1 1 Inflamaţie purulentă acută sau cronică la nivelul treimii superioare a folicului pilos

se numește:

Impetigo bulos

osteofoliculita:

2 4 Selectați leziunile elementare secundare din imagini:

92. Leziunile elementare secundare:

A [true] Fisura
B. [true]Ulceratie
C. Purpura
D. Telengiectazie
E. [true]Lichenificare

93. Leziunile elementare secundare:

A Papula
B. Pustula
C. [true] Eroziune
D. [true]Crusta
E. [true]Scuama

94. Leziunile elementare secundare:

A Nodozitate
B. [true] Vegetatie
C. [true]Cicatrice
D. [true]Excoriatie
E. Tubercul

23. Indicați leziunile cutanate secundare evidente:

A. eritem;
B. excoriații;
C. lichenificație;
D. eroziuni;
E. papule.

3 48 Alegeți dermatoza pentru care este caracteristică hiperkeratoza foliculară, unde pe

 partea internă a scuamelor hiperkeratozice detaşate sunt prezente prelungiri
filiforme cornoase.

a. psoriazis vulgar
b. tinea facies
c. lupus eritematos cutanat cronic
d. rozacee (rinofimă)
e. epiteliom bazocelular

4 49 Alegeți dermatoza pentru care este caracteristică localizarea topografică a

leziunilor indicată pe imagine.

a. T-limfom
b. ihtioza vulgară
c. psoriazis vulgar
d. lichen plan
e. lupus eritematos
5 57 Alegeți expresia clinică ale alopeciei sifilitice:

A. plăci alopecice (rărirea părului), margini rău delimitate,

tegumentul neschimbat, cu un aspect neregulat asemănător cu "stofa
mâncată de molii";
B. plăci alopecice lipsite complet de păr, margini bine delimitate, ovolar-
rotunde,
tegumentul neschimbat, ,,semn de exclamare” pozitiv;
C. plăci alopecice rotunde, unice, cu suprafața scuamoasă, părul rupt la 5-
8mm de la emergență, hiperkeratoză foliculară pronunțată;
D. plăci alopecice mici, rotunde, multiple, cu suprafața scuamoasă, părul
rupt la 0-2mm de la emergență;
E. leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene
in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de
şoareci.

6 80 Alegeti leziunea morfologică elementară indicată în imagine (in interiorul cercului):

a. bula
b. pustula
c. vezicula
d. eroziune
e. urtica
 a. bula
b. pustula
c. vezicula
d. eroziune
e. urtica

7 84 Alegeți leziunile elementare primare vizate în imagini:

a) Papula
b) Bula
c) Pustula
d) Vezicula
e) Nodul

8 88 Alegeți leziunile primare elementare prezente într-un focar de herpes.

1. Eritem
2. Papule
3. Pustule
4. Vezicule
5. Urtici
9 93 Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru Tinea capitis provocată de
Trichophyton schoenleini:

a) macule neinflamatorii, cu o descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului;

b) plăci alopecice multiple, policiclice, de dimensiuni diverse, cu o descuamare discretă,
părul rupt
la 0-2 mm de la emergenţă;
c) plăci alopecice rotunde, mari, bine delimitate, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene
inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8mm de la emergenţă;
d) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă
de farfurie, având un miros neplăcut, comparat cu cel al urinei de şoareci;
e) focare infiltrativ-purulente, care afectează ariile păroase ale scalpului şi bărbii.

1 94 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru angina eritematoasă sifilitică:

0
A. dureroasă
B. semne generale pronunţate (febră, frisoane, fatigabilitate)
C. leziuni eritematoase bine conturate
D. papule erozive
E. asociere cu rozeola cutanată

1 95 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru furunculul antracoid:

1
Clinic: carbuncul este constituit din mai multe furuncule, formând un placard
pseudotumoral de dimensiuni mari; între foliculite se formează fistule, necroza fiind
evidentă; eliminarea dopurilor necrotice este aproape concomitentă, aspectul clinic
fiind numit "scurgere în stropitoare"; o necroză masivă formează ulceraţia
 crateriformă; se localizează frecvent pe ceafă, umeri, coapse; se asociază cu alterarea
stării generale de tip septic şi cu adenopatie regională.
1 96 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru furunculul:
2

A. placard pseudotumoral și dureros, polifolicular, fluctuent la palpare, la

presiune se elimină puroi cu aspect de „scurgere în stropitoare”
B. placard pseudotumoral și dureros, fluctuent la palpare, la presiune se elimină
puroi și firele de păr din fiecare folicul pilos implicat – semul fagurilor de
miere
C. un nodul inflamator, unifolicular, cu evoluție spre abcedarea centrală și
evacuarea unului dop (burbion) necrotic-purulent
D. placard vegetant, compus din noduli hemisferici, consistenți, translucizi,
proemină de suprafața pielii, acoperit de telangioectazii
E. o masa tumorală proeminentă, cu suprafața ulcerată, acoperită de vegetații, la
compresie se elimină mase cazeoase-necrotice.

1 97 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru intertigoul candidozic:

3
A. plăci eritemato-papuloase, bine conturate, infiltrate, de culoare roșie, suprafața
lucioasă, acoperite pe alocuri cu scuame lamelare, detașabile
B. plăci eritemato-erozive, macerate, cu contur neregulat, cu depozite
albicioase și focare-fiice adiacente
C. plăci eritemato-scuamoase, contur policiclic, marginea elevata, circinată,
activă la extindere progresivă periferică
D. plăci eritemato-erozive, contur difuz, acoperite de cruste purulente melicerice
E. plăci erodate acoperite de vegetații suculente, depozite crustoase cenușii, miros
fetid

1 98 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru intertigoul streptococic:

4
A. plăci eritemato-papuloase, bine conturate, infiltrate, de culoare roșie, suprafața
lucioasă, acoperite pe alocuri de scuame lamelare, detașabile
B. plăci erodate, macerate, cu contur neregulat, cu depozite albicioase și focare-
fiice adiacente
C. plăci eritemato-scuamoase, contur policiclic, margine supranivelată, activă, cu
extindere progresivă periferică
D. plăci eritemato-erozive, cu contur difuz, acoperite de cruste purulente
melicerice
 E. plăci erodate, acoperite de vegetații suculente, depozite crustoase cenușii,
miros fetid

1 99 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru Kerion Celsi:

5
A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu
contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă,
fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame
galbene in
formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de
şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează
ariile
păroase a scalpului şi bărbii
1 10 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru Tinea capitis provocată de
6 0 Microsporum canis:

a) 1-2 focare mari, bine delimitate, eritemato-scuamoase, cu o hiperkeratoză

pronunţată; perii sunt rupţi uniform la 5-8 mm de la emergenţă;
b) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă de
farfurie, având un miros neplăcut, comparat cu cel de urina de şoareci;
c) focare multiple de dimensiuni mici, contur discret, dispuse frecvent în arii periferice a
scalpului; perii rupţi parţial şi neuniform la 5-8 mm de la emergenţă;
d) focare infiltrativ-purulente în arii păroase a scalpului și bărbii, firele de păr se elimină
ușor;
e) plăci alopecice multiple de dimensiuni diverse, cu descuamarea ușoară și contur
policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă.
1 10 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru Tinea capitis provocată de
7 2 Trichophyton violaceum și Trichophyton tonsurans:

a) macule neinflamatorii acoperite de scuame furfuracee, fără afectarea părului;

b) plăci alopecice multiple, în focare mici sau mari, cu descuamarea ușoară și contur
policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă;
c) plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene
inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă;
d) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă de
farfurie având un miros neplăcut comparat cu cel de urina de şoareci;
e) focare infiltrativ-purulente, afectează ariile păroase a scalpului şi bărbii.

1 10 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru Tinea corporis.

8 3
A. plăci descuamative și lichenificate, cu accentuarea cadrilajului cutanat,
modificări pigmentare asociate de prurit intens
B. plăci maculoase, acoperite central de scuame fine, aderente, cu aspect foaie
de țigară, dispuse de-a lungul liniilor naturale de tracțiune cutanată, semnul
 Baltzer este pozitiv
C. plăci maculo-papuloase acoperite de scuame lamelare, ușor detașabile,
semnul Auspitz este pozitiv
D. plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu
marginele reliefate, active, cu tendință de extensie
E. plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic, aspect „în
cocardă”

1 10 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru Tinea cruris:

9 4
a) suprafeţe buloase în pliuri, erodate, cu margini neclare, asociate de senzaţii de arsură;
b) suprafeţe eritematoase pe trunchi cu contur policiclic constant şi descuamare
abundentă;
c) plăci eritematoase, pruriginoase, policiclice, bine delimitate, cu un halou periferic
elevat, localizate în pliuri;
d) suprafeţe eritemato-pustuloase, dureroase, localizate în ariile piloase;
e) plăci eritematose cu epidermul detașat, albicios, strict localizate în pliuri.

2 14 Alegeți semnele clinice caracteristice pentru leucomelanodermie sifilitică:

0 1
A. macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât,
trunchi şi fosa axilară;
B. lipsa descuamării, testul Baltzer negativ;
C. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât,
trunchi şi fosa axilară;
D. macule secundare hipopigmentate pe torace;
E. descuamarea discretă, proba Baltzer pozitivă.

2 14 Alegeți semnele clinico-anamnestice sugestive pentru ihtioză vulgară:

1 6

Piele uscata cu aspect solzos

Piele care se exfoliaza
Crapaturi profunde,dureroase
2 14 Alegeți stratul epidermal ce este indicat in imaginea histologica:
2 9
a. cornos
b. lucid
c. granulos
d. spinos
e. bazal

2 15 Alegeți stratul epidermului ce este marcat in imaginea histologica:

3 0
a. cornos
b. lucid
c. granulos
 d. spinos
e. bazal

2 16 Bărbat de 52 ani. S-a stabilit diagnosticul de lupus eritematos 8 ani în urmă. Starea
4 5 generală satisfăcătoare. Proces patologic cutanat localizat în zona cefalică, fără
afectarea organelor interne. La examen clinic plăci eritemato-scuamoase cu atrofie
în centru. Semnele Besnier-Mescerski și „tocul de damă” bine exprimate. Examenul
de laborator a evidențiat anticorpi antinucleari- slab pozitiv, anticorpi anti-dublu
catenari – negativ. Alegeți forma clinică a bolii:

a. subacut
b. centrifug Biett
c. profund
d. discoidal
e. diseminat

2 16 Bolnav cu leziuni pe scalp, având aspect de placard pseudotumoral și dureros, rotund-

ovolar, fluctuent la palpare, la presiune se elimină puroi și firele de păr din fiecare folicul
5 6 pilos implicat (semnul faguri de miere Celsi) – indicați diagnosticul potrivit:

A. furuncul
B. epidermofiție
C. tricofiție
D. scrofulodermă
E. carcinom

2 16 Bolnav cu Tinea capitis supurată. Obiectiv: leziuni zemuinde pe scalp, aspect

pseudotumoral și dureros, rotund-ovolar, fluctuent la palpare, la presiune eliminându-se
6 7 puroi și firele de păr din fiecare folicul pilos implicat (semnul fagurilor de miere Celsi);
examenul microscopic direct relevă artrospori m ari de tip „ectotrix” - indicați agentul
patogen care provoacă această maladie:

Etiologie: agentul patogen cel mai des implicat este Microsporum canis, dar pot fi
izolate specii ca M. ferrugineum, M. audoini, M. nanum, M. gypseum, etc.
2 16 Bolnav cu Tinea capitis supurată. Obiectiv: un placard infiltrativ, bine delimitat, acoperit cu
pustule foliculare, cruste; examenul microscopic direct relevă artrospori mici de tip
7 8 „ectotrix” - indicați agentul patogen care provoacă această maladie:

A. Trichophyton rubrum
B. Trichophyton mentagrophytes
C. Trichophyton gypseum
D. Trichophyton verrucosum
E. Trichophyton schoenleinii

2 16 Bolnav cu Tinea capitis. Examenul obiectiv relevă o placă eritematoasă, alopecică,

acoperită de scuame furfuracee, cu perii rupți la 5-8 mm de la emergență; fluorescența în
8 9 lumina Wood este verzuie - indicați dermatofiții care provoacă maladia data:

A. tricofiție;
B. microsporie;
C. favus;
D. psoriasis;
E. seboree.

3 17 Bolnava cu Tinea corporis – alegeți manifestările clinice sugestive pentru maladia

0 0 dată:

A. plăci descuamative și lichenificate, cu accentuarea cadrilajului cutanat,

modificări pigmentare asociate de prurit intens
B. plăci maculoase, acoperite central de scuame fine, aderente, cu aspect foaie
de țigară, dispuse de-a lungul liniilor naturale de tracțiune cutanată, semnul
Baltzer este pozitiv
C. plăci maculo-papuloase acoperite de scuame lamelare, ușor detașabile,
semnul Auspitz este pozitiv
D. plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu
marginele reliefate, active, cu tendință de extensie
E. plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic, aspect „în
cocardă”

3 17 Bolnava de 16 ani are ihtioză vulgară. Indicați modul de transmitere a maladiei:

1 1

Factori genetici

3 17 Bolnava de 27 a fost internată pentru pitiriazis rozat Jibert. Indicați manifestările

2 2 clinice sugestive pentru această maladie.

A. placa heraldică eritemato-scuamoasă la debut;

B. macule sau papule scuamoase observate peste câteva zile după
debut;
 C. suprafață leziunilor netedă, lucioasă;
D. suprafaţa acoperită central de scuame fine, periferic având un
guleraş scuamos mai evident;
E. localizarea pe trunchi de-a lungul liniilor Langher.

3 17 Bolnava face pemfigus vulgar. Se observ bule flasce, eroziuni pe un tegument neschimbat.
Care semnele clinice sunt cunoscute pentru confirmarea diagnosticului maladiei:
3 3

A. localizarea preponderentă în pliuri;

B. bule flasce diseminate pe piele și mucoasa aparent intactă;
C. semnul Nicolsky constant pozitiv;
D. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule;
E. evoluție mai severă;

3 17 Bolnavul cu Tinea capitis supurată - indicați examenele paraclinice sunt informative

4 4 pentru confirmarea diagnosticului:

A. Examinare în lampa Wood

B. Microscopie
C. Medii de cultură
D. Teste cutanate
E. Aprecierea fenomenului «faguri de miere»

3 17 Bolnavul cu Tinea pedis+ - indicați fungii care pot provoca această maladie:
5 5
A. Trichophyton violaceum
B. Trichophyton rubrum
C. Trichophyton mentagrophytes interdigitalis
D. Epidermophyton floccosum
E. Trichophyton tonsurans

3 17 Bolnavul cu Tinea pedis. Indicați forma clinică prezentată în imagine:

6 6
• forma intertriginoasă – caracterizată prin afectarea spaţiilor
interdigitale plantare I şi IV (Trichophyton mentagrophytes
var. interdigitale şi Epidermophyton floccosum)
• forma dishidrozică – prezintă leziuni eritemato-veziculoase, dispuse în plăci şi
placarde, cu o evoluţie excentrică şi margini policiclice;
• • forma uscată, scuamoasă (hiperkertozică)

3 17 Bolnavul de 17 ani a fost internat pentru eritem polimorf. Indicați manifestările

7 7 clinice sugestive pentru această maladie.

90) Următoarele datele clinice sunt sugestive pentru eritemul polimorf minor:
a) debut acut;
b) eruptii eritemato-papuloase şi/sau veziculo-buloase cu localizare preponderent
acrală;
c) bule flasce ce apar pe pielea aparent intactă;
d) evoluţie spre vindecare spontană;
e) caracter şi recurente sezoniere.
---------------------------------------------------------------------

3 17 Bolnavul de 20 ani a fost internat în terapie intensivă cu diagnosticul eritemul polimorf

major. Care semnele clinice sunt sugestive pentru maladia această?
8 8
591) Următoarele datele clinice sunt sugestive pentru eritemul polimorf major:
a) prodrom febril accentuat;
b) o posibilă afectare respiratorie sau renală;
c) afectare erozivo-buloasă marcată a mucoaselor şi progresivă a pielii;
d) afectare a peste 50% de suprafeţă cutanată;
e) evoluţie spre vindecare spontană.

3 17 Bolnavul de 27 a fost internat pentru eczema cronică. Indicați manifestările clinice

9 9 sugestive pentru această maladie.

A.placi descuamative si lichinificate accentuate cadrilajului si modificari pigmentare

associate de prurit intens
B.Placi maculoase ,ovolare,acoperite centreal de scuame fine, aderente cu aspect
foaie de tigara la periferie remarcindu-se de un guleras scuamos mai evident, dispuse
de-a lungul liniilor natural de tractiune cutanata
C. placi macula-papuloase, rotund- ovale, acoperite de scuame lamelare usor
detasabile (semnul Auspitz pozitiv )
D. placi eritemato-scuamoase rotund-ovale bine delimitate cu margini relifiate,
active, cu tendinta de extindere
E. placi eritemo-papuloase, deprimate central si marcate perferic (aspect in cocarda)
4 20 Care este semnul clinic caracteristic pentru papulele sifilitice în stadiul de rezorbție?
0 5
Papulele lenticulare

4 21 Care sunt mecanismele patogenetice comune în eritemul polimorf:

1 1

A. infecţios-alergic;
B. autoimun;
C. toxico-alergic;
 D. tumoral;
E. dismetabolic.

4 22 Ce obțiuni curative sunt necesare în conduita sindromului Lyell:

2 0
A. Internarea obligatorie în condiții de reanimare și/sau terapiei
intensive
B. Corticoterapia sistemică în doze mari
C. Corticoterapia sistemică în doze medii
D. Reehilibrarea hidrică și electrolitică
E. Detoxicarea adecvată
4 22 Ce obțiuni curative sunt necesare în tratamentul sindromului Stevens-Johnson:
3 1
în sindromul Stevens-Johnson se impune instituirea corticoterapiei sistemice în doze
mari (iniţial în perfuzii, metilprednisolon 4mg/kg corp/zi timp de 7 zile),
antibioterapie profilactică (de spectru larg), precum şi reechilibrare hidrică şi
electrolitică la pacienţii cu suprafeţe mari erodate (se tratează în terapie intensivă);
alimentaţie parenterală.
4 23 Citaţi leziunea morfologică primară din imagine cu descrierea corespunzătoare –
4 9 modificare circumscrisă a culorii şi/sau texturii pielii, fără modificarea reliefului
cutanat:

4 24 Citaţi leziunea morfologică primară din imagine cu descrierea corespunzătoare – leziune

infiltrativă, necavitară, proeminentă, ce reprezinta un infiltrat dermic specific (granulom),
5 0 de marimea pana la un bob de mazare, cu evoluţie, de obicei, spre ulceraţie şi cicatrici:

4 24 Citaţi leziunea morfologică secundară din imagine cu descrierea corespunzătoare –

repararea unei pierderi de substanţă prin ţesut conjunctiv de neoformaţie, fără glande şi
6 1 fire de păr:

4 24 Citați leziunea morfologică secundară din imagine cu descrierea corespunzătoare – lipsa de

substanţa cu traiect liniar, produsă prin grataj:
7 2
a) Crusta
b) Excoriație
c) Eroziunea
d) Ulcer
e) Fisura

4 25 Copil cu cu impetigo contagios - indicați topicele terapeutice adecvate:

8 3
• Local sau general este în dependenţă de forma clinică, severitatea procesului
patologic cutanat, extensia leziunilor, virulenţa şi rezistenţa la antibiotice al
agentului patogen implicat (antibioticul utilizat conform antibiogramei în
anumite cazuri), starea generală pacientului (vârsta, boli asociate, sarcină,
atopie)
• Tratamentul antibacterian sistemic: antibioticele betalactamice (penicilinele)
sunt eficiente pentru infecţiile produse de streptococ, în cazul celor
stafilococice sunt de preferat cele rezistente la betalactamaze: macrolidele,
cefalosporinele, aminoglucozidele, penicilinele semisintetice şi
 fluorochinolonele
• Tratamentul local:
• comprese umede antiinflamatorii pe leziunile extinse zemuinde cu
solutii apoase antiseptice (azotat de argint 1:1000, acid boric 3%, acid
tanic 3%, etc.);
• badijonarea cu coloranţi anilinici (albastru de metilen 1-2%, lichidul
Castellani
• topice cu antibiotice de uz local (unguente, spray-uri), care conţin
neomicină, polimixină, bacitracină, mupirocină, gentamicina,
eritromicina, acid fuzidic

4 25 Copil de 10 ani. Proces cu evoluţie îndelungată. La debut au fost nodozitați

9 4 hipodermale de culoare roşu – violacee, imobile, aderente la ţesuturile
înconjurătoare cu tendință spre exulcerare. Ulceraţiile sunt adânci cu marginile
neregulate şi decolate, cu fundul murdar, însoţit de granulaţii moi cu regresiune
lentă spre cicatrici neregulate și retractate. Numiți formă de tuberculoză cutanată:

f. scrofulodermă
g. șancru tuberculos
h. eritem indurat Basin
i. lupus vulgar
j. tuberculoza verucoasă

5 25 Copil de 7 ani, nevaccinat cu BCG. Peste 4 saptămâni după o injurie mecanică s-a instalat
0 5 un ulcer de formă ovală, cu baza granulară și hemoragică, cu marginile neregulate şi
decollate. Peste 3 saptamini s-a asociat adenopatia satelită cu character inflamator
abcedant şi deschidere la suprafaţa pielii. Numiți formă de tuberculoză cutanată:

k. tuberculoza papulo-necrotică
l. șancru tuberculos
m. eritem indurat Basin
n. lupus vulgar
o. tuberculoza verucoasă
 5 25 Copil de 7 luni. La examen clinic leziuni papulo-scuamoase, bine conturate de
culoare roşie cu suprafaţa lucioasă. La examen microscopic al scuamelor fungi nu
1 6 sau depistat. Alegeți diagnosticul prezumptiv.

p. intertrigo candidozic
q. psoriazis inversat
r. Tinea cruris
s. intertrigo streptococic
t. ihtioza vulgară

51. Copil de 7 luni. La examen clinic leziuni papulo-scuamoase, bine conturate de culoare roşie cu
suprafaţa lucioasă. La examen microscopic al scuamelor fungi nu sau depistat. Alegeți diagnosticul
prezumptiv.
a) intertrigo candidozic
b) psoriazis inversat
c) Tinea cruris
d) intertrigo streptococic
e) ihtioza vulgară
 52.Copilul de 10 luni face dermatita atopică de la vârstă de 4 luni având periodic leziuni pe obraji, menton,
frunte asociate de prurit intens. Mama suferă de conjunctivita și rinita sezonieră. Obiectiv: plăci
eritemato-edematoase, pe alocuri zemuinde, acoperite de vezicule, eroziuni, cruste, excoriații. Indicați
criteriile diagnostice majore pentru maladia dată:
-
Criteriile majore se bazează pe următoarele constatări clinice: prurit cronic; eczeme faciale şi extensorii cu
caracter acut/subacut la sugari şi copii sub 2 ani sau eczeme lichenificate flexorii cu carecater subacut/cronic la
copii peste 2 ani, adolescenţi şi adulţi; evoluţie cronică şi/sau recidivantă; istoric personal sau familial de
atopie (astm bronşic, rinită/conjunctivită alergică, dermatită atopică).

