3. Stratigrafia regiunii frontoparietooccipitale.

Laturile:
- Anterior: de marginea supraorbitala a osului frontal
- Posterior: de linia nucala superioara
Lateral: linia temporala superioara
Stratigrafia:
1. Pielea
2. Tesutul subcutanat adipos– in el situează bride conjunctive perpendiculare si pachete neurovascular
temporal, frontal, occipital. La aceste septuri (bride) adera tunica adventitiala a vaselor sanguine care
trec prin tesutul subcutanat. Acest fapt conditioneaza hemoragii abudente in caz de leziuni traumatice ale
tesuturilor moi, deoarece vasele capului raman larg deschise. Ea se oprește prin presionarea pielii cu
marginea degetelor in zona marginii plăgii si apoi se sutureaza. Aici are loc acumularea de hematom,
puroi.
3. Aponevroza epicraniana– galea aponevrotica epicraniana situata intre venterul frontal si occipital ale
muschiului occipitofrontal si bine reliefat in portiunea medie a regiunii. In partile laterale, din stanga si din
dreapta, aponevroza devine esential mai subtire si continua cu fascia superficiala a regiunii temporale.
4. Spațiu subaponevrotic– aici este țesut conjunctiv lax sau adipos subtire lipsit de septuri. Are
loc acumularea de puroi si hematom.
5. Periostul– se fixează la țesuturile osoase. Fiecare os aparte are periostul lui pt occipital, frontal
si parietal.
6. Spațiu subperiostal– aici nu sunt vase in caz dacă apare puroi. In caz ca apare osteomielita, infecția
nu se raspândește ea ramine in același os. Acumularea de puroi, hematoame.
7. Oasele craniene– lamina externa este mai puternica decit cea interna. In fracturi lamina interna se
rupe iar cea externa ramine integra. Între aceste 2 lamine este substanța spongioasa diploe aici sunt
vene diploice – ele nu colabeaza, pentru stopare se folosește ceara care se aplica la orificiu osos si se
oprește hemoragia.
Cind e aplicat forța spre lamelă, lamela externa este supusa forțelor compresii iar lamelă interna este
supusa forțelor de extindere (se fracturează lamelă interna). La nou nascuti substanta spongioasa
lipseste, ea se dezvolta mai tarziu de la 2-5 ani
8. Spațiu epidural– in el se localizează artera meningeea media. In fracturi apare hemoragii de la
artera meningeea amplasată in mijlocul arcadei medie care provoacă hematom progresant. Aici se
formeaza hematoame epidurale.
9. Pahameninge sau duramater encefalis– se găsește vena sinusurilor duramater. In sinusuri
(dublarea duramaterului) de forma triunghiulara (septuri) au funcția de stabilitate si fixare.

Tipuri de sinusuri:
- Glabela cu occipital – sinusul sagital superior (deviază spre dreapta)
- Sinus Pietros superior si inferior
- Sinus sigmoid
- Sinus confluent – la protuberanță occipitala cu deviere spre dreapta
- Sinus transversale
- Sinus sagital inferior se vărsa in sinusul rect si asta in sinus confluent.
- Sinus cavernos: se comunica vena angulară si cu vena oftalmica. El formează alt sinus circular format de la
sinus cavernos si intercavernos. Prin el trece venele emisare ce asigura legătura dintre cel superior si
inferior. Ele sunt cele mai stabile.
Se împart in:
a. Fornixului (parietale, mastoidee,
b. Bazele craniului

10. Spațiu subdural la fel se formeaza hematoame supdurale.

11. Meningeea arahnoidian- subțire, se rupe ușor
12. Spațiu subarahnoidian– e plin cu lichid cefalorahidian. Se formeaza hematoame subarahnoidian
13. Piamater encefalis sau meningeea vascular– sunt multe vene si artere
14. Spațiul subpial– in caz de inflamație cu acumularea de puroi acest strat apare
15. Creierul

4. Spaţii de ţesut celuloadipos şi difuzarea purulenţelor şi hematoamelor în regiunea

frontoparietooccipitală.
Legea celor 3 particularitati:
1. 3 spatii celulare:
- Spatiul celular subcutanat
- Spatiul celular subaponeurotic
- Spatiul celular subperiostal
2. 3 etaje venoase:
- Reteaua venoasa subcutana (extracerebrala)
- Venele diploice
- Sinusurile venoase (intracerebrala)
3. 3 tipuri de hematoame si purulente:
- Subcutan
- Subaponeurotic
- Subperiostal (in limitele unui os)
4. Particularitatea de tripla veascularizatie a tesuturilor epicraniene:
- Arterele trec deasupra aponeurozei
- Adventitia vaselor este intim fixata de septurile fibroase verticale
- Vasul ramine biant la leziune (nu colabeaza)

Stratigrafia regiunii temporale.

Laturile – Puncte de reper:

- Anterioara – este limitata de apofiza frontala a osului zigomatic, in cea de jos de arcada zigomatica.
- Superior si posterior – este limitata de linia temporala superioara.

Straturile:
1. Pielea
2. Țesutul subcutanat adipos – este slab pronuntat.
3. Fascia superficiala – reprezinta o continuare a aponevrozei epicraniene si se pierde in pielea fetei. Spatiul
dintre aceste foite este umplut cu tesut celular adipos, prin care trece a.temporala medie (ramura din
a.temporala superficiala) si vena temporala superficiala si nervul auriculotemporal (asigura pielea regiunii,
articulatia ATM).
4. Fascia temporala – constituita din 2 lamele: superficiala si profunda superior arcadei zigomatice se
dedubleaza. O lamela fixeaza extern alta intern. Intre foite este inclus al 2-lea spatiu celular spatiu
interaponeuroticum.
Lamela profunda groasa cu elemente fibroase. Foarte intens se fixeaza de linia temporala, ce nu permite
trecerea lichidelor patologice in alte regiuni ale capului. Ce din contra se indreapta in fosa infratemporala pe
fata. Intre lamela profunda a aponeurozei temporale si m.temporal este plasat al 3-lea strat celular –
subaponeurotic.
5. Spațiu subaponevrotic – contine cantitate considerabila de tesut celular care trece posterior de arcul
zigomatic – corpul adipos Buccae.
6. Mușchiul temporal – indeplineste in forma de evantai fosa temporala. Fasciculele m.temporal, pornind din
portiunea scuamoasa a osului temporal, converg in sens inferior si anterior si printr-un tendon scurt se fixeaza pe
apof.coronara a mandibulei. Muschiul temporal indeplineste functia masticatoare, ridica si retropulseaza
mandibula.
In grosimea muschiului trec arterele temporale profunde din aretera maxilara si vena maxilara, ramurile
musculare ale nervului mandibular (ramura a n.trigemen).
7. Periostul – intim fixat de os comparativ cu regiunea frontoparietooccipitala.
8. Scavama osului temporal – lipsit de stratul diploic, ramine doar lamelă externa si interna este subțire si
fragila. De aceea in regiunea temporala traumele sunt periculoase.
9. Spațiul epidural – in el situează trunchiul arterei meningeea media de 2-3 mm si hematomul creste in 2 h si
este in mijlocul scvamei.
10. Duramater encefali
11. Creier

Vascularizatia
In stratul subcutanat se situieaza artera temporala superficiala si ramurile ei.
In straturile profunde ale regiunii se ramifica arterele temporale pronfunde.

Inervatia
Inervatia este realizata de nervul auricolotemporal care constituie o ramura a n.trigemen. Muschii regiunii
temporale sunt inervati de ramurile temporale ale n.facial si de nervii profunzi temporali din ramura nervului
mandibular.

Circulatia limfatica
Circulatia limfatica eferenta se efectueaza in ganglionii limfatici superficiali si profunzi ai glandei parotide si in
ganglionii preauriculari.

Căile de difuzare ale hematoamelor şi colecţiilor purulente din regiunea temporală.

Particularitati:
4 spatii celulare de tesut adipos:
- Spatiul celular subcutanat
- Spatiul celular interaponevrotic
- Spatiul celular subaponevrotic
- Spatiul temporal profund

Ariile de raspindire a purulentelor in regiunea capului:

- Spatiul subcutanat
- Spatiu interfascial
- Spatiu subfascial
- Spatiu subtemporal.
9. Anatomia chirurgicală a regiunii mastoidiene.

Limitele:
Corespund amplasarii apofizei mastoide a osului temporal.

