RED.

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.1/ 38

„Aprob”
Prorector pentru activitatea didactică,
dr. hab. șt. med., prof. univ.
Cerneţchi Olga

“___” “____________” 2021

Teste la Chirurgia oro-maxilo-facială pediatrică

1. CS. Indicați care perioadă de dezvoltare intrauterină se referă la dezvoltarea și formarea feței:
a. Embrionară
b. Perioada fătului
c. Perioada de ovulație,
d. Perioada de morulă
e. Perioada preembrionară
2. Indicați care sunt elementele embrionare din care se formează structura anatomică a feței:
a. Procesul frontal
b. Procesul mandibular
c. Cordul neurologic
d. Procesul maxilar
e. Arcul II branhial
3. Enumerați care factori în perioada de dezvoltare intrauterină a copilului, pot fi considerați de
risc în declanșarea malformațiilor congenitale:
a. infecția
b. hipoxia
c. radiația
d. deficiența acidului folic
e. genetic
4. Enumerați toți factorii teratogeni, care se consideră de risc maternal în declanșarea
malformațiilor congenital ale feței:
a. infecția
b. hipertemia
c. diabetul zaharat
d. reproducere asistată.
e. fumatul
5. CM. Indicați care semne clinice caracterizează sindromul Van der Woude:
a. fistule pe roșul buzei inferioare
1
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.2/ 38

b. craniostenoză
c. malformații de cord
d. despicătură labială
e. despicătură palatinală.
6. CM. Enumerați toate semnele clinice caracteristice pentru microsomia facială:
a. deficit de creștere la nivelul maxilarului
b. deficit de creștere la nivelul mandibulei
c. deficit de creștere la nivelul oaselor zigomatice (pomeți)
d. dereglări de glutiție
e. dereglări de ocluzie
7. CS. Indicați care sindrom se caracterizează prin prezența a mai multor dinți supranumerari:
a. Van der Woude
b. Goldenhar
c. Crouzon
d. Pierre-Robin
e. Cleido-cranian
8. CS. Indicați care sindroame se caracterizează prin prezența dizocluziilor de tip laterognații
mandibulare:
a. Pierre-Robin
b. Apert
c. Crouzon
d. Cleido-cranian
e. Goldenhar
9. CM. Indicați care din sindroamele enumerate mai jos se caracterizează prin dezvoltarea
insuficientă a maxilarului în plan sagital, formînd clasa trei Angle:
a. Pierre-Robin
b. Apert
c. Crouzon
d. Cleido-cranian
e. Goldenhar
10. CM. Descrieți care semene clinice caracterizează sindromul cleido-cranian:
a. mișcările articulaţiei scapulohumerale nelimitate
b. dinți supranumerari multipli
c. întîrziere de erupere dentară
d. exoftalm
e. asimetrii faciale
11. CS. Indicați localizarea anatomică a chisturilor de tip Serra la copii:
a. Apofiza alveolară
2
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.3/ 38

b. Mucoasa buzei inferioare

c. Mucoasa buzei superioare
d. Partea dorsală a limbii
e. Mucoasa palatului dur.
12. CM. Enumerați care din următoarele situații corespunde la conținutul chistului glandelor
salivare de tip ranulă:
a. Clar
b. Vâscos
c. Bogat în albumină
d. Bogat în mucină
e. Bogat în celule nedifereciate
13. CS. Indicați localizarea anatomică a chisturilor și fistulelor branhiale laterale cervical:
a. sub mușchii scalene
b. în glanda salivară parotidă
c. supraclavicular
d. de-a lungul mușchiului sternocleidomastoid
e. suprasternal
14. CM. Indicați din care element embriologic provin chistul și fistula branhială laterală cervical la
copii:
a. obstrucția canalelor salivare
b. canalul tireoglos
c. dilatarea canalelor limfatice
d. fanta a doua branhială
e. tractul timo-faringian.
15. CS. Indicați care este caracteristica microscopică a chistului dermoid:
a. firul de păr
b. mucoasa bucală
c. țesut glandular
d. țesut muscular
e. țesut tegumentar
16. CS. Menționați caracteristica macroscopică a membranei chistului dermoid:
a. Subțire, rezistentă, aderentă
b. Groasă, rezistentă, aderentă
c. Subțire, rezistentă, neaderentă
d. Neregulată, friabilă, aderentă
e. Lucioasă, friabilă, neaderentă
17. CM. Indicați care din semnele clinice corespund fistulei mediane cervicale la copii:
a. aderente la marginea bazilară
3
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.4/ 38

b. aderente de corpul hyoid

c. aderente la coarnele hioidului
d. aderente la cartilajul tiroid
e. nu aderă la os.
18. CM. Indicați care din următoarele răspunsuri corespunde noțiunii de conținut a unui chist
lateral cervical:
a. lichid serocitrin
b. lichid tulbure
c. lichid lăptos
d. lichid clar
e. lichid verzui
19. CS. Indicați elementul anatomic în care evoluția unui chist lateral cervical la copii ajunge în
contact:
a. mușchiul digastric
b. faringele
c. apofiza stiloidă
d. apofiza mastoidă
e. hioidul.
20. CM. Indicați care element anatomic în extirparea chirurgicală a chistului tireoglos la copii se
îndepărtează:
a. toată membrana
b. parțial periostul hioidului
c. parțial osul hyoid
d. musculatura din vecinătate
e. baza limbii
21. CS. Indicați din care element embriologic provin fistulele preauriculare la copii:
a. arcul doi branhial
b. arcul întâi branhial
c. canalul auriculo-temporal
d. canalul toracic
e. obstrucția canalului glandelor sudoripare
22. CM Indicați care sunt localizările anatomice preferate a chisturilor epidermoide la copii:
a. planșeul bucal;
b. rădăcina limbii;
c. regiunea orbit-malară;
d. regiunea cervicală superioară-laterală;
e. la nivelul osului hioid.

4
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.5/ 38

23. CM Enumerați toate formele nozologice cu care se va efectua diagnosticul diferențial al

chistului dermoid:
a. Limfhemangiomul chistic cervical;
b. ranula;
c. chisturile branhiale;
d. lipomul;
e. limfadenitele cronice.
24. CS Enumerați toate metodele de tratament al chisturilor cervicale mediane:
a. spontan;
b. prin chiuretaj;
c. prin radioterapie;
d. prin puncție;
e. prin extirpare chirurgicală.
25. CM Preziceți care dintre următoarele afirmații despre fistula cervicală mediană sunt adevărate;
a. localizat pe linia mediană cervicală
b. fistulă cu eliminări vâscoase la nivelul osului hioid
c. peretele fistulei tapetat cu epiteliu stratificat, în care se găsesc glande sebacee și glande
sudoripare.
d. pielea acoperitoare modificată în culoare;
e. canalul fistulei se deschide în cavitea bucală.
26. CS. Indicați cu care forme clinice se va efectua diagnosticul diferențial al ranulei sublinguale:
a. dilatațiile chistice ale ductului Warton;
b. chistul dermoid;
c. adenită cronică;
d. litiaza canalului Warton
e. papilomatoza.
27. CS Indicați care din răspunsurile enumerate pot fi cauzele chistului dermoid:
a. congenital;
b. în urma unei infecții
c. prin proliferare
d. cauze necunoscute
e. iradiații medicale.
28. CM Precizați care este consistența chisturilor laterale cervicale:
a. moale;
b. fluctuentă;
c. intermediară;
d. fermă.
e. nodulară
5
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.6/ 38