33) Indicați criteriile diagnostice majore ale dermatitei atopice la copiii sub 2 ani:
a) antecedente familiale de atopie;
b) eczeme faciale și pe părțile de extensie ale membrelor;
c) prurit;
d)evoluție cronică și recidivantă;
e) IgE serice crescute.

53.Copilul de vârstă de un an suferă de dermatita atopică de la vârstă de 4 luni. Obiectiv: plăci eritemato-
edematoase, zemuinde, acoperite de vezicule, eroziuni, cruste, excoriații. Indicați criteriile diagnostice
majore pentru maladia dată:
-
Criteriile majore se bazează pe următoarele constatări clinice: prurit cronic; eczeme faciale şi extensorii cu
caracter acut/subacut la sugari şi copii sub 2 ani sau eczeme lichenificate flexorii cu carecater subacut/cronic la
copii peste 2 ani, adolescenţi şi adulţi; evoluţie cronică şi/sau recidivantă; istoric personal sau familial de
atopie (astm bronşic, rinită/conjunctivită alergică, dermatită atopică).
 1. Pacientul de 15 ani face dermatita atopică din mică copilarie ultima acutizare fiind observată o
săptămănă in urmă. Obiectiv: plăci eritemato-edematoase, pruriginoase, zemuinde, acoperite de vezicule,
eroziuni, excoriații. Indicați criterii diagnostice majore pentru maladia dată:
A. dermografismul alb;
B. xeroză;
C. anamneza eredo-colaterală pozitivă;
D. prurit accentuat;
E. eczema cu evoluție cronică și recidivantă.

54.Debut după o infecție respiratorie acută, insoțită de febră la un adult de 18 ani. Alegeți cauza cea mai
probabilă a acestor leziuni orale.
 a) Stafilococulauriu.
b) Virusul herpes simplex tip 2
c) Virusulvaricelo-zoosterian
d) Virusul herpes simplex tip 1
e) Streptococulβ-betahemolitic

55.Definiți expresiile clinice ale sifilisului primar:

a) tonzilită eritematoasă
b) șancru dur
c) papule erozive
d) adenopatie regională
e) limfangită specifică

56.Denumiţi leziunea morfologică secundară din imagine cu descrierea corespunzătoare – excrescenţe

papilomatoase grupate:
a) Cicatricea
b) Vegetația
c) Lichenificarea
d) Ulcerația
e) Eroziunea

57.Denumiți leziunea morfologică primară din imagine cu descrierea corespunzătoare – leziune cavitară
proeminentă cu conţinut fluid, dimensiuni mai mari de 0.5 cm, localizată epidermal şi/sau subepidermal:

a) Tubercul
b) Vezicula
c) Nodozitatea
d) Bula
e) Pustula

58Denumiţiți leziunea morfologică secundară din imagine cu descrierea corespunzătoare – o pierdere de

substanţă superficială ce interesează epidermul
a) Excoriația
b) Crusta
c) Lichenificarea
d) Ulcerația
e) Eroziunea

59Dermatoză pruruginoasă, parazitară, caracterizată prin leziuni lineare (situate perechi), frecvent
complicată de piodermie se numește:

1. Indicați dermatoză pruruginoasă frecvent complicată de piodermie:

A. Lichen plan
B. Scabie
C. Psoriazis
D. Sclerodermia
E. Toate cele enumerate

60.Determinati leziunea primara din imagine

a) Vezicula
b) Pustula
c) Papula
 d) Urtica
e) Macula

61.Diagnosticul diferențial al alopeciei sifilitice se efectuează cu următoarele maladii:

a) Microsporia
b) Tricofiția
c) Alopecia areată
d) Psoriazis
e) Alopecia androgenică

62.Diagnosticul diferențial al condiloamelor late sifilitice se face cu următoarele maladii:

-
12. Diagnosticul diferențial al condiloamelor late sifilitice se face cu următoarele maladii:
A. Сondiloamele acuminate
B. Varicii hemoroidali
C. Șancrul moale
D. Pemfigusul vegetant
E. Psoriazisul

63.Diagnosticul diferențial al leucomelanodermiei sifilitice se face cu următoarele maladii:

-
Diagnosticul diferenţial se face cu vitiligo-ul, pitiriazisul versicolor, pitiriazisul simplex, psoriazisul,
parapsoriazisul în stadiul formării maculelor acromice.
64.Diagnosticul diferențial al sifilidelor papuloase lenticulare cu localizare indicată se face cu următoarele
maladii:
1. Diagnosticul diferențial al sifilidelor papuloase lenticulare cu
localizare indicată se face cu următoarele maladii:
A. Psoriasis
B. Lichenul plan;
C. Lichenul simplex
D. Prurigo
E. Tinea mannum

65.Din punct de vedere clinic în dermatita herpetiformă Duhring se constată:

-
MANIFESTĂRILE CLINICE:
• bule tensionate pe un fond de eritem şi edemaţie
• urtice şi papule pe fond eritematos
• vezicule tensionate pe fond de eritem şi edemaţie
• eroziuni, cruste, excoriaţii, pigmentaţii

DISTRIBUŢIA ERUPŢIEI:
• părţile extenzorii ale membrelor
• spate, fese, scalp
• pe faţă, membre-părţile extenzorii
• in plicile axilare, inghinale

SIMPTOMELE SUBIECTIVE:
• prurit intens
• usturime
• durere
• Inţepături, parestezii

66.Din punct de vedere histologic absența stratului granulos se constată în maladia caracterizată prin
prezența scuamelor aderente, dispuse simetric pe aproape întreagă suprafaţa cutanată, mai pronunţate pe
zonele de extensie, cu excepţia marilor pliuri; se constată defectul genetic al filagrinei:
-
Ichtioza vulgară (pag 232 din carte)
67.Distingeţi dermatoza pruiriginoasă cu leziuni de vezicule perlate grupate în perechi:
a) Pediculoză
b) Der matită atopică
c) Scabie
d) Der matita her petifor mă Duhr ing
e) Psor iazis

68.Expresia clinică a leziunilor papuloase în sifilis:

1. Expresia clinică a leziunilor papuloase în sifilis:

A. reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie), dure la palpare, indolore, înconjurate de un
guleraș scuamos Biett
B. simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, de culoare roză, acoperite de scuame lamelare la
detașarea cărora se constată roua sângerândă
C. pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase, ombilicate central, cu o
rețea albicioasă pe suprafața
D. foliculare situate pe un teren eritematos și asociate de telangioectaziile
E. formă conică, de culoare roșie-brună, dimensiuni mici, consistență fermă, acoperite cu cruste galben-
cenușii, aderente, care acoperă ulcerațiile crateriforme
 69.Expresia clinică ale alopeciei sifilitice:
Alegeți expresia clinică pentru alopecia sifilitică:
A. plăci alopecice (rărirea părului), margini rău delimitate, tegument
intact, aspect neregulat asemănător cu "stofa mâncată de molii";
B. plăci alopecice lipsite complet de păr, margini bine delimitate, ovolar-
rotunde, tegumentul neschimbat, ,,semn de exclamare” pozitiv;
C. plăci alopecice rotunde, unice, cu suprafața scuamoasă, părul rupt la 5-
8 mm de la emergență, hiperkeratoză foliculară pronunțată;
D. plăci alopecice mici, rotunde, multiple, cu suprafața scuamoasă, părul
rupt la 0-2 mm de la emergență;
E. leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene
in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci.

70.Femeie de 33 ani. Leziuni sub formă de tubercule, de culoare roz-gălbuie, consistenţă moale,
nedureroase, cu suprafaţa netedă şi lucioasă. diametru de 3-4 mm, la diascopie fenomenul „jeleului de
mere” pozitiv. Poate evolua spre ulcerare cu formarea”cicatriclor inperfecte”. Numiți formă de tuberculoză
cutanată:
a. scrofulodermă
b. șancru tuberculos
c. eritem indurat Basin
d. lupus vulgar
e. tuberculoza verucoasă
71.Goma este prezentă în sifilis:

14. Goma este prezentă în sifilis:

• Primar
• Secundar
• Terțiar
• Latent recent
• Latent tardiv

72.Goma sifilitică este caracteristică pentru sifilisul:

10. Goma sifilitică este caracteristică pentru sifilisul:

A. Primar
B. Secundar
C. Terțiar
D. Congenital
E. Latent
 73.Indicați afecțiunea micotică care se poate complica cu
alopecie cicatriceală:

1. Indicați afecțiunea dermatofitică care se poate

complica cu alopecie cicatriceală:
A. microsporia
B. tricofiția
C. epidermofiția
D. pitiriazisul versicolor
E. rubromicoza

74.Indicați aspectul clinic caracteristic al scuamelor pentru ihtioza x-lincată:

-
tabloul clinic este asemănător cu ichtioza vulgară, dar cu extinderea leziunilor mai vastă şi o evoluţie mai gravă;
cele mai afectate arii sunt partea laterală ale trunchiului şi abdomenul; scuamele sunt de dimensiuni mari (1-3
cm), poligonale, aderente, de culoarea gri-brună, cu un aspect „murdar”, hiperkeratoza observându-se şi în
pliuri, faţă şi gât; se constată distribuţia lineară a scuamelor pe trunchi, iar pe alte zone scuamele au aspect
“mozaic”; se observă o descuamaţie evidentă la nivelul scalpului, firele de păr fiind rare.
75.Indicați aspectul clinic caracteristic al scuamelor pentru ihtioza vulgară:
-
scuamele sunt frecvent de mici dimensiuni, cu contur neregulat, uscate, grupate în plăci mici, aderente central
şi cu margini mai ridicate, realizând aspect de „solzi de peste”, termen provenit din grecescul ichthys; culoarea
scuamelor variază de la alb la grinegru, iar diametrul între 1 mm şi 1 cm; în general, scuamele sunt mai
abundente pe membrele inferioare şi regiunea toraco-dorsală; la nivelul feţei scuamele sunt mai reduse din
cauza secreţiei sebacee crescute.
76.Indicați aspectul lezional caracteristic al rozeolei sifilitice:
3)Ce reprezintă rozeola sifilitică din punct de vedere clinic:
a) leziuni papuloase proeminente, pruriginoase, localizate pe trunchi, palme şi plante
b)macule vasculare, 5-15 mm în diametru, roz-pale, subiectiv asimptomatice, fără descuamație, dispar la
vitropresiune
c) macule hemoragice cu aspect de purpură palpabilă
d) leziuni pustuloase localizate pe părţile laterale ale trunchiului, având un infiltrat subiacent
e) vezicule transparente pe fundalul eritematos, localizate în proiecţia nervilor intercostali

sau
310)Manifestările clinice caracteristice pentru rozeola sifilitică:

a) macule vasculare neinflamatorie (telangiectazii)

b) macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-15 mm
c) macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 cm
d) macule hemoragice
e) macule discromice

77.Indicați cauza cea mai probabilă a acestor leziuni papuloase pendulate, nedureroase.
-
Posibil molluscum contagiosum(pag131 carte)
78.Indicati ce modificare histopatologica din imagine, este prezenta la nivelul dermului:

a. infiltrat limfocitar perivascular

b. degenerescenţă fibrinoidă
c. papilomatoză
d. depuneri amiloide
e. degenerescenţa vacuolară

79.Indicati ce strat al epidermului este marcat in imaginea histologica:

f. cornos
g. lucid
 h. granulos
i. spinos
j. bazal

80.Indicați cea mai frecventă forma clinică de ihtioză vulgară caracterizată prin prezența scuamelor mici
lamelare fixate de pielea uscată, aspră, îngroșată:
-
Xerodermia??
81.Indicați cea mai precoce și frecventă manifestare în
sifilisul secundar:
4. Indicați cea mai precoce și frecventă manifestare în
sifilisul secundar:
A. condiloama lată
B. ectima
C. rozeola
D. alopecie
E. leucomelanodermie

82.Indicați dermatoză pruruginoasă frecvent complicată de piodermie:

2. Indicați dermatoză pruruginoasă frecvent complicată de piodermie:

F. Lichen plan
G. Scabie
H. Psoriazis
I. Sclerodermia
J. Toate cele enumerate

83.Indicați expresia clinică a leucomelanodermiei sifilitice:

 12. Pentru leucomelanodermia sifilitică sunt caracteristice:
A. macule acromice, pana la 1-2 cm în diametru, neconfluate, inconjurate de halou hipercromic
B. sunt pruriginoase
C. macule secundare hipopigmentate pe torace, având testul Baltzer pozitiv
D. sunt simetrice, preponderant pe părțile laterale ale gâtului
E. apar în primele două luni ale bolii
sau

21. Indicați leziunea primară caracteristică pentru leucomelanodermia sifilitică:

a) macula
b) bula
c) nodozitate
d) tubercul
e) papula

84.Indicați expresia clinică caracteristică pentru condiloma lată:

9) Indicați leziunea primară caracteristică pentru condiloamele late:
a) macula
b) bula
c) nodozitatea
d) tuberculul
e) papula

sau
762)Indicați localizările frecvente ale condiloamelor late:

a) torace
b) suprafeţe de extensie ale membrelor
c) limba
d) organe genitale
e) palme şi plante
85.Indicați forma candidozei mucoasei bucale prezentată în imagine:
1. (239)Indicați forma clinică de glosită candidozică caracterizată prin depozite albicioase:
 A. glosita atrofică
B. glosita aftoasă
C. glosita pseudomembranoasă
D. glosita romboidală
E. glosita scrotală

2. (240)Indicați forma clinică de glosită candidozică caracterzată prin zone de depapilare a mucoasei
limbii strălucitoare:
A. glosita atrofică
B. glosita hiperplazică
C. glosita pseudomembranoasă
D. glosita romboidală
E. glosita viloasă
 3. (241) Indicați forma clinică de glosită candidozică caracterizată prin zone circumscrise de culoare albă,
ușor infiltrate.
A. glosita atrofică
B. glosita hiperplazică
C. glosita aftoasă
D. glosita romboidală
E. glosita viloasă

86.Indicați forma clinică de ihtioză caracterizată prin prezența scuamelor aderente central și cu margini
mai ridicate, leziunile sunt dispuse simetric pe aproape întreagă suprafaţa cutanată, mai pronunţate pe
zonele de extensie, cu excepţia marilor pliuri; se constată defectul genetic al filagrinei.
-
Ihtioza vulgara (pag232)
87.Indicați forma clinică de ihtioză în patogenia căreia se constată defectul genetic a steroid-fosfatazei:
-
Ichtioza X-lincată
88.Indicați formă clinică de piodermie caracterizată printr-o inflamație a treimii superioare a folicului
pilos:
-
Stafilocociile foliculare.foliculitele superficiale – impetigo Bockhart;
89.Indicați forma clinică de stafilococie acută, superficială şi contagioasă, întâlnită mai frecvent la copiii
mici (imagine), având și forme extinse la nou-nascuți numite pemfigus epidemic:
-
Impetigo bulos stafilococic
90.Indicați forma clinică de Tinea pedis prezentată în imagine:
-
Clinic Sunt descrise trei formele clinice de Tinea pedis:
• forma intertriginoasă – caracterizată prin afectarea spaţiilor interdigitale plantare I şi IV (Trichophyton
mentagrophytes var. interdigitale şi Epidermophyton floccosum) sau a tuturor spaţiilor interdigitale
(Trichophyton rubrum); epidermul afectat se prezintă albicios, macerat, cu suprafeţe eritematoase, erozive,
umede şi fisuri dureroase; zona periferică macerată se acoperă de vezicule dishidrozice; în sezoanele calde
leziunile se pot extinde în regiunea plantară şi faţa dorsală a piciorului; leziunile sunt pruriginoase şi uneori
dureroase.
• forma dishidrozică (mai rara)– prezintă leziuni eritemato-veziculoase, dispuse în plăci şi placarde, cu o
evoluţie excentrică şi margini policiclice; uneori leziunile sunt discrete prezentate de descuamări şi fisuri, iar
alteori pot lua aspectul inflamator violent cu edem important, apariţia de leziuni buloase şi dureroase,
mergând până la încapacitatea funcţională; leziunile se localizează, de obicei, simetric, interesând ambele
picioare cu sediul la nivelul spaţiilor interdigitale, marginile plantare antero-laterale şi în scobitura plantară;
localizarea de predelecţie este bolta plantară; agravarea maladiei survine în anotimpul cald; se complică cu o
infecţie bacteriană, eczematizare şi alergide la distanţă (michide).
• forma uscată, scuamoasă (hiperkertozică) – cu evoluţie predominant cronică şi rebelă la tratament, se
caracterizează prin placarde discret eritematoase, hiperkeratozice şi fisuri dureroase; se localizează în punctele
de sprijin ale tălpii (la nivelul călcâiului, pe marginile laterale, capul metatarsienilor, etc), fiind însoţită de o
descuamare maruntă, furfuracee (făinoasă).

91.Indicați forma de piodermită streptococică caracterizată prin placi dureroase, erozive, acoperite de
cruste purulente melicerice, situate pe un teren eritematos:
-
Impetigoul streptococic contagios Tilbury-Fox
Cheilita streptococică (comisurita angulară, perleşul).
Intertrigoul streptococic
92.Indicați infecție piogenică profundă a pielii caracterizată prin formarea de ulcerații acoperite cu cruste
presate aderente:
-
Ectima
93.Indicați leziunea morfologică primară din imagine cu descrierea corespunzătoare – leziune cavitară
proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni mai mici de 0.5 cm, localizată exclusiv în epiderm:

a) Maculă
b) Veziculă
c) Tubercul
d) Bulă
e) Pustula

94.Indicați leziunea morfologică secundară din imagine cu descrierea corespunzătoare (depozite pe

suprafaţa pielii rezultate din uscarea unor serozităţi existente):
a) Crusta
b) Excoriația
c) Maculă secundară
d) Scuama
e) Eroziune

95.Indicați leziunile elementare primare din imagini:

a) Maculă
b) Papulă
c) Eroziune
d) Pustulă
e) Urtică

1. (365) Alegeți leziunile elementare primare vizate în imagini:

 f) Papula
g) Bula
h) Pustula
i) Vezicula
j) Nodul

96.Indicați leziunile specifice pentru scabie:

A. leziuni de tip prurigo
B. leziuni lineare marginite de o eroziune scuamoasă şi veziculă perlată
C. leziuni de grataj(excoriații)
D. plăci urticariene
E. pseudolimfoame

97.Indicați maladia caracterizată prin un debut acut, caracterul sezonier, leziunile rotunde, bine
delimitate, de culoare roșu-violet, constituite dintr-o zonă centrală veziculo-buloasă, urmată de un halou
infiltrativ (papulos) și cel periferic eritematos:
-
Eritem polimorf, forma minora, forma veziculo buloasa „herpes iris„

98.Indicați maladia ereditară caracterizată printr-o fragilitate deosebită a tegumentelor și mucoaselor,

manifestând bule după cel mai mic traumatism sau apărând spontan:

A. Pemfigus vulgar
B. Epidermoliza buloasă
C. Epidermonecroliză
D. Eritrodermia ihtioziformă Brocq
E. Eritrodermia exfoliativă Ritter

99.Indicați maladiile granulomatoase care sunt diferențiate cu sifilidele tuberculoase prezentate în

imagine:
-
Diagnosticul diferenţial se face cu lupusul vulgar şi lepra.
Limfogranulomatoza inghinală benignă (maladia Nicolas-Favre)
100.Indicați manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:
A. aspect strălucitor;
B. dureros;
C. secreții purulente;
D. culoarea roșie-aramie;
E. marginile ușor ridicate

101.Indicați manifestările cutaneo-mucoase sugestive pentru sifilisul congenital al nou-născutului:

-
2. Manifestările sugestive cutaneo-mucoase pentru sifilis congenital al
nou-născutului sunt:
A. pemfigusul palmo-plantar al nou născutului;
B. infiltraţia Hohsinger;
C. rinita sau coriza sifilitică;
D. sifilidele papuloase;
E. eritrodermia Ritter von Rittersheim

Sifilisul congenital al nou-născutului

Manifestările clinice apar, de obicei, în parcursul primelor 2 luni de viaţă. La aceşti copii se constată facies senil,
subponderabilitate, anorexie cu vărsături repetate, malformaţii congenitale.
Manifestările sugestive cutaneo-mucoase pentru sifilis congenital al nou-născutului sunt:
- sifilidele buloase (pemfigusul palmo-plantar al nou născutului) – sunt prezente de la naştere sau apar în
primele 2-3 zile, se manifestă sub formă de bule cu localizare palmo-plantară, cu lichid serocitrin sau
hemoragic, în care se pot pune în evidenţă spirochete; când bulele se rup, apar leziuni erozive, care se acoperă
în scurt timp de cruste;
- sifilidele infiltrative (infiltraţia Hohsinger) – se localizează de regulă perinazal, peribucal sau perianal, sub
forma unor plăci infiltrative şi eritematoase; apar de cele mai multe ori la 2-3 luni de la naştere, formând
fisurile peribucale şi perianale, se vindecă greu şi lasă cicatrici radiare sau ragade, acestea constituind
adevăratele stigmate pentru sifilis congenital (Robinson-Fournier);
- rinita sau coriza sifilitică – apare la 2-3 săptămâni de la naştere fiind un semn precoce de sifilis congenital al
nou-născutului; se manifestă prin mucoasa nazală congestionată, erodată, acoperită de cruste, care obturează
nările şi fac respiraţia dificilă; din leziunile nazale se pun relativ uşor în evidenţă spirochete; uneori leziunile
distrug cartilajele şi pot produce perforări de sept nazal;
- laringita sifilitică – manifestată prin voce răguşită, se datorează localizării la acest nivel a unor sifilide;
- sifilidele papuloase – au diferite forme şi apar în număr diferit, cu localizări diverse – membre, faţă, fese,
trunchi, uneori pot fi erodate şi se asociează cu pustulizare şi zemuire; la sfârşitul anului în regiunea perianală
se observă fisuri, mai rar – condiloame late.

102.Indicați mărimea papulelor:

26. Indicați mărimea papulelor:
A. miliară;
B. lenticulară;
C. numulară;
D. în plăci;
E. nici unu din cele enumerate.

1 521 Indicați mărimea papulelor:

0 In Wikipedia am gasit <1 cm
2
1 530 1. Indicati modificarea histopatologica in stratul cornos al
0 epidermului, prezentată pe imagine:
3 Indicatimodificareahistopatologica in stratulcornos al
epidermului, prezentatăpe imagine:
 a. acantoza
b. spongioza
c. ortokeratoza
d. parakeratoza
e. exocitoza

1 531 Indicati modificarea histopatologica in stratul granulos al

epidermului, prezentată pe imagine:
0
2. Indicatimodificareahistopatologica in stratulgranulos al
4
epidermului, prezentatăpe imagine:

a. hiperkeratoza
b. agranuloza
c. acantoza
d. granulomatoza
e. hipergranuloza

1 532 Indicati modificarea histopatologica in stratul spinos al epidermului,

prezentată pe imagine:
0
3. Indicatimodificareahistopatologica in stratulspinos al
5
epidermului, prezentatăpe imagine:
 a. spongioza
b. acantoza
c. exocitoza
d. acantoliza
e. diskeratoza

1 533 Indicati modificarea histopatologica in stratul spinos epidermal din

imagine:
0
4. Indicatimodificareahistopatologica in stratulspinos epidermal
6
din imagine:

a. spongioza
b. exocitoza
c. acantoza
 d. acantoliza
e. diskeratoza

1 581 Indicați semnele clinice caracteristice pentru scabie:

0 A. papule plate, poligonale, strălucitoare, ombilicate
7 B. vezicule grupate și șanțul acarian
C. prurit sever cu exacerbare nocturnă
D. localizarea în spațiile interdigitale ale mâinilor, zonele
articulațiilor,
abdomen, fese
E. semnul Wickham pozitiv

1 582 Indicați semnele clinice caracteristice pentru vitiligo:

0 Maladia debuteaza lent, mai rar acut. Apar macule mici, hipo-
8 sau depigmentate, alb-sidefii, bine delimitate- configuratie
neregulata, polilobara, uneori rotund-ovalara. Se pot localiza
oriunde, la inceput pe zonele fotoexpuse (dosul miinolor,
articulatia pumnului, antebrate, periorbital, peribucal, git), apoi si
pe cele nonexpuseb (trunchi, organe genitale), de obicei pe
ambele parti ale corpului in aproximativ acelasi loc. Marimea lor
variaza de la 2-3mm pina la citiva cm in diametru. Nu sunt
dureroase sau pruriginoase, poate sa apara fenomenul Koebner.
La periferia leziunilor se dezvolta un halou hiperpigmentat. Parul
din zonele afectate poate devein cu timpul amelanotic (alb).
Evolutia este cronica, focarele marindu-se treptat, pe alocuri
conflueaza.
1 594 Indicați semnele sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică
(dermolitică):
0
150. 616. (689)Indicați semnele clinice sugestive pentru
9
epidermoliza buloasă distrofică:
a) apariția spontană a bulelor
b) afectarea mucoaselor
c) anomalii dentare şi unghiale
d) cicatrici deformante, milium, mutilaţii
e) semnul Nicolsky – negative
1 595 Indicați semnul clinic caracteristic pentru furunculul antracoid:
1 Clinic: carbuncul (furuncul antracoid) este constituit din mai
0 multe furuncule, formând un placard pseudotumoral de
dimensiuni mari; între foliculite se formează fistule, necroza
fiind evidentă; eliminarea dopurilor necrotice este aproape
concomitentă, aspectul clinic fiind numit "scurgere în
stropitoare"; o necroză masivă formează ulceraţia crateriformă;
se localizează frecvent pe ceafă, umeri, coapse; se asociază cu
alterarea stării generale de tip septic şi cu adenopatie regională.
1 596 Indicați semnul clinic caracteristic pentru scabie:
1 3. Indicați semnele clinice caracteristice pentru scabie:
1 F. papule plate, poligonale, strălucitoare, ombilicate
G. vezicule grupate și șanțul acarian
H. prurit sever cu exacerbare nocturnă
I. localizarea în spațiile interdigitale ale mâinilor, zonele
articulațiilor,
abdomen, fese
J. semnul Wickham pozitiv

1 601 Indicați stadiul sifilisului dobândit în care sunt observate leziunile

papuloase palmo-plantare:
1
A. primar
2
B. latent recent
C. secundar
D. tertiar
E. latent tardic

1 604 Indicați stadiul sifilisului dobândit pentru care sunt caracteristice

erupții papuloase vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente,
1 rotunde, cu suprafaţa plată, erodată şi zemuindă, localizate
3 predominant în pliuri:
4. )Indicați stadiul sifilisului dobândit pentru care sunt
caracteristice erupții papuloase bucale vegetante, de
dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, bine
delimitate, cu suprafaţa plată, erodată şi zemuindă:
A. primar
B. secundar
C. terțiar
D. latent recent
E. latent tardiv
1 634 Indicați topicele eficace în tratamentul scabiei:
1 Dintre substantele antiscabioase mai frecvent folosite sunt:
4 lindanul 1% la adulti; unguent cu sulf precipitat 10-33% pentru
adulti si 5-15 % pentru copii; benzoatul de benzyl 20% pentru
adulti si 10% pentru copii (poaate produce reactii iritative);
permetrina 5% (efficient in aplicatii unice); crotamiton 10%-
pentru tratamentul scabiei la copii; malation 0,5%
(contraindicate la copii si gravide).
Se administraza si metoda Demianovici cu Solutia nr.1- tiosulfat
de sodium 60% (copii sub 10 ani- 20-30%), apoi dupa 5-19
minute se aplica Solutia nr2- acid clorhidric concentrate 6 %
(copii sub 10 ani-3&), se repeat timp de 5-7 zile.

1 638 Indicați varietățile sifilidelor tuberculoase:

1
5
1 647 Infecţie piococică foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
se numește:
1
4. Infecţie piococică foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre
6
necroză se numește:
A. foliculită
B. ectima
C. intertrigo
D. furuncul
E. impetigo

1 649 Inflamaţie purulentă acută sau cronică la nivelul treimii superioare a

folicului pilos se numește:
1
Impetigo Bockhart (osteofoliculita)
7
1 652 Intitulaţi leziunea morfologică primară din imagine cu descrierea
corespunzătoare – leziune cavitară, superficială sau profundă,
1 proeminentă, circumscrisă, cu conţinut purulent:
8 2. 44.(52) Intitulaţi leziunea morfologică primară din
imagine cu descrierea corespunzătoare –
leziunecavitară, superficială sau profundă, proeminentă,
circumscrisă, cu conţinut purulent:
 a) Urtica
b) Vezicula
c) Macula
d) Pustula
e) Bula

1 653 Intitulaţi leziunea morfologică secundară din imagine cu descrierea

corespunzătoare – o pierdere profundă de substanţă, care afectează
1 atât epidermul, cât şi dermul, producându-se cicatrici:
9 1. 37.(44) Intitulaţi leziunea morfologică secundară din
imagine cu descrierea corespunzătoare – opierdere
profundă de substanţă, care afectează atât epidermul,
cât şi dermul, producându-se cicatrici:

a) Excoriația
b) Crusta
c) Lichenificare
d) Ulcerația
e) Eroziunea

1 654 Într –o familie 2 frați suferă de ihtioză, leziunile fiind observate de la

naștere. Obiectiv: scuamele aderente pe toată suprafața, poligonale,
2 distribuite liniar și separate de fisuri, avănd un aspect «murdar»; se
0 constată un defect genetic al steroid-fosfatazei - indicați forma
clinică de ihtioză:
Ihtioza X-lincata
1 655 La examenul clinic al unui pacient cu lupus eritematos cronic
discoidal sa efectuat detașarea scuamei. Alegeți semnele prezente
2 pe imajine corespunzătoare situației.
1 menul clinic al unui pacient cu lupus eritematos cronic discoidal sa efectua
. Alegeți semnele prezente pe imajine corespunzătoare situației.
a) Auspitz
b) ”coajei de lămâie”
c) Besnier-Meșcerski (asta tot se intilneste in lupus insa elinseamna
„detasarea dureroasa”; noi durerea nu o putem vedem
pe imagine )
d) Kӧbner
e) ”tocului dezbinat”

1 656 La o pacientă de 20 ani se observ pe gât macule hipopigmentate pe

fundal hiperpigmentat. THHA 4+; RPR 4+. Care poate fi diagnostic
2 prezumtiv?
2 Sifilis secundar??
1 657 La o pacientă de 44 ani după administrarea paracetamolului au
apărut brusc plăci urticariene, de culoare roșie, elastice la palpare.
2 Indicați semnele clinice caracteristice pentru urticarie acută:
3 Urticaria se caracterizeaza prin leziuni monomorfe (urtica sau
papula urticariana), cu margini bine delimitate, edematoase, de
culoare diversa (rosie, roz-pal, liliachie sau alba), migratorii,
tranzitorii, intens pruriginoase, cu dimensiuni variabile (pitici
sau gigante), iar ca forma- rotund-ovalare, figurate, inelare.
La palpare uritcele au o consistent elastic; uneori placa
urticariana are o evolutie excentrica, cu marginile mai pronuntate
si mai rosii, iar central mai palid si mai plat; in citeva ore
elementele eruptive se resorb fara urme, dar altele apar, astfel,
eruptia se poate mentine saptamini, luni sau ani. La unii bolnavi
eruptia evolueaza in pusee successive, dupa o perioada de liniste
aparind un nou puseu.
Cel mai de urticele apar pe trunchi, dar pot fi localizate in zonele
cu tesut lax (pleoape, buze, regiunea genitala), prezentind un
edem masiv. Localizarea pe mucoase este rara, dar poate
determina tulburari importante; astfel cea laringiana duce la
aparitia disfoniei si starilor de asfixie. Localizarile palmo-
plantare si in pielea capului sunt intens pruriginoase, leziunile
fiind discrete, mai ferme.
Starea generala a pacientului in mare majoritatea cazurilor nu
este modificata, dar in formele generalizate si grave se insotesc
de tulburari digestive (varsaturi, diaree, dureri abdominale),
artralgii, mialgii, febra, cefalee.
Formele severe a urticariei au ca expresie clinica anafilaxia,
conditie de risc letal mediate de IgE, care poate asocial sau nu o
eruptive urticariana cutanata- angioedem Quincke, hipotensiune,
tulburari de ritm cardiac, bronhospasm.
1 658 La un copil de 10 luni a fost stabilit diagnosticul de ihtioză vulgară.
Indicați substratul genetic a maladiei:
2
Autosomal-domianta; Substratul afectarii (cromozomul)-
4 filagrina (1q21.3)
1 La un pacent de 25 ani pe limbă se observ plăci erozive, complet
nedureroase, bine delimitate, ovalare, acoperite de cu un depozit
2 pseudomembranos. Suferă de diabet zaharat. TPHA 4+. Care poate
5 fi diagnosticul?
6. La un pacent de
25 ani pe limbă se observ
plăci erozive, bine
delimitate, ovalare, cu un
depozit pseudomembranos.
Suferă de diabet zaharat.
TPHA 4+. Care poate fi
diagnosticul?
659 A. candidoza
B. sifilis
C. lichenul plan
D. psoriazis
E. eritem polimorf
F.

1 660 La un pacient cu psoriazis, peste 9 zile după o injurie mecanică au

apărut leziuni papuloase tipice. Indicați semnul respectiv.
2
La un pacient cu psoriazis, peste 9 zile după o injurie mecanic
6
au apărut leziuni papuloase tipice Indicați semnul respectiv.
a) Besnier
b) Auspitz
c) Besnier-Meșcerski
d) Kӧbner
e) Wikham

1 661 La un pacient de 17 ani se observ leziuni la nivelul pliurilor de flexie

asociate cu prurit de intensitate extremă. Face dermatita atopică din
2 mică copilarie. Indicați leziunile cutanate caracteristice:
7 Dermatita atopică la copil după 3 ani, adolescent şi adult: se
manifestă prin eczemă subacută/cronică a pliurilor de flexie
(ulnare, poplitee, axilare), a regiunilor latero-cervicale, a feţelor
dorsale ale mâinilor şi picioarelor.
În vârstele respective se pot constata o serie de forme
particulare de dermatită atopică: dermatita atopică a scalpului –
leziuni inflamatorii minime acoperite de scuame pitiriaziforme şi
cruste hemoragice mici, secundare gratajului; dermatita atopică
a pavilionului urechii – asemănător impetigoului retroauricular
 cu tegumente eritematoase, leziuni de grataj şi fisuri; dermatita
atopică a buzelor – buzele sunt eritematoase, fisurate şi se
descuamează (cheilita sicca), modificări care se extind şi la
tegumentele periorale, aspect de eczemă a „buzelor linse”;
pulpita fisurară – afectarea degetelor, inclusiv şi pe partea
dorsală, interesarea repliului unghial determină onicodistrofie;
dermatita plantară juvenilă – o formă particulară de dermatită
atopică întâlnită la copii, exacerbările se produc, de obicei,
iarna, trebuie diferenţiată de tinea pedis; eczema mamelonară –
aspect tipic de eczemă areolară întâlnită la adolescente şi femei
tinere, inclusiv în lactaţie; eczema-prurigo Besnier – dermatita
atopică cu leziuni de prurigo (papulo-vezicule pruriginoase),
situate mai ales pe zonele de extensie ale membrelor;
neurodermita circumsrisă sau difuză – placarde lichenificate
care asociază prurit intens şi dermografism alb.
1 662 La
un
2 paci
8 ent
de
19
ani
pe
limb
ă se
obse
rv
plăci
depa
pilat
e,
îndol
ore,
bine delimitate limba luând aspect de "plăci în livadă cosită". TPHA
4+. Care poate fi diagnosticul?
5. La un pacient de 19 ani pe limbă se observ plăci depapilate,
bine delimitate limba luând aspect de "plăci în livadă cosită".
TPHA 4+. Care poate fi diagnosticul?
A. candidoza
B. sifilis
C. lichenul plan
D. psoriazis
E. eritem polimorf
1 663 La un pacient de 23 ani se observ macule eritematoase, rotund-
ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-aprins, cu diametrul de 5-
2 15 mm, nereliefate, fără descuamaţie, nepruriginoase, dispăr la
9 vitropresiune, localizate predominant pe torace (feţele antero-
laterale). Testul Baltzer negativ. VDRL 4+. Indicați maladia pentru
care sunt caracteristice erupții maculoase susnumite.
Rozeola sifilitica in sifilisul secundar
1 664 La un pacient de 34 ani pe scalp
se observ plăci alopecice, firele
3 de păr fiind rărite, margini rău
0 delimitate, tegumentul
neschimbat, cu un aspect
neregulat asemănător cu
"stofa mâncată de molii". TPHA
4+. Indicați maladia
pentru care este
caracteristică expresia
clinică susnumită.
La un pacient de 34 ani pe
scalp se observ plăci
alopecice, firele de păr fiind
rărite, margini rău
delimitate, tegumentul
neschimbat, cu un aspect
neregulat asemănător cu "stofa mâncată de molii". TPHA 4+.
Indicați maladia pentru care este caracteristică expresia clinică
susnumită.
A. psoriazis
B. alopecia areată
C. microsporia
D. tricofiția
E. sifilis

1 665 La un pacient de 42 de ani cu sclerodermie liniară a frunții, procesul

a progresat pe față cu dezvoltarea hemiatrofiei faciale. Indicați
3 sindromul respectiv.
1 La un pacient de 42 de ani cu sclerodermie liniară a frunții,
procesul a progresat pe față cu dezvoltarea hemiatrofiei faciale
Indicați sindromul respectiv..
a) CREST
b) Parry-Romberg
c) Ramsay Hunt
d) Lyell
e) Stevens-Johnson
1 666 La un pacient de 9 ani la nivelul mucoasei orale și labiale se observ
leziuni sângerânde acoperite de cruste hemoragice asociate de
3 starea generală gravă, febră ridicată, astenie, cefalee, artralgii, catar
2 oculo-nazal. Pe față și torace sunt prezente leziuni eritemato-
papuloase și veziculo-buloase, rotunde, pe alocuri aplatizate central.
Durata maladiei 2 zile debutul fiind acut. Indicați diagnostic
prezumptiv:
Sndr Steven-Jonson
1 667 La un pacient la nivelul palmelor se observ leziuni papuloase
reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie), dure la
3 palpare, indolore, înconjurate de un guleraș scuamos. Bolnavul a
3 fost depistat prin un control medical. TPHA 4+. Care poate fi
diagnostic:
15. La un pacient la nivelul palmelor se observ leziuni
papuloase, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă
(arămie), dure la palpare, indolore, înconjurate de un
guleraș scuamos Biett. TPHA 4+. Care poate fi
diagnosticul?
A. Psoriazis
B. Sifilis
C. Tinea manum
D. Lichen plan
E. Veruci vulgare
1 673 Leziunea morfologică din imagine care obiectivează pruritul este:
3 1. 51.(69) Leziuneamorfologică din imagine care
4 obiectiveazăprurituleste:

a) Fisur a
b) Ulceraţia
c) Er oziunea
d) Excor iaţia
e) Hiperpigmentatia

1 675 Leziunile cutanate primare, infiltrative, proeminente, circumscrise,

cu sediul în epidermul sau dermul superficial, se rezorb fără cicatrici
3 se numesc:
5 Papula
1 680 Leziunile papuloase lenticulare care prin rezorbție formează un
guleraş descuamativ periferic, "gulerul lui Biett", sunt caracteristice
3 pentru:
6 Sifilide papuloase lenticulare in Sifilisul secundar
1 681 Leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare
roșie-inchisă (arămie), dure la palpare, indolore, infiltrate,
3 înconjurate de un guleraș scuamos (Biett) sunt caracteristice pentru:
7 Sifilide papulase lenticulare in Sifilisul secundar
1 689 Macule de dimensiuni peste 1 cm, dispar la digitopresiune şi reapar
după înlăturarea acesteia, produse prin congestie vasculară locală se
3 numesc:
8 Eritem
1 690 Macule punctiforme produse prin exrtavazarea hematiilor în derm
sau ca urmare a unor defecte de coagulare se numesc:
3
Petesii
9
1 691 Macule rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-aprins,
nereliefate, fără descuamaţie, nepruriginoase, dispar la
4 vitropresiune, localizate predominant pe torace (feţele antero-
0 laterale) sunt caracteristice pentru sifilisul:
Rozeola sifilitica (sifilide eritematoase)
1 696 Manifestările clinice caracteristice pentru adenopatia sifilitică sunt:
4 9. Manifestările clinice caracteristice pentru adenopatia sifilitică
1 sunt:
A. apare la 7-8 zile de la instalarea sifilomului primar
B. este regională şi, de regulă, unilaterală
C. nodulii sunt moi și dureroși la palpare
D. tegumentul adiacent este intact
E. are tendință de ulcerare

1 697 Manifestările clinice caracteristice pentru intertrigoul candidozic

4 sunt: Intertrigo candidozic: interesează pliurile interdigitale ale

2 mâinilor (mai des spaţiul al treilea) şi mai rar ale picioarelor,

precum şi pliurile submamare, axilare, sau inghinale; se
manifestă prin plăci eritemato-edematoase, bine delimitate, cu
contur neregulat, acoperite de epiderm subţire, roşu, macerat,
albicios, umed, ce se descuamează în lambouri, putând
prezenta fisuri, depozite albicioase, leziunile se întind periferic,
prezentând o erupţie papulo-veziculoasă, care se deschide şi
formează eroziuni sau se usucă şi detaşează, rămănând un
guleraş de descuamare. Afecţiunea este cel mai des unilaterală,
dar poate extinde la alte spaţii interdigitale, pe falange, pe
podul palmelor, luând o evoluţie centrifugă. Se pot implica şi
unghiile, apărând cu precădere un perionixis. Erupţiile sunt
însoţite de senzaţie de prurit şi/sau arsură. La sugari poate fi
afectată zona fesieră şi genitală sub formă de leziuni veziculo-
pustuloase pe fond eritematos, au marginile policiclice,
înconjurate de un guleraş scuamos şi leziuni satelite. Se
întâlnesc foliculite şi perifoliculite. Pot apărea şi leziuni
generalizate.
1 699 Manifestările clinice caracteristice pentru rupia sifilitică sunt:
4 Rupia syphiliticum are un aspect pustulo-ulcerativ,
3 asemănătoare cu ectima, diferenţiindu-se de forma crustei
(conică, pluristratificată). Ele debutează ca papulopustule
 răspândite, ce necrotizează în partea centrală, dând ulceraţii
acoperite de cruste concentrice, pluristratificate; are o evoluţie
lentă şi se rezorbă prin formarea cicatricei. Apare peste un an şi
mai târziu de la infectare. Se localizează la nivelul extremităţilor;
se relevă la indivizii HIV-pozitivi şi cu alte stări imunodeficitare.
Diagnosticul diferenţial se face cu piodermie rupioidă, rar
întâlnită.
1 702 Manifestările clinice sugestive în
epidermoliza buloasă distrofică sunt:
4
Indicați semnele clinice sugestive pentru
4
epidermoliza buloasă distrofică:
a) apariția spontană a bulelor
b) afectarea mucoaselor
c) anomalii dentare şi unghiale
d) cicatrici deformante, milium,
mutilaţii
e) semnul Nicolsky – negativ

ndicați semnele
sugestive
pentru
epidermoliza
buloasă
distrofică
(dermolitică):
A. bule mari, spontane, plăci erodate
B. afectarea mucoaselor
C. anomalii unghiale și dentare
D. semnul Nikolski negativ
E. cicatrici deformante

1 703 Manifestările clinice sugestive pentru intertigo-ul streptococic sunt:

4
5
 5. Alegeți
manifestările
clinice sugestive
pentru intertigo-ul
streptococic:
F. plăci
eritemato-
papuloase, bine
conturate,
infiltrate, de culoare roșie, suprafața
lucioasă, acoperite pe alocuri de scuame
lamelare, detașabile
G. plăci erodate, macerate, cu contur neregulat, cu depozite
albicioase și focare-
fiice adiacente
H. plăci eritemato-scuamoase, contur policiclic, margine
supranivelată, activă, cu
extindere progresivă periferică
I. plăci eritemato-erozive, cu contur difuz, acoperite de
cruste purulente melicerice
J. plăci erodate, acoperite de vegetații suculente, depozite
crustoase cenușii, miros fetid

1 704 Manifestările clinice sugestive pentru pemfigus vegetant sunt:

4 Se consideră ca o varietate a pemfigusului vulgar, deosebindu-
6 se prin predominarea elementelor vegetante, mai ales în pliuri,
şi o evoluţie mai benignă. Bulele în pemfigusul vegetant se
formează iniţial ca şi în pemfigusul vulgar, mai des pe
mucoasele cavităţii bucale, apoi se localizează în jurul orificiilor
naturale şi în pliurile cutanate (fosele axilare, regiunea
inghinală, sub glandele mamare, plicile interdigitale, zona
ombilicală, retroauricular). După deschiderea bulelor, care de
regulă, sunt mai mărunte decât în pemfigusul vulgar, pe
suprafaţa eroziunilor se formează vegetaţii suculente de culoare
roz-roşietică, consistenţă moale, de dimensiuni de la 0,2 până la
1 cm înălţime; suprafaţa lor este acoperită cu un depozit crustos
cenuşiu, seros sau purulent, degajă un miros fetid. Ulterior
eroziunile vegetante, contopindu-se, formează plăci masive,
suprafaţa lor devine cu timpul uscată, hiperkeratozică, fisurată;
la periferia lor şi la distanţă pot apărea pustule. Pe piele, în
 afara plicilor şi mucoaselor, vegetaţiile apar rar, evoluţia bulelor
pe aceste suprafeţe este similară acelor din pemfigusul vulgar,
dar în vecinătatea mucoaselor cu tegumente (buze, nas, organe
genitale, regiunea perianală) vegetaţiile au o prezenţă
constantă. La regresare vegetaţiile se usucă, sa aplatizează,
eroziunile se epitelizează, lăsând o hiperpigmentare reziduală.
Bolnavii acuză la dureri şi prurit de o intensitate variată.
1 706 Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic sunt:
4 Manifestarile clinice suggestive pentru sancrul dur sifilitic sunt:
A. aspect stralucitor;
7
B. Dureros
C. Secretii purulente
D. Culoare rosie-aramie
E. Marginile usor ridicate

1 712 Mecanismele patogenetice comune pentru eritem polimorf sunt:

4 Care sunt mecanismele patogenetice comune în eritemul
8 polimorf:
a) infecţios-alergic
b) psihogen
c) toxico-alergic;
d) tumoral
e) dismetabolic

1 719 Menţionaţi leziunea morfologică primară din imagine cu descrierea

corespunzătoare – leziune necavitară, exudativă, proeminentă, ce
4 reprezintă un edem circumscris al stratului papilar al dermului:
9 1. Menţionaţi leziunea morfologică primară din imagine
cu descrierea corespunzătoare – leziune necavitară,
exudativă, proeminentă, ce reprezintă un edem
circumscris al stratului papilar al dermului:

a) Papula
b) Urtica
c) Macula
d) Pustula
e) Bula
---------------------------------------------------------------------

1 720 Menţionaţi leziunea morfologică primară din imagine cu descrierea

corespunzătoare - leziune infiltrativă fermă, palpabilă, bine
5 delimitată, cu sediul în dermul profund şi/sau hipoderm:
0 1. ) Menţionaţi leziunea morfologică primară din imagine
cu descrierea corespunzătoare - leziune infiltrativă
fermă, palpabilă, bine delimitată, cu sediul în dermul
profund şi/sau hipoderm:

a) Papula.
b) Vezicula
c) Nodozitate
d) Bula
e) Tubercul
---------------------------------------------------------------------

1 721 Menţionaţi leziunea morfologică secundară din imagine cu descrierea

corespunzătoare – depozite de celule cornoase exfoliate:
5
1. Menţionaţi leziunea morfologică secundară din
2
imagine cu descrierea corespunzătoare – depozite de
celule cor noase exfoliate:

a) Crusta
b) Excoriația
c) Maculă secundară
d) Scuama
e) Fisura
-------------------------------------------------------------------
1 724 Microscopia directă în stomatita candidozică relevă:
5 Blastospori de candida
3

153 724 Microscopia directă în stomatita candidozică relevă:

A. pseudo-micelii (pseudo-hife)
B. filamente miceliene (hife);
C. artrospori
D. celule levurice înmugurite
E. coci
154 738 Numiți forma clinică de Tinea pedis prezentată în imagine:
b) eritemato-scuamoasă;
c) intertriginoasă;
e) dishidrozică.

155 739 Numiți leziunea morfologică primară din imagine cu descrierea

corespunzătoare – elevaţie palpabilă circumscrisă, proeminentă, având
caracter infiltrativ, localizată la nivelul epidermului și/sau dermului
superficial, eventual cu evoluţie pigmentară:
Papula
156 740 Numiți leziunea morfologică secundară din imagine cu descrierea
corespunzătoare – discromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei
leziunilor precedente:

a) Maculă hipopigmentară
b) Excoriație
c) Maculă hiperpigmentară
d) Scuame
e) Fisura
157 741 Numiți leziunea morfologică secundară din imagine cu descrierea
corespunzătoare – îngroşarea limitată a unei zone de tegument, constând
în accentuarea desenului cutanat:
 a) Cicatricea
b) Vegetația
c) Lichenificarea
d) Scuama
e) Eroziunea
158 742 Numiți leziunile primare indicate cu săgeți:

a) Maculă
b) Urtică
c) Veziculă
d) Bulă
e) Pustula
159 743 Numiți semnul sugestiv pentru lupusul vulgar care apare la diascopia
tuberculilor:

a) Asboe-Hansen
b de ”pară”
c) Wickham
d) "jeleului de măr"
e) Rumpell-Leede-Koncealovsk
160 744 O formă grupată, necrotică și profundă de afectare a mai multor foliculi
pilosi adiacenți, provocată de stafilococi, se numește:

A. furuncul
B. hidrosadenita
C. impetigo contagios
D. foliculită
E. furuncul antracoid
161 746 Opţiunile curative necesare în sindromul Lyell:
a) citostatice;
b) corticosteroizi în doze mari;
c) reechilibrare hidroelectrolitică;
d) detoxicare adecvată;
e) antibioterapie profilactică.
162 758 Pacient cu favus – indicați examenul clinico-paraclinic informativ pentru
confirmarea diagnosticului:
A. Macule neinflamatorii, cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea
părului
B. Plăci alopecice multiple, în focare mici sau mari, discret scuamoase,
cu contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa
scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8mm de la
emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame
galbene în formă de farfurie, având un miros neplăcut, comparat cu cel
al urinei de şoareci
E. Focare infiltrativ-purulente, care afectează ariile păroase ale scalpului
şi bărbii
163 759 Pacient cu macule acromice de dimensiuni variate, până la placarde mari,
policiclice; semnul Baltzer este pozitiv; fluorescența în lumina Wood
este galben-verzuie; în scuame sunt evidențiați spori rotunzi și filamente
scurte - indicați diagnosticul potrivit:
pitiriazisul versicolor
164 760 Pacient cu cheilita angulară piococică - indicați conduita de tratament
 local:
Crema cu antibiotic antistafilococic
165 761 Pacient cu foliculită profundă - indicați tratament local adecvat:
A. crioterapie
B. antiseptice
C. antibiotice topice
D. dermatocorticoizi
E. comprese umede reci
166 762 Pacient cu leziuni dureroase la nivelul comisurilor bucale - perleș.
Obiectiv: placi erozive, acoperite de cruste purulente melicerice, situate
pe un teren eritematos - stabiliți diagnosticul prezumtiv:
A. sifilis
B. streptococie;
C. candidoză
D. herpes simplex
E. lichen plan

167 763 Pacient cu leziuni pe față apărute periodic în ultimii 2 ani. Obiectiv:
papulo-pustule, leziuni eritemato-edematoase, centrate de firul de păr și
confluate în plăci mici, cruste melicerice, microscopic este negativ la
fungi - indicați diagnosticul prezumptiv:
A. sicozis parazitar
B. impetigo bulos
C. impetigo contagios
D. sicozis vulgar
E. erizipel

168 764 Pacient cu macule de variate culori (roșu-pal, brun, alb), de dimensiuni
variate, policiclice; semnul Baltzer este pozitiv; fluorescența în lumina
Wood este galben-verzuie - indicați diagnosticul potrivit:
A. tinea
 B. sifilis
C. eritem polimorf
D. pitiriazis versicolor
E. candidoza

169 765 Pacient cu piodermie recurentă a glandelor sudoripare apocrine axilare -

indicați diagnosticul:
A. Carbunculul
B. Scrofulodermă
C. Actinomicoză
D. Intertrigo-ul
E. Hidrosadenita
170 766 Pacient cu piodermie streptococică cu veziculo-bule (flictene), eroziuni,
cruste melicerice - indicați forma clinică:
A. furuncul
B. impetigo contagios
C. pitiriazis simplex
D. erizipel
E. intertrigo

171 767 Pacient cu pitiriazis alb – indicați semnele clinice caracteristice:

A. macule albe, alb-sidefii, net delimitate, fără descuamare,

asimptomatice;
B. rețele hiperpigmentate în ochiurile cărora tegumentul este
hipopigmentat;
C. macule cu marginele ușor ridicate și bine conturate,
hipopigmentate, anestezice;
D. macula depigmentată, alb-sidefie, bine delimitată în jurul unui
nev pigmentar;
E. macule descuamative, neregulate, albe, palidate sau brun-
deschise

172 768 Pacient cu pitiriazis versicolor - indicați semnele clinice caracteristice

pentru această maladie:
a)macule neinflamatorii, cu descuamare furfuracee, de culoare pal-
roză, galben-verzui la brună sau albă și dimensiuni variate, până la
placarde mari, policiclicea
b)plăci discrete eritematoase, acoperite de scuame fine, devinind cu
timpul acromice, întâlnite la copii atopici
c)pete acromice, rotunde sau ovale, egale în dimensiuni, neconfluate,
înconjurate de halou hipercromic
d)plăci eritemato-scuamoasepe trunchi, ovale sau rotunde, cu marginea
reliefată, activă, cu tendință la extensie, având un halou inflamator
periferic
e)macule de dimensiuni și forme diverse, bine delimitate, neregulate, alb-
sidefii
173 769 Pacient cu pitiriazis versicolor - indicați topicele adecvate în tratamentul
maladiei:
Metoda Demianovici – cu soluţia nr.1 de tiosulfat de sodiu 60% (copii –
 20- 30%) şi apoi peste 5-10 min. cu soluţia nr.2 de acid clorhidric
concentrat 6% (copii – 3%), timp de 10-20 zile.
Terbinafină (cremă)
clotrimazol (spray şi soluţie 1%)
ketoconazol (şampon, gel sau cremă)
ciclopiroxolamina (cremă sau soluţie)
naftifină (cremă)
174 770 Pacient cu plăci eritemato-scuamoase, bine delimitate, cu marginile
reliefate circinate, active, acoperite de mici vezicule, papule, cruste;
examenul micologic relevă filamente miceliene lungi – indicați
diagnosticul potrivit:
A. Candidoza
B. Pitiriazisul versicolor
C. Rubromicoza (tinea corporis)
D. Psoriazis
E. Pitiriazis rozat Gibert
175 771 Pacient cu Tinea corporis - indicați examenul paraclinic informativ
pentru confirmarea diagnosticului:
A. microscopie în câmp întunecat
B. însămânţărea pe medii de cultură
C. microscopia directă
D. examen citologic Tzank
E. examenul cu lampa Wood
176 772 Pacient de 22 ani, originar din Africa. Bolnav din adolescență. Leziuni
sub formă de tubercule şi nodozităţi indolore, de consistenţă dur-elastică
cu diametrul de la 1-2 mm până 2-3 cm care evidențiază un aspect
caracteristic de “facies leonin”. Testul la lepromină negativ. Numiți
formă de lepră:
a) borderline-borderline
b) lepromatoasă polară
c) borderline-lepromatoasă
d) tuberculoidă polară
e) borderline-tuberculoidă

177 773 Pacient de 23 ani. Starea generală satisfăcătoare. Proces cutanat de 4 luni.
Senzații subiective minime. Leziunile cutanate sub formă de plăci
rotunde de marimi variabile, bine conturate, netede, de culoare galbue in
centru și roz-liliacie la periferie. La palpare pielea este indurată, aderentă
la ţesuturile adiacente. Proba Baltzer negativă. Alegeți diagnosticul
prezumptiv.
A psoriazis vulgar
B eritem exudativ polimorf
C pitiriazis rozat
D sclerodermie circumscrisă
E pitiriazis verzicolor
178 774 Pacient de 24 ani. La examen clinic leziuni papulo-scuamoase
diseminate. La raclajul leziunilor se evidențiază fenomenul de rouă
sângerândă. Alegeți diagnosticul prezumtiv.
a) lichen plan
b) psoriazis
c) sifilis secundar
d) Tinea corporis
 e) pitriazis rozat

179 775 Pacient de 24 ani. Procesul a debutat 2 saptamâni în urmă cu o perioadă

prodromală scurtă (cefalee, fatigabilitate, artralgie, subfebrilitate) după
care pe trunchi a apărut o placă roz-gălbuie de 4-6 cm. în diamentru,
rotund-ovală, cu marginile neregulate și puțin elevate, însoțită de
descuamare centrală fină cu aspect de foae de țigară. Ulterior, peste
câteva zile au apărut elemente multiple, de dimensiuni mai mici.
Examenul microscopic la fungi este negativ. Semnul Auspitz negativ.
Testul VDRL negativ. Alegeți diagnosticul.
Pitiriazisul rozat Gibert
180 776 Pacient de 37 ani, diagnosticat cu psoriasis circumscris la vârsta de 21
ani. Doi ani in urmă, după un accident rutier, procesul patologic a
progresat semnificativ. Alegeți forma clinică de psoriazis din imagine:
psoriazis gutat
eritrodermie psoriazică
psoriazis pustules generalizat Zumbusch.
psoriazis vulgar
psoriazis inversat
181 777 Pacient de 42 ani. Proces cutanat diseminat însoțit de afectarea unghială
cu aspect de degetar. Alegeți diagnosticul prezumptiv.

f. rubromicoză
g. candidoză
h. psoriazis
i. lichen plan
j. sifilis
182 778 Pacient de 48 ani. Macelar de profesie. Proces cutanat cu progresie pe
parcursul 1 an. Leziuni bine delimitate sub formă de papule
hiperkeratozice de consistenţă fermă, culoare roşu-cianotică, cu suprafaţa
rugoasă, înconjurate de un lizereu inflamator. Testul Mantu intens
pozitiv. Numiți formă de tuberculoză cutanată:
scrofulodermă
șancru tuberculos
lupus vulgar
eritem indurat Basin
tuberculoza verucoasă

183 779 Pacient pe scalp cu o placă alopecică, acoperită de scuame furfuracee, cu

perii rupți la 5-8 mm de la nivelul pielii; fluorescența în lumina Wood
este verzuie; examenul microscopic direct relevă artrospori de tip
„ectotrix” - indicați diagnosticul:
F. tricofiție;
G. microsporie;
H. favus;
I. psoriasis;
J. seboree.

184 780 Pacienta cu leziuni dureroase la nivelul comisurilor bucale. Obiectiv:

placi erozive, acoperite de cruste purulente melicerice, situate pe un teren
eritematos. Semimucoasa buzelor are un aspect fisurat și eritemato-
descuamativ. Diagnosticul prezumtiv-cheilita streptococică.Indicați
 dermatozele cu care se face diagnostic diferențial maladiei date:
perleşul candidozic, herpesul simplex
185 781 Pacienta de 14 ani prezintă acuze la leziuni pruriginoase pe mâini apărute
după înțăpătură de viespă. Obiectiv: papule edematoase, de culoare albă,
margini precise, dimensiuni și forme diverse, situate pe un teren
eritematos, elastice la palpare. Indicați substratul histopatologic al
erupției:
A. spongioză
B. acantoliză
C. granuloză
D. acantoză
E. edem dermic
186 782 Pacientă de 22 ani. Proces cutanat circumscris la nivelul scalpului. Părul
un este afectat. Semne de atrofie absente. Indicați diagnosticurile
plauzibile.
A. Tinea capitis
B. dermatita seboreică
C. sebopsoriazis
D. lupus eritematos
E. alopeția areată
187 783 Pacientă de 26 ani, originara din India. Leziuni unice, dispuse asimetric,
sub formă de macule şi plăci cu marginile uşor ridicate şi bine conturate,
de culoare discret eritematoasă sau hipopigmentată, cu tendinţă la
extensie excentrică centrifugă, căpătând aspect inelar sau figurat, cu o
zonă centrală de vindecare prin atrofie sau hipopigmentare. Testul la
lepromină intens pozitiv. Numiți formă de lepră:
borderline-borderline
lepromatoasă polară
borderline-lepromatoasă
tuberculoidă polară
borderline-tuberculoidă

188 784 Pacienta de 28 ani a fost internată cu edemul Quincke la nivelul fieții
cauza fiind necunoscută. Obiectiv: o tumifiere difuză, roz-palidă, cu
limite imprecise, nedepresibilă la palpare. Indicați tratament pentru
maladia data.
a) α-adrenoblocatori
b) antihistaminice şi diuretice
c) corticosteroizi i.v.
d) adrenalină i.v.
e) perfuzii hidrosaline masive
189 785 Pacientă de 38 ani cu leziuni sub formă de papule keratozice plate, de
culoarea pielii, cu dimensiuni până la 1 cm, înconjurate de un inel cornos
şi depresiune centrală. La presiune sunt dureroase, fapt ce poate prezenta
dificultăţi şi incomodităţi considerabile la mers. Selectați diagnosticul
prezumtiv.
Veruca plantara
190 786 Pacientă de 48 ani. Proces cu evoluție lentă, exprimat prin nodozităţi
hipodermice puţin dureroase, indurate, plate, fără limite bine conturate cu
diametrul 1-5 cm, de culoare galben – cianotică sau violacee. Uneori se
formează ulcere adânci cu marginile decolate şi neregulate, care treptat
se restituie cu cicatrice hiperpigmentate. Testul Mantu pozitiv. Numiți
 formă de tuberculoză cutanată:
a. scrofulodermă
b. șancru tuberculos
c. lupus vulgar
d. eritem indurat Basin
e. tuberculoza verucoasă
191 787 Pacienta de 56 ani a fost internată în secție de terapie intensivă cu edemul
Quincke la nivelul buzelor și pleoapelor provocat de ciprofloxacină
administrată pentru cistită acută. Obiectiv: se observă o tumifiere difuză,
roz-palidă, cu limite imprecise, nedepresibilă la palpare. Indicați
algoritmul medicamentos administrat pentru maladia data:
A. a-adrenoblocatori;
B. antihistaminice;
C. corticosteroizi;
D. epinefrină;
E. perfuzii hidrosaline masive.
192 788 Pacienta de 62 ani. Diagnosticată cu tuberculoză pulmonară avansată.
Contaminarea pielii şi a mucoaselor sa realizat în urma autoinoculării.
Testul Mantu negativ. Iniţial au fost noduli de culoare roşie - violacee,
care treptat sau transformat în ulcere mici, foarte dureroase, cu margini
moi şi festonate. Fundul ulcerelor este acoperit cu un deposit sero –
purulent de culoare gălbuie, insoțit de granulaţiile lui Trelat. Numiți
forma de tuberculoză cutanată:
a. scrofulodermă
b. șancru tuberculos
c. ulcer tuberculos
d. lupus vulgar
e. tuberculoza verucoasă
193 789 Pacientul de 14 ani suferă din mica copilarie de dermatita atopică.
Indicați criteriile majore pentru maladia data:
F. dermografismul alb;
G. xeroză;
H. anamneza eredo-colaterală pozitivă;
I. prurit accentuat;
J. eczema cu evoluție cronică și recidivantă.

194 790 Pacientul de 15 ani face dermatita atopică din mică copilarie. Obiectiv:
plăci eritemato-edematoase, zemuinde, acoperite de vezicule, eroziuni,
excoriații. Alegeți topicele indicate în stadiul acut al maladiei:
antihistaminice, sedative, dermacorticoizi, antiseptice şi coloranţi
195 791 Pacientul de 15 ani prezintă acuze la leziuni pe mâini asociate de febră,
senzații de prurit și arsură. Leziunile cutanate au un debut acut, fiind
observate sezonier în ultimii 3 ani. Examenul obiectiv relevă prezența
leziunilor rotunde, bine delimitate, de culoare roșie-violetă, constituite
dintr-o zonă centrală veziculo-buloasă, urmată de un halou infiltrativ
(papulos) și cel periferic eritematos. Stabiliți diagnostic prezumptiv:
A. Sifilisul
B. Eritemul polimorf
C. Psoriazisul
D. Tinea mannum
E. Lichenul plan
196 792 Pacientul de 16 ani suferă de eritem
polimorf, formă minoră. Indicați
semnele clinice sugestive pentru
această maladie:
A. debut acut;
B. leziuni eritemato-papuloase
şi/sau veziculo-buloase cu
localizare preponderent
acrală;
C. bule flasce ce apar pe pielea
aparent intactă;
D. evoluție spre vindecare
spontană;
E. caracter și recurențe
sezoniere.

197 793 Pacientul de 17 ani prezintă acuze la leziuni în zonele flexorii asociate de
prurit moderat. Obiectiv: plăci eritemato-edematoase, zemuinde, vezicule
și eroziuni multiple. Indicați tratament topic pentru cazul acest.
antihistaminice, sedative, dermacorticoizi, antiseptice şi coloranţi
198 794 Pacientul de 18 ani prezintă acuze la leziuni pe dosul mâinilor asociate de
senzații de febră, prurit și arsură. Leziunile cutanate au un debut acut
acestea fiind observate sezonier în ultimii 2 ani. Suferă de infecție Herpes
simplex virus. Examenul obiectiv relevă prezența leziunilor eritematoase,
rotunde, bine delimitate, centrul acestora este deprimat iar periferia -
roșie (cocardă). Stabiliți diagnostic prezumptiv:
A. Sifilisul
B. Eritemul polimorf
C. Psoriazisul
D. Tinea mannum
E. Lichenul plan
199 795 Pacientul de 19 ani suferă de eczema cronică. Indicați leziunile
caracteristice pentru formă dată.
a) placarde infiltrative, bine delimitate, pruriginoase
b) veziculaţie
c) zemuire
d) lichenificare
e) descuamare
200 796 Pacientul de 23 ani face sifilis. Durata maladiei 2-3 luni. Obiectiv:
macule eritematoase, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-
aprins, cu diametrul de 5-15 mm, nereliefate, fără descuamaţie,
nepruriginoase, dispăr la vitropresiune, localizate predominant pe torace
(feţele antero-laterale). Testul Baltzer negativ. TPHA 4+. Indicați
diagnosticul prezumtiv:
Rozeola sifilitica
201 797 Pacientul de 25 ani prezintă acuze la leziuni asociate de febră, senzații de
prurit și arsură. Leziunile cutanate au un debut acut, fiind observate
sezonier în ultimii 2 ani. Obiectiv: leziunile eritematoase, diseminate,
rotunde, bine delimitate, constituite dintr-o zonă centrală deprimată,
asemănător cu o «cocardă», urmată de un halou infiltrativ. Stabiliți
 diagnostic prezumptiv.
Eritemul polimorf (forma minoră)
202 798 Pacientul de 27 ani prezintă acuze la leziuni pe dosul mâinilor asociate de
prurit moderat. Suferă de eczemă 3 ani această având o evoluție cronică-
recidivantă cu agravări declanșate de contactul cu detergenți. Obiectiv:
accentuarea cadrilajului cutanat (lichenificare), xeroză, îngroșarea pielii,
excoriații multiple, fisuri. Indicați tratament topic corect.
A. dermatocorticoizi, preferential în lotiuni;
B. dermatocorticoizi, preferential în pomezi;
C. suspenzii uleioase, paste moi;
D. comprese umede cu soluții dezinfectante;
E. unguente cu acțiune keratoplastică/keratolitică.
203 799 Pacientul de 28 ani face pitiriazisul versicolor. Indicați semnele clinice
sugestive pentru această maladie:
macule, localizate în zonele bogate în glande sebacee (regiunea
centrală anterioară şi posterioară a toracelui
maculele sunt de culoare variabilă (forma colorată) de la rozate palid,
apoi galbenverzui la brun-cafeniu, albe, hipocrome, apărute după
expunere la soare (forma acromiantă), de dimensiuni variate, până la
placarde mari (creşterea periferică şi confluarea lor), policiclice.
Suprafaţa leziunilor este acoperită de scuame fine, furfuracee,
evidenţiate prin gratajul pielii cu unghia (semnul talajului).
(semnul Baltzer pozitiv).
204 800 Pacientul de 40 ani a fost internat în secția de terapie intensivă în stare
gravă asociată de febră, prostrație, vărsături, leziuni cutanate diseminate
și dureroase. Durata maladiei este de 3 zile, debutul fiind brusc.
Examenul obiectiv relevă prezența leziunilor eritematoase cu o tendință
la generalizare, o decolare epidermică întinsă, bule flasce, pielea
pacientului având aspectul unui «mare ars». Semnul Nicolsky este
pozitiv. Stabiliți diagnosticul.
A. Sindromul Stevens-Johnson
B. Sindromul Lyell
C. Dermatita herpetiformă Duhring-Brocq
D. Pemfigusul vulgar
E. Epidermoliza buloasă

204 800 Pacientul de 40 ani a fost internat în secția de terapie intensivă în stare
gravă asociată de febră, prostrație, vărsături, leziuni cutanate diseminate și
dureroase. Durata maladiei este de 3 zile, debutul fiind brusc. Examenul
obiectiv relevă prezența leziunilor eritematoase cu o tendință la
generalizare, o decolare epidermică întinsă, bule flasce, pielea pacientului
având aspectul unui «mare ars». Semnul Nicolsky este pozitiv. Stabiliți
diagnosticul.
F. Sindromul Stevens-Johnson
G. Sindromul Lyell
H. Dermatita herpetiformă Duhring-Brocq
I. Pemfigusul vulgar
J. Epidermoliza buloasă

205 801 Pacientul se află la tratament cu piodermie acută la nivelul fieții. Obiectiv:
flictene, placi erozive dureroase, acoperite de cruste purulente melicerice,
situate pe un teren eritematos. Precizați forma clinică de piodermie:
F. sifilis
 G. streptococie;
H. candidoză
I. herpes simplex
J. lichen plan

206 802 Papule caracterizate prin plăci depapilate sau depozite aderente, limba
luând aspect de "plăci în livadă cosită", sunt observate în sifilisul:
A. primar seronegativ;
B. primar seropozitiv;
C. secundar;
D. latent;
E. terțiar.

207 803 Papulo-pustule la nivel folicular, localizate pe faţă şi regiunea posterioară a

trunchiului, apărute în fazele tardive ale sifilisului secundar, se numesc:
A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).
208 804 Papulo-pustule, ce necrotizează în partea centrală, dând ulceraţii acoperite
de cruste concentrice, pluristratificate, cu o evoluţie lentă şi resorbție prin
formarea cicatricei conice, observate la bolnavi imunodeprimați cu sifilis
secundar, se numește:
A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).
209 809 Pentru dermatita atopică a copilului şi adolescentului sunt caracteristice
semnele clinice respective:
a) aspect de eczemă acută;
b) predominanţa lichenificării în zonele de flexie;
c) afectare preponderent facială;
d) pr ur it accentuat;
e) xeroză.
210 810 Pentru leucomelanodermia sifilitică sunt caracteristice:
F. macule acromice, pana la 1-2 cm în diametru,
neconfluate, inconjurate de halou hipercromic
G. sunt pruriginoase
H. macule secundare hipopigmentate pe torace, având testul
Baltzer pozitiv
I. sunt simetrice, preponderant pe părțile laterale ale
gâtului
J. apar în primele două luni ale bolii

211 811 Pentru rozeola sifilitică sunt caracteristice următoarele manifestările clinice:
a) leziuni papuloase proeminente, pruriginoase, localizate pe trunchi,
palme şi plante
b)macule vasculare, 5-15 mm în diametru, roz-pale, subiectiv
asimptomatice, fără descuamație, dispar la vitropresiune
c) macule hemoragice cu aspect de purpură palpabilă
d) leziuni pustuloase localizate pe părţile laterale ale trunchiului, având
un infiltrat subiacent
 e) vezicule transparente pe fundalul eritematos, localizate în proiecţia
nervilor intercostali

221 825 Proces acut, insoțit de alterarea stării generale, leziunile fiind distribuite
dermatomal şi unilateral. Indicați diagnosticul prezumtiv.
1. Impetigo streptococic
2. Lichen plan
3. Herpes zoster
4. Pemfigus vulgar
5. Dermatită de contact alergică
222 826 Proces genital insoțit de recurențe frecvente. Indicați cauza cea mai
probabilă a acestor leziuni
223 827 Proces însoțit de papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotund -
ovalară, suprafaţa keratozica, de culoarea pielii sau gri-cenuşie. Indicați
diagnosticul prezumtiv.
1. Veruci vulgare
2. Psoriazis
3. Lichen plan
4. Tuberculoza verucoasă
5. Sifilis secundar

224 859 Selectați dermatoza cu distribuţie dermatomală a leziunilor cutanate din

imagine:
a) Dermatita herpetiformă Duhring
b) Eczemă
c) Morfee lineară
d) Her pes Zoster
e) Der matită de contact ir itativă
225 874 Selectați leziunea morfologică elementară indicată în imagine (in interiorul
cercului):
f. bula
g. pustula
h. vezicula
i. eroziune
j. urtica

226 875 Selectați leziunea morfologică secundară din imagine cu descrierea

corespunzătoare – pierdere de substanţa liniară, datorată pierderii
elasticităţii cutanate:
a) Crusta
b) Excoriație
c) Eroziunea
d) Ulcer
e) Fisura
227 876 Selectați leziunile elementare primare din imagini:

a) Maculă
b) Papulă
c) Eroziune
d) Pustulă
e) Urtică

228 905 Selectați stratul epidermal indicat in imaginea histologica:

a. cornos
b. lucid
c. granulos
d. spinos
e. bazal

229 929 Stabiliți diagnoza clinică prezumptivă, conform imaginii și datelor clinice:
femeie în vârstă de 43 de ani, acuză erupție cutanată pe față, apărută 3 ani
în urmă, pe fondal de piele uscată și sensibilă, cu multiple leziuni
inflamatorii și telangiectazii; scuame și comedoane absente

a) rozacee, forma papulo-pustuloasă

b) acnee tardivă, forma conglobată
c) lupus eritematos cronic discoidal
d) tinea feței
e) eczemă seboreică a feței
230 930 Stabiliți diagnoza clinică prezumtivă, conform imaginii și datelor clinice:
bărbat în vârstă de 55 de ani prezintă acuze la erupție cutanată apărută 2
ani în urmă, localizată pe plantele ambelor picioare, relativ simetric, însoțite
de edem și parestezie ușoară, care au crescut în dimensiuni lent, excentric

a) melanom invaziv
b) epiteliom spinocelular
c) angiosarcoma Kaposi
d) limfom cutanat cu celule T (micozis fungoid)
e) tinea picioarelor

231 931 Stabiliți diagnoza clinică prezumtivă, conform imaginii și datelor clinice:
femeie fumătoare, în vârstă de 68 de ani prezintă acuze la o formațiune
cutanată apărută 6 luni în urmă, localizată pe semimucoasa buzei
superioare, fără semne subiective

a) melanom
b) verucă vulgară
c) spinaliom
d) papilom
e) carbuncul

232 932 Stabiliți diagnoza clinică prezumtivă, conform imaginii și datelor clinice:
femeie în vârstă de 67 de ani prezintă acuze la o formațiune cutanată
apărută 2 ani în urmă, localizată pe față, în zona zigomatică stângă, fără
semne subiective

a) melanom
b) bazaliom
c) sarcoma Kaposi
d) papilom
e) carbuncul
233 933 Stabiliți diagnoza clinică prezumtivă, conform imaginii și datelor clinice:
femeie în vârstă de 26 de ani acuză erupție cutanată apărută 1 an în urmă
în zuna ”U” a feței, pe fondal de ten gras, cu multiple comedoane închise și
deschise

a) rozacee, forma papulo-pustuloasă

b) acnee tardivă, forma conglobată
c) lupus eritematos cronic discoidal
d) tinea feței
e) eczemă seboreică a feței

234 934 Stabiliți diagnoza clinică prezumtivă, conform imaginii și datelor clinice:
femeie în vârstă de 32 de ani, acuză la erupție cutanată apărută 2 ani în
urmă, reprezentată prin pete hipopigmentate la nivelul mâinilor și feței,
simetrice, care se extind în dimensiune; fără semne subiective

a) melanom
b) tinea feței și mâinilor
c) vitiligo
d) pitiriazis versicolor
e) pitiriazis alb

235 939 Substartul genetic al ihtiozei vulgare:

Ichtiosis vulgaris este produsă de gena numită filagrină sau FLG
Cromozomul afectat este 1q21
boala solzilor de pește
236 972 Un copil de 12 ani cu leziuni sub formă papule epidermice turtite, ferme la
palpare, de formă rotundă, de 1-5 mm Ø, culoarea roz-gălbuie-cenușie, fără
descuamare, cu suprafaţa netedă şi lucioasă. Specificați diagnosticul
prezumtiv.
 1. Acnee vulgară
2. Veruci plane
3. Veruci vulgare.
4. Tuberculoză papulo-necrotică.
5. Molusc contagios
237 973 Un copil de 7 ani prezintă leziuni asubiective sub formă de papule emisferice
şi ombilicate cu Ø 5-7 mm, de culoarea pielii sau roz- pală, luciu perlat, La
exprimarea cărora se evidenţiază un conţinut albicios, grăuncios, format din
celule epidermice afectate. Specificați diagnosticul prezumtiv.
1. Acnee vulgară
2. Veruci plane
3. Veruci vulgare
4. Tuberculoză papulo-necrotică.
5. Molusc contagios
238 981 Vezicule perlate, leziuni lineare, eroziuni scuamoasă, situate pe palme,
plante, fața, scalp la copii sub 1 an și asociate de un prurit intens cu
exacerbare nocturnă sunt caracteristice pentru:
A. Psoriazis
B. Scabie
C. Epidermoliza buloasă
D. Lichenul plan
E. Tinea pedis
239 2 Indicați manoperele informative în diagnosticul microsporiei:
a) examen micr oscopic direct;
b) cultură pe mediu Sabourand;
c) examen cu lampa Wood;
d) semnul "fagurele de miere";

e) intradermoreeactia.
240 3 Indicați semnele clinice sugestive pentru pediculoză pielii capului:
a) depistarea paraziţilor adulţi pe scalp
b) prezenţa ouălor parazitului (lindini)
c) prurit
d) impetigizarea secundară
e)macule cerulee
241 5 Acantoza histopatologic reprezintă:
îngroşare marcată a stratului cornos
b) keratinizare incompletă
 c) alterare a coeziunii intercelulare epidermice
d) îngroşare a stratului spinos
e) distensie patologică a spaţiilor intercelulare cu edem intercelular

242 6 Adenopatia sifilitică se caracterizează prin următoarele semne clinice:

F. apare la 7-8 zile de la instalarea sifilomului primar
G. este regională şi, de regulă, unilaterală
H. nodulii sunt moi și dureroși la palpare
I. tegumentul adiacent este intact
J. are tendință de ulcerare

a) consistenţă moale
b) tendinţă de ramolire
c) mobilitate şi neaderenţă
d) lipsa durerii la palpație
e) abcedare

245 7 Administrarea căror produse și medicamente sunt contraindicate în rozacee:

a) alimentele fierbinţi şi picante
b) consumul de alcool
c) derivaţii nicotinici
d) der matocor ticoizii
e) metronidazolul
249 11 Agenţii patogeni ai pediculozelor sunt:
a) Pediculus humanus capitis
b) Phtirius pubis
c)Sarcoptes hominis
d) Pediculus humanus corporis
e) Toate cele enumerate.
250 12 Agentul cauzal al trichomoniazei este:
Trichomonas vaginal
251 14 Agentul patogen al tuberculozei cutanate este:
a) bacilul Hansen
b) Trichomonas vaginalis
c) Borrelia Burgdorpheri
d) bacilul Koch
e) Haemophylus Ducreyi
252 15 Agentul patogen în molluscum contagiosum este:
a) bacterie
b) fung
c)virus
d) protozoar
e) molusc
253 16 Alegeți afecțiunile cu interesare comună a comisurii bucale (perleş, cheilită
angulară):
a) candidoză
b) streptodermie
c) stafilodermie
d) herpes simplex labial
e) herpes Zoster
254 18 Alegeți agentul cauza al trichomoniazei urogenitale:
– Trichomonas vaginalis (vaginal)
255 19 Alegeți agentul etiologic al favusului:
255 19 Alegeți agentul etiologic al favusului:
agentul patogen este un dermatofit antropofil – Trichophyton
schoenleini.
256 20 Alegeți agentul patogen endemic al microsporiei zooantropofile:

a) Trichophyton mentagrophytes;
b) Trichophyton tonsurans;
c) Trichophyton schoenleinii;
d) Trichophyton verrucosum;
e) Epidermophyton floccosum.
 )Indicați agentul patogen al microsporiei zooantropofile: a)
Microsporum audoini; b) Microsporum ferrugineum; c)
Microsporum canis; d) Microsporum nanum; e) Microsporum
gypseum
257 21 Alegeți antimicoticele de uz topic: +++
a) Clobetazol
b) Clotrimazol
c) Betametazonă
d) Terbinafină
e) Naftifină

258 23 Alegeți antimicoticele sistemice eficace în Pitiriazis versicolor:

Terbinafină; clotrimazol; ketoconazol ,ciclopiroxolamina ,naftifină
260 24 Alegeți ariile cutanate lipsite de glande sudoripare apocrine:
a) axile
b) regiunea genitală
c) palme
d) regiunea mamelonului
e) plante
261 26 Alegeți componentele normale al sebumului:

262 27 Alegeți componentele structurale a membranei bazale evidentiate la

microscopie electronică:

263 28 Alegeți componetele viruşilor dermatofili:

a) ADN şi ARN

b) ADN sau ARN

c) capsidă
d) înveliş protido-lipidicți
e) ribozomi
264 29 Alegeți constituenţii histologici ai dermului:
Morfologic dermul este compus din fibre, celule şi substanţa
fundamentală.
- fiind constituit din 3 zone: superioară, dermul superficial (papilar)
cu o structură mai laxă; mijlocie, corionul (dermul reticular) are o
structură mai densă şi este situată la o mică distanţă sub mugurii
interpapilari; inferioară (dermul profund) cu fascicule colagene
groase.
265 31 Alegeți date clinice sugestive pentru psoriazis artropatic:
depresiuni punctiforme (semnul degetarului), şanţ transversal (linia
Beau), striuri longitudinale, coloraţia gălbuie a lamei unghiale ("pata
de ulei"), hiperkeratoză subunghială, onicoliză, etc; afectarea
unghială este aproape totdeauna prezentă la cei cu psoriazis
artropatic.
266 33 Alegeți datele clinice sugestive pentru eritrodermia psoriazică:
Semnele clinice sugestive pentru eritrodermia psoriazică umedă și
edematoasă:
A. alterarea stării generale, limfadenopatie, prurit intens;
B. insule de piele intactă;
C. leziuni infiltrative, edematoase (uneori, exudative)cu
descuamarea in lambouri;
 D. modificări unghiale severe şi alopecie difuză;
E. prognosticul favorabil.
267 34 Alegeți datele clinice sugestive pentru lupusul eritematos cronic
diseminat:
– formă de tranziţie, cu leziuni cutanate diseminate atât pe zonele
fotoexpuse, cât şi pe cele acoperite, precum şi tendinţa la afectări
sistemice (LE sistemic).

268 35 Alegeți datele clinice sugestive pentru psoriazisul vulgar:

a) pata de spermanţet
b) filmul terminal
c) semnul Auspitz
d) semnul Wickham
e) semnul Köbner

269 36 Alegeți datele sugestive pentru dermatita atopică a copilului şi

adolescentului:
1. Datele sugestive pentru dermatita atopică infantilă (sugarului și
copilului mic):
A. debut în primele luni de viață;
B. aspect de eczemă lichenificată;
C. eritem, edem, veziculație și zemuire;
D. anamneza eredo-colaterală pozitivă;
E. prurit discret.
3. Datele sugestive pentru dermatita atopică a copilului și
adolescentului:
A. scăderea IgE total seric;
B. dermografismul roșu;
C. prurit intens;
D. predominanță lichenificărilor în zonele de flexie;
E. antecedente personale sau familiale de atopie.

270 Alegeți definiția crustei:

Alegeți definiția crustei:

pozite pe suprafaţa pielii rezultate din uscarea unor serozităţi existente
b) lipsa de substanţa cu traiect liniar, produsă prin grataj
iscromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor precedente
d) depozite de celule cornoase exfoliate
pierdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

a)
271 38 Alegeți definiția eroziunii:
Alegeți definiția eroziunii:
sechelă cutanată rezultată prin substituirea zonei afectate cu ţesut fibros
b) excrescenţe papilomatoase grupate
groşarea epidermului (uneori și dermului) cu accentuarea cadrilajului
normal al pielii
pierdere de substanţă, care afectează atât epidermul cât şi dermul,
producându-se cicatrici
e) pierdere de substanţă superficială ce interesează epidermul
272 39 Alegeți definiția excoriaţiei:
Alegeți definiția excoriaţiei:
ozite pe suprafaţa pielii rezultate din uscarea unor serozităţi existente
b) lipsa de substanţa cu traiect liniar, produsă prin grataj
iscromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor precedente
d) depozite de celule cornoase exfoliate
pierdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

273 40 Alegeți definiția fisurii:

Alegeți definiția fisurii:
pozite pe suprafaţa pielii rezultate din uscarea unor serozităţi existente
b) lipsa de substanţa cu traiect liniar, produsă prin grataj
iscromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor precedente
d) depozite de celule cornoase exfoliate
pierdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

274 41 Alegeți definiţia maculei:

ți definiţia maculei
a) elevaţie palpabilă circumscrisă, proeminentă, având caracter
infiltrativ, localizată la nivelul epidermului sau dermului superficial
b) leziune necavitară, exudativă, proeminentă, ce reprezintă un edem
circumscris al stratului papilar al dermului
c) modificare circumscrisă a culorii şi texturii pielii, lipsind
modificarea reliefului cutanat
d) leziune cavitară, superficială sau profundă, proeminentă,
circumscrisă, cu conţinut purulent
e) acumulare vizibilă de fluide intra- sau subepidermice, conţinut
seros sau sero-hemoragic, dimensiunea mai mare de 0.5 cm

275 42 Alegeți definiţia papulei:

ți efiniţia papulei:
a) elevaţie palpabilă circumscrisă, proeminentă, având caracter
infiltrativ, localizată la nivelul epidermului sau dermului superficial
b) leziune necavitară, exudativă, proeminentă, ce reprezintă un edem
circumscris al stratului papilar al dermului
c) modificare circumscrisă a culorii şi texturii pielii, lipsind
modificarea reliefului cutanat
d) leziune cavitară, superficială sau profundă, proeminentă,
circumscrisă, cu conţinut purulent
e) acumulare vizibilă de fluide intra- sau subepidermice, conţinut
seros sau sero-hemoragic, dimensiunea mai mare de 0.5 cm

276 44 Alegeți definiția scuamei:

Alegeți definiția scuamei:
pozite pe suprafaţa pielii rezultate din uscarea unor serozităţi existente
b) lipsa de substanţa cu traiect liniar, produsă prin grataj
iscromia suprafeţei lezionale în urma evoluţiei leziunilor precedente
d) depozite de celule cornoase exfoliate
pierdere de substanţa liniară, datorată pierderii elasticităţii cutanate

277 45 Alegeți definiţia urticii:

Alegeți definiţia urticii
elevaţie palpabilă circumscrisă, proeminentă, având caracter infiltrativ,
 localizată la nivelul epidermului sau dermului superficial
b) leziunenecavitară, exudativă, proeminentă, ce reprezintă un edem
circumscris al stratului papilar al dermului
c) modificare circumscrisă a culorii şi texturii pielii, lipsind modificarea
reliefului cutanat
ziune cavitară, superficială sau profundă, proeminentă, circumscrisă, cu
conţinut purulent
cumulare vizibilă de fluide intra- sau subepidermice, conţinut seros sau
sero-hemoragic, dimensiunea mai mare de 0.5 cm

278 46 Alegeți definiția vegetaţiei:

Alegeți definiția vegetaţiei:
ararea unei pierderi de substanţă prin ţesut conjunctiv de neoformaţie,
fără glande şi fire de păr
b) excrescenţe papilomatoase grupate
groşarea epidermului (uneori și dermului) cu accentuarea cadrilajului
normal al pielii
pierdere de substanţă, care afectează atât epidermul cât şi dermul,
producându-se cicatrici
e) pierdere de substanţă superficială ce interesează epidermul
279 47 Alegeți dermatoza cu distribuţie liniară a leziunilor:

280 50 Alegeți dermatozele cu eventuale eritrodermii în evoluția clinică:

dermatozele cu eventuale eritrodermii în evoluția clinică:
a) psoriazis
b) rozacee
c) limfom cu celule T
d) ihtioză vulgară
e) dermite post-medicamentoase (toxidermii)

281 51 Alegeți dermatozele exprimate prin urtici:

dermatozele exprimate prin urtici:
a) dermatită de contact la urzică
b) epidermoliză buloasă
c) angioedem Quincke
d) vasculită urticariană
e) urticarie acută
282 52 Alegeți diapazonul lungimii de undă UVB utilizat în fototerapia
psoriazisului:
egeți diapazonul lungimii de undă UVB utilizat în fototerapia
psoriazisului:
a) 210-240 nm
b) 240-280 nm
c) 280-320 nm
d) 320-400 nm
e) 410-450 nm

283 53 Alegeți din cele enumerate piodermitele nefoliculare:

egeți din cele enumerate piodermitele nefoliculare:
a) impetigo contagios
b) erizipel
c) furuncul
d) sicozis vulgar
 e) pitiriazis simplex
Alegeți din cele enumerate piodermitele nefoliculare:
a) Impetigo Bockhardt;
b) Furuncul antracoid;
c) Impetigo contagios Tilbury-Fox;
d) Impetigo bulos;
e) Intertrigo streptococic.

284 54 Alegeți din cele enumerate stafilocociile pielii glabre:

dicați stafilocociile:
a) impetigo contagios
b) furuncul
c) pitiriazis simplex
d) sicozis vulgar
e) hidrosadenita
Alegeți din cele enumerate stafilocociile pielii glabre:
a) Impetigo contagios;
b) Pemfigus epidemic al nou-născuţilor;
c) Pemfigus vulgar;
d) Eritrodermia Ritter von Rittersheim;
e) Eritrodermia Brocq .
285 55 Alegeți doza nictemerală eficientă de aciclovir în primo-infecţia cu herpes
simplex:
egeți doza nictemerală eficientă de aciclovir în primo-infecţia cu
herpes simplex:
a) 100mg x 2/zi
b) 200mg x 2/zi
c) 200mg x 3/zi
d) 200mg x 4/zi
e) 200mg x 5/zi

286 56 Alegeți doza nictemerală eficientă de aciclovir în zona zoster:

egeți doza nictemerală eficientă de aciclovir în zona zoster:
a) 100mg x 1/zi
b) 200mg x 2/zi
c) 400mg x 3/zi
d) 600mg x 4/zi
e) 800mg x 5/zi

287 58 Alegeți expresia clinico-serologică caracteristică pentru sifilisul latent:

Alegeți expresia clinico-serologică caracteristică pentru sifilisul latent:

a) leziuni eritemato-papuloase specifice, reacţii serologice pozitive

b) leziuni eritemato-papuloase specifice, reacţii serologice slab-
pozitive sau suspecte
c) afectare specifică exclusiv viscerală şi cefalo-rahidiană, reacţii
serologice pozitive
d) lipsa manifestărilor specifice cutaneo-mucoase, reacţii
serologice pozitive
e) nici una din cele enumărate
288 59 Alegeți expresiile clinice sugestive pentru Tinea capitis:
egeți expresiile clinice sugestive pentru Tinea capitis:
 a) focar de alopecie cu piele intactă
b) focar de alopecie prin ruperea firelor de păr cu piele
eritematoasă şi scuamoasă
c) focar de alopecie cu cicatrici hipertrofice
d) focar infiltrativ-purulent pseudotumoral, cu eliminarea
perilor şi puroiului la presiune
e) focare de alopecie cu ciactrici atrofoce

289 62 Alegeți formele clinice ale sclerodermiei:

egeți formele clinice ale sclerodermiei:
a) circumscrisă
b) eritrodermică
c) intertriginoasă
d) tumorală
e) difuză

290 63 Alegeți formele clinice ale tuberculozei cutanate tipice:

egeți formele clinice ale tuberculozei cutanate tipice:
a) șancrul tuberculos
b) lupus vulgar
c) scrofuloderma
d) tuberculide papulo-necrotice
e) tuberculoza verucoasă

291 64 Alegeți formele clinice atipice ale lupusul eritematos cronic cutanat:
Forme atipice:
- Forma punctată Vidal (B1).
- Forma edematoasă/tumidus Gougerot (B2).
- Forma hipertrofică/lupus cretaceu Devergie (B3).
- Forma agravată de frig/„chilblain lupus” Hutchinson (B4).
- Forma buloasă sau pemfigoidă (B5).
- Forma ulcero-hemoragică (B6).
292 65 Alegeți formele clinice de dermatofiții:
Formele clinice de dermatofiții: a) Tinea capitis; b) Tinea barbae; c)
Tinea versicolor; d) Tinea cruris; e) Tinea pedis.
293. Indicați formele clinice ale lupusului eritematos cronic cutanat:
dicați formele clinice ale lupusului eritematos cronic cutanat:
a) discoidal
b) exudativ
c) diseminat
d) profund
e) eritem centrifug Biett
294 70 Alegeti fungii antropofili:
Alegeti fungii antropofili: a) Microsporum ferrugineum; b)
Trichophyton schoenleinii; c) Microsporum canis; d) Trichophyton
rubrum; e) Trichophyton verrucosum.
295 71 Alegeti fungii dermatofiţi:
Alegeti fungii dermatofiţi: a) Microsporum canis; b) Trichophyton
verrucosum; c) Sporotrix schenckii; d) Pityrosporum ovale; e)
Trichophyton rubrum.
296 72 Alegeti fungii zooantropofili:
)Alegeti fungii zooantropofili: a) Trichophyton violaceum; b)
 Epidermophyton floccosum; c) Trichophyton verrucosum; d)
Microsporum canis; e) Trichophyton gypseum.
297 73 Alegeți imaginea microscopică în candidoză:
egeți imaginea microscopică în candidoză:
a) filamente miceliene (hife)
b) pseudo-micelii (pseudo-hife)
c) artrospori endotrix
d) artrospori ectotrix
e) celule levurice înmugurite

298 74 Alegeți iritanții frecvent implicați în dermatita de contact simplă

(ortoergică/iritativă):
egeți iritanții frecvent implicați în dermatita de contact simplă
(ortoergică/iritativă):
a) urzica
b) acizii şi bazele concentrate
c) polenul
d) nichelul
e) apa fierbinte

299 75 Alegeți leziunea elementară esentială în pitiriazis rozat Gibert:

semne cutanate – iniţial, mai frecvent pe trunchi, apare o placă roz-
gălbuie de 4-6 cm în diamentru, rotund-ovală, cu marginile
neregulate şi puţin elevate, însoţită de descuamare centrală fină cu
aspect de foae de ţigară, numită placa mamă sau placa heraldică
(Brocq);
300 76 Alegeți leziunea elementară principală în lichen plan:
Alegeți leziunea elementară principală în lichen plan:
a) tubercul
b) papulă
c) nodozitate
d) urtică
e) bulă

301 77 Alegeți leziunea elementară principală în psoriazis:

egeți leziunea elementară principală în psoriazis:
a) tubercul
b) papulă
c) nodozitate
d) urtică
e) bulă

302 78 Alegeți leziunea elementară tipică pentru eritemul indurat Bazin:

egeți leziunea elementară tipică pentru eritemul indurat Bazin:
a) papulă
b) tubercul
c) nodozitate
d) bulă
e) urtică

303 79 Alegeți leziunea elementară tipică pentru scrofulodermă:

egeți leziunea elementară tipică pentru scrofulodermă:
a) maculă
 b) papulă
c) bulă
d) tubercul
e) nodozitate

304 81 Alegeți leziunea primară în pemfigusul vulgar:

Alegeți leziunea primară în pemfigusul vulgar:

a)eritem
b)veziculă
c) bula
d) urtica
e) pustula

305 82 Alegeți leziunile elementare primare exudative:

i leziunile elementare primare exudative:
a) maculă
b) urtică
c) tubercul
d) bulă
e) pustula
3. ) Intitulaţi leziunile elementare primare exudative din imagini:

Nu se introd

a) Pustulă
b) Veziculă
c) Bulă
d) Urtică
e) Tubercul
306 83 Alegeți leziunile elementare primare infiltrative:
leziunile elementare primare infiltrative:
a) veziculă
b) papulă
c) nodozitate
d) urtică
e) bulă

306 83 Alegeți leziunile elementare primare infiltrative:

a) veziculă
b) papulă
c) nodozitate
d) urtică
e) bulă

307 85 Alegeți leziunile elementare primare:

a) nodozitate
b) tubercul
c) exulceraţie
d) bulă
e) veziculă

308 86 Alegeți leziunile elementare secundare:

a) fisură
b) ulceraţie
c) purpură
d) telangiectazie
e) lichenificare
a) papulă
b) pustulă
c) eroziune
d) crustă
e) scuamă

a) nodozitate
b) vegetaţie
c) cicatrice
d) excoriaţie
e) tubercul

309 89 Alegeți leziunile sugestive pentru sarcomul Kaposi:

a) pustulă
b) nodul
c) bulă
d) maculă
e) urtică

310 90 Alegeți localizarea de electie a leziunilor în lichen plan:

a) faţă
b) palme şi plante
c) faţa anterioară a antebraţelor, gambelor, articulaţiei pumnului
d) mucoasa bucală
e) regiunea lombară

311 91 Alegeți manifestarea cutanată frecvent asociată de infecţia HIV/SIDA:

a) dermatită exfoliativă
b) dermatită seboreică
c) dermatită de contact
d) dermatită atopică
e) dermatită herpetiformă Duhring

312 92 Alegeți manifestările clinice caracteristice pentru pilomicoză de tip „Kerion Celsi":
a) focare multiple, mici, contur discret, dispuse frecvent în arii periferice a scalpului, perii rupți
parţial şi neuniform la 4-6 mm de la emergenţă
b) plăci alopecice multiple,cu formă neregulată, pe alocuri confluate, de dimensiuni diverse,
acoperite de scuame furfuracee, părul rupt la 2-3 mm de la emergenţă
c) plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii
variabile, părul rupt la 6-8 mm de la emergenţă
d) leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite de scuame galbene în formă de farfurie
având un miros neplăcut, comparat cu cel al urinei de şoareci
e) focare infiltrativ-purulente, rotund-ovalare, cu eliminarea firelor de păr din fie care
folicul
pilos implicat

313 101 Alegeți manifestările clinice sugestive pentru Tinea capitis provocată de
Trichophyton schoenleinii:
A. Macule neinflamatorii, cu descuamaţie furfuracee, fară afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, în focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur
policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene
inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8mm de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene în formă de
farfurie, având un miros neplăcut, comparat cu cel al urinei de şoareci
E. Focare infiltrativ-purulente, care afectează ariile păroase ale scalpului şi bărbii
314 106 Alegeți manopera practică de apreciere a fragilităţii capilarelor în purpura
Henoch-Schonlein: A. Baltzer
B. Wickham
С Jadasson
D Rumpell-Leede-Koncealovsky
E. Auspitz

315 109 Alegeți metodele de diagnostic directe ale infecţiei HIV/SIDA:(nu e sigur)
A. Citodiagnostic Tzanck
B. Cultură acelulară
C. ELISA
D. PCR
E. W estem-Blot
316 110 Alegeți metodele diagnostice informative în dermatofiții:
a) examinare în lumina Wood
b) microscopie directă
c) cultură pe medii selective
d) citodiagnostic Tzanck
e) diascopie

317 112 Alegeți modificarea cutanată sugestivă pentru alopecia areată:

. Descuamare
B. Crustificare
C. Eritem persistent pronunţat
D. Papule şi vezicule
E. Piele intactă
318 113 Alegeți modificările histopatologice epidermice sugestive pentru psoriazis vulgar:
a) acantoliză
b) acantoză
c) hiperkeratoză proliferativă
d) degenerescență hidropică
e) parakeratoză

320 114 Alegeți opţiunea terapeutică suficientă în gonoreea acută:

Antibiotice
Vaccin gonococic
Imunostimulatori
Vitamine
Tratament local
321 115 Alegeți opţiunile curative utile în molluscum contagiosum:
A. Crioterapie cu azot fluid
B. Tetracicline sistemice
C. Antivirale sistemice
D. Chiuretare şi electrocoagulare
E. Exprimarea conţinutului şi prelucrarea cu antiseptice iodate
322 118 Alegeți opțiunile de tratament în lepra lepromatoasă:
. Dapsona
В Rifampicina
C. Penicilina
D Tetraciclină
E. Clofazimina
323 119 Alegeți preparatele antibacteriene recomandate în tratamentul chlamydiozei:
А. Ofloxacină
В Penicilină
С Spectinomicină
D Doxiciclină
Е. Azitromicină
324 120 Alegeți preparatele antihistaminice de uz dermatologic:
a) tiosulfat de sodiu
b) clemastină
c) clorură de calciu
d) loratadină
e) cetirizină
325 122 Alegeți preparatele antimalarice de sinteză de uz dermatologic:
A. Clorhexidină
B. Clorochină
C. Hidroxiclorochina
D. Hidroxizină
E. Diaminodifenilsulfonă
326 123 Alegeți preparatele antiparazitare topice de uz dermatologic:
A. Iodură de potasiu
B. Sulful precipitat
C. Cloramfenicol
D. Crotamiton
E. Hexaclorciclohexan
327 127 Alegeți preparatele de uz topic eficace în tratamentul candidozei:
a) Mupirocină
b) Ketoconazol
c) Clotrimazol
d) Natamicină
e) Isoconazol

328 128 Alegeți preparatele de uz topic eficiente în tratamentul scabiei:

a) spregal
b) benzoil peroxid
c) benzoat de benzil
d) sulf p-p
e) toate cele enumerate

329 130 Alegeți preparatele medicamentoase utile în tratamentul local al sclerodermiei

circumscrise:
A. Dermatocorticoizi - în stadiul de atrofie
B. Antibiotice - in stadiul de atrofie
C. 5-Fluoruracil
D. Ionizări cu hialuronidază
E. Heparină
330 131 Alegeți preparatele utile ăn tratamentul sistemic al herpesului simplex:
a) grizeofulvină
b) prednisolon
c) aciclovir
d) foscarnet
e) doxiciclină

331 132 Alegeți preparatele utile în tratamentul local al lupusului eritematos cutanat
cronic:
a) antivirale
b) dermatocorticoizi
c) antibiotice
d) fotoprotectoare
e) coloranţi anilinici

332 134 Alegeți preparatul antibacterian de primă linie în tratamentul sifilisului:

a) Tetraciclină
b) Eritromicină
c) Rifampicină
d) Penicilină
e) Ciprofloxacină

333 135 Alegeți procesul neoplazic vascular sugestiv pentru SIDA:

a) spinaliom
b) bazaliom
c) sarcom Kaposi
d) T-limfom
e) B-limfom

334 136 Alegeți produsele medicamentoase utile în tratamentul general al lupusului

eritematos cutanat cronic:(nu e precisa)
A. Antimalarice de sinteză
B. Citostatice
C. Fototerapie artificială cu UVB
D. Corticosteroizi
E. Grizeofulvină
335 140 Alegeți scenariile evolutive valide pentru sifilisul la gravide:
A. Avort spontan
B. Naştere prematură a fătului mort sau în termen a copilului neviabil
C. Naştere prematură sau în termen a copilului cu leziuni perinatale, ulterior cu sifilis
precoce şi tardiv
D. Naştere în termen a copilului aparent sănătos, ulterior cu sifilis latent
E. Naştere în termen a copilului sănătos, pentru care nu este indicat tratamentul profilactic
337 142 Alegeți semnele clinice cardinale (principale) în lupusul eritematos cronic
discoidal:
a) infiltraţie
b) plăci eritematoase
c) telangiectazii
d) hiperkeratoza foliculară (punctată)
e) atrofie

338 144 Alegeți semnele clinice sugestive pentru herpes simplex:

a) senzaţii de arsură în zona afectată
b) vezicule grupate şi eroziuni policiclice
c) localizări muco-cutanate
d) nevralgii postherpetice
e) recurenţe frecvente
339 145 Alegeți semnele clinice suplimentare în lupusul eritematos cronic discoidal:
a) Besnier-Meșcerski
b) semnul ”tocului dezbinat”
c) Asboe-Hansen
d) semnul ”coajei de portocală/lămâie”
e) atrofie

340 147 Alegeți semnele clinico-evolutive distincte ale sicozisului parazitar (vs. cel vulgar):
a) infiltraţie mai pronunţată
b) infiltraţie mai discretă
c) evoluţie acută
d) evoluţie recidivantă
e) margine bine delimitate

341 148 Alegeți semnele sugestive pentru molluscum contagiosum:

a) lipsa senzaţiilor subiective
b) papule perlate emisferice ombilicate, de culoarea tegumentului
c) papule plate, poligonale, ombilicate, de culoarea roz-violacee cu luciu specific
d) exprimarea conţinutului albicios, grăuncios, format din celule epidermice afectate
e) incidenţă înaltă la copii şi la imunodeprimaţi
342 151 Alegeți tabloul clinic corespunzător pentru condiloame acuminate:
sângerare, senzaţie de arsură, fisuri, dispareunie, cauzând anxietate, sentimente de vinovăţie,
teamă produsă de riscul cancerigen, senzaţia de mâncărime şi sângerări minore. mâncărimea şi
disconfortul
343 152 Alegeți tabloul clinic corespunzător pentru verucă plană:
a) papule epidermice turtite, ferme la palpare,netede, lucide, de formă rotundă, de 1-5 mm Ø,
culoarea roz-gălbuie-cenușie, frecvent localizate pe faţă, dosul mâinilor, regiunea cefalică.
b) formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate, cu localizare ano-
genitală
c) formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales în regiunea cefalica,
periorificial, regiunea bărbii
d) papule neinflamatorii, bine conturate, cu mărimea 2-3 mm până la 1 cm, de formă rotund -
ovalară, suprafaţa keratozica, de culoarea pielii sau gri-cenuşie.
e) papule keratozice plate, înconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii, până la 1 cm Ø,
localizate pe zonele de presiune

344 154 Alegeți tabloul clinic corespunzător pentru verucă vulgară:

a) papule epidermice turtite, ferme la palpare,netede, lucide, de formă rotundă, de 1-5 mm Ø,
culoarea roz-gălbuie-cenușie, frecvent localizate pe faţă, dosul mâinilor, regiunea cefalică.
b) formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate, cu localizare ano-
genitală
c) formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales în regiunea cefalica,
periorificial, regiunea bărbii
d) papule neinflamatorii, bine conturate, cu mărimea 2-3 mm până la 1 cm, de formă rotund -
ovalară, suprafaţa keratozica, de culoarea pielii sau gri-cenuşie.
e) papule keratozice plate, înconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii, până la 1 cm Ø,
localizate pe zonele de presiune

346 157 Alegeți testele de laborator utilizate pentru stabilirea, confirmarea şi

monitorizarea infecţiei HIV/SIDA:
a) citodiagnostic Tzanck
b) culturi pe medii selective acelulare
c) ELISA
d) PCR
e) Western-Blot

347 158 Alegeți tipul de hipersensibilizare (Gell şi Coombs) în eczema alergică de contact:
a) I
b) II
c) III
d) IV
e) toate cele menţionate
348 159 Alegeți tipul de secreție a glandelor sebacee:
a) merocrin
b) holocrin
c) holomerocrin
d) toate cele menţionate
e) nici unul din cele menţionate

349 160 Alegeți topicele eficiente utilizate în tratamentul scabiei:

a) spregal
b) benzoil peroxid
c) benzoat de benzil
d) sulf p-p
e) toate cele enumerate

350 162 Anexele cutanate includ:

a) glande sebacee
b) glande sudoripare
c) vase si nervi cutanati
d) unghii
e) fire de păr

351 163 Aparatul secretor al pieli include:

A Glande sebacee
B. Glande Mebomius
C. Glande Tyson şi Montgomery
D. Glande Littre
E. Glande sudoripare
352 164 Atingerile pilare sugestive pentru alopecia areată:
A. Rupere
B. M iros fetid
C. Structură nodulară
D. Cădere sau extragere liberă
E. Subţiere la bază cu aspect “ semne de exclamaţie”
353 182 Bula reprezintă:
a) leziune infiltrativă, necavitară, proeminentă, ce reprezinta un infiltrat dermic profund,
cu evoluţie, de obicei, spre ulceraţie şi cicatrici
b) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni mai mici de 0.5 cm, localizată
exclusiv în epiderm
c) leziune infiltrativă fermă, palpabilă, bine delimitată, cu sediul în dermul profund şi/sau
hipoderm
d) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid, dimensiuni mai mari de 0.5 cm, localizată
epidermal şi/sau subepidermal
e) leziune cavitara cu continut sero-purulent, dimensiuni mai mari de 0.5 cm, localizată
epidermal si/sau subepidermal
354 183 Căile de infectare în tuberculoza cutanată sunt:
a) infectare exogenă
b) infectare endogenă
c) prin autoinoculare
d) transfuzional
e) pe cale sexuală

355 185 Care din cele enumerate sunt criteriile diagnostice minore ale dermatitei atopice:
A. Seboree
B. Pliul Dennie-M organ
C. Plasa Wickham
D Keratoză pilară
E. Xeroză
356 186 Care din cele enumerate sunt semnele clinice sugestive pentru eczema subacută:
A. Lichenificare
B. Vezi cui aţi e discretă
C. Placarde eritematoase acoperite de cruste
D. Zemuire pronunţată
E. Escaladare rapidă a stadiilor evolutive
357 187 Care din leziunile cutanate indicate sunt caracteristice pentru sifilisul secundar:
a) plăci eritematoase extinse
b) leziuni papuloase şi pustuloase
c) şancru dur
d) gome
e) alopecie şi leucomelanodermie

391 236 Cheilita angulară este o infecție:

primară sau secundară unei glosite candidozice
bacteriana

392 237 Cicatricea este:

este o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin înlocuirea
ţesutului cutanat afectat cu ţesut conjunctiv de neoformaţie. Acesta
este alcătuit din fibre de colagen dispuse în fascicule orizontale dense.
Cicatricea diferă de tegumentul normal prin expansiunea ţesutului
conjunctiv, absenţa glandelor sebacee, sudorale, firelor de păr, vasele
sanguine fiind puţine sau absente. În funcţie de aspectul morfo-clinic
sunt descrise mai multe tipuri de cicatrice: netedă, atrofică,
hipertrofică, cheloidiană, cerebriformă, vicioasă, liniară.
393 238 Cicatricile radiare peribucale Robinson-Fournier (Parrot) sunt stigmate al
sifilisului:
a) primar;
b) secundar;
c) terţiar;
d) congenital precoce;
e) congenital tardiv.
R:e
394 244 Coloranţii anilinici de uz dermatologic sunt:
(albastru de metilen 2%,
verde de briliant,
lichid Castellani
violet de genţiană,
eozină
395 246 Complicaţiile frecvente în dermatita atopică:
a) infecţii cutanate piogene;
b) infecţii cutanate fungice;
 c) eczema herpeticum;
d)eczema vaccinatum;
e) seboree.
R:abcd
396 247 Complicaţiile locale ale uretritei gonococice la bărbaţi sunt:
- Balanopostita gonococică – se datorează propagării infecţiei de la
uretră la nivelul şantului balano-preputial şi al prepuţului, se manifestă
prin eritemul zonei afectate, cu edem important al prepuţului, însoţită
de o secreţie mucopurulentă de intensitate variabilă; cele mai
importante complicaţii ale infecţiei prepuţiale, mai ales la formele cu
edem masiv al prepuţului, sunt fimoza şi parafimoza.
- Prostatita acută gonococică – este o complicaţie relativ frecvent
întâlnită la bolnavii cu uretrită; prostatita acută se manifestă prin
apariţia de fenomene generale – febră, cefalee, curbatură, transpiraţie;
se manifestă prin micţiuni dese şi dureroase şi dureri mari în cursul
defecaţiei; apar tulburări de erecţie, cu ejaculare dureroasă sau cu
hemospermie.
- Prostatita cronică gonococică – poate să apară consecutiv unei
prostatite acute încorect tratate sau poate să se instaleze în mod
insidios; se manifestă printr-o stare de apăsare la nivelul perineului şi
de arsură uretrală accentuată la mers şi 387 în poziţia aşezat; se
asociază micţiunile frecvente şi dureroase; erecţia este incompletă şi
ejacularea – prematură şi dureroasă; uneori apare hemospermia;
impotenţa pasageră este frecventă, cu poluţii şi erecţii nocturne sau
declanşate de poziţia aşezat, la uretroscopie verum montanum este
roşu şi edematos; au fost descrise mai multe forme clinice – prostatita
glandulară, cu scurgeri uretrale abundente (prostatoree), cu volumul
prostatei mare şi consistenţă scăzută; prostatita parenchimatoasă sau
uscată, cu scurgere minimă (filamente în urină); prostatita disurică, cu
tulburări funcţionale de urinat, dar fără scurgeri uretrale (prostatism);
prostatita supurată.
397 248 Complicațiile sifilomului primar sunt:
- balanita şi/sau balanopostita – suprainfecţia şancrului cu germeni
banali;
- fimoza – infamaţia prepuţului cu strangularea glandului, care rămâne
înăuntru, cu imposibilitatea decalotării, cu scurgeri purulente prin
orificiul prepuţial;
- parafimoza – inflamaţia prepuţului şi retractarea acestuia pe şanţul
balanoprepuţial, glandul rămas afară fiind strangulat, constricţia
puternică producând un edem masiv al glandului, penisul luând
aspectul de "limbă de clopot";
- fagedenismul – se caracterizează prin extinderea rapidă a leziunilor cu
distrucţii tisulare şi aspectul de gangrenă, apărând, mai ales, prin
asocierea de anaerobi la infecţia treponemică.
398 261 Date clinice sugestive pentru psoriazis pustulos generalizat Zumbusch sunt:
în psoriazisul pustulos generalizat Zumbusch atingerile mucoasei
cavităţii bucale sunt frecvente, se afectează preponderent limba,
căpătând un aspect de glosită geografică, apar leziuni cu aspect de
plăci eritematoase anulare, migratorii, cu margini albicioase, puţin
elevate
 psoriazis pustulos generalizat Zumbusch – reprezintă un proces
generalizat, echivalent unei eritrodermii, cu afectarea frecventă a
mucoaselor şi apariţia numeroaselor pustule pe suprafaţa
eritematoasă; pustulele au aspect de „lacuri” cu conţinut alb-cremos,
la deschiderea cărora apar arii extinse erozive; se asociază frecvent cu
artrita psoriazică; se notează alterarea stării generale, exprimată prin
febră, diaree, convulsii, tetanie, induse de perturbarea homeostazei,
hipocalcemiei, hipoalbunemiei, leucocitozei cu neutrofilie, VSHului
crescut; în faza acută netratată poate evolua spre exitus, prin
decompensări viscerale (cardiacă, hepato-renală) sau prin complicaţii
septice.
399 262 Datele clinice sugestive pentru anghina eritematoasă sifilitică sunt:
a) asimptomatică subiectivă;
b) semne generale pronunţate (febră, frisoane, fatigabilitate);
c) leziuni eritematoase bine conturate;
d) papule erozive;
e) voce nazonată şi disfonie.
R:ac
400 265 Datele sugestive pentru forma clasică a sarcomului Kaposi sunt:
Manifestări cutanate
fatigabilitate, parestezii, dureri şi edem al membrelor inferioare, care
preced apariţia leziunilor specifice. Mai frecvent acestea apar la nivelul
membrelor inferioare – laba piciorului şi treimea inferioară a gambei
(40-50% cazuri), precum şi pe membrele superioare (12-15% cazuri),
iar regiunea cefalică se afectează mai rar (în 9-13% cazuri); sunt rare şi
formele circumscrise cu afectarea pavilioanelor urechilor, nasului,
braţelor, coapselor, etc., constituind 5-8% cazuri. Primele leziuni sunt
prezentate de macule sau plăci infiltrative de culoare roşieviolacee de
0,3-1 cm în diametru, frecvent fiind simetrice, însă în unele cazuri
debutul maladiei este printr-o singură leziune sub formă de placă sau
nodul, care numai după luni şi ani de zile este urmată de apariţia
leziunilor multiple. În evoluţie, plăcile cresc excentric, confluează
formând placarde cu contur neregulat, concomitent se schimbă şi
culoarea în brun-închisă. De regulă, la nivelul membrelor leziunile sunt
însoţite de edem, care poate preceda, apare concomitent sau urmează
instalarea leziunilor. Mai frecvent suprafaţa plăcilor şi placardelor este
netedă, strălucitoare, mai rar leziunile sunt acoperite cu scuame. Cele
de tip nodular, de asemenea, pot apărea de la debut, în unele cazuri
fiind prima manifestare a bolii. Nodulii sunt emisferici, cu o suprafaţă
netedă la debut, de culoare roşie-violacee, care în evoluţie devine
violaceu-brună. Nodulii pot disemina sau se grupează, formând
placarde nodulare. În evoluţie, suprafaţa tegumentului afectat devine
intens infiltrativă, cu o suprafaţă neregulată, asemănătoare cu coaja de
portocală, cu orificiile pilosebacee dilatate, papilomatoasă, dură la
palpare. Cu timpul în teritoriile afectate apar leziuni tumorale,
emisferice de 2-3 cm în diametru, de consistenţă păstoasă sau
semidură, cu o suprafaţă netedă, strălucitoare. De regulă, tumorile
sunt diseminate, însă, în unele cazuri confluează, formând formaţiuni
tumorale masive. Leziunile tumorale cresc în dimensiuni foarte lent şi
cu timpul ulcerează, provocând pacientului dureri accentuate,
 chinuitoare. Ulcerarea tumorilor este mai frecventă la nivelul
extremităţilor. Adenopatia se constată în 12-20% cazuri, la pacienţii cu
leziuni multiple, în faza tardivă a maladiei, după 8-10 ani de la debut.
Ganglionii afectaţi nu sunt de dimensiuni mari, până la 1cm în
diametru, dur-elastici la palpare, indolori. Biopsia ganglionară constată
prezenţa celulelor fusiforme la acest nivel, deci, are loc o afectare
specifică a ganglionilor şi nu o reacţie secundară. Localizările
extracutanate sunt constatate în 8-12% cazuri. Apar, de regulă, după
zeci de ani de evoluţie a bolii şi sunt caracteristice pentru forma
clasică. Manifestări osoase: de obicei, sunt afectate oasele
extremităţilor sub leziunile cutanate, ducând la tumefierea dureroasă a
segmentului respectiv, datorată creşterii volumului osos; radiologic se
determină imagini lacunare regulate sau neregulate, asociate cu
procese angiomatoase, procese de condensare osoasă şi periostită.
326 Manifestări digestive: leziunile specifice pot fi localizate la nivelul
mucoasei bucale, esofagului, stomacului, intestinelor, ficatului, splinei,
pancreasului; leziunile, de regulă, rămân asimptomatice şi sunt
depistate numai când apar simptoamele respective – stomatită,
gastralgii, tulburări de tranzit (diaree), hemoragii şi perforaţii interne,
etc. Alte manifestări: excepţional leziuni specifice de sarcom Kaposi pot
apărea în plămâni, cord şi pericard, glande endocrine, etc.
401 269 Definiți expresiile clinice ale sifilisului primar:
Apare după o perioada de incubaţie (3-4 săptămâni), iar leziunile
situate la poarta de intrare se manifestă prin şancrul dur,
limfadenopatie regională şi, mai rar, limfangită; sifilisul primar durează
6-8 săptămâni.
Şancrul sifilitic (sifilomul primar, şancrul dur): este prima manifestare
clinică a sifilisului şi apare întotdeauna numai la locul de inoculare şi
este complet asimptomatică; prezintă o eroziune sau, mai rar,
exulceraţie rotundă, adică se disting două forme tipice ale sifilomului
primar – erozivă şi ulceroasă.
402 270 Definiți tipul nozologic pentru sifilisul congenital:
243. (295)Esenţa nozologică a sifilisului congenital este:
a) ereditară;
b) dismetabolică;
c) infecţioasă;
d) autoimună;
e) neoplazică.
R:c
403 271 Definiţia corespunzătoare leziunii elementare secundare de maculă
secundară este:
Macule pigmentare secundare: includ leziuni maculoase ce apar ca
urmare a regresiunii elementelor morfologice, atât primare (primitive),
cât şi secundare; pot fi hiperpigmentate şi hipopigmentate.
404 272 Definiția furunculului:
furunculul reprezintă o infecţie purulentă foliculară şi perifoliculară cu
evoluţie spre necroză.
405 273 Definiția hidrosadenitei supurative:
afecţiune inflamatorie recurentă stafilococica a glandelor sudoripare
apocrine.
406 275 Definiţia pustulei este:
este o formaţiune primară (primitivă) cavitară cu conţinut purulent de
variate mărimi; poate fi foliculară sau nefoliculară; superficială (sediu
epidermal) sau profundă (sediu dermal).
Evoluţia pustulelor se face spre uscarea conţinutului purulent şi
formarea de cruste, sau spre desfacere şi producerea defectelor
cutanate: superficiale (eroziuni) sau profunde (ulceraţii).
407 276 Definiția sicozei vulgare:
este o inflamaţie foliculară profundă subacută sau cronică, afectând
foliculul pilos în totalitate; infecţia stafilococică depăşeşte ostiumul
folicular şi pătrunde în profunzimea folicului pilos, realizând un abces
folicular.
408. Definiţia tuberculului este:
a) leziune infiltrativă, necavitară, proeminentă, ce reprezinta un infiltrat dermic profund, de
marimea pana la un bob de mazare, cu evoluţie, de obicei, spre ulceraţie şi cicatrici
b) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni mai mici de 0.5 cm, localizată
exclusiv în epiderm
c) leziune infiltrativă fermă, palpabilă, bine delimitată, cu sediul în dermul profund şi/sau
hipoderm
d) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid, dimensiuni mai mari de 0.5 cm, localizată
epidermal şi/sau subepidermal
e) leziune necavitară exudativă produsă prin vasodilatatie

409. Definiţia veziculei este:

a) leziune infiltrativă, necavitară, proeminentă, ce reprezintă un infiltrat dermic profund,
cu evoluţie, de obicei, spre ulceraţie şi cicatrici
b) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni mai mici de 0.5 cm, localizată
exclusiv în epiderm
c) leziune infiltrativă fermă, palpabilă, bine delimitată, cu sediul în dermul profund şi/sau
hipoderm
d) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni mai mari de 0.5 cm, localizată
epidermal şi/sau subepidermal
e) leziune cavitară cu continut sero-purulent, dimensiuni mai mici de 0.5 cm.

410 Dermatoze virale produse de papilomavirusurile umane sunt:

a) condiloame late
b) condiloame acuminate
c) veruci plane
d) molluscum contagiosum
e) veruci vulgare

411 Dermatozele cu interesare predominantă a pliurilor sunt:

Ä. Ihtioză vulgară
B. Ihtioza congenitală
C. Dermatită atopică
D. Porfiria cutanată tardivă
E. Pemfigus vegetant

412Dermatozele exprimate prin bule sunt:

a) sindrom Stevens-Johnson
b) psoriazis
c) sindrom Lyell
d) pemfigus vulgar
e) urticarie

413Dermografismul caracteristic în urticarie este:

a) alb
b) rosu
c) mixt
d) lipseste
e) nici unul din cele menţionate

414. Dermul este format din următoarele straturi:

a) papilar
b) granular
c) reticular
d) spinos
e) cornos

415. Din punct de vedere histologic pentru eczema acută este caracteristic:
a) acantoză
b)spongioză
c) parakeratoză
d) hiperkeratoză
e) acantoliză

416 Din punct de vedere histologic pentru sindromul Lyell este caracteristic:
a) acantoliza autoimună;
b) acantoză;
c) hiperkeratoză;
d) hipergranuloză;
e) necroliza epidermală.

417. Distribuţia dermatomală a leziunilor cutanate este caracteristică pentru

A. Porfirie cutanată tardivă

B. Eczemă
C. Sifilis secundar
D. Herpes Zoster
E. Scabie

418 Doza-curs de benzatin benzilpenicilină în tratamentul sifilisului precoce (primar, secundar și latent
recent dobândit) la maturi (UA):

a) 6 000 000/1 200 000;

b) 1 800 000/2 100 000;
c) 4 800 000/7 200 000;
d) 9 600 000/12 000 000;
e) 14 400 000/16 800 000.
419 Ectima vulgară este:
a) infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale;
b) infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu
cruste presate, aderente;
c) infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial cu margini bine delimitate;
d) infecţie cutanată superficială prezentată de flictene și cruste melicerice;
e)infectie streptococică cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor mari.