Straturile:
1. Pielea
2. Tesutul subcutanat
3. Fascia superficiala
4. Muschiul auricular posterior
Periostul – datorita fixarii acestor muschi, periostul mai intim se fixeaza de os. La niveulul procesului mastoideu
se fixeaza:
- M.longitis capiti
- Venterul posterior a m.digastric
- M.splenius
- M.sternocleidomastoideu.

In limitele procesului se determina o suprafata neteda triunghiulara accesata pentru trepanatie in mastoidite,
numit si trigonul de trepanatie.
In grosimea osului se gasest celulele mastoide tapetate cu mucoasa si care contin aer. Mucoasa trece pe celule din
cavitatea timpanica aceasta comunicare se face prin intermediul antrum timpani care conduce in recesus
epitimpanicus unde sunt amplasate oscioarele.

10. Triunghiul de trepanare şi "patratul de atac" pe apofiza mastoidiană.

Triughiul:
- Posterior – ea este rugoase unde se fixează grupul de mușchi, imparte in 2 creasta mastoidiana. Marginea
anterioara a crestei apofizei mastoide.
- Anterior – este neteda (limitată de la conductul auditiv extern spre virful apofizei mastoide.
- Superior – linia orizontala arcadei zigomatice.

In interiorul apof mastoie se afla celulele osoase mastoidiene captusite de mucoasa. Dupa gradul de dezvoltare a
acestora deosebim 2 tipuri de celule mastoidiene:
- Pneumatica (multe celule ocupind toata cav apofizei)
- Sclerotica (celule putine si slab evidentiate)
Celulele mastoidiene comunica cu urechea medie sau cu cav.timpanica si se proiecteaza mai aproape de limita
superioara a triunghiului la o adincime de 1-1.5 cm.

Pt trepanare in recesul epitimpanic (se proiectează supero-anterior) care comunica cu celulele mastoidiene. Si
trepanam in patrulaterul de atac cu limitele:
a. Triunghiul se împarte in 2 – se trage o linie parlela cu arcada zigomatică mai jos de aauditic extern si alta
linie care împarte triunghiul in 2 care se numește linia bisectara. Astfel triunghiul Chipault se împarte in
patrulater. Patrulaterul folosit este superioro-anterior acesta este mărginit de următoarele forma țiuni anatomice
importante:
1. Superior:
- Tegumen timpani care se poate complica in meningita
- Canalele semicirculare odată afectate duce la afectarea echilibrului
2. Posterior: de sinusul sigmoidian
3. Anterior: de canalul facial localizat la 1,5 cm
Punctul de reper pt efectuarea corecta a procedurii este paralel cu porului acustic. Pentru a evita complicatiile in
trepanare axul instrumentului de trepanatie trebuie sa corespunda axului porului acutstic extern.

Vascularizatia
Se realizeaza din a.auriculara posterioara prin ramurile ei mastoidiene si ramurile arterei occipitale.

Inervatia
Se realizeaza din n.occipital mic, n.auricular mare (din plexul cervical) si ramurile n.auricular posterior (de la
n.facial).
Circulatia limfatica eferenta
Se efectueaza din ganglionii limfatici retroauriculari.

Schema topografiei craniocerebrale Kronlein-Briusova.

- Linia orizontala inferioara se traseaza pe marginea orbitala inferioara, pe arcada zigomatica si pe
marginea superioara a conductului auditiv extern (a-c)
- Lina sagitala de la glabela pe linia suturii sagitale pana la proeminenta occipitala externa
- Perpendicular liniilor orizontale se suprapun 3 linii verticale:
o Anterioara- prin mijlocul arcadei zigomatice
o Medie- prin mijlocul condelui mandibular
o Posterioara- prin punctul posterior al apofizei mastoide
In locul intersectiei anterioare-verticale cu arcada zigomatica se proiecteaza trunchiul principal al arterei
meningee medie: ramura anterioara a ei se gaseste la locul de intretaiere a verticalei anterioare cu orizontala
superioara, iar ramura posterioara se gaseste la intersectia verticalei posterioarei cu orizontala superioara.
Pozitia santului central al creierului e determinata de linia trasata de la punctul intersectiei verticale anterioare
cu orizontala superioara pana la locul intersectiei verticalei posterioarei cu linia suturii sagitale (g).
Proiectia santului lateral este determinata de bisectoarea unghiului dintre proiectia santului central si orizontal
al superioarei.
Proiectia arterei cerebrale anterioare este determinata de o linie orizontala anterior de locul intersectiei
proiectiei santului lateral cu verticala posterioara paralel cu linia orizontala superioara.

