiografi a coronari~~ - se practica
pentru a evidentia ocluziile ~i ana~~<.?.1!1~
intre cele doua artere coronare; pentru aceasta
se 'indeparteaza cheagurile prin perfuzie cu
solutie salina, se canuleaza ostiile coronarelor
. ,,..._______... .
~1 se perfuzeaza arterele coronare cu solut1e
salina pana ce prin sinusul coronar nu se mai
scurge sange; in continuare se poate injecta
fie un amestec de bariu-gelatina, fie substante
colorate di ferite 'in cele doua artere.
- Daca se suspecteaza leziuni ateromatoase
mti nse pe aorta ~i ramurile ei, se scot organele
1n bloc, se deschide aorta pe peretele ei
posterior (pentru a menaja ramurile ei) ~i se
perfuzeaza intima cu Sudan IV (placile
aleromatoase se coloreazii 'in ro~u) .
- Masurarea di ametrelor inimii.
- Deschiderea cavitJ1\ilor cordului se face
in sensul curgerii sangelui (Virchow): atriu ~i
venfficul drept~-atriu ~i ventri cul stung.
- Deschiderea inimii drepte : se ridica
rd
co ul vertical, tinandu-1 de varf cu mana
stanga, in a~a fel incat policele ~cesteia se
ga.se§te pe marginea dreapta a inimii, care
pnve§le anterior.
- Cu varful cutitului se incizeaza mai 'intai
!napoia auriculului drept la ega la di stanta
111tre orifi ciile celor doua vene cave pana Ia
I cm superior de ~an\ul coron ar, dupa care se
face a doua incizie pe marginea ventri cul ului
drept ~t, la varful i!J imii .
- Se scot cheagurile din cavitatile inimii
drepte.
- Se cerceleaza permeabilitatea orificiuJui
atrioventricul ar drept.
- Se unesc cele doua incizii cu un foarfece
butonat, pe care, pentru a menaja aparatul
valvular, ii introducem dinspre baza inimii
spre varf.
- Deschiderea inimii stangi : se tine inima
in mana stanga, cu marginea ei dreapta In
palma §i cu marginea obtuza 'in sus.
- Se incizeaza mai 'intai posterior de
auriculul stang, 'i'ntre venele pu lmo nare
drepte ~i cele stangi panli la-l cm superior de
§antul coronar §i apoi la nivelul ventriculului
stang, la jumatatea distatei 1ntre fata
stemocostala §i diafragmatica.
-In continuare se procedeaza ca §i 'in cazul
inimii drepte.
- In caz de simfize pericardice putemice
inima se deschide prin sectionarea in bloc a
pericardului, aderentelor §i a peretelui
organului, la nivelele aratate mai sus.
- . Depistarea eventualelor insuficiente
valvulare pulmonare §i aortice se face prin
turnare de apa in aceste vase; testul este ·pozitiv,
indicand insuficienta valvulara nwnai daca
nivelul apei scade brusc.
- Deschiderea trunchiului pulmonar. Se
a§eaza cordul pe plan§eta cu fata stemocostala
in sus; se introduce butonul fo arfece lui
butonat sub peretele anterior al ventricululuj
drept, in timp ce foarfecele patrunde prin
orificiul pulmonar in trunchiul pulmonar §i
apoi pe rand, in fiecare artera pulmonara,
199

st'qion fi nci simu lt in, perctcle 1\11 Ien· o r a I
Vt'ntrieu\ u\ui, dup,\ care se scot cheRguril e de
s,1ngc- din v:-isc .
Fig . 3 .15. - Lin.i.i.le de inci.zie ale cordului - AD, AS -
atri u l drept ~i st.mg. Ao - aorta. P - trunchiul pulrnonar.
VPD , VPS - vene pu lrnonare drepte ~i srangi (sAgetile
indica li niile dupA ca re se fac inciziile).
- Deschiderea aortei. Se face 111 mod simi-
1a r prin ve ntri c ulul slang, deschizand
succesi v aorta ascendenttl, arcul aortic §i aorta
descendenta toracica (se evita event.ualele
rupturi sau anev risme).
- Deschiderea arterelor coronare - se
p{ltrunde cu foa rfece mi c prin orificiile lor de
emergen\a de la nivelul sinusurilor aortice.
Examinarca cavita.Jilur inimii, a
endoc:ardului , vase/or mari 1·i coronarelor
- Prezen\a even tual e lor proteze cardiace.
- Diametrele normale ale inimii la aduJt - lon-
gitudinal (mt.re aorta ~i vfui) =8,5-9 cm; .:mtero-
posterior maxim~ =3,5-~,5 ~m ~i trm1sversal
(latunea maxima mtre ventnculi) = 9,2-10,5 cm.