420 Erizipelul este o infecție:

a) streptococică la nivelul comisurilor bucale

b) piogenică profundă a pielii caracterizată prin formarea de ulceraţii,acoperite de cruste
presate, aderente
c)bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate
d)cutanată superficială buloasă (flictene)
e) streptococie uscată scuamoasă localizată de obicei pe față

421. Examenul cu lampa Wood este o metodă de diagnostic rapidă și are o specificitate pentru:
A. Microsporie
B. Tricofiţie
C. Candidoză
D. Pitiriazis versicolor
E. Favus

422Expresia clinică a dintilor Hutchinson în sifilis congenital tardiv este:

a) distrofia caninilor superiori, devenind asemănători cu o daltă

b) distrofia incisivilor inferiori mediani, devenind asemănători cu o şurubelniţă
c) distrofia incisivilor superiori laterali, bombaţi şi îngustaţi proximal
d) distrofia incisivilor mediani superiori, cu o stenoză a marginii lor libere și o incizură distală
e) distrofia caninilor, devenind asemănători cu dinţii de ştiucă

423 Expresia clinică a primo-infecţiei în cazul zonei zoster este:

a) herpes simplex
b) vaccina
c) variola
d)varicela
e) hepatita B

424. Expresiile clinice sugestive pentru sifilisul primar sunt:

a) tonzilită eritematoasă
b) șancru dur
c) papule erozive
d) adenopatie regională
e) limfangită specifică

425. Fenomenul Köbner pozitiv este caracteristic pentru:

a) pemfigus vulgar
 b) sclerodermie
c) psoriazis
d) scabie
e) lichen plan

426. Fluorescenţă pozitivă în lumina Wood se evidențiază în următoarele micoze:

a) Microsporie
b) Tricofiţie
c) Candidoză
d) Pitiriazis versicolor
e) Favus

427 Durata medie a sifilisului secundar este:

a) 6-8 săptămâni
b) 2-3 luni
c) 6-12 luni
d) 2-3 ani
e) 20-30 ani

428 Formele clinice ale peladei:

A. în plăci (areată)
B. Totală
C. Universală
D. Ofiazică
E. în “luminişuri”

429. Formele clinice ale pemfigusului autoimun sunt:

a) vulgar
b) neonatorum
c) vegetant
d) foliaceu
e) seboreic

430. Formele clinice de alopecie sifilitică sunt

a) în luminişuri
b) difuză
c) seboreică
d) areată
e) ofiazică

431. Formele clinico-evolutive ale T-limfomului cutanat sunt

A. Clasică Alibert-Bazin
B. Epidemică Kaposi
C. Tumorală de debut Vidall-Brocq
D. Eritrodermică Hallopeau-Besnier
E. Micotică fungoidă

432. La un pacient de 42 de ani cu sclerodermie liniară a frunții, procesul a progresat pe față

cu dezvoltarea hemiatrofiei faciale. Indicați sindromul respectiv..
a) CREST
 b) Parry-Romberg
c) Ramsay Hunt
d) Lyell
e) Stevens-Johnson

433. Hipergranuloza histopatolgic reprezintă:

a) îngroşare patologică a stratului granulos
b) apariţie a unui material omogen, eozinofil, strălucitor în dermul superficial
c) dezintegrare a nucleelor celulare
d) vacuolizare a celulelor stratului bazal
e) inflamaţie cronică cu aglomerări în special de limfocite, macrofage, celule gigante Langerhans

434. Hiperkeratoză histopatologic reprezintă:

a) îngroşare marcată a stratului cornos
b) keratinizare incompletă
c) alterare a coeziunii intercelulare epidermice
d) îngroşare a stratului spinos
e) distensie patologică a spaţiilor intercelulare cu edem intercelular

435. Impetigo contagios Tilbury-Fox reprezintă:

a) infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale;
b) infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii, acoperite cu cruste
presate aderente;
c) infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate;
d) infecţie cutanată superficială prezentată de flictene și cruste melicerice;
e) inflamaţie cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor.

436. În Tinea capitis microscopia directă relevă:

a) celule levurice;
b) coci;
c) artrospori;
d) filamente miceliene (hife);
e) pseudomicelii (pseudohife).
????437 În Tinea unghuium provocată de Trichophyton rubrum microscopia directă relevă
438 Indicați afecțiunile cauzate de Chlamydia
A. Trahom
B. Granulom venerian
C. Limfogranulomatoză veneriană
D. Ftiriază
E. Psitacoză şi ornitoză

439Indicați afecțiunile cu interesare comună a mucoaselor:

a) ihtioza vulgară
b) sindrom Stevens-Johnson
c) pemfigus seboreic
d) lichen plan
e) tinea facies

440. Care din următorii agentii cauzali sunt implicate în etiologia tricofiţiei infiltrativ-
supurative:
 a) Trichophyton rubrum;
b) Trichophyton verrucosum;
c) Trichophyton tonsurans;
d) Trichophyton violaceum;
e) Trichophyton gypseu.m

441. Indicați agentii cauzali în Tricofiţia uscată (superficială):

a) Trichophyton gypseum;
b) Trichophyton verrucosum;
c) Trichophyton tonsurans;
d) Trichophyton schoenleini;i
e) Trichophyton violaceum.

442 Care din următorii agentii cauzali sunt implicate în etiologia piodermitelor:
a) Staphylococcus aureus;
b) Streptococcus pyogenes;
c) Pseudomonas aeruginosa;
d) Proteus vulgaris;
e) Trichophyton violaceum.

443.Indicați agentul patogen al leprei:

a) bacilul Koch
b) bacilul Hansen
c) bacilul Calmette-Guerin
d) borrelia Burgdorpheri
e) haemophylus Ducreyi

444Indicați agentul patogen ce provoacă pitiriazisul versicolor:

a) Candida albicans
b) Microsporum ferrugineum

c) Trichophyton violaceum
d) Corynebacterium acne
e) Malassezia furfur

445 Indicați alergenii frecvent implicați în dermatita de contact alergică:

a) neomicina, benzocaina
b) acizii şi bazele concentrate
c) nichelul, cromul, cobaltul
d) parafenilendiamina
e) urzica

446 Indicați algoritmul de tratament în sindromul Stevens-Johnson:

a) reechilibrare hidroelectrolitică
b) nitro-imidazoli in doze mari
c) citostatice în doze mari
d) corticosteroizi în doze mari
e) detoxicare
447Indicați amplasarea topografică electivă a leucomelanodermiei sifilitice:
a) fețele laterale ale gâtului
b) flancuri
c) faţă
d) aria genitală
e) palme şi plante

448. Preparate antibacteriene topicele eficace în piodermite:

a) polimixină;
b) mupirocină;
c) bacitracină;
d) bleomicina;
e) terbinafină

449 Preparatele antibacteriene eficiente în tratamentul gonoreei:

A. Metronidazol
В. Co-trimoxazol
С Clotrimazol
D. Ciprofloxacinä
E. Azitromicinä

450. Indicați antibioticele eficiente în doză unică în tratamentul gonoreei:

a. Ceftriaxonă
b. Ofloxacină
c. Doxiciclină
d. Penicilină
E. Spectinomicinä

451. Indicați arealele de cantonare şi propagare a virusului varicelo-zosterian:

a) cornurile anterioare medulare
b) nodulii limfatici regionali
c) dermatomul de afectare
d) rădăcina posterioară a nervilor rahidieni
e) ganglionii senzitivi cranieni sau rahidieni

452Indicați agentul patogen ce provoacă pitiriazisul versicolor:

a) Candida albicans
b) Microsporum ferrugineum

c) Trichophyton violaceum
d) Corynebacterium acne
e) Malassezia furfur

453 Indicați aspectul clinic caracteristic al scuamelor pentru ihtioza x-lincată

• cele mai afectate arii sunt partea laterală ale trunchiului şi abdomenul;
• scuamele sunt de dimensiuni mari (1-3 cm), poligonale, aderente, de culoarea gri-brună, cu un
aspect „murdar”, hiperkeratoza observându-se şi în pliuri, faţă şi gât; se constată distribuţia
lineară a scuamelor pe trunchi, iar pe alte zone scuamele au aspect “mozaic”;
 • se observă o descuamaţie evidentă la nivelul scalpului, firele de păr fiind rare.

454 Indicați aspectul clinic caracteristic al scuamelor pentru ihtioza vulgară:

• scuamele sunt frecvent de mici dimensiuni, cu contur neregulat, uscate, grupate în plăci mici,
aderente central şi cu margini mai ridicate, realizând aspect de „solzi de peste”, termen provenit
din grecescul ichthys;
• culoarea scuamelor variază de la alb la grinegru, iar diametrul între 1 mm şi 1 cm;
• în general, scuamele sunt mai abundente pe membrele inferioare şi regiunea toraco-dorsală;
• la nivelul feţei scuamele sunt mai reduse din cauza secreţiei sebacee crescute.

455. Indicați aspectul lezional caracteristic al rozeolei sifilitice

a) leziuni papuloase proeminente, pruriginoase, localizate pe trunchi, palme şi plante
b)macule vasculare, 5-15 mm în diametru, roz-pale, subiectiv asimptomatice, fără
descuamație, dispar la vitropresiune
c) macule hemoragice cu aspect de purpură palpabilă
d) leziuni pustuloase localizate pe părţile laterale ale trunchiului, având un infiltrat subiacent
e) vezicule transparente pe fundalul eritematos, localizate în proiecţia nervilor intercostali

456. Indicați caracteristica erupției în pemfigusul vulgar:

a)leziunile sunt monomorfe
b)leziunile sunt polimorfe
c)leziunile sunt grupate (herpetiforme)
d) leziunile debutează pe mucoase
e)leziunile au tendință de epitelizare rapidă

457Indicați cauza principală a recurențelor eritemului polimorf minor:

a) streptocociile
b) stafilocociile
c) micozele
d) medicamentele
e) herpesul simplex

458. Indicați clasa imunoglobulinelor, depozitele cărora se identifică în imunofluorescentă directă în

dermatita herpetiformă Duhring
A. IgM
В IgG
C. IgE
D IgA
E. IgD

459 Indicați clasa imunoglobulinelor/anticorpi efectivi în pemfigusul vulgar:

Indicați clasa imunoglobulinelor/anticorpi efectivi în pemfigusul vulgar:
a) Ig A
+b) Ig G
c) Ig M
d) Ig E
e) Ig D

460 Indicați complicaţiile eventuale în Herpes zoster:

433. Cornplicatiile eventuale in zona zoster:
+A. Piodermie secundara
+B. Nevralgie postherpetica
+C. Cicatrici hipertrofice și cheloide
D. Varicela
+E. Hipoacuzie si complicatii oculare

461 Indicați complicaţiile şancrului dur la bărbaţi:

Care pot fi complicaţiile ale şancrului dur la bărbaţi:
+a) balanită şi balanopostită;
+b) fimoză şi parafimoză;
c) edemul indurativ;
+d) șancru cangrenos (gangrenos);
e) șancru amigdalită.

462 Indicați conduita de tratament local în sicozis vulgar:

Indicați conduita de tratament complex în sicozis vulgar:
a) antimicotice
+b) antibiotice
c) dermatocorticoizi
+d) coloranţi anilinici
+e)keratoplastice

463 Indicați conduita de tratament local în stadiul de stare (purulent-necrotic) al

furunculului:
Indicați conduita de tratament local în stadiul de stare (purulent-necrotic) al furunculului:
+a) soluţii hipertonice
+b) soluţii antiseptice
c) curenţi de înaltă frecvenţă
d) dermatocorticoizi
e) masaj

464 Indicați criteriile diagnostice majore ale dermatitei atopice la copiii sub 2 ani:
Indicați criteriile diagnostice majore ale dermatitei atopice la copiii sub 2 ani:
+a) antecedente familiale de atopie;
+b) eczeme faciale și pe părțile de extensie ale membrelor;
+c) prurit;
+d)evoluție cronică și recidivantă;

e) IgE serice crescute.

465 Indicați criteriile diagnostice majore pentru dermatita atopică:

Indicați criteriile diagnostice majore ale dermatitei atopice:
+a) antecedente personale sau familiale de atopie;
+b) eczeme faciale și extenzorii;
+c) prurit cronic;
+d)evoluție cronică și recidivantă;
e) Ige serice crescute.

466 Indicați datele clinice sugestive pentru lichen plan:

Semnele clinice sugestive pentru lichen plan:
+a)Prurit intens
 b) Leziune papuloasă, proeminentă, hiperkeratozică, asimetrică
+c)Leziune papuloasă, poligonală , ombilicată , cu fațete strălucitoare , de culoare violacee
d)Leziune maculoasă descuamativă , de culoare roz-roșie, bine delimitată
+e)Atingeri ale mucoasei bucale

467 Indicați datele clinice sugestive pentru psoriazis în stadiul de avansare:

549. Semnele clinice sugestive pentru psoriazis in stadiul de
avansare:
+A. Fenomen Kohner- pozitiv
B. inalbirea centrals a leziunilor
+C. Cresterea periferica si confluarea leziunilor
+D. Aparitia leziunilor noi
E. Scuamele acopera toata suprafata papulelor

468 Indicați dermatozele buloase cu clivaj (de formare a bulelor) subcorneal (în stratul
granulos):
Indicați dermatozele buloase cu clivaj (de formare a bulelor) subcorneal (în stratul granulos):
a) Pemfigus vulgar
+b) Pemfigus foliaceu
c) Pemfigus vegetant
+d) Pemfigus seboreic
e) Epidermoliza buloasă simplă

469 Indicați dermatozele buloase cu clivaj (de formare a bulelor) suprabazal (în stratul
spinos):
Indicați dermatozele buloase cu clivaj (de formare a bulelor) suprabazal (în stratul spinos):
a) Pemfigus foliaceu
+b) Pemfigus vulgar
+c) Pemfigus vegetant
d) Epidermoliza buloasă distrofică
e) Pemfigus seboreic

470 Indicați dermatozele cu care se face diagnosticul diferențiat al lupusului eritematos

cronic discoidal:
Rozaceea , dermatita seboreica, tinea facies, sebopsoriazisul , pseudopelada , sarcoidoza ,
erizipelul feței , lupus tuberculos , lichen plan , pemfigusul vulgar , eritema polimorf, sindrom
Rowell , sifilis secundar

471 Indicați dermatozele cu leziuni primare de macule:

Indicați dermatozele cu leziuni primare de macule:
+a) vitiligo
b) pemfigus
+c) vasculite alergice
d) ihtioză vulgară
+e) pitiriazis versicolor

472 Indicați dermatozele cu leziuni primare de papule:

Indicați dermatozele cu leziuni primare de papule:
a) eritem nodos
+b) psoriazis
c) vitiligo
+d) lichen plan
 +e) verucă vulgară

473 Indicați dermatozele exprimate prin nodozități:

Indicați dermatozele exprimate prin nodozități:
a) eritem exudativ polimorf
b) purpură Henoch-Schonlein
c) tricofiţie antropofilă
+d) lepră
+e) tuberculoza cutanată

474 Indicați dermatozele exprimate prin vezicule:

Indicați dermatozele exprimate prin vezicule:
a) rozacee
+b) eczemă
+c) herpes simplex
d) pitiriazis rozat Gibert
+e) dermatită herpetiformă Duhring

475 Indicați doza zilnică de grizeofulvină eficientă în Tinea capitis (mg/kg):

Indicați doza zilnică de grizeofulvină eficientă în Tinea capitis (mg/kg):
a) 10-14;
+b) 15-25;
c) 26-40;
d) 41-60;
e) 61-100

476 Indicați durata medie a perioadei de incubaţie în sifilis:

Indicați durata medie a perioadei de incubaţie în sifilis:
a) 1-2 săptămâni
+b) 3-4 săptămâni
c) 5-7 săptămâni
d) 8-9 săptămâni
e) 3-4 luni

477 Indicați durata medie a sifilisului primar(în săptămâni):

Indicați durata medie a sifilisului primar (în săptămâni):
a) 1-2
b) 3-4
+c) 6-8
d) 9-10
e) 11-12

478 Indicați durata medie de realizare a fenomenul Köbner în psoriazis:

Durata medie de realizare a reacției Kobner în psoriazis:
a) Cîteva ore
b) 24 ore
c) 1-3 zile
d) 7-9 zile +
e) 20-30 zile
479 Indicați expresiile clinice sugestive pentru sifilisul secundar:
Expresiile clinice sugestive pentru sifilisul primar sunt:

a) tonzilită eritematoasă
+b) șancru dur
c) papule erozive
+d) adenopatie regională
+e) limfangită specifică

480 Indicați factorii de eritrodermizare psoriazică secundară:

Factorii de eritrodermizare psoriazica secundara:
+A. Corticoizi sistemici
B. Citostatice sistemice
+C. Antimalarice și saruri de aur
D. Dermatocorticoizi
+E. Utilizarea intempestiva si/sau exagerata a
tratamentului topic

481 Indicați concentrația hidroxidului de potasiu utilizat pentru examenul microscopic

direct al dermatofiţilor:
Indicați concentrația KOH utilizată pentru microscopie directă a dermatofiţilor:
a) 0,5%;
b) 2%;
c) 5%;
d) 10%;
+e) 20-40%.

482 Indicați formele clinice ale epidermolizei buloase:

Indicați formele clinice ale epidermolizei buloase:
+a) simplă;
b) vulgară;
+c) joncţională;
+d) dermolitică;
e) congenitală
.
483 Indicați formele clinice ale ihtiozei vulgare:
Indicați formele clinice ale ichtiozei vulgare:
a) eritrodermică;
+b) simplă;
+c) sauriană;
+d) histrix;
+e) xerodermia

484 Indicați formele clinice ale lupusului eritematos cronic cutanat:

Indicați formele clinice ale lupusului eritematos cronic cutanat:
+a) discoidal
b) exudativ
+c) diseminat
+d) profund
+e) eritem centrifug Biett

485 Indicați formele clinice de alopecie sifilitică:

Indicați formele clinice de alopecie sifilitică:
+a) în luminişuri
+b) difuză
c) seboreică
d) areată
e) ofiazică

486 Indicați formele clinice de candidoză cutanată:

Indicați formele clinice de candidoză cutanată:
a) stomatită;
+b) intertrigo;
c) vulvovaginită;
d) balanopostită;
+e) perionixul.
Formele clinice de candidoza cutanata: ( cartea cu 1000 teste)
A. Stomatita
+B. Intertrigo
+C. Afectarea palmelor si plantelor
D. Balanopostita si vulvovaginita
+E.Paronihie

487 Indicați formele clinice de candidoză la nivelul mucoaselor:

Indicați formele clinice de candidoză la nivelul mucoasei bucale:
+a)comisurită
+b) glosită
+c) stomatită
+d) cheilită
e) intertrigo

488 Indicați formele clinice de ihtioză:

Indicați formele clinice de ichtioză:
+a) vulgară;
b) distrofică;
+c) X-lincată;
+d) lamelară;
+e) keratomul malign.

489 Indicați formele clinice de Tinea pedis:

Indicați formele clinice în Tinea pedis:
a) verucoasă;
+b) eritemato-scuamoasă;
+c) intertriginoasă;
d) pustuloasă;
+e) dishidrozică.

490 Indicați formele clinice de uretrită trichomoniazică la bărbaţi:

Acută , subacuta , cronică , asimptomatică sau latentă

491 Indicați formele clinice foliculare ale piodemitelor:

 ● Foliculita superficială ( Bockhard) , sicozis stafilococic / foliculita profundă
,furuncul ,hidradenita,paronichia .
Alegeți din cele enumerate piodermitele foliculare:
a) impetigo contagios
b) erizipel
+c) furuncul
+d) sicozis vulgar
e) pitiriazis simplex

492 Indicați formele clinice nefoliculare ale piodemitelor:

● Impetigo,ectima, cheilita angulară, intertrigo streptococic ,erizipelul, erizipeloidul
Alegeți din cele enumerate piodermitele nefoliculare:
+a) impetigo contagios
+b) erizipel
c) furuncul
d) sicozis vulgar
+e) pitiriazis simplex

493 Indicați formele de urticarie dezvoltate prin reacţii de sensibilizare de tip III (Gell şi
Coombs):
Indicați formele de urticarie dezvoltate prin reacţii de sensibilizare de tip III (Gell şi Coombs):
a) alimentară;
b) colinergică;
+c) vasculitică (boala serului);
+d) autoimună;
e) facticială (dermografism)

494 Indicați funcţia principala a keratinocitelor stratului bazal:

Indicați funcţia principala a keratinocitelor stratului bazal:
a) senzitivă
b) melanogeneză
c) excretoare
+d)germinativă
e) secretoare

495 Indicați fungi-dermatofiți pentru care în examenul microscopic direct sunt

caracteristice artrospori situate în exteriorul firului de păr (ectotrix):
Indicați fungi cu artrospori situate în exteriorul firului de păr (ectotrix):
+a) Microsporum spp.;
+b) Trichophyton gypseum;
c) Trichophyton schoenleinii;
d) Trichophyton tonsurans;
+e) Trichophyton verrucosum.

496 Indicați fungi-dermatofiți pentru care în examenul microscopic direct sunt

caracteristice artrospori situate în interiorul firului de păr (endotrix):
Indicați fungi cu artrospori situate în interiorul firului de păr (endotrix):
a) Trichophyton gypseum;
+b) Trichophyton violaceum;
c) Trichophyton verrucosum;
+d) Trichophyton tonsurans;
+e) Trichophyton schoenleinii.

497 Indicați infecție piogenică profundă a pielii caracterizată prin formarea de ulcerații
acoperite cu cruste presate aderente:
+Ectima vulgară este:
a) infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale;
+b) infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu
cruste presate, aderente;
c) infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial cu margini bine delimitate;
d) infecţie cutanată superficială prezentată de flictene și cruste melicerice;
e)infectie streptococică cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor mari.

498 Indicați leziunea elementară tipică pentru lupusul vulgar:

Indicați leziunea elementară tipică pentru lupusul vulgar:
a) papulă
b) maculă
c) pustulă
+d) tubercul
e) nodozitate

499 Indicați leziunea morfologică a gomei sifilitice:

Indicați leziunea morfologică a gomei sifilitice:
a) pustula
b) tubercul
c) papula
d) vegetație
+e) nodozitate

500 Indicați leziunea primară caracteristică pentru condiloamele late:

Leziunea primară ce reprezintă condiloamele late luetice:
a) maculă;
b) bulă;
c) nodozitate;
d) tubercul;
+e) papulă.

501 Indicați leziunea primară caracteristică pentru goma sifilitică:

Indicați leziunea morfologică a gomei sifilitice:
a) pustula
b) tubercul
c) papula
d) vegetație
+e) nodozitate

502 Indicați leziunile caracteristice pentru sifilisul terţiar:

Indicați leziunile caracteristice pentru sifilisul terţiar:

a) papulă
+b) tubercul
c) urtică
+d) nodozitate
e) veziculă

503 Indicați leziunile pustuloase profunde în sifilis:

Indicați leziunile pustuloase profunde în sifilis:
a) impetiginoase;
b) variceliforme;
c) acneiforme;
+d) ectimatoase;
+e) rupioide