In patratul antero-inferior al schemei se proiecteaza artera carotida interna.

15. Repere şi regiuni topografice în porţiunea facială a capului.

Portiunea faciala este situata in portiunea infero-anterioara a capului:
o Limita superioara trece pe marginea supraorbitala, osul zigomatic si arcada zigomatica pana la
orificiul auditiv extern
o Limita inferioara corespunde limita inferioara a capului si trece pe ramura inferioara si baza
mandibulei
Scheletul osos facial este alcatuit din 14 oase:
- 6 pare (nazal, lacrimal, zigomatic, maxilar, cornetul nazal inferior, palatin)
- 2 impare (mandibula, vomerul)

La formarea bazei osoase mai participa:

- Apofiza oaselor temporale
- Apofiza osului frontal
- O parte din osul sfenoidal

Punctele de reper externe:

- La palpare pe fata se determina contururile orbitei, marginile aperturii piriforme si dorsul nasului, osul
zigomatic, arcada zigomatica, fosa canina a maxilei, marginea anterioara a muschiului maseter,
contururile mandibulei (corpul, unghiul, ramura) si cu articulatia ei

Straturile fetei:
1. Pielea
2. Tesutul subcutanat este bine pronuntat ceea ce permite raspandirea hematoamelor si proceselor purulente
3. Muschii mimici
21. Stratigrafia regiunii
geniene. Limitele:
- Superior marginea inferioara a orbitei
- Inferior marginea inferioara a corpului mandibulei -
Anterior de pliurile nazogenian si nazolabial
- Posterior de marginea anterioara a muschiului maseter

Straturile:
- Pielea
- Tesut celular subcutanat foarte bine dezvoltat. Aici se afla o depresiune in care se dispune corpul
adipos al obrazului care reprezinta o acumulare de tesut grasos inglobat intr-o capsula faciala densa. Bula
grasoasa e dispusa intre muschii maseter si buccinator
- Muschiul buccinator
- Fascia bucofaringiana inveleste muschiul buccinator (acest muschi este strabatut de canalul excretor al
glandei salivare parotide). Din interior muschiul este tapetat de tunica mucoasa (prelungirea mucoasei
cavitatii bucale), aici se gaseste papila canalului glandei parotide si orificiul Stenon
Vascularizatia:
- Artera faciala
- Artera transversa a fetei
- Artera bucala
- Artera infraorbitala

Inervatia:
- N.infraorbital
- N.bucal
- N.mentonier

23. Stratigrafia regiunii

parotidomaseterice. Limitele:
- Superior arcada zigomatica
- Inferior marginea inferioara a mandibulei
- Anterior marginea anterioara a muschiului maseter
- Posterior marginea posterioara a ramurei mandibulara care limiteaza cu fosa retromandibulara

Straturi:
- Pielea
- Tesut subcutanat
- Fascia proprie care inveleste glanda parotida
- Fascia parotida acopera glanda parotida, formeaza o capsula fasciala si trimite in grosimea glandei
septuri conjunctivale interlobulare. Fascia devine mai groasa pe fata exterioara si inferioara a glandei.
Capsula fasciala este slab dezvoltata pe fata superioara, unde este un raport cu canalul auditiv extern si pe
partea mediala in regiunea prelungirii faringiene, unde loja glandei parotide comunica cu spatiul
parafaringian
- Muschiul maseter
- Fascia maseterica care formeaza o capsula pentru bula grasoasa a obrazului
-
24. Loja şi teaca glandei parotide.
Glanda parotida este cea mai voluminoasa glanda si se afla in fosa retromandibulara care constituie loja
glandulara. Loja glandei parotide este limitata:
- Anterior deasupra portiunii posterioare a muschiului maseter
- Posterior apofiza mastoida, de inceputul muschiului sternocleidomastoidian si de venterul posterior al
muschiului digastric
- Superior de conductul auditiv extern
- Inferior ajunge pana la unghiul mandibulei
Fascia parotida acopera glanda parotida, formeaza o capsula fasciala si trimite in grosimea glandei septuri
conjunctivale interlobulare. Fascia devine mai groasa pe fata exterioara si inferioara a glandei. Capsula fasciala
este slab dezvoltata pe fata superioara, unde este un raport cu canalul auditiv extern si pe partea mediala in
regiunea prelungirii faringiene, unde loja glandei parotide comunica cu spatiul parafaringian. Astfel se explica
posibilitatea difuzarii puroiului din loja glandei parotide in spatiul parafaringian si in conductul auditiv extern.
Ductul excretor al glandei parotide e dispus orizontal, paralel si mai jos de arcada zigomatica, pe fata exterioara a
muschiului maseter. La marginea anterioara a acestui muschi sub un unghi drept ductul se indreapta in interior,
penetrand muschiul buccinator, se deschide in mucoasa vestibulului cavitatii bucale intre molarii 1 si 2 superiori.
Canalul excretor variaza dupa forma si pozitie, se proiecteaza pe o linie care uneste baza lobului urechii cu aripa
nasului sau comisura bucala.