J
200
Tonicitatea ~i consistenta ini.mii
- I sunt
orrnale daca organu pus pe rnasa " .
11 ' • d ;,. t' l . I§ I
pastreaza forma, ac,l see cl eaza, cons1stenta
este scazuta. . . . .
_ Co n\inutu I ca v1tat1lor m11:1ii _ daca
mo(arte a ·s-a instalat lent: cheagun brune sau
lardace i, luc ioase, neader~nte.
_ Daca moartea a rnterveni t bru sc·
cavita\ile sunl goale; 'in asfixii: sange lichid.
negru .
'
_ Contuzii, plagi, rupturi cardi ace
(localizare, dimensiuni, fonna) .
- Tromboze.
_ Aprecierea diametrelor orificiilor _
normal, prin orificiul atrioventricular drept
patrund ultimele doua falange ale degetelor
2-5, iar prin orificiul atrioventricular stang
numai doua degete.
_ Stenoze: valvulele sunt 1ngro§ate ,
deformate, alipite, rigide, alb-galbui, cu
suprafata neregulata, orificiile mult reduse,
cordajele tngro§ate, retractate, modificari la
care se asociaza dilatarea ~i hipertrofia
cavitatilor anterioare procesului lezional.
- Insuficiente: function ale ( consecinta
dilatarii orificiilor) §i organice ( consecinta
retractiei v alvulelor §i a cordajelor
tendinoase).
- Aspectul normal al endocardului - elas-
tic, transparent, lucios.
- Valvulite - tngro§area difuza a marginii
libere a valvulelor, care pot fi de culoare
cenu§ie (forma difuza) sau cu depuneri de
culoare roz pe marginea libera (forma
varicoasa), sau valvulele sunt indurate,
opacifiate, cu proeminente mamelonate,
friabile (forrna vegetanta).
- Endocardita parietala vegetanta - cu
proeminente neregulate, alb-ro§ietice, friabile.
- EndocardiU\ ulcerovegetanta - cu
proeminen\e neregulate, alb-ro~ietice, friabile,
ulcerate, cordajele tendinoase ~i mu§chii
papilari rupti.
- Se cerceteaza valvulele, intima (normal
alb-galbuie, neteda, lucioasa), continutul
 (cheaguri. post-mortem sau trombi, emb I')
. J •
~r~d~ diferite lumenul ; coronarele cu pereti
0 I
aortei ~i trwic h rn UJ pulmonar.
_ Hipostaza - coloratie vi§inie a intime i. n giz, , c u lume n adesea filiform (asnect de
rnacc1ro~ne). :.:.:.:,;:_ _
- Ateromatoza - vasul dilatar , ct, Pe re 11..
1 - ~~~r tit a !ue ti~ a. - peretii indurati,
indurati (scarfaie la seqionare) c u plc'lc i gc'l lbui
prezent and J)e ,t, Ioc un• '-t!r1 ·i ata111.. , e lasti.c1tatea
.
jzolate, sau confluente, uneori c .:tlcnroase, sc1zu1 x · ·
< "• •ntim a c u plac i proeminente a lb-
osificate sa u ulc era te, ca re ob lite reazil 111
cenus'-' ii , di ·spus• e Iong,tu
• d mal,
' "m apropierea
'

28
2
2
2
2

Fig . 3.16. - Reperc anatomice ale suprafe tci cxterioare ~i intcrioare ale cordului - A. Fata sterno costala. l.
Arcul aortei. 2. TrunchiuJ bral1iocefalic. 3. Artera carotid..'\ comuna stfing,t 4. Artera subclavie stang:.t 5. Vena
cava superioara. 6. Trunchiul pulmonar. 7. Auri culul drepl. 8. Auric ulul st!ing. 9. ~antul interv e ntricular
anterior. 10. ~antul coronar. II . VenLric ulul clrcpl. 12. Vcntri culul slang . 13. Vfi rful inimii. 14 . Marginea
dreapta a inimii. J 5. Fata pulnionar.'.t a iniJ11ii. 13. Cordul - vcdcre interioara. 16. Seplul intcrventricular. 17 .
.Vena cavil inferioara. 18. Ostiul aortei. 19. Mu ~chii pupilari. 20. Cordajc tondinoasc. C. Cor<lul drept - vedere
mterioara. 21. Ostiul venei cave inforioarc. 22. Osliul vonoi cu vo supcriouro. 23. Ostiul trunchiului pulmonar.
D. Sistemul de conducere al inimii. 24. Nodul sinoalrial. 25. Nodul atriovenlricular. 26. Fasciculul atrioven
tricular. 27-28. Ramurile dreapt.l ~i s~mg:.1 ale fasciculului atriovcntricular. 29.Reteaua Purkinje.

201
 comu n icare interatriala §i
pulmonar, . ulului drept) etc.
valvule lor, la ori ginen nrl erelor coronare, pe fia ventnc
:1011a asrcndenrn, pe arcul aorlei, foarte rar pe
hipertro '. . t mului conductor al inimii
Dts. ec'ta
.r .
sis e
aza cuspida ventral a a valvei
nort:-i descenden t~ ~i .. !_1i ciodr115 , pe aorta Se dezinsere, ' . . f "
abdominalct - . f I se evidentiaza ata stanga a
·tnle §' ast e . "
- Trombi ~i emboli . mi ' : . . ntricular; ramura stanga a
tulu1 interve lb/I,
- Anevrisme aorlice - dilala\ii localizate sep . . Hi s apare ca o banda a ,1.
fa sc1cululm )\,... . .
111 pan ea ascendenla, pe arc §i 111 aorta toracica ' · Se urm,,re' )\ (;te
J aceasta ramura m sus pnn
i'n aortita luetica sau pe aorta abdominala in - d cardului pana la valvulele
r1sec area en i Ospre' ventriculul drept.
c • •
ateromatoza, cu intima prezentand placi dure
de scleroza, ulceratii §i trombi . aortJce §' abpo .lvulele aortice se introduce o
- Pe su va
- Rupturile aortei - incomplete (interesand sondlt oblic spre dreapta. .
numai intima) sau complete (interesand · ,. t rce inima drept[1 spre exammator
- Se m oa . . .
1ntregul perete), 111 ultimul caz coexistand cu . ca ramura dreapta a fasc1cululu1
Pentru a dise "
revarsa te de sange in mediastin, cavitatea . t)\ ramura se unnare§te pana la m.
His· aceas " .
pericardica sau abdominala. ~I terior avand ca reper proemmenta
papt ar an
- Rupturile intimei - ( localizare,
dirnensiune, aspect). sondei. . f
· _Se dezinsereaza cuspida septa1a§I ast el
- Modificari ale grosimii inimii: grosimea se urmare§te ramura dreapta ~n lung~l septului
rniocardului ventricular se masoara la circa
interatrial pana la orificiul smus~lm coro~ar,
1 cm de valva pulmonara sau de valva mitrala
unde se evidentiaza nodulul atno-ventncu-
(nu se includ in grosime §i trabeculele inimii);
valori norrnale: grosimea miocardului lar.
_ Pentru reperarea acestuia din unna se
ventricular drept: 0,2-0,3 cm; grosimea
folose§te triunghiul Koch (delimitat de ostiul
miocardului ventricular stang: 0,7-1,2 cm;
grosimea septului interventricular: 1,2 cm. atrio-ventricular drept, ostiul sinusului
coronar §i tendonul Todaro) in aria caruia se
- Hipertrofie cardiaca - care poate afecta
afla;
organul: a) in totalitate: realizand aspectul de
- nodulul sino-atrial se evidentiaza pe
hi pertrofie simpla (peretii ingro§ati, dar
suprafata exterioara a cordului,
cavitatile au diametrele norrnale); hipertrofie
indepartandu-se epicardul de pe vena cava
concentrica (peretii 111gro§ati, cavitatile superioara, atriul drept §i §antul terminal ;
av and diarnetrele miqorate ); hipertrofie profund de acesta apar fibre miocardice mai
excentrica (peretii ingro§ati, cavitatile fiind palide, situate in partea superioara a §antului
dilatate) §i cordul bovin (ingro§area peretilor terminal; se continua diseqia lor spre
§i dilatarea tuturor cavitatilor) sau b) partial: endocard;
cand afecteaza numai unul din ventriculi. - prin aplicare de solutie Lugo) fibrele
- Alrofia inimii - simpla (in ca§exii) §i sistemului cardiovector se coloreaza 'in albastru
atrofia bruna. (datorita con~nutului lor bogat in glicogen).
- Malfonnatiile cordului §i ale vaselor mari Sec/ionarea cordului
- stenoza trunchiului pulmonar sau a istmului - Se fac seqiuni transversale prin cord de
aortic, co munica\ie interatriala sau la baza spre varf.
interventricular[1, persisten\a canalului arte- Exai11inarea cordului pe secJiune
rial, tetrada Pallot (stenoza trunchiului - l\spect normal: culoare uniforrna, ro§ie-
castanie.
pulmonar, dextropozi\ia aortei, comunicare
- Modificari globale de' culoare - culoare
interventriculara, hipertrofia ventriculului
brun;\ (atrofia bruna), galbuie (anemii,
drept), triada F~dlot (stenoza lrunchiului steatoz;\).

202
 _Infarct miocardic acut - zona necrozata
te proeminenUi , palida , friabilc'I cu
es . . .
·
,sten•a 1::1 e 1ast1c1tate scazute cu contur
con S - ~ ':(. '
~lbui , inconJurat de o zona hemorngi c<'\ .
g _ Infarct in stadiul de organi zare - zon:'i
,albuie sau roz,, , plamt
g _Miocardita supurata - noduli alh-galbui ,
delirnitati de ? zoni'i •~o~ie. .
_Miocard,rn cro111c,'I - pe sec\mne - benzi
sau zone albicioase, cu consisten\a crescuta.
Tehnici pe11rrn diag nosticul i,!(arctului
miocardic
_Aceste tehnici se bazeaza pe absen\a in
miocardul ischemic a substantelor, enzimelor
~i coenzimelor respiratorii.
- Testul 11itro-BT: se fodeparteaza sangele
de pe fragmentul supus examinarii prin
spalare cu apa rece; se introduce 111 Nitro-BT
°
pentru 30 ' Ia 37 C; miocardul normal are
culoarea albastru purpurie, miocardul cu
infarct nu se coloreaza; la 12 ore post-mortem
rniocardul normal nu-§i modifica culoarea
(virarea de culoare se poate obtine prin adaos
de lactat de Na).
- Testul cu clorura de trifeniltetrazol -
fragmente miocardice de 1 cm grosime se
pun pentru 30-45' in clorura de trifeniltetrazol
la 37-40 ° C; miocardul normal se va colora
111 ro§u, pe cand eel ischemic nu se coloreaza.
Cavitatea abdominopelvina
Ordinea examinarii §i a seqionarii
organelor abdominale este cea dictata de
procesele patologice (tumori invadante,
perforatii, aderente) sau de eventualele
intervetii chirurgicale suferite.
In timpul autopsiei abdomenului, suportul
se a~eaza sub lombe.
Prin cipii generale de examinare a
0
:ganelor a?dominale in situ, a peritoneului
§'La cavitaJii peritoneale
·i - ~~ ~nsemneaza: modific{1rile raporturilor
~ poz 1t1e1 organelor abdominale, aderenlele
(localizare, "mt·mdere, d1f1cullatea
•• cu care se
d~sfac, aspect), volvulus, tumori, perforatii ale
viscerelortubulare (locaUzare, mru-ime, f'orma,
asp~ct~! marginilor), continutul patologic al
cav1tat11 per1' tonea Ie, .tar m cazu I mlerventnlor
A . ..
chirurgicale: localizarea §i integritatea
suturilor, felul interventiei, permeabilitatea
gurii de anastomozft, starea organelor vecine
etc.
-rtl Ii ii ii I, , ~ i
I (I I 'i I ii }),IJ rm
< v;::c::e,
--""'~lcl4--- 8
2- ~-I
~+,Lv--,,.
, ~- 2
3 ~ -rr,~?r;t--
4 ---iA-¥1-.,,l~~~-JI ~~W#~~d\::r-- 9
5- 'rAf----,4../-- ( - - ~ ~
6 7
Fig. 3 .17. - Planurile an atom ice inte resate prin arme
albe sau de foe la nivelul vertebrei T 12 - l. Mm. spatelui.
2. Pulrnon. 3. Reces pleural interazygo-esofagian. 4.
V. azygos. 5. Vag drept 6. Esofag. 7. Cord. 8.Vertebra
T,r 9. Aorta toracica. 10. N. vag st.mg.
- Descrierea leziunilor peritoneale se face
dupa acelea~i norme ca §i Ia pleura.
- Pentru evidentierea proceselor trombo-
embolice ale sectorului portal, propunem
disectia sa p~in urmatoarea tehnica:
- reperarea pediculului hepatic, aflat
in marginea libera (dreapta) a omentului mic,
prin ridicarea ficatului §i coborarea
stomacului;
- se incizeaza cu bisturiul peritoneul
pe marginea dreapta a pediculului §i se ridica
seroasa pe toat,'I fotinderea, atat anterior cat ~i
posterior;
- acum se poate evidentia pediculul
hepatic cu elementele care 11 alcatuiesc: v.
portc"t situat,\ in plan posterior, canalul hepato-
coledoc (rezultat din w1irea canalului cistic
cu canalul hepatic comun) situat anterior §i Ia
dreapta ~i a. hepatic a, care urea anterior de v.
