408.

Definiţia tuberculului este:

a) leziune infiltrativă, necavitară, proeminentă, ce reprezinta un infiltrat dermic profund, de marimea

pana la un bob de mazare, cu evoluţie, de obicei, spre ulceraţie şi cicatrici
b) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni mai mici de 0.5 cm, localizată exclusiv
în epiderm
c) leziune infiltrativă fermă, palpabilă, bine delimitată, cu sediul în dermul profund şi/sau hipoderm
d) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid, dimensiuni mai mari de 0.5 cm, localizată epidermal
şi/sau subepidermal
e) leziune necavitară exudativă produsă prin vasodilatatie

409. Definiţia veziculei este:

a) leziune infiltrativă, necavitară, proeminentă, ce reprezintă un infiltrat dermic profund, cu evoluţie, de

obicei, spre ulceraţie şi cicatrici
b) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni mai mici de 0.5 cm, localizată exclusiv
în epiderm
c) leziune infiltrativă fermă, palpabilă, bine delimitată, cu sediul în dermul profund şi/sau hipoderm
d) leziune cavitară proeminentă cu conţinut fluid clar, dimensiuni mai mari de 0.5 cm, localizată
epidermal şi/sau subepidermal
e) leziune cavitară cu continut sero-purulent, dimensiuni mai mici de 0.5 cm.

410 Dermatoze virale produse de papilomavirusurile umane sunt:

a) condiloame late
b) condiloame acuminate
c) veruci plane
d) molluscum contagiosum
e) veruci vulgare

411 Dermatozele cu interesare predominantă a pliurilor sunt:

Ä. Ihtioză vulgară
B. Ihtioza congenitală
C. Dermatită atopică
D. Porfiria cutanată tardivă
E. Pemfigus vegetant

412Dermatozele exprimate prin bule sunt:

a) sindrom Stevens-Johnson
b) psoriazis
c) sindrom Lyell
d) pemfigus vulgar
e) urticarie

413Dermografismul caracteristic în urticarie este:

a) alb
b) rosu
c) mixt
d) lipseste
e) nici unul din cele menţionate
414. Dermul este format din următoarele straturi:

a) papilar
b) granular
c) reticular
d) spinos
e) cornos

415. Din punct de vedere histologic pentru eczema acută este caracteristic:

a) acantoză
b)spongioză
c) parakeratoză
d) hiperkeratoză
e) acantoliză

416 Din punct de vedere histologic pentru sindromul Lyell este caracteristic:

a) acantoliza autoimună;
b) acantoză;
c) hiperkeratoză;
d) hipergranuloză;
e) necroliza epidermală.

417. Distribuţia dermatomală a leziunilor cutanate este caracteristică pentru

A. Porfirie cutanată tardivă

B. Eczemă
C. Sifilis secundar
D. Herpes Zoster
E. Scabie

418 Doza-curs de benzatin benzilpenicilină în tratamentul sifilisului precoce (primar, secundar și latent
recent dobândit) la maturi (UA):

a) 6 000 000/1 200 000;

b) 1 800 000/2 100 000;
c) 4 800 000/7 200 000;
d) 9 600 000/12 000 000;
e) 14 400 000/16 800 000.

419 Ectima vulgară este:

a) infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale;
b) infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii acoperite cu
cruste presate, aderente;
c) infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial cu margini bine delimitate;
d) infecţie cutanată superficială prezentată de flictene și cruste melicerice;
e)infectie streptococică cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor mari.
420 Erizipelul este o infecție:

a) streptococică la nivelul comisurilor bucale

b) piogenică profundă a pielii caracterizată prin formarea de ulceraţii,acoperite de cruste presate,
aderente
c)bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate
d)cutanată superficială buloasă (flictene)
e) streptococie uscată scuamoasă localizată de obicei pe față

421. Examenul cu lampa Wood este o metodă de diagnostic rapidă și are o specificitate pentru:
A. Microsporie
B. Tricofiţie
C. Candidoză
D. Pitiriazis versicolor
E. Favus

422Expresia clinică a dintilor Hutchinson în sifilis congenital tardiv este:

a) distrofia caninilor superiori, devenind asemănători cu o daltă

b) distrofia incisivilor inferiori mediani, devenind asemănători cu o şurubelniţă
c) distrofia incisivilor superiori laterali, bombaţi şi îngustaţi proximal
d) distrofia incisivilor mediani superiori, cu o stenoză a marginii lor libere și o incizură distală
e) distrofia caninilor, devenind asemănători cu dinţii de ştiucă

423 Expresia clinică a primo-infecţiei în cazul zonei zoster este:

a) herpes simplex
b) vaccina
c) variola
d)varicela
e) hepatita B

424. Expresiile clinice sugestive pentru sifilisul primar sunt:

a) tonzilită eritematoasă
b) șancru dur
c) papule erozive
d) adenopatie regională
e) limfangită specifică

425. Fenomenul Köbner pozitiv este caracteristic pentru:

a) pemfigus vulgar
b) sclerodermie
c) psoriazis
d) scabie
e) lichen plan

426. Fluorescenţă pozitivă în lumina Wood se evidențiază în următoarele micoze:

a) Microsporie
b) Tricofiţie
c) Candidoză
d) Pitiriazis versicolor
e) Favus
 427 Durata medie a sifilisului secundar este:
a) 6-8 săptămâni
b) 2-3 luni
c) 6-12 luni
d) 2-3 ani
e) 20-30 ani

428 Formele clinice ale peladei:

A. în plăci (areată)
B. Totală
C. Universală
D. Ofiazică
E. în “luminişuri”

429. Formele clinice ale pemfigusului autoimun sunt:

a) vulgar
b) neonatorum
c) vegetant
d) foliaceu
e) seboreic

430. Formele clinice de alopecie sifilitică sunt

a) în luminişuri
b) difuză
c) seboreică
d) areată
e) ofiazică

431. Formele clinico-evolutive ale T-limfomului cutanat sunt

A. Clasică Alibert-Bazin
B. Epidemică Kaposi
C. Tumorală de debut Vidall-Brocq
D. Eritrodermică Hallopeau-Besnier
E. Micotică fungoidă

432. La un pacient de 42 de ani cu sclerodermie liniară a frunții, procesul a progresat pe față cu

dezvoltarea hemiatrofiei faciale. Indicați sindromul respectiv..
a) CREST
b) Parry-Romberg
c) Ramsay Hunt
d) Lyell
e) Stevens-Johnson

433. Hipergranuloza histopatolgic reprezintă:

a) îngroşare patologică a stratului granulos
b) apariţie a unui material omogen, eozinofil, strălucitor în dermul superficial
c) dezintegrare a nucleelor celulare
d) vacuolizare a celulelor stratului bazal
e) inflamaţie cronică cu aglomerări în special de limfocite, macrofage, celule gigante Langerhans
 434. Hiperkeratoză histopatologic reprezintă:
a) îngroşare marcată a stratului cornos
b) keratinizare incompletă
c) alterare a coeziunii intercelulare epidermice
d) îngroşare a stratului spinos
e) distensie patologică a spaţiilor intercelulare cu edem intercelular

435. Impetigo contagios Tilbury-Fox reprezintă:

a) infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale;
b) infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii, acoperite cu cruste
presate aderente;
c) infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini bine delimitate;
d) infecţie cutanată superficială prezentată de flictene și cruste melicerice;
e) inflamaţie cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor.

436. În Tinea capitis microscopia directă relevă:

a) celule levurice;
b) coci;
c) artrospori;
d) filamente miceliene (hife);
e) pseudomicelii (pseudohife).
????437 În Tinea unghuium provocată de Trichophyton rubrum microscopia directă relevă

438 Indicați afecțiunile cauzate de Chlamydia

A. Trahom
B. Granulom venerian
C. Limfogranulomatoză veneriană
D. Ftiriază
E. Psitacoză şi ornitoză

439Indicați afecțiunile cu interesare comună a mucoaselor:

a) ihtioza vulgară
b) sindrom Stevens-Johnson
c) pemfigus seboreic
d) lichen plan
e) tinea facies

440. Care din următorii agentii cauzali sunt implicate în etiologia tricofiţiei infiltrativ-supurative:
a) Trichophyton rubrum;
b) Trichophyton verrucosum;
c) Trichophyton tonsurans;
d) Trichophyton violaceum;
e) Trichophyton gypseu.m

441. Indicați agentii cauzali în Tricofiţia uscată (superficială):

a) Trichophyton gypseum;
b) Trichophyton verrucosum;
c) Trichophyton tonsurans;
d) Trichophyton schoenleini;i
e) Trichophyton violaceum.
 442 Care din următorii agentii cauzali sunt implicate în etiologia piodermitelor:
a) Staphylococcus aureus;
b) Streptococcus pyogenes;
c) Pseudomonas aeruginosa;
d) Proteus vulgaris;
e) Trichophyton violaceum.

