1.

Indicați factorii locali de teren pentru stomatita candidozică:

A. Scăderea fluxului salivar
B. Modificarea pH-lui spre neutru
C. Nivelul IgA secretorii majorat
D. Traumatismele
E. Ocluzia incorectă

2. Semnele clinice sugestive pentru Tinea corporis provocată de Microsporum

canis:
A. Plăci eritemato-scuamoase, rotunde, accentuate periferic, acoperite
de scuame furfuracee, aderente
B. Plăci eritemato-scuamoase festonate acoperite de scuame lamelare, ușor
detașabile
C. Prezența filamentelor miceliene lungi în scuamele recoltate
D. Prezența filamentelor miceliene scurte în scuamele recoltate
E. Eficiența înaltă a dermatocorticoizilor
3. Metodele diagnostice informative în pitiriazisul versicolor:
A. Examenul cu lampa Wood
B. Examenul microscopic direct al scuamelor
C. Proba Baltzer
D. Proba Jadasson
E. Diascopia

4. Diagnostic diferențial al pitiriazisului versicolor se face cu următoarele maladii:

A. Pitiriazis simplex streptococic
B. Leucomelanodermia luetică
C. Leucomelanodermia secundară psoriatică
D. Vitiligo
E. Nici unu din enumerate
5. Plăci alopecice rotunde pe scalp, unice, bine delimitate, cu suprafața
scuamoasă, părul rupt la 5-8mm de la emergență, hiperkeratoză foliculară
pronunțată sunt caracteristice pentru:
A. Microsporie
B. Trichofiție
C. Favusul
D. Sifilisul
E. Seboree

6. Datele clinice sugestive pentru Tinea pedis, forma intertriginoasă:

A. epidermul albicios, macerat, cu suprafeţe eritematoase, erozive,
umede şi fisuri dureroase;
B. extinderea în regiunea plantară şi faţa dorsală a piciorului în
sezoanele rece;
C. evoluție cronică-recidivantă cu acutizări în timpul rece;
D. microscopic - filamentele miceliene lungi în materialul recoltat;
E. toate enumerate.

7. Următoarele topicele sunt eficace pentru Tinea pedis (forma intertriginoasă) cu

excepție:
A. Dermatocorticoizi
B. Antifungice
C. Antibiotice
 D. Coloranți anilinici
E. Tinctura de iod

8. Indicați cea mai contagioasă dermatofiție cu izbucniri epidemice în

colectivităţile închise (gradiniţe, şcoli, internate):
A. Microsporia
B. Tricofiția
C. Favusul
D. Pitiriazisul versicolor
E. Candidomicoza

9. Indicați speciile de dermatofiţi ce produc pilomicozele supurative:

A. Trichophyton rubrum
B. Trichophyton violaceum
C. Trichophyton gypseum
D. Trichophyton verrucosum
E. Trichophyton tonsurans
10. Indicați vectorii pentru pilomicoza supurativă provocată de fungi zoofili din
genul Trychophyton:
A. Oamenii
B. Bovinele
C. Pisicile
D. Cainii
E. Rozătoarele

11. Toate semnele clinice sunt caracteristice pentru Tinea capitis supurativă cu
excepție:
A. placard pseudotumoral şi dureros, rotund-ovalar, de obicei unic, fluctuent
la palpare;
B. simptomul fagurilor de miere Celsi;
C. febră, cefalee, limfoadenopatie;
D. ruperea firelor de păr perifocală;
E. evoluție cronică.
12. Diagnosticul diferențial a Tinea barbae se face cu următoarele maladii:
A. Sicozis stafilococic
B. Furuncul
C. Furuncul antracoid
D. Carcinomul
E. Nici unu din enumerate

13. Plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu marginele

reliefate (circinate), cu marginea activă de creştere și acoperită de mici vezicule,
papule, cruste; examenul micologic evidențiază filamente miceliene lungi. Care
este cel mai probabil diagnostic:
A. Candidoza
B. Pitiriazisul versicolor
C. Rubromicoza (tinea corporis)
D. Psoriazis
E. Pitiriazis rozat Gibert
14. Aspectul lezional caracteristic pentru Tinea corporis (herpesul circinat):
A. plăci eritematoase, rotund-ovolare , descuamative și lichenificate central,
asociate de prurit intens;
B. plăci maculo-papuloase, ovolare, acoperite central de scuame fine,
aderente, ca foița de țigară, la periferie remarcându-se de un guleraș
scuamos mai evident;
C. plăci maculo-papuloase, rotund-ovolare, acoperite de scuame lamelare,
ușor detașabile (semnul Auspitz pozitiv);
D. plăci eritematoase, rotund-ovolare, bine delimitate, acoperite de
scuame aderente, cu marginile papulo-veziculoase reliefate;
E. plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic (aspect
în cocardă).

15. Metodele diagnostice informative în Tinea capitis supurativă:

A. Examinare în lampa Wood
B. Microscopie
C. Medii de cultură
D. Teste cutanate
E. Aprecierea fenomenului «faguri de miere»
16.Metodele diagnostice informative în Tinea corporis:
A. Examinare în lampa Wood
B. Microscopie
C. Medii de cultură
D. Proba cu iod
E. Diascopie

17. Indicați speciile de dermatofiţi zoofili ce produc Tinea facies la copii:

A. Microsporum canis
B. Microsporum ferrugineum
C. Microsporum audouini
D. Trichophyton violaceum
E. Trichophyton rubrum
18. Agenții patogeni în Tinea pedis:
A. Trichophyton violaceum
B. Trichophyton rubrum
C. Trichophyton mentagrophytes interdigitalis
D. Epidermophyton floccosum
E. Trichophyton tonsurans

19. Indicați speciile de dermatofiţi antropofili ce produc Tinea corporis:

A. Trichophyton violaceum
B. Trichophyton rubrum
C. Trichophyton tonsurans
D. Microsporum ferrugineum
E. Trichophyton gypseum
20. Diagnosticul diferențial a Tinea capitis se face cu următoarele maladii:
A. Seboree
B. Sifilisul
C. Alopecia areată
D. Lupusul eritematos
E. Toate cele enumerate

21. Keratomicozele:
A. Epidermofiție
B. Microsporie
C. Tricofiție
D. Favusul
E. Pitiriazisul versicolor
22. Levuroză:
A. Pitiriazisul versicolor
B. Vitiligo
C. Pitiriazisul simplex
D. Pitiriazisul rozat Gibert
E. Nici una din cele enumerate

23. Metodele diagnostic informative în dermatofiții:

A. microscopie;
B. medii de cultură;
C. lampa Wood;
D. diascopie;
E. toate cele enumerate.

24. Expresiile clinice sugestive pentru Tinea capitis:

A. plăci alopecice cu piele intactă;
B. plăci alopecice, eritemato-scuamoase cu perii rupți;
C. plăci alopecice în «luminișuri»;
D. plăci alopecice pseudotumorale cu eliminarea perilor și puroiului la
presiune;
E. plăci alopecice сu cicatrici atrofice.
25. Agenți patogeni în Microsporia zooantropofilă:
A. Microsporum ferrugineum
B. Microsporum canis
C. Microsporum audoini
D. Microsporum nanum
E. Toate cele enumerate

26.Manifestările clinice sugestive pentru tricofiţia infiltrativ-purulentă:

A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu
contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă,
fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene in
formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de
şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile
păroase a scalpului şi bărbii
27.Manifestările clinice sugestive pentru Kerion Celsi:
A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu
contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă,
fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene in
formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de
şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile
păroase a scalpului şi bărbii

28.Manifestările clinice sugestive pentru favusul scalpului:

A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu
contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă,
fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene
in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei
de şoareci
 E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase
a scalpului şi bărbii

29.Manifestările clinice sugestive pentru favusul scalpului:

A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu
contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă,
fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene
in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei
de şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase
a scalpului şi bărbii

30.Semnele clinice de candidoză cutanată în pliuri:

A. Macule hipopigmentate pe fundal hiperpigmentat
B. Placi erozive, acoperite de cruste melicerice
C. Plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase
D. Plăci eritemato-scuamoase cu margini reliefate, bine delimitate
 E. Focare-fiice adiacente

31. Agentul patogen al epidermofiției plantare:

A. Microsporum audoini
B. Trichophyton tonsurans
C. Trichophyton mentagrophytes var. interdigitale
D. Epidermophyton floccosum
E. Trichophyton verrucosum

32.Agentul patogen al rubromicozei:

A. Trichophyton tonsurans
B. Trichophyton verrucosum
C. Trichophyton purpureum
D. Trichophyton schoenleinii
E. Trichophyton gypseum

33.Fungi cu artrospori ectotrix “microides”:

 A. Trichophyton gypseum
B. Trichophyton violaceum
C. Trichophyton verrucosum
D. Trichophyton tonsurans
E. Pityrosporum orbiculare

34.Agentul patogen ai microsporiei zooantropofile:

A. Microsporum audoini
B. Microsporum ferrugineum
C. Microsporum canis
D. Microsporum supgypseum
E. Microsporum gypseum

35.Agentul patogen al favusului:

A. Trichophyton mentagrophytes
B. Trichophyton tonsurans
C. Trichophyton schoenleinii
D. Trichophyton verrucosum
E. Epidermophyton floccosum
36.Agentul patogen comun pentru Tinea cruris:
A. Microsporum audoini
B. Trichophyton tonsurans
C. Trichophyton gypseum
D. Epidermophyton floccosum
E. Trichophyton verrucosum

37.Microscopia caracteristică în stomatită candidozică caracterizată prin plăci

eritematoase, edem, eroziuni şi depozit cremos:
A. Micelii (hife)
B. Pseudo-micelii (pseudo-hife)
C. Artrospori endotrix
D. Artrospori ectotrx
E. Cellule levurice inmugare

38.Semnele clinice de candidoză:

A. focare hipopigmentate, la periferie fundal hiperpigmentat;
B. focare erodate, macerate, la perifere cu epiderm detașat;
C. depuneri albicioase, cazeoase, initial ușor detașabile;
 D. depuneri membranoase, hemoragice, inițial fixe;
E. focare-fiice adiacente.

39.Doza zilnică de grizeofulvină eficace în microsporia zooantropoifilă (mg/zi):

A. 10-14;
B. 15-25;
C. 26-40;
D. 41-60;
E. 61-100.

40.Doza zilnică de grizeofulvină eficace în tricofiție zooantropoifilă (mg/zi):

A. 10-14;
B. 15-25;
C. 26-40;
D. 41-60;
E. 61-100.

41.Semnele clinice în stadiul de rezorbție al pitiriazisului versicolor:

 A. macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi
şi fosa axilară;
B. lipsa descuamării, testul Baltzer negativ;
C. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât,
trunchi şi fosa axilară;
D. macule secundare hipopigmentate pe torace;
E. descuamarea discretă, proba Baltzer pozitivă.

42.Macule secundare hipopigmentate descuamative sunt caracteristice pentru:

A. Vitiligo
B. Pitiriazis versicolor
C. Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
D. Pitiriazis simplex
E. Nici unu din enumerate
43.Diagnosticul diferențial leziunilor în pitiriazisul versicolor se face cu
următoarele maladii:
A. Sifilisul secundar (rozeola)
B. Pitiriazisul rozat Gibert
C. Reacțiile post-medicamentoase
D. Rujeola
E. Nici unu din enumerate

44.Fungii endotrix:
A. Trichophyton gypseum
B. Trichophyton tonsurans
C. Trichophyton schoenleinii
D. Trichophyton violaceum
E. Trichophyton verrucosum

45.Fungii ectotrix:
A. Microsporum spp.
B. Trichophyton gypseum
C. Trichophyton tonsurans
D. Trichophyton schoenleinii
E. Trichophyton verrucosum