portc'\, in flancul ei slang;
203
 - se ridica omentul ~c §i in planul profunct
" ·
- m contnnrnre, see v1'den\i azi\ vase\e . •,i se eviden\iaza aorta situata 1
c al reg1un · a
mez.ent cri ce superioare situ ate 111 mezent er; ' ,. ,iv cava inferioara la dreapta·
stanga ~ · " '
pentrn aceas ta , se ridi ca me zo co\~nu\ _ se injecte aza m aorta sub presiune
transv ers, se abat anse\e intestina\e spre stan ga moderata O solutie colorata (preferabil verde)
~i as t fc \ se ev iden\iaz a [oi\a dr ea pt a a
§i apoi se unnare§tC lo_cul prin care aceasta
mez.enteru\ui : se ,ntinde aceasti\ foi\11 §i se
inci zeaz.a cu bisturiu\ , n apropierea marginii parase§te arborele artenal.
ei i.ntestina\e: acum se vad vase\e mezenterice oerobert propune urmatoarea tehnica de
superioare, artera fiind situata \a stanga, iar scoatere a viscerelor abdominale:
vena \a dreapta; _ examenul in situ;
- 'in mod simi \ar, procedam pentru _ scoaterea intestinului sub\ire ~i a
eviden\ierea vaselor mezenterice inferioare, intestinului gros;
dupa prealabila abatere a anse\or intestina\e _ scoaterea 'in bloc a organe\or
la dreapta; v. mezenterica inferioara se af\a \a supramezocolice, care comporta urmatorii
slanga arterei ; timpi:
- se incizeaza lig. gastrocolic, se ridica _ sectionarea ligg. falciform ~i
stomacul ~i astfe\ se eviden\iaza pancreasul; triunghiular stang;
'in continuare, pe fa\a posterioara a acestuia §i _ sec\ionarea celorlalte ligamente ale
posterior de bulbul duodenal se pun 'in ficatului;
eviden\a v. splenica , confluen\a ei cu v. - dupa sec\ionarea lig. triunghiular
mezenterica inferioara §i originea v. porte; drept se procedeaza la decolarea retrohepatica
- diseqia v. porte poate fi completata
§i retrocava;
dupa scoaterea ficatului, prin urmarirea
ramurilor ei intrahepatice. - se apuca cu mana stanga marginea
Deoarece de multe ori intampinam inferioara a splinei ~i coada pancreasului , pe
dificultati in depistarea sursei unei hemoragii, care le tragem spre dreapta, sectionand pe
p ropunem urm/Hoarea metoda pentru parcurs aderen\ele retropancreatice pana lam.
eviden\ierea arterei lezate: suspensor al duodenului;
- se evacueaza complet din cavitatea - se trag 'in sus pancreasul, stomacul §i
abdomina la sangele §i celelalte lichide duodenul;
patologice; - lama bisturiului va trebui sa fie 'in
- se evidentiaza omentul mic prin tragerea pem1anen\a paralela cu aorta ~i cu v. cava
c u mana stanga a ficatului 'in SUS §i spre inferioara pentru a nu le leza·
'
d.reapta; apoi, c u degetele mainii drepte se ~ decolarea continua pana la orificiul
palpeaza fata viscerala a ficatului pana ce se abdommal al v. cave inferioare·
simte peritoneul ; 'in acest moment cu indexul '
- sec\ionarea a. mezenterice inferioare,
drept pal pam mica curburi:i; se trage stomacul a trunchiului celiac ~i a esofagului;
inferior ~i spre stanga ~i astfel se eviden\iaza - sec\ionarea v. cave inferioare 'intre
omentul mi c c uprin s 'intre esofagul abdomi - diafragma §i ficat;
nal, mica curbura a stomacului, bu\bul duode- - seqionarea partii subhepatice a v.
cave inferioa.re;
nal ~i fi cat;
- se inc izeaza orizontal omentul mic pe 0 - tragerea 'in afara a blocului visceral.
AceaSla tehnica de scoatere a organelor'in
distan\tl de 3-4 cm, c u alen\ie pentru a nu \eza bloc are avantaJ·ul d ea perm1te . stud1erea
.
ni c i mi ca c urburtt (care con \ine arcada sa unor
raporturi modificat e pnn . .
procese patolog1ce
arteriala) ~i nici pedi culul hepatic (af\at 'in care afecteaza •
marginea libera -dreapta- a omentului mic); ' ma1 multe organe· daca este
cazul se pot sc t " '
oa e m bloc organele toracice
204