29. CS. Indicați care factori pot favoriza apariția botriomicomului:

a. După parodontite apicale cronice acuzate;
b. După obturație de canal cu depășire;
c. După extracții dentare;
d. După traumatisme cronice locale
e. Radiații ionizante.
30. CS. Indicați care este tratamentul necesar în chisturile laterale cervicale:
a. chiuretaj;
b. cauterizarea electrică
c. cauterizarea cu acid tricloracetic
d. cauterizarea cu azot de argint 30%
e. extirparea.
31. CS Indicați care semne clinico-anatomice caracterizează despicăturile labiale camuflate
(schițe):
a. întreruperea continuității mucoasei;
b. întreruperea continuității pielii;
c. întreruperea continuității mușchiului;
d. despicătura la nivelul roșului buzei;
e. despicătura apofizei alveolare.
32. CM Indicați care din următoarele simptoame anatomice caracterizează despicătura labială
unilaterală:
a. Macrostomie;
b. Scurtarea buzei;
c. Inserarea mușchiului labial aperturii periforme;
d. Narina etalată;
e. Limbaj nazonat.
33. CG Enumerați care sunt metodele chirurgicale de plastie a despicăturilor labiale din grupa
liniară:
a. tehnica Lamberg;
b. tehnica Evdokimov;
c. tehnica Millard;
d. tehnica Tenisson-Obuhova
e. tehnica V-Y
34. CM. Descrieți în care forme de despicături labiale copilul păstrează alimentarea naturală:
a. Despicăturile labiale camuflate bilaterale;
b. Despicăturile labiale totale;
c. Despicăturile labiale necomplete;
d. Despicăturile labio-maxilo-palatine totale unilaterale
6
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.7/ 38

e. Despicăturile labio-maxilo-palatine totale bilaterale.

35. CM. Descrieți care este scopul tratamentului chirurgical în despicăturile labiale:
a. restabilirea respirației nazale;
b. alungirea buzei superioare;
c. restabilirea apofizei alveolare;
d. refacerea simetrică a reliefului narinar
e. înlăturarea defectului de pe buza superioară.
36. CS. Indicați în care formă nozologică se recomandă alimentarea prin sondă a nou-născutului cu
despicătură labială:
a. despicături labiale camuflate;
b. despicăturile labiale complete;
c. despicăturile labiale bilaterale complete penetrante;
d. nu este recomandată
e. despicăturile labio-maxilo-palatine bilaterale.
37. CS. Precizați care formă de tratament va rezolva integritatea țesuturilor în despicăturile labiale
camuflate (schițe):
a. redresarea chirurgicală a premaxilei;
b. redresarea ortodontică a premaxilei;
c. confecționarea obturatorului palatinal;
d. alimentarea prin sondă.
e. tratamentul chirurgial
38. CS. Enumerați în care chisturi congenitale la copii, microscopic, peretele prezintă un epiteliu
stratificat, cu un strat gros și un strat malpighian, derm în care se găsesc glande sebacee și
glande sudoripare.
a. lateral
b. median
c. tiroidian
d. dermoid
e. epidermoid
39. CS. Numiți, care este conținutul tumorilor congenitale de tip teratoame la copii:
a. combinații de țesut embrionar
b. țesut muscular
c. țesut osos
d. țesut glandular
e. țesut conjunctiv.
40. CS. Indicați localizările prefaribile ale unui tumor congenital de tip teratom:
a. frontală
b. latero cervicală
7
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.8/ 38

c. geniană
d. mandibulară
e. cavitatea bucală

41. CM. Indicați cu care situații clinice se va face diagnosticul diferențial al chistului dermoid:
a. Angiomul cavernos al planșeului
b. Ranula
c. Chisturile branhiale
d. Lipomul
e. Adenomul

42. CS. Preziceți care dintre următoarele afirmații despre fistula cervicală mediană sunt adevărate:
a. Prezența uneori a unui diverticul tumoral intrahioidian
b. Provine dintr-un pliu endodermic al celei de-a doua fante branhiale
c. Microscopic, peretele prezintă un epiteliu stratificat, cu un strat gros și un strat
malpighian, derm în care se găsesc glande sebacee și glande sudoripare
d. Pare să fie spontan, fie după extirparea incompletă a unui chist
e. Pune în evidență traiectul prin osul hioid și foramen ceacum

43. CS. Indicați în care din maladiile jos numite trebuie de efectuat diagnosticul diferențial al
chistului dermoid cu localizare în planșeul bucal:
a. Ranula
b. Chistul branhial
c. Adenită cronică
d. Chistul medial al mandibulei
e. Limfangiom

44. CS. Numiți în care regiuni maxilo-faciale sunt localizate mai frecvent chisturile epidermoide al
copii:
a. Planșeul bucal
b. Buza inferioară
c. Limba
d. Loja maseteriană
e. Linia sprâncenei

45. CS. Indicați, care metode sunt folosite pentru precizarea diagnosticului chistului dermoid al
planșeului bucal:
a. Radiografie
8
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.9/ 38

b. Puncția exploatoare
c. Citologia exfoliativă
d. Examen citologic pe produs de puncție
e. Biopsia deschisă
46. CS. Indicați care din momentele jos numite pot fi cauza apariției botrimicomului:
a. Infecții periapicale cronice în acuzate
b. Obturație de canal cu depășire
c. Extracții dentare a dinților de lapte
d. Traumatisme cronice
e. Alimentarea prin sondă

47. CS. Indicați care metode de tratament sunt folosite în situații de fistulă cervicală:
a. Chiuretaj
b. Fistulografie
c. Imunoterapie
d. Instilații cu antibiotice
e. Înlăturarea fistulei pe cale chirurgicală

48. CS. Indicați care va fi tactica de tratament a unui copil la vârsta de sugar cu despicături labio-
maxilo-palatine:
a. Plastia primară a defectului premaxilei
b. Redresarea ortodontică a premaxilei
c. Confecționarea obturatorului palatinal
d. Alimentarea prin sondă
e. Plastia primară prin metode chirurgicale pe etape

49. CS. Indicați care din tumorile maligne ale maxilarelor sunt caracteristice pentru copii:
a. Bazalioma
b. Leucozele
c. Limfom Hodgkin
d. Limfogranumelematoz
e. Sarcomul
50. CS. Indicați din care țesut ale maxilarelor provine sarcomul Ewing provine din:
a. Țesutul conjuctiv
b. Țesut osteoformator
c. Din periost
d. Măduva osoasă
e. Țesut cartilaginos
9
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.10/ 38

51. CM. Indicați care sunt criteriile de diagnostic a tumorilor la copii:

a. Examenul clinic
b. Anamneza
c. Examenul radiographic
d. Tomografia computerizată
e. Imaginea rezonanței magnetice

52. CM. Indicați care va fi imaginea radiografică a mandibulei la un copil diagnosticat cu sarcom:
a. Limite tumorale fără contur
b. Corticala cu întreruperi
c. Modificări osteolitice ale osului
d. Os suflat
e. Deplasarea mugurilor dentari

53. Indicați în care tumori osoase se manifestă invadarea tumorii în părțile moi adiacente:
a. Benigne
b. Tumori maligne
c. Pseudotumori
d. Sarcoame
e. Congenitale

54. CM. Indicați acuzele care le prezintă un copil suspect la sarcom a mandibulei:
a. Dureri spontane
b. Incopetență
c. Dureri provocate
d. Dureri nervlgiforme
e. Mobilități dentare

55. CM. Indicați, care din denumirile radiografice caracterizează sarcomul mandibulei:
a. Pernă cu ace
b. Os pieptănat
c. Fagure de albini
d. Baloane de săpun
e. Radioopacitate uniloculară

56. CS. Indicați care din sarcoamele numite mai jos se caracterizează prin evoluție lentă:
a. Sarcomul Ewing
10
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.11/ 38

b. Fibrosarcomul
c. Osteosarcomul
d. Sarcomul maxilarului
e. Reticulosarcomul

57. CM. Indicați, care sunt manifestările clinice ale mucoasei cavității bucale în leucoze acute:
a. Erupții hemoragice
b. Stomatite necrotice
c. Mobilități dentare
d. Gingivoragii
e. Dureri

58. CS. Indicați care din limfoblastoame cu manifestări în regiunea capului și gâtului, sunt
prezente frecvent la copii:
a. Limfogranulomatoz
b. Leucoza
c. Hemosarcom
d. Mononucleoza
e. Limfosarcomul

59. CS. Indicați cu care maladii ale regiunii oro-maxilo-faciale la copii se va face diagnosticul
diferencial:
a. Osteomielită acută odontogenă
b. Periostită acută purulentă
c. Limfadenite cornice specifice
d. Adenoflegmon
e. Stomatie acute virale

60. CS. Indicați care manifestări clinice diferențiază limfomul Hodgkin de limfadenită
tuberculoasă la copii:
a. Proba la tuberculin pozitivă
b. Prezența dintelui cauză
c. Afectarea ganglionilor limfatici regionali focarelor infecțioase
d. Buză tapitată
e. Eroziuni de inoculare tegumentare

61. CS. Indicați care din semnele clinice enumerate în acest test corespunde și tumorilor maligne
și infecțiilor odontogene:
11
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.12/ 38

a. Dureri
b. Sindrom hemoragic
c. Granulocitopenie
d. Trombocitopenie
e. Pierderea greutății

62. Precizați care din tumorile enumerate în țestul prezent se consideră maligne cu afectarea
maxilarelor:
a. Osteosarcom
b. Limfogranulematoz
c. Limfosarcom
d. Leucoza
e. Mononucleoza

63. Indicați care manifestare radiografică este caracteristică Sarcomului Ewing:

a. Os pieptănat
b. Foi de ceapă
c. Imagine de spicule
d. Os mâncat de șoarece
e. Fagure de albini

64. CM. Precizați ce include tratamentul limfosarcomului:

a. terapia hurmonală
b. interferonul
c. chimioterapia
d. radioterapia
e. tratamentul chirurgical

65. CS. Numiți care perioadă de dezvoltare intrauterină se include în perioada de organogeneză:
a. 0-4 luni
b. 4-9 luni
c. 3-7 luni
d. 7-9 luni
e. 2-5 luni

66. CS. Indicați care teorie clasică de dezvoltare a despicăturilor labio-maxilofaciale la copii
explică apariția lor prin penetrarea mezenchimală:
a. Veau
b. Dursey
12
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.13/ 38

c. Johnston and
d. Weston
e. Vermiej-Keers

67. CS. Indicați care structuri anatomice se includ în palatul primar:

a. Buza superioară
b. Buza inferioară
c. Palatul moale
d. Palatul dur
e. Nasul

68. CS. Numiți unitatea anatomică care desparte palatul primar de palatul secundar:
a. Orificiul palatin
b. Orificiul incisival
c. Apofiza alveolară
d. Hotarul palatului moale cu palatul dur
e. Hotarul apofizei alveolare și apofizei palatinale

69. CM. Indicați care manifestări morfologice și clinice caracterizează despicăturile palatine:
a. scurtarea palatului moale
b. lărgirea faringelui
c. devierea mușchilor palatinali în două segmente
d. întreruperea de continuitate a apofizei alveolare
e. lipsa dinților de lapte în segmentul anterior

70. CS. Numiți mușchii enumerați în test care formează palatul moale:
a. pterigoidean lateral
b. pterigoidean medial
c. velofaringian
d. hipoglosus
e. milohioid

71. CS. Indicați în care malformație congenitală persistă vorbirea nazonată:

a. sindromul cleidocranian
b. despicăturile palatinale
c. despicăturile oblice
d. hipertelorism
e. despicăturile transversale

72. CS. Numiți care autori clasifică despicăturile de buză și palat în două grupuri genetice:
a. Guțan
b. Veau
c. Vilar Sancho
13
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.14/ 38

d. Schuchardt
e. Harkins
73. CM. Indicați care despicături ale palatului sunt numite submucosale:
a. păstrarea integrității mucoasei nazale
b. păstrarea integrității mucoasei palatinale
c. dereglări de ocluzie
d. dezvoltarea insuficientă a maxilarului
e. întreruperea de continuitate a mușchilor velari

74. CM. Numiți, care unități anatomice se include în despicăturile labio-maxilo-palatine

unilaterale:
a. întreruperea de continuitate la nivelul palatului moale
b. întreruperea de continuitate la nivelul apofizei alveolare
c. întreruperea de continuitate la nivelul buzei superioară
d. întreruperea de continuitate la nivelul palatului dur
e. întreruperea de continuitate la nivelul liniei mediane a nasului.

75. CS. Selectați particularitățile clinice ale tumorilor maligne:

a. Infiltrează numai structura osoasă
b. Infiltrează doar țestuturile moi
c. Infiltrează țesuturile osoase și tesuturile moi adiacente
d. Histologic au celule tinere, atipice și mitoze
e. Recidivează și metastazează

76. CS. Alegeți particularitățile paraclinice a tumorilor maligne:

a. Infiltrează numai structura osoasă
b. Infiltrează doar țestuturile moi
c. Infiltrează țesuturile osoase și tesuturile moi adiacente
d. Histologic au celule tinere, atipice și mitoze
e. Recidivează și metastazează

77. CS. Indicați cum evoluează tumorilor maligne la copii:

a. creștere agresivă cu invadarea zonelor adiacente
b. creștere lentă, cu tulburări de funcție nesemnificative
c. creștere foarte agresivă ca la tumorile benigne
d. creștere o dată cu fazele de creștere a copilului
e. creștere într-un termen lung și asimptomatic

78. CS. Indicați tactica de diagnostic și tratament a tumorilor maligne:

a. diagnostic în mod planic și îndreptat la instituție specializată conform programării
14
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.15/ 38

b. diagnostic în termen cât mai scurt și trimis la departamentele specializate

c. evidență în dinamică la 1, 3, 6 luni cu îndreptare ulterioară la specialist
d. în caz când nu sunt tulburări funcționale reprogramăm peste 12 luni
e. în caz de tulburări funcționale solicităm în mod planic consultația specialistului

79. CM. Indicați principiile de bază în diagnosticul clinic al tumorilor maligne la copii:
a. examinarea unidisciplinară în afecțiuni atipice
b. examinarea clinică și paraclinică urgentă
c. asigurarea urgentă a diagnosticului citologic, morfologic, radiologic
d. examinarea multidisciplinară în momentul controlului profilactic
e. suspectarea leziunilor tumorale în afecțiuni atipice

80. CM. Numiți criteriile radiologice specifice tumorilor maligne la copii:

a. contur șters-imprecis
b. contur bine conturat
c. corticala osoasă este întreruptă prin extensie tumorală
d. corticala osoasă intactă adiacent cu formațiunea tumorală
e. tumorile maligne nu prezintă reacție periostală

81. CM. Precizați ce forme de sarcoame sunt din punct de vedere clinic și al debutului:
a. debut periferic – sarcoame periostale
b. debut endoosos – sarcoamele centrale
c. debut fibros – sarcoame periferice
d. debut periodontal – sarcoame periferice
e. debut cortical – sarcoamele centrale

82. CM. Indicați cum pot fi descrise - comparate radiologic imaginile sarcoamelor:
a. „arici sau piernă cu ace”
b. „os pieptănat”
c. „foi de ceapă”
d. „fagure de miere”
e. unicamerală
83. CS. Indicați caracteristicile generale ale osteosarcomului la copii:
a. tumoră agresivă, creștere bruscă, deformări oasoase, dureri spontane
b. tumoră neagersivă, creștere rapidă, fără deformări osoase semnificative, dureri rare
c. tumoră pasivă, creștere lentă, cu deformări osoase, dureri lipsesc
d. tumoră benignă cu afectarea periodonțiului fără deformații osoase
e. tumoră agresivă, creștere periodică, fără defomări osoase, dureri intense
15
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.16/ 38

84. CM. Numiți manifestările și caracteristicile fibrosarcomului la copii:

a. formațiune benignă rar întâlnită, provenită din țesut adipos sau muscular
b. formațiune malignă rar întâlnită, provenită din țesut conjunctiv sau periost
c. are o capacitate mare de malignizare
d. are o capacitate mică de malignizare
e. clinica este asimptomatică, mucoasa orală fără modificări patologice

85. CM. Numiți manifestările și caracteristicile Sarcomului Ewing la copii:

a. interesarea oaselor feței se întâlnește la 3% cu prioritate la vârsta de 3-5 ani
b. interesarea oaselor feței se înâlnește la 1% cu prioritate la vârsta de 13 ani
c. la scurt timp apare mobilitate dentară, cu creștere infiltrativă
d. peste o perioadă de lungă durată apare mobilitatea dentară, cu creștere proliferativă
e. la examen radiologic se atestă radiotransparență multiplă cu aspect „foi de ceapă”

86. CS. Indicați caracteristicile Reticulosarcomului la copii:

a. se întâlnește foarte des cu creștere rapidă, febră, deformații, hiperemia, edem, VSH mărit
b. se întâlnește foarte rar cu creștere relativ lentă, starea febrilă, deformații, edem, VSH
valori înalte
c. își are originea în elementele diferențiate ale retinei
d. radiologic prezintă leziuni osteoproliferate cu îngroșarea periostului
e. dinții în zona afectată sunt anchilozăți și nu prezintă mobilitate
87. CM. Notați ce grupe de hemoblastom se întâlnesc:
a. Leucozele cu afectarea măduvei osoase
b. Hemosarcoamele – fără afectarea măduvei osoase
c. Fibroamele cu afectarea măduvei osoase
d. Osteoblastoclastoamele cu afectarea măduvei osoase
e. Condroamele fără afecarea măduvei osoase

88. CM. Numiți cu ce se face diagnosticul diferențial al Limfogranulomatozei (boala Hodgkin):

a. limfadenitele banale
b. mononucleoza
c. leucoze
d. limfo și reticulosarcomul
e. limfangiomul

89. CM Indicați metodele de diagnostic a tumorilor maligne la copii

16
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.17/ 38

a. tomografia computerizată
b. rezonanța magnetică
c. puncția
d. biopsia
e. miografia

90. CM. Alegeți care sunt caracteristicele limfosarcomului:

a. este unul din cele mai puțin agresive limfoame
b. este unul din cele mai agresive limfoame
c. afectează nodulii limfatici locali, doar submandibulari
d. afectează nodulii limfatici multiple regiuni
e. tumora are o consistență moale cu creștere invazivă și distructivă

91. CM. Indicați metodele de tratament combinat al tumorilor maligne în regiunea OMF la copii:
a. chimioterapie plus intervenție chirurgicală
b. intervenție chirurgicală plus chimioterapie
c. chimioterapie plus intervenție chirurgicala, plus radiologie
d. radiologie plus chimioterapie
e. fizioterapie plus fotodinamică

92. CM. Reabilitarea copiilor cu leziuni tumorale poate fi:

a. medicală
b. psihologică
c. socială
d. luminare sanitară
e. complex de măsurări în dinamică

93. CM Indicați ce include reabilitarea medicală a copiilor cu tumori maligne

a. restabilirea aspectului anatomic
b. restabilirea funcțiilor de fonație, masticație, respirație
c. tratament ortopedic și ortodontic, medicamentos
d. anularea evidenței, consultații doar după apariția recidivelor și metastazelor
e. asigurarea creșterii armonioase a copilului prin asistență specializată medicală

94. CM. Descrieți ce include reabilitarea psihologică a copiilor cu tumori maligne:

a. începe după finisarea tratamentului tumorului
b. începe o dată cu depistarea tumorului
17
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.18/ 38

c. durează pe tot parcursul vieții

d. părinții nu sunt implicați, se lucrează doar cu copilul
e. este implicată toată familia

95. CM. Indicați etapele de reabilitarea ortodontică a copiilor cu tumori în regiunea OMF:
a. preoperatorie
b. postoperatorie
c. tardivă
d. secundară
e. pe tot parcursul vieții

96. CM. Numiți tipurile de plastie osoasă în restabilirea defectului la copii cu tumori maligne în
regiunea OMF:
a. plastie osoasă primară în aceeași ședință cu înlăturarea tumorii
b. plastie osoasă secundară după 1 an de la înlăturarea tumorii
c. plastie osoasă secundară după 3-4 luni de la înlăturarea tumorii
d. plastie osoasă repetată
e. plastie osoasă primară la 1-2 săptămâni după înlăturarea tumorii

97. CS. Indicați ce fel de plastie osoasă este indicată după rezecția unei porțiuni osoase cu tumora
malignă:
a. plastie osoasă primară
b. plastie osoasă secundară
c. plastie osoasă repetată
d. plastie osoasă xenogenă
e. plastie osoasă alogenă

98. CS. Precizați ce fel de plastie osoasă este indicată după rezecția unei porțiuni osoase cu tumora
benignă:
a. plastie osoasă primară
b. plastie osoasă secundară
c. plastie osoasă repetată
d. plastie osoasă xenogenă
e. plastie osoasă alogenă

99. CM. Indicați termenii dispensarizarii copiilor cu tumori maligne după tratament chirurgical:
a. din 3 în 3 luni în primul an
b. la fiecare 6 luni în primii 2 ani
18
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.19/ 38

c. o dată în 6 luni la al doilea an

d. o dată în an timp de 15 ani
e. o dată în an pe parcusul 5 ani

100. CM. Indicați semnele clinice în sarcomul maxilarului la copii:

a. odontalgiile, mobilitate dentară, gingivoragiile
b. tumora invadează vestiulul și bolta palatină cu modificarea aspectului facial
c. sunt prezente tulburări funcționale de masticație și fonație
d. tumora ulcerează și mai apoi sângerează
e. dinții sunt schimbați în culoare cu prezența periodontitei marginale generealizate

101. CS. Indicați ce apare la copii cu sarcomul maxilarului de regulă după extracții dentare:
a. țesut fibros osifiant
b. hemoragie gingivală
c. hemoragie intraosoasă
d. muguri carnoși
e. gingie hiperkeratinizată