25. Formaţiuni anatomice situate în glanda parotidă.

In formatiunea glandei parotide sunt situate artera carotida externa si ramurile ei terminale, vena
retromantidulara, nervul auriculo-temporal, nervul facial si ganglionii limfatici parotidieni superficiali si
profunzi.

26. Regiunea profundă a

fieţei. Limitele:
- Exterior ramura montanta ai mandibulei
- Anterior tuberozitatea maxilarului
- Medial apofiza pterigoida a osului sfenoid
- Superior baza craniului

Acest spatiu contine:

- Muschi: muschiul pterigoid lateral si median, muschiul temporal
- Tesut celulo-adipos
- Vase si nervi
27. Spaţiile celuloadipoase temporopterigoidian, interpterigoidian şi pterigomandibular – delimitarea,
conţinutul.

In portiunea profunda a fetei deosebim 2 spatii de tesut celular interfascial:

- Temporo-pterigoidian
- Interpterigoidian
Spatiul temporo-pterigoidian este situat intre muschii pterigoidian lateral si temporal, are aspectul unei fisuri
sagitale.
Comunica cu:
- Corpul adipos al obrazului si cu fosa pterigopalatina
- Cavitatea craniana cu orificiului rotund
- Cavitatea orbitei prin fisura orbitala inferioara
- Cavitatea nazala prin orificiul sfenopalatin
- Cavitatea bucala cu canalul palatin

Continutul:
- Artera maxilara
- Plexul venos pterigoidian

Spatiul interpterigoidian este dispus intre muschii pterigoidian lateral si medial, are forma unei fisuri
triunghiulare.
Comunica cu:
- Spatiul temporopterigoidian si spatiul parafaringian
- Cavitatea craniana cu orificiul spinos si oval
- Planseul cavitatii bucale cu nervul
lingual Continutul:
- Plexul venos
Artera maxilara
Nervul mandibular (n.lingval si n.alveolar inferior)
N.alveolar inferior si n.lingval sunt separate unul de altul de fascia interpterigoidiana. Existenta acestui sept
interfascial prezinta un interes practic, deoarece poate fi argumentata anatomo-topografic anestezia mandibulara
si pot fi explicate unele erori in executarea ei.

Ambele spatii sunt umplute cu tesut conjunctiv lax care comunica intre ele si cu alte spatii celulo-adipoase
(regiunea temporala, fosa pterigopalatina, bula grasoasa a obrazului).
 28. Topografia planşeului bucal.
Planseul bucal se intinde intre osul hioid si mandibula, e format din limba, muschii scheletici ai limbii:
- Genioglos
- Stiloglos
- Hioglos
- Diafragmul oral- muschiul milohioidian
In stratul submucos al planseului bucal, intre muschii si organele aflate aici se gasesc spatiile sublingvael de tesut
celulo-adipos. Spatiile celulare laterale ale planseului bucal sunt limitate din interior de limba si din exterior de
mandibula. Aici sunt situate glandele salivare sublingvale cu canalul lor principal mare (Bartholini) si accesorii
inconjurata de tesut celular.
Aici se gasesc urmatoarele spatii:
- Spatiul intermuscular intern este o formatiune impara dispusa intre cei 2 muschi genioglosi
- Spatiile intermusculare externe sunt formatiuni pare situate intre muschii genioglos si hioglos
- Spatiile celulare submandibulare sunt formatiuni pare si se gaseste glanda submandibulara situata mai
jos de diafragmul bucal
- Spatiul intermuscular inferior este o formatiune impara situata intre muschii milohioidian si venterul
anterior al muschiului digastric