443.Indicați agentul patogen al leprei:

a) bacilul Koch
b) bacilul Hansen
c) bacilul Calmette-Guerin
d) borrelia Burgdorpheri
e) haemophylus Ducreyi

444Indicați agentul patogen ce provoacă pitiriazisul versicolor:

a) Candida albicans
b) Microsporum ferrugineum
c) Trichophyton violaceum
d) Corynebacterium acne
e) Malassezia furfur

445 Indicați alergenii frecvent implicați în dermatita de contact alergică:

a) neomicina, benzocaina
b) acizii şi bazele concentrate
c) nichelul, cromul, cobaltul
d) parafenilendiamina
e) urzica

446 Indicați algoritmul de tratament în sindromul Stevens-Johnson:

a) reechilibrare hidroelectrolitică
b) nitro-imidazoli in doze mari
c) citostatice în doze mari
d) corticosteroizi în doze mari
e) detoxicare

447Indicați amplasarea topografică electivă a leucomelanodermiei sifilitice:

a) fețele laterale ale gâtului
b) flancuri
c) faţă
d) aria genitală
e) palme şi plante

448. Preparate antibacteriene topicele eficace în piodermite:

a) polimixină;
b) mupirocină;
c) bacitracină;
d) bleomicina;
e) terbinafină
449 Preparatele antibacteriene eficiente în tratamentul gonoreei:
A. Metronidazol
В. Co-trimoxazol
С Clotrimazol
D. Ciprofloxacinä
E. Azitromicinä

450. Indicați antibioticele eficiente în doză unică în tratamentul gonoreei:

a. Ceftriaxonă
b. Ofloxacină
c. Doxiciclină
d. Penicilină
E. Spectinomicinä

451. Indicați arealele de cantonare şi propagare a virusului varicelo-zosterian:

a) cornurile anterioare medulare

b) nodulii limfatici regionali
c) dermatomul de afectare
d) rădăcina posterioară a nervilor rahidieni
e) ganglionii senzitivi cranieni sau rahidieni

452Indicați agentul patogen ce provoacă pitiriazisul versicolor:

a) Candida albicans
b) Microsporum ferrugineum
c) Trichophyton violaceum
d) Corynebacterium acne
e) Malassezia furfur

453 Indicați aspectul clinic caracteristic al scuamelor pentru ihtioza x-lincată

 cele mai afectate arii sunt partea laterală ale trunchiului şi abdomenul;
 scuamele sunt de dimensiuni mari (1-3 cm), poligonale, aderente, de culoarea gri-brună, cu un
aspect „murdar”, hiperkeratoza observându-se şi în pliuri, faţă şi gât; se constată distribuţia
lineară a scuamelor pe trunchi, iar pe alte zone scuamele au aspect “mozaic”;
 se observă o descuamaţie evidentă la nivelul scalpului, firele de păr fiind rare.

454 Indicați aspectul clinic caracteristic al scuamelor pentru ihtioza vulgară:

 scuamele sunt frecvent de mici dimensiuni, cu contur neregulat, uscate, grupate în plăci mici,
aderente central şi cu margini mai ridicate, realizând aspect de „solzi de peste”, termen provenit
din grecescul ichthys;
 culoarea scuamelor variază de la alb la grinegru, iar diametrul între 1 mm şi 1 cm;
 în general, scuamele sunt mai abundente pe membrele inferioare şi regiunea toraco-dorsală;
 la nivelul feţei scuamele sunt mai reduse din cauza secreţiei sebacee crescute.

455. Indicați aspectul lezional caracteristic al rozeolei sifilitice

a) leziuni papuloase proeminente, pruriginoase, localizate pe trunchi, palme şi plante
 b)macule vasculare, 5-15 mm în diametru, roz-pale, subiectiv asimptomatice, fără descuamație, dispar
la vitropresiune
c) macule hemoragice cu aspect de purpură palpabilă
d) leziuni pustuloase localizate pe părţile laterale ale trunchiului, având un infiltrat subiacent
e) vezicule transparente pe fundalul eritematos, localizate în proiecţia nervilor intercostali

456. Indicați caracteristica erupției în pemfigusul vulgar:

a)leziunile sunt monomorfe
b)leziunile sunt polimorfe
c)leziunile sunt grupate (herpetiforme)
d) leziunile debutează pe mucoase
e)leziunile au tendință de epitelizare rapidă

457Indicați cauza principală a recurențelor eritemului polimorf minor:

a) streptocociile
b) stafilocociile
c) micozele
d) medicamentele
e) herpesul simplex

458. Indicați clasa imunoglobulinelor, depozitele cărora se identifică în imunofluorescentă directă în

dermatita herpetiformă Duhring
A. IgM
В IgG
C. IgE
D IgA
E. IgD