102. CM. Numiți cu ce se face diagnosticul diferențial a sarcoamelor la copii:

a. epulis
b. tumora mieloplaxe
c. osteodistrofii
d. osteomielita
e. sialoadenită

103. CM. Indicați cum evoluează sarcomul mandibulei la copii cu debut periferic:
a. deformație osoasă, mai frecvent vestibular
b. deformație osoasă mai frecvent lingual
c. la debut tumora are consistență depresivă-moale care apoi devine de consistență dură
d. la debut tumora are consistență dură care apoi devine de consistență depresivă-moale
e. vegetațiile tumorale acoperă dinții mobili și dureroși

104. CM. Indicați tipurile de osteosarcom radiografic:

a. osteoblastic
b. osteolitic
c. distructiv
d. proliferativ
e. osteogenetic
19
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.20/ 38

105. CS. Precizați prin ce se caracterizează sindromul Albright:

a. Modificări displazice unilaterale
b. Modificări displazice mandibulare
c. Modificări displazice numai la nivelul maxilarului
d. Modificări displazice în oasele lungi, în formele polipoase
e. Toate acestea

106. CS. Indicați semnele clinice ale sarcoamelor periferice:

a. cu debut periostal
b. cu debut endoosos
c. cu debut limfatic
d. cu debut hematogen
e. cu debut neurologic

107. CS. Indicați semnele clinice ale sarcoamelor centrale:

a. cu debut periostal
b. cu debut endoosos
c. cu debut limfatic
d. cu debut hematogen
e. cu debut neurologic

108. CS. Indicați cât de des se întâlnește sarcomul Ewing în regiunea OMF la copii:
a. este foarte des întâlnit, 40% din cazuri
b. se întâlnește doar în 1% din cazuri
c. se întâlnește doar în 5% din cazuri
d. se întâlnește în 88% din cazuri
e. nu se întâlnește la copii

109. CM. Numiți vârsta copiilor cel mai des afectată de sarcomul Ewing:
a. 3-5 ani
b. 1-3 ani
c. 6-20 ani
d. 13 ani
e. 16-18 ani

110. CS. Indicați care oase sunt afectate mai des de sarcomul Ewing în regiunea OMF la copii:
20
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.21/ 38

a. complexul zigomatic
b. maxilarul superior
c. mandibula
d. osul frontal
e. apofizele pterigoidiene osului sfenoid

111. CS. Menționați cu ce maladie se confundă mai des sarcomul Ewing în regiunea OMF la copii:
a. osteomielita acută
b. periostita traumatică
c. sialoadenita
d. limfadenita
e. periostita odontogenă

112. CS. Indicați semnele clinice caracteristice sarcomului Ewing spre deosebire de alte tumori:
a. imagine radiologică în formă de „arici”
b. mobilitate dentară
c. metastaze regionale
d. imagine radiologică opacitate mărită
e. sindromul hemoragic

113. CS. Indicați cât de des se întâlnește reticulosarcomul în regiunea OMF la copii:
a. 1% din totalul tumorilor maligne ale maxilarelor
b. 3% din totalul tumorilor maligne ale maxilarelor
c. 5% din totalul tumorilor maligne ale maxilarelor
d. 20% din totalul tumorilor maligne ale maxilarelor
e. 88% din totalul tumorilor maligne ale maxilarelor

114. CS. Numiți din ce își ea orignea reticulosarcomul regiunii OMF la copii:
a. din elementele diferențiate ale măduvei osoase
b. din periost sau țesut conjunctiv de susținere
c. din țesut adipos
d. din țesut limfatic
e. din țesut muscular

115. CM. Indicati grupele de copii cu defecte postoperatorii și deformații ale maxilarului după
înlăturarea tumorii:
a. plastia cărora se planifică în aceiași ședință
b. plastia cărora nu este planificată în aceiași ședință
21
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.22/ 38

c. copii fără plastia defectului și fără tratament ortodontic

d. plastia cărora nu este planificată și cu tratament ortodontic
e. plastia cărora se planifică și cu tratament ortopedic

116. CS. Numiți afecțiunile care se caracterizează prin leziuni osoase ce interesează osul sacru,
femurul, craniul, vertebrele, sternul, oasele bazinului:
a. Boala Recklinghausen
b. Leantiasis ossea
c. Cherubismul
d. Boala Paget
e. Displazia fibroasă

117. CS. Numiți țesuturile din care se dezvoltă de obicei chisturile reziduale:
a. În legătură cu dinții rămași în incluzie
b. Din granulomul periapical
c. Din resturile epiteliale Malassez
d. Din țesuturile epiteliale situate lateral de rădăcina unui dinte vital
e. Prin invaginarea mucoasei în timpul formării mugurilor dentari

118. CS. Prezentați imaginea radiologică a unui chist radicular:

a. Zonă de demineralizare difuză
b. Zonă de demineralizare netă, paradentară
c. Zonă de demineralizare difuză ce nu are legătură cu dinții
d. Zonă de demineralizare netă ce continuă spațiul periodontal
e. Nu este delimitat net de osul înconjurător.

119. CS. Precizați cu cine facem diagnosticul diferențial al ameloblastomului:

a. Angiomul cavernos
b. Carcinomul de suprastructură
c. Displazia fibroasă
d. Tumora cu mieloplaxe
e. Histiocitoza X

120. CS. Indicați care din următoarele tumori sunt de origine epitelială:
a. Fibromul
b. Adenomul
c. Adenomul pleiomorf
d. Angiomul
22
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.23/ 38

e. Nici una din ele

121. CS. Precizați chisturile epiteliale neodontogene:

a. Nu are legătură cu dinții
b. Au legătură cu dinții
c. Au legătură cu dinții incluși
d. Apar numai la edentate
e. Răspunsurile b, c, d

122. CS. Numiți tratamentul de bază al proceselor tumorale benign:

a. Radioterapia
b. Chimioterapia
c. Tratament medicamentos
d. Tratament chirurgical
e. Examen histologic

123. CS. Precizați care dintre următoarele leziuni prezintă, din punct de vedere morfopatologic, o
stromă conjunctivă cu numeroase cellule figurate multinucleare:
a. Tumora cu mieloplaxie
b. Adamantinomul
c. Epulis granulomatos
d. Carcinomul spinocelular
e. Epulis osteogen

124. CS. Numiți simptoamele care orientează diagnosticul către chistul cervical median:
a. Mărirea volumului la efort
b. Mărirea volumului în timpul alimentației
c. Micșorarea volumului la presiune
d. Deplasarea în timpul glutiției împreună cu osul hyoid
e. Aderența de menton

125. CM. Precizați tratamentul chirurgical al displaziei fibroase:

a. Instituirea tratamentului înainte de pubertate
b. Se impune numai când se produc deformări importante ale oaselor feței
c. Instituirea tratamentului numai după pubertate
d. Practicarea osteoplastiei modelante a regiunilor afectate
e. Plastie osoasă de adiție, pe regiunile afectate

23
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.24/ 38

126. CM. Precizați cu ce sunt asociate la început modificările în volum ale osului alveolar în
displazia fibroasă:
a. Mobilitate dentară
b. Apariția de chisturi anevrismale
c. Apariția tumorilor de granulație
d. Tulburări ale articulației interdentare
e. Incluzie dentară

127. CM. Precizați ce cuprinde clasificarea chisturilor epiteliale neodontogene:

a. Chistul median mandibular
b. Chistul primordial
c. Chistul globulo-maxilar
d. Chistul dentiger
e. Chistul nazo-alveolar

128. CM. Numiți complicațiile ce pot urma apariției chisturilor maxilare:

a. Degenerescență malignă
b. Ruperea peretelui chistului
c. Supurația chistului
d. Fractură spontană în ”os patologic”
e. Submaxilita

129. CM. Numiți complicațiile unui chist odontogen netratat:

a. Osteomielită
b. Supurație
c. Sinuzită maxilară
d. Constricția mandibulei
e. Abces de glandă salivară

130. CM. Precizați care este proveniența ameloblastomului:

a. Canalul tireoglos
b. Lama dentară
c. Resturile epiteliale Malassez
d. Primul arc brachial
e. Tulburări în metabolismul fosfo-calcic

131. CM. Precizați din ce se dezvoltă epulisul – o tumoră de granulație nespecifică:

a. Resturile epiteliale Malassez
24
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.25/ 38

b. Mucoasa gingivală
c. Resturi ale canalului tireoglos
d. Ligamentul alveolo-dentar
e. Periost

132. CM. Precizați cu ce se face diagnosticul diferențial al odontomului:

a. Osteomul
b. Chistul lateral de evoluție
c. Cementoblastomul
d. Chisturi anevrismale
e. Pseudochisturile

133. CM. Precizați prin ce se caracterizează angiomul:

a. Este o tumoră benignă, de origine mezenchimală
b. Apare mai ales la tineri
c. Este localizat la maxilar în regiunea tuberozitară și sinuzală
d. Are creștere lentă, fără semne funcționale
e. Radiologic prezintă o radioopacitate, condensare osoasă redusă

134. CM. Numiți cu ce se face diagnosticul diferențial în chistul dermoid:

a. Angiomul cavernos al planșeului
b. Ranula
c. Chisturile brahiale
d. Lipomul
e. Adenomul

135. CM. Numiți caracteristicile chistului lateral de evoluție:

a. Se dezvoltă din țesuturile epiteliale situate lateral de rădăcina unui dinte vital
b. Sunt întâlnite frecvent la molarii de minte inferiori
c. Este chist odontogen de dezvoltare
d. Provine din organul adamantin în jurul unei coroane în formare
e. Apare în vecinătatea unui dinte în erupție

136. CM. Precizați care din afirmațiile următoare sunt adevărate pentru chisturile foliculare:
a. Se dezvoltă în legătură cu un dinte ectopic
b. Chistul înconjoară coroana dintelui
c. Apar mai frecvent la un dinte, dar pot fi și mai mulți dinți în cavitatea chistică
d. Apare mai frecvent la molarii de minte inferiori
25
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.26/ 38

e. Poate apărea și la dinți în malpoziție

137. CM. Precizați cu ce se face plombajul cavității osoase restante după îndepărtarea membranei
chistice:
a. Cartilaj osos
b. Obturator de acrilat
c. Lambou de mucoasă bucală decolat și înfundat în cavitatea osoasă
d. Homotransplante de os liofilizat
e. Granule de ceramohidroxiapatită

138. CM. Numiți care sunt structurile din care se dezvoltă epulisul:
a. Osul alveolar
b. Corticala alveolară
c. Periostul
d. Ligamentul alveolo-dentar
e. Mucoasa gingivală

139. CM. Numiți factorii locali cu acțiune determinantă în apariția epulisului:

a. Resturi radiculare
b. Traumatismele proceselor alveolare
c. Tartrul dentar
d. Coroanele neadaptate la colet
e. Obturații în exces la coletul dinților

140. CM. Precizați care din următoarele afirmații sunt adevărate în cazul unui mucocel:
a. Consistență păstoasă la palpare
b. Conținut lichidian filant, vâscos
c. Membrană groasă, rezistentă
d. Localizare superficial
e. Apare prin obliterarea canalului secretor al unei glandei salivare accesorii

141. CM. Numiți angioamele tuberoase după clasificare:

a. Difuze
b. Plane
c. Cavernoase
d. Mixte
e. Simple

26
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.27/ 38

142. CM. Precizați care poate fi etiopatologia ranulei:

a. Incluzia și transformarea chistică a unor resturi embrionare din al II-lea arc brachial
b. Incluzia și tranformarea chistică a unor resturi embrionare din I-ul arc brachial
c. Transformarea chistică a acinilor unor glande salivare din planșeul bucal
d. Obliterarea canalului tireoglos
e. Incluzia unor resturi epiteliale în cursul alipirii arcurilor branhiale

143. CM. Precizați localizarea chistului dermoid:

a. Planșeul bucal
b. Limbă
c. Regiunea orbito-malară
d. Porțiunea cervicală subhioidiană
e. De-a lungul canalului tireoglos

144. CM. Numiți cauzele de recidivă ale unui epulis:

a. Tipul histologic
b. Neextirpare corectă
c. Omiterea radioterapiei postoperatorii
d. Neîndepărtarea factorilor iritativi cronici
e. Nici unul din elementele menționate

145. CS. Selectați analiza incidenţei DLMP în plan global, care atestă o variaţie a indicilor de
la:
a. 1:2000 până la 1:500 şi mai frecvent
b. 1:1000 până la 1:1000 şi mai frecvent
c. 1:500 până la 1:10 şi mai frecvent
d. 1:30000 până la 1:1500 şi mai frecvent
e. 1:1000000 până la 1:10000 şi mai frecvent

146. CS. Selectați care este frecvenţa malformaţiilor congenitale în Republica Moldova:
a. 30 la 10000 nou-născuţi
b. 500 la 10000 nou-născuţi
c. 203,34 la 10000 nou-născuţi
d. 1700 la 10000 nou-născuţi
e. 1000 la 10000 nou-născuţi

147. CS. Indicați care sunt cele mai frecvent întâlnite malformații congenitale faciale în
Chirurgia OMF Pediatrică:
27
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.28/ 38

Malformații congenitale ale urechii externe

Despicăturile transversale
Despicăturile mediane
Despicăturile oblice.
Despicăturile labio-maxilo-palatine

148. CS. Numiți incidenţa DLMP (despicăturilor labio-maxilo-palatine) care diferă în funcţie de
gen. Majoritatea publicaţiilor denotă faptul că:
a. Afectate mai des sunt femeile decât bărbații
b. Afectaţi mai des sunt bărbaţii decât femeile
c. Afectaţi sunt doar bărbaţii
d. Afectate sunt doar femeile
e. Afectaţi sunt la fel bărbaţii și femeile

149. CS. Indicați care este cea mai des afectată parte a masivului facial de către malformațiile
congenitale la copii:
a. Ambele părți egal
b. Partea dreaptă
c. Partea stângă
d. Regiunea mediană
e. Toate răspunsurile sunt corecte

150. CS. Selectați care este cea mai rar întâlnită malformație congenitală a masivului facial:
a. Despicătura oblică
b. Despicătura mediană
c. Despicătura transversală
d. Despicătura buzei superioare
e. Despicătura palatinală

151. CS. Numiți în ce perioadă se încep dereglările morfo-structurale ale scheletului facial:
a. Perioada postnatală
b. Perioada embrionară
c. Perioada sugarului
d. Perioada antepreșcolară
e. Perioada școlar mic

152. CM. La naştere depistăm o deformaţie facială ca rezultat a două componente patogenice:
anomalia intrinsecă şi distorsiunile provocate de malformaţie. Selectați factorii principali care
cauzează în mare măsură aceste distorsiuni:

28
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.29/ 38

a. Întreruperea continuităţii inelului muscular anterior (muşchiul orbicular al gurii,

muşchiul transversal al nasului
b. Întreruperea arcului alveolar, fapt ce agravează acţiunea distorsiunii musculare
c. Contracţia divergentă a muşchilor pterigoideni cu creşterea oblicităţii apofizelor
pterigoidene şi lărgirea cavumului
d. Deplasarea intrafisurală a limbii, cu deplasarea lateral şi verticală a apofizelor
palatine şi a fragmentului mare al apofizei anterioare
e. Inelul velofaringian rămâne integru, contractarea divergentă a muşchilor velari ce duce la
îngustarea despicăturii, palatul dur opune rezistenţă concentrică forţelor musculare de
expansiune.

153. CM. Selectați din cauza căror factori dezvoltarea facială la copii cu DLMP (despicătură labio-
maxilo-palatinală) devine deficitară:
a. lipsa centrelor osteogenetice pe partea despicăturii
b. întreruperea celor trei sfinctere musculare (nazal, oral, velo-faringian), care provoacă
dezechilibrul muscular ce determină deviaţii anormale ale elementelor scheletale şi
ale părţilor moi, influenţând dezvoltarea desmală osoasă prin acţiuni anormale pe
suturi şi periostul existent
c. prezența tuturor mugurilor faciali
d. concreșterea mugurilor faciali
e. toate răspunsurile sunt corecte

154. CM. Indicați modificările faciale la naştere, care în funcţie de forma despicăturii, se pot
manifesta astfel:
a. despicăturile labiale incomplete vizează părţile moi ale buzei superioare, pragul
narinar, orizontalizarea narinei pe partea afectată
b. la despicăturile labiale complete, în afară de cele enumerate, se adaugă despicătura
apofizei alveolare la nivelul incisivului lateral, unde există un decalaj în plan
transversal şi sagital al fragmentelor alveolare
c. despicăturile labiale totale bilaterale afectează părţile moi ale buzei, pragul narinar şi
creasta alveolară
d. apofiza alveolară nu este separată în trei segmente cu decalaj în plan sagital şi transversal
e. nici un răspuns nu este corect

155. CM. Indicați factorii în etiologia non-genetică de dezvoltare a despicăturilor labio-maxilo-

palatine:
a. Factorii fizici
b. Factorii chimici
c. Factorii nutriționali
d. Factorii infecțioși
e. Factorii cromozomiali

29
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.30/ 38

156. CM. Despicăturile DLMP (labio-maxilo-palatinale) pot fi:

a. Complete
b. Incomplete
c. Totale
d. Subtotale
e. Parțiale

157. CM. Despicăturile DLMP (labio-maxilo-palatinale) totale pot fi:

a. Unilaterale
b. Bilaterale
c. Sagitale
d. Posterioare
e. Anterioare

158. CM. Indicați clasificarea despicăturilor labiale:

a. unilaterală completă
b. unilaterală incompletă
c. bilaterală completă
d. sagital
e. transversal

159. CM. Indicați factorii teratogeni de mediu care sunt cauza malformațiilor congenitale faciale:
a. Factorii de nutriție
b. Dizarmoniile hormonale
c. Substanțe organice
d. Substanțe minerale
e. Etapa de organogeneză

160. CM. Enumerați etapele de dezvoltare odontogenică umană:

a. Etapa de modelare
b. Etapa de organogeneză
c. Etapa de morfogeneză
d. Etapa de formare
e. Etapa de stagnare

161. CM. Indicați factorii teratogeni de mediu care sunt cauza malformațiilor congenitale faciale:
a. Factorii termici
b. Factorii atmosferici
c. Factorii mecanici
d. Radioelementele
e. Factorii de morfogeneză

30
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.31/ 38

162. CM. Indicați particularitățile malformațiilor congenitale mediane ale regiunii oro-maxilo-
faciale la copii:
a. Afectează structura craniului visceral
b. Afectează structura craniului facial
c. Tulburările de coalescență
d. Cu deficiență de țesut
e. Cu surplus de țesut

163. CM. Enumerați clasificarea corectă a despicăturilor oblice:

a. Nazo-oculare
b. Oro-oculare
c. Mandibulare
d. Palatinale
e. Oro-auriculare

164. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează sindromul Tracher Collins-Francescheti:
a. Hipolpazii osoase complexe bilaterale
b. Provine din ecto- și mezodermul arcurilor I și II branhiale
c. Coborârea extremităților externe ale orbitelor
d. Se atestă despicătură palatinală totală
e. Se atestă despicătură incompletă a buzei superioare

165. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează sindromul Goldenhar:

a. Asimetrie facială prin hipoplazie unilaterală
b. Dermoidele epibulbare
c. Apendicele preauriculare situate între tragus și comisura bucală
d. Microstomia unilaterală
e. Displazia scheletului axial

166. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează sindromul Van der Woude:
a. Se transmite autozomal dominant
b. Jumătate din acești bolnavi nu au despicătură de buza și palat
c. Jumătate din acești bolnavi au despicătură de buza și palat
d. Se transmite autozomal recesiv
e. Gropițe situate pe vermilionul buzei inferioare

167. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează sindromul Pierre Robin:
a. Hipoplazia mandibulară
b. Glosoptoză
c. Palatoschizisul median
d. Macrognați
e. Lărgirea căilor aeriene

31
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.32/ 38

168. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează sindromul Pierre Robin:
a. Dificultăți de respirație și alimentație
b. Lărgirea căilor aeriene
c. Macrognație
d. Hipoxie cronică
e. Retard psihic

169. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează sindromul Crouzon:

a) Orbitele normale, cu profunzime
b) Craniu turiform
c) Craniostenoza
d) Fasciostenoza
e) Exoftalmie

170. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează sindromul Crouzon:

a) Hipoplazia maxilarului cu nas (cioc de papagal)
b) Buza superioară subțire
c) Spațiu interdentar excesiv
d) Hiperplazie maxilarului superior
e) Palat înalt și îngust arcuit

171. CM. Indicați elementele corecte care caractirizează sindromul Apert:

a) Număr minimal de craniosinostoze
b) Craniu turibrahicefalic.
c) Fals prognatism mandibular
d) Prognatism mandibular
e) Sindactilie marcată

172. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează sindromul Dizostozei cleidovasculare:
a) Absența claviculei
b) Numeroase anomalii ale oaselor faciale și ale corpului
c) Macrognatismul maxilar
d) Multiple anomalii dentare
e) Luxații coxofemurale

173. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează hemiatrofia facială progresivă:
a) Atrofia țesuturilor a unei hemifețe
b) Sensibilitatea în partea afectată nu se păstreză
c) Tulburări de pigmentar ecutanată în zona afectată
d) Se atestă nevralgii faciale
e) Se atestă parestezii trigeminale

174. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează chisturile dermoide și epidermoide:
32
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.33/ 38

a) Cresc foarte lent

b) Rămân mult timp neobservate
c) Sunt descoperite accidental, sau a unor supurații supurative
d) Nu se localizează în planșeu
e) Nu influențează și îngreunează mișcările limbii

175. CM. Indicați elementele corecte care caracterizează fistulele cervicale mediane:
a) Provin din canalul tireoglos
b) Fistula niciodată nu trece prin osul hioid
c) Nu prezintă aderență la osul hioid
d) Pot fi complete
e) Pot fi incomplete

176. CS. Confirmați, care din manifestările clinice enumerate mai jos corespund hemangioamelor
stelate:
a) hemangioame multiple întinse pe toată suprafața feței
b) reductibile la palpare
c) hemangioame întinse care dispar prin vitropresiune
d) mici dilatații capilare dispuse în rețea cu punct roșii periferic
e) mici dilatații capilare dispuse radiar, având în centru un punct roșu

177. CM. Indicați semnele clinice a leziunilor vasculare de tip pete mediane a feței la copiii noi-
născuți:
a) mici dilatații vasculare dispuse în jurul unui vas capilar central
b) pete roze-palide, bine delimitate localizate pe linia mediană a feței
c) pete roze palide la care culoarea se intesifică în timpul plânsului
d) formațiuni de culoare roză violacee proeminentă deasupra pielii
e) leziunea vasculară are o creștere invazivă

178. CS. Indicați pentru care vârstă sunt caracteristice leziunile vasculare de tip pete mediane ale
feței:
a) vârsta de 1-3 ani
b) vârstele 3-7 ani
c) vârstele nou-născuți și sugari
d) vârsta preșcolară
e) vârsta școlară

179. CS. Indicați care este evoluția petelor mediane la copii sugari:
a) dispar de sinestătător la vârsta de 12 luni
b) cresc proporțional cu organismul
c) dispar la vârsta de 7 ani
d) cresc invaziv neproporțional cu vârsta
e) persistă pe toată perioadă de copilărie
33
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.34/ 38

180. CS. Indicați care este originea prioritară a tumorilor la copii:

a) traumatisme
b) factori biologici
c) infecții
d) dizembrioplazii
e) factori fizici

181. CM. Numiți care metode de tratament sunt folosite în tratamentul hemangioamelor la copii:
a) sclerozare
b) administrarea antibioticelor
c) înlăturarea chirurgicală
d) terapia cu unde de lazer
e) antihistamine

182. CS. Indicați în care leziuni tumorale se folosește în tratament terapia prin sclerozare:
a) sarcomul Ewing
b) limfangiomul
c) osteoblastoclastomul
d) leziunile vasculare adevărate (tumorale)
e) boala Taratânov

183. CS. Indicați care forme de examinare sunt mai frecvent folosite în diagnosticul leziunilor
vasculare la copii:
a) tomografia computerizată
b) radiografia oaselor craniofaciale
c) examenul clinic
d) examenul biochimic al sângelui
e) examenul citologic

184. CS. Indicați care este consistența leziunilor vasculare tumorale la copii:
a) moale
b) elastică
c) fluctuentă
d) dură
e) intermediară

185. CM. Concretizați care manifestări clinice caracterizează leziunile vasculare tumorale la copii:
a) cresc neproporțional cu corpul copilului
b) au caracter involutiv către vârsta preșcolară
34
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.35/ 38

c) apar cu dureri spontane

d) apar cu dureri provocate
e) au simptomul „de umplere”

186. CS. Nominalizați care din leziunile tumorale indicate mai jos se măresc în volum în perioada de
infecții virale acute respiratorii la copii:
a) ostesarcomul
b) sialilitiaza submandibulară
c) limfadenite odontogene
d) leziuni ale vaselor limfatice
e) chisturi branhiale

187. CS. Nominalizați care leziuni tumorale enumerate mai jos sunt considerate leziuni
pseudotumorale la copii:
a) cherubismul
b) osteosarcomul litic
c) hemangiomul adevărat
d) limfangiomul
e) hondromul

188. CS. Indicați care leziune pseudotumorală afectează mandibula simetric la nivelul unghiului:
a) sindromul Albright
b) displazia fibroasă monoosală
c) cherubismul
d) histiocitoza X
e) osteomul

189. CS. Nominalizați care tumoră a mandibulei la copii se caracterizează morfologic prin cellule
osteoblaste şi osteoclaste:
a) hondromul
b) hemangiomul
c) osteoblastoclastomul
d) limfangiomul
e) chisturile foliculare

190. CS. Indicați care este localizarea preferabilă a tumorii neuroectodermice melanice a sugarului:
a) regiunea mentunului
b) regiunea corpului mandibular
35
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.36/ 38

c) regiunea anterioară a maxilarului

d) regiunea tuberozității
e) sinusul paranazal

191. CS. Nominalizați care tumoră a oaselor de maxilare apare clinic în perioada de erupere dentară:
a) cherubismul
b) chisturile periapicale infecțioase
c) odontomul
d) boala Paget
e) X-Histiocitoza

192. CS. Nominalizați care din pseudotumorile jos enumerate apar în perioadele de vârstă 8-15 ani:
a) osteoblastoclastomul
b) limfangiomul
c) tumora neuroectodermică melanică a sugarului
d) displazia fibroasă
e) neurofibromatoza

193. CS. Indicați care din leziunile pseudotumorale ale maxilarelor se consider ereditare:
a) displazia monoosală fibroasă
b) displazia poliosală fibroasă
c) osteoblastoclastomul
d) cherubismul
e) granulomul eozinofil

194. CS. Nominalizați care leziune pseudotumorală a maxilarelor la copii apare sub aspect de
afecţiune parodontală:
a) cherubismul
b) histocitoza X
c) displazia fibroasă poliosală
d) displazia fibroasă monoosală
e) chisturile foliculare

195. CS. Nominalizați care din pseudotumorile jos enumerate se caracterizează prin gingivoragii,
dureri localizate, mobilitate dentară progresivă și eruperea dinților permanenți în perioada mică de
dezvoltare a copilului:
a) granulomul eozinofil
b) boala Paget
36
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.37/ 38

c) displazia fibroasă
d) cherubismul
e) tumora neuroectodermică melanică a sugarului

196. CS. Nominalizați care leziune pseudotumorală la copii poate fi confundată cu osteomielita:
a) osteosarcomul litic
b) sarcomul Ewing
c) histiocitoza X
d) displazia fibroasă
e) cherubismul

197. CS. Indicați care aspect radiografic a maxilarelor caracterizează tumora malignă:
a) contur radiopac șters
b) contur bine delimitat
c) deplasarea mugurilor dentari
d) întreruperi de continuitate a corticalei
e) aspect de balone de săpun

198. CM. Indicați care metode paraclinice sunt folosite pentru diagnosticul tumorilor la copii:
a) tomografia computerizată
b) imagistica prin rezonanța magnetică
c) ecografia
d) examenul clinic
e) anamneza

199. CM. Indicați care manifestări ale leziunilor tumorale benigne sunt caracteristice pentru copii:
a) creștere rapidă
b) creștere în termen scurt
c) tulburări de funcții
d) scădere în greutate
e) febră neîntemeiată

200. CM. Indicați care manifestări clinice generale pot fi semnele principale în suspectarea tumorilor
maligne la copii:
a) slăbiciuni
b) scăderea greutății
c) febră neîntemeiată
d) dureri neîntemeiate
37
 RED.:

DATA:
CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ
PEDIATRICĂ ȘI PEDODONȚIE „ION LUPAN” Pag.38/ 38

e) starea generală nu este afectată

201. CS. Nominalizați care din leziunile enumerate se consideră tumoare odontogenă benignă a
maxilarelor:
a) cherubism
b) osteoblastoclastom
c) granulom eozinofil
d) sarcomul Ewing
e) boala Hodgkin

38