Imagini Teste - Foto.vitiligo

1.
Manifestările clinice caracteristice pentru vitiligo:

A. macule albe, delimitate, forme diferite, asimptomatice;
B. rețele hiperpigmentate în ochiurile hipopigmentate;
C. macule de la galben la brun cu un eritem și descuamare discrete;
D. macula eritemato-scuamoasă urmată de unele similar mai mici, acoperite de
scuame fine;
E. macule descuamative, neregulate, albe-pal sau brune-deschise, cu localizarea
pe umeri, antebrati, torace.
2. Afectiune de origine autoimuna caracterizată prin macule primare, bine

delimitate, solitare sau multiple, de dimensiuni variabile, din cauza pierderii de
melanină în celulele stratului bazal al epidermului se numeste:
A. Lichen plan
B. Vitiligo
C. Lupus eritematos
D. Pitiriazisul simplex
E. Pitiriazisul versicolor
3. Diagnosticul diferențial în vitiligo se face cu urmatoarele maladii:

A. Pitiriazisul simplex
B. Pitiriazisul versicolor
C. Sifilisul secundar (leucomelanodermie)
D. Pitiriazisul rozat Gibert
E. Toate cele enumerate
4. Testul Baltzer se utilizează în urmatoarele maladii:

C. Vitiligo
5. Semnele clinice sugestive pentru vitiligo:

A. macule albe, net delimitate, forme diferite, dimensiuni variabile,
asimptomatice;
B. prezenta scuamelor pe suprafața maculelor;
C. testul Baltzer negativ;
D. lipsa sensibilităţii cutanate;
E. toate cele enumerate.
6. Vitiligo este o anomalie progresivă a pielii caracterizată prin:
A. hiperpigmentare secundară;
B. hipopigmentare secundară;
C. hipopigmentare primară congenitală;
D. hipopigmentare primară dobandită;
E. hiperproliferare vasculară.
7. Pentru alopecia areată tegumentul în focare are un aspect:

A. normal;
B. uşor deprimat;
C. lipsit de scuame;
D. scuamos;
E. infiltrativ.
8. Manifestarile clinice sugestive pentru alopecia areată:

A. placi alopecice rotunde, lipsite complet de păr si semne subiective,
bine delimitate, aspectul de,,semn de exclamare” a perilor
îndepărtaţi;
B. plăci alopecice rotunde, bine delimitate, cu suprafața scuamoasă, părul
rupt la 5-8mm de la emergență, hiperkeratoză foliculară pronunțată;
C. placarde pseudotumorale, dureroase, rotund-ovalar, de obicei unice,
fluctuente la palpare;
D. plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu
contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă;
E. leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene
in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de
şoareci.
9. Modificarile pilare sugestive pentru alopecia areată:

A. rupere;
B. miros fetid;
C. structură nodulară;
D. cădere sau extragere liberă;
E. subţiere la bază cu aspect “ semne de exclamaţie”.
10. Diagnosticul diferential în alopecia areată se face cu urmatoarele maladii:

A. Sifilisul secundar
B. Tinea capitis
C. Lupusul eritematos cronic
D. Sclerodermia localizată
E. Nici una din cele enumerate
11. Leziune caracteristică pentru vitiligo:

A. macula;
B. papula;
C. urtica;
D. toate cele enumerate;
E. nici una din cele enumerate.
12.Leziune caracteristică pentru vitiligo:

A. papula;
B. urtica;
C. macula;
13.Macule primare hipopigmentate, netede sunt caracteristice pentru:
A. Vitiligo
C. Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
D. Pitiriazisul simplex
E. Nici unul din enumerate
1. Semnele clinice secundare în lupus eritematos cronic discoidal:

A. infiltratie;
B. telangiectazii;
C. dereglari de pigmentare;
D. eritemul;
E. hiperkeratoza foliculara.
2. Semnele clinice cardinale în lupus eritematos cronic discoidal:

A. ertitemul;
B. hiperkeratoza foliculara;
C. atrofie;
D. infiltratie;
E. telangiectazii.
3. Prin indepartarea scuamelor de pe suprafaţa leziunilor în lupus eritematos

cronic se evidenţiază urmatoarele semnele clinice:
A. Besnier-Meşcerski;
B. dopuri keratozice;
C. Pospelov;
D. Wickhem;
E. Asboe-Hansen.
4. Localizarea preponderenta pe fată a leziunilor

cutanate este caracteristică pentru urmatoarele
dermatoze:
A. rozaceea;
B. lupusul vulgar;
C. lupusul eritematos cronic;
D. lichen plan;
5. Forma clinica a sclerodermiei localizate :
A. in placi;
B. lineara;
C. in picaturi;
D. pansclerotică (profundă);
E. asociată lichenului sclero-atrofic.
6. Stadiile evolutive ale sclerodeirniei în plăci:

A. eritemato-edematoasă;
B. atrofica;
C. indurativa;
D. papuloasă;
E. telangiectazică.
7. Opțiunile sistemice utile în tratamentul sclerodermiei localizate:
A. corticosteroizi – în stadiul de atrofie;
B. antibiotice – în stadiul inflamator și indurație;
C. vitaminoterapie;
D. agenți antifibrozanți;
E. vasodilatatoare periferice.
8. Halou violaceu periferic este caracteristic în sclerodermia localizată în

stadiul:
A. eritemato-edematos;
B. indurativ;
C. atrofic;
D. hipertrofic;
E. toate cele enumeratate.
9. Sindromul de hemiatrofie facială în cadrul sclerodermiei lineare:
A. Reiter;
B. CREST;
C. Parry-Romberg;
D. Lyell;
E. Stevens-Johnson.
10. Opțiunile utile de tratament local în sclerodermia localizată:

A. dermatocorticoizi – în stadiul de atrofie;
B. antibiotice - în stadiul de atrofie;
C. 5-Fluoruracil;
D. ionizări cu hialuronidază, tripsină, hеmotripsină;
E. vacuum-terapie.
11. Investigațiile informative în diagnosticul lupusului eritematos cronic
discoidal:
A. depistarea celulelor lupice circulante;
B. examen histopatologic;
C. aprecierea complementului seric;
D. imunofluorescența directă;
E. imunofluorescența indirectă.
12.Opțiunile utile de tratament topic în lupusul eritematos cronic:

A. psoralen;
B. dermatocorticoizi;
C. tetracicline;
D. fotoprotectori;
E. coloranți anilinici.
13.Antipaludicele de sinteză administrate în

lupusul eritematos cronic:
A. clorhexidină;
B. clorochină;
C. hidroxoclorochină;
D. hidroxizină;
E. dapsonă.
1. Indicați afectiune virală provocată de papilomavirusuri umane (tipurile 1, 2, şi
4) și caracterizată de papule rotund-ovalare, bine delimitate, cu suprafaţa
keratozică, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate frecvent pe dosul
mainilor/degetelor, subiectiv asimptomatice:
A. veruca plană;
B. veruca filiformă;
C. condilom acuminat;
D. veruca vulgară;
2. Indicați afectiune virală provocată de papilomavirusuri umane tipurile 1 si 2,

caracterizată de papule keratozice plate, înconjurate de un inel cornos, de
culoarea pielii, localizate pe zonele de presiune:
A. veruca vulgară;
B. veruca plană;
C. veruca filiformă;
D. condilom acuminat;
3. Semnele clinice caracteristice pentru veruca vulgară:

A. papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotundă sau ovalară,
cu suprafaţa rugoasă, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate pe
dosul mâinilor şi degetelor, subiectiv asimptomatice;
B. papule keratozice plate, inconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii,
localizate pe zonele de presiune;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in
regiunea cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
D. formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate,
cu localizare ano-genitală;
E. papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe
dosul mainilor, regiunea cefalică, faţa.
4. Alegeti descrierea verucilor vulgare:

A. papule keratozice plate, inconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii,
B. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales în
regiunea cefalică, periorificial, regiunea bărbii;
C. formaţiuni papuloase vegetante de consistenţă moale, frecvent macerate,
D. papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe
dosul mainilor, regiunea cefalică, faţa;
5. Alegeti descrierea condilomului acuminat:

A. papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotundă sau ovalară, cu
suprafaţa rugoasă, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate pe dosul
mâinilor şi degetelor, subiectiv asimptomatice;
D. papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe
dosul mainilor, regiunea cefalică, faţa;
6. Alegeți descrierea afecțiunii virale provocată de papilomavirus uman tipurile 6

şi 11, cu modul de transmitere preponderent pe cale sexuală:
A. papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotundă sau ovalară, cu
suprafaţa rugoasă, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate pe dosul
mâinilor şi degetelor, subiectiv asimptomatice;
D. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţa moale, bază
pendulată, pot fi de diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare
ano-genitală;
7. Formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate, cu

localizare ano-genitală, de origine virală se numesc:
A. condiloma lata;
B. veruca plana;
C. veruca filiforma;
D. condilom acuminat;
8. Alegeti descrierea afectiunii virale provocata de papilomavirus uman de tipurile

1, 2 şi 4:
A. papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotundă sau ovalară,
cu suprafaţa rugoasă, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate pe
dosul mâinilor şi degetelor, subiectiv asimptomatice;
9. Indicați afecțiune virală caracterizată prin leziuni veziculoase, grupate în

buchete, dispuse dermatomal de-a lungul nervilor senzitivi afectaţi, însoţite de
dureri şi senzaţie de arsură:
A. herpesul simplex;
B. zona zoster;
C. varicela;
D. eczema acuta cu dispozitie liniara;
E. erizipelul.
10. Semnele clinice caracteristice pentru zona zoster:
A. prodromul algic;
B. plăci eritematoase cu vezicule grupate;
C. distribuire dermatomală şi unilaterală;
D. neuralgie postherpetică;
E. evolutie spre recidive frecvente.
11. Complicatii posibile în zona zoster oftalmică:

A. piodermie secundară;
B. nevralgie postherpetică;
C. cicatrici hipertrofice şi cheloide;
D. keratoconjunctivite;
12. Bolnavul prezinta leziuni veziculo-buloase, grupate în buchete, dispuse
dermatomal de-a lungul nervilor senzitivi afectaţi, însoţite de dureri şi senzaţie
de arsură. Care poate fi diagnosticul clinic?
A. Herpesul simplex
B. Herpesul zoster
C. Dermatita herpetiforma During-Brocq
D. Pemfigusul vulgar
13.Semnele clinice caracteristice pentru herpesul simplex:

A. vezicule grupate în buchet pe fond eritematos, eroziuni policiclice
acperite de cruste seroase;
B. senzaţii de arsură în zona afectată;
C. localizarea predilectă pe buze, mucoasa cavităţii bucale, obraji, aripile
nasului, cornee, organe genitale;
D. evolutie cronica-recidivanta;
E. sindromul algic pronuntat.
14.Afectiune cutanată virala (ocazional a mucoaselor) cu prezenţa papulelor

perlate emisferice ombilicate, la exprimarea carora se evidenţiază un conţinut
albicios, grăuncios, lipsite de senzaţii subiective, frecvent localizate pe faţă, gât,
genitalii, perianal se numeste:
A. Lichenul plan
B. Molluscum contagiosum
C. Veruca plana
D. Veruca filiforma
E. Condilom acuminat
15.Alegeti descrierea Molluscum contagiosum:

A. papule perlate emisferice ombilicate, la exprimarea carora se
evidenţiază un conţinut albicios, grăuncios, lipsite de senzaţii
subiective, frecvent localizate pe faţă, gât, genitalii, perianal:
B. papule plate, poligonale, ombilicate, de culoarea roz-violacee cu luciu
specific, localizate preponderent in zonele de flexie si asociate de prurit;
16. Semnele clinice caracteristice pentru Molluscum contagiosum:

A. lipsa senzaţiilor subiective;
B. papule perlate emisferice, ombilicate, de culoarea tegumentului;
C. papule plate, poligonale, ombilicate, de culoarea roz-violacee cu luciu
specific;
D. exprimarea conţinutului albicios, grăuncios, format din celule
epidermice afectate;
E. incidenţă inaltă la copii şi la imunodeprimaţi.
17. Leziune primară caracteristică pentru

veruci:
A. tuberculum;
B. papula;
C. nodozitate;
D. macula;
E. vegetație.
18.Leziune primară caracteristică pentru verucă plantară:

A. tubercul;
B. papula;
C. nodozitate;
D. macula;
E. vegetație.
19. Leziune primară caracteristică pentru herpesul simplex:
A. papula;
B. urtica;
C. vezicula;
D. bula;
E. peteșie.
20. Leziune primară caracteristică pentru veruca vulgară:

A. tubercul;
B. papula;
C. nodozitate;
D. macula;
E. vegetație.
21. Leziune primară în herpesul simplex:

A. papula;
B. urtica;
C. vezicula;
D. bula;
E. vegetație.
22. Opțiunile utile de tratament local în herpes simplex :

A. coloranți anilinici;
B. aciclovir;
C. prednizolon;
D. clotrimazol;
E. neomicina.
23.Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru сondiloame

acuminate:
A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, suprafaţa
plată, erodată şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi organele
genitale;
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază
pendulată, pot fi de diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare
ano-genitală;
C. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule,
acoperite de depozite crustoase, cenuşie, sero-purulente, cu un miros
fetid, localizate preponderent în pliuri;
E. nici unu din enumerate.
1. Tipul comun al reacției de hipersensibilizare în urticaria vasculitică:
A. tipul I;
B. tipul II;
C. tipul III;
D. tipul IV;
E. nici unul din cele enumerate.
2. Semnele clinice sugestive pentru eritemul nodos acut:

A. apariţia rapidă a nodozităților pe un fond de
edem;
B. localizarea frecventă pe gambe;
C. asocierea cu febra, astenie, cefalee, artralgie;
D. este precedată de răceală, tonzilită;
E. evoluție spre ulcerare și recidive.
3. Localizarea de elecție a leziunilor în purpura

Schonlein-Henoch:
A. suprafața de flexie a extremităților;
B. suprafața de extensie a extremităților;
C. palme și plante;
D. față;
4. Urticaria vasculitică este angiită:
A. dermală;
B. dermo-hipodermală;
C. hipodermală;
D. epidermală;
5. Angiita hipodermală:
A. purpura Schonlein-Henoch;
B. eritem nodos;
C. vasculita urticariană;
D. boala Gougerot-Ruiter;
E. boala Schamberg.
6. Localizarea electivă a leziunilor în boala Gougerot-Ruiter:

A. membre superioare;
B. membre inferioare;
C. față;
D. palme și plante;
E. mucosae.
7. Caracteristicele comune ale leziunilor cutanate în boala Gougerot-Ruiter:
A. simetrice;
B. asimetrice;
C. polimorfe;
D. monomorfe;
E. liniare.
8. Esența patologică a eritemului nodos:

A. angioneuroză;
B. angiopatie;
C. angioorganopatie;
D. neoplazie vasculară;
9. Leziunea esențială pentru eritem nodos:

A. bula;
B. papula;
C. urtica;
D. nodozitate;
E. tubercul.
10.Mecanismul patogenetic esențial în vasculite:
A. endocrin;
B. ereditar;
C. imuno-alergic;
D. neoplazic;
E. neurogen.
1. Semnele clinice sugestive pentru bazaliom:

A. noduli indurați translucizi;
B. margine perlate ale ulcerațiilor;
C. metastaze precoce în ganglionii limfatici regionali;
D. metastaze precoce la distanță;
E. telangectazii.
2. Substratul histologic de dezvoltare a bazaliomului:
A. membrane bazală;
B. celule germinative;
C. celule spinoase;
D. celule granuloase;
E. cellule cornoase.
3. Formă clinică de bazaliom:

A. nodular;
B. plan-cicatricial;
C. ulceros (ulcus rodens);
D. vegetant;
E. pagetoid.
4. Formă clinică de bazaliom:

A. nodular;
B. plan-cicatricial;
C. ulceros (ulcus rodens);
D. vegetant;
E. pagetoid.
5. Localizarea de elecție a bazaliomului:
A. mucoase;
B. semimucoase;
C. membre superioare și inferioare;
D. față și scalp;
E. palme și plante.
6. Formă clinică de spinaliom:

A. ulcero-vegetantă;
B. nodulară;
C. keratozică;
D. plan-cicatricială;
E. conopidiformă.

A. ulcero-vegetantă;
B. nodulară;
C. keratozică;
D. plan-cicatricială;
E. conopidiformâ.

A. ulcero-vegetant;
B. nodular;
C. keratozic;
D. plan-cicatricial;
E. conopidiform.
9. Localizarea de elecție a spinaliomului:

A. mucoase și semimucoase;
B. față;
C. membre superioare și inferioare;
D. palme și plante;
E. trunchiul.
10. Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă clasică:
A. afectare preponderentă a femeilor;
B. macule eritematoase care dispar la vitropresiune;
C. distribuție la extremități;
D. noduli emisferici, netede, roşie-violacei sau violaceu-brune;
E. extindere lentă.
11. Varietăți de sarcomul Kaposi:

A. europeană (clasică sau sporadică);
B. africană (endemică);
C. iatrogenă (numită şi post-transplant);
D. epidemică (sidatică);
12. Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă epidemică:

A. leziunile au sediul pe extremitatea cefalică şi trunchi;
B. extinderea rapidă a leziunilor pe suprafaţă și în profunzime;
C. manifestările cutaneo-mucoase asociate de cele viscerale;
D. evoluție lentă;
E. mucoasele intacte.
13. Geneza angioreticulozei Kaposi:

A. micotică;
B. dismetabolică;
C. toxico-alergică;
D. neoplazică;
E. endocrină.
14. Geneza micozisului fungoid:

A. micotică;
B. dismetabolică;
C. endocrină;
D. toxico-alergică;
E. neoplazică.
15. Debutul micozisului fungoid prin noduli şi tumori apărute pe pielea
sănătoasă este caracteristică pentru formă clinică:
A. Alibert-Bazin
B. Hallopeau-Besnier
C. Vidal-Brocq
D. Kaposi
16. Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă epidemică:

A. leziunile au sediul pe extremitatea cefalică şi trunchi;
B. extinderea rapidă a leziunilor pe suprafaţă și în profunzime;
C. manifestările cutaneo-mucoase asociate de cele viscerale;
D. evoluție lentă;
E. mucoasele intacte.
17.Tumorile maligne cutanate:
A. bazaliom;
B. spinaliom;
C. melanom;
D. papilom;
E. keratoacantom.
1. Indicați formă clinică a tuberculozei cutanate cu o evoluție benignă la

persoanele imunizate care se constată prin infectare exogenă, mai frecvent
urmată de o traumă:
A. şancrul tuberculos;
B. tuberculoza verucoasă;
C. tuberculoza miliară acută;
D. lupus vulgar;
E. scrofuloderma
2. Indicați formă clinică a tuberculidei care reprezintă o reacţie imuno-alergică
cutanată la produşi micobacterieni în circulaţia sanguină și se caracterizează
prin noduli centrate de necroză, ulceraţii crateriforme, cicatrici varioliforme:
A. lichenul scrofulos;
B. tuberculoza papulo-necrotică;
C. eritemul indurat Bazin;
D. tuberculoza verucoasă;
E. tuberculoza miliară acută.
3. Indicați formă clinică a infecției micobacteriene pătrunsă în piele prin

continuitate din ganglionii limfatici afectaţi sau prin cale limfatică pentru
care sunt caracteristice cicatrici neregulate, retractate, vicioase, însoţite de
aderenţe fibroase produse în urmă rezorbției nodozitățiilor situate de
predilecţie în regiunea cervico-maxilară şi latero-cervicală:
A. tuberculoza miliară acută;
B. lupus vulgar;
C. scrofuloderma;
D. tuberculoza verucoasă;
4. Datele sugestive pentru scrofulodermă:
A. se produce prin cale hematogenă;
B. frecvență înaltă la copii şi adolescenţi;
C. localizarea de predilecţie în regiunea cervico-maxilară şi latero-
cervicală;
D. inflamaţia similară unui „abces rece”;
E. cicatrici neregulate, retractate, vicioase, însoţite de aderenţe fibroase.
5. Semnele clinice sugestive pentru lupusul vulgar:

A. localizarea predilectă a leziunilor este faţa (nas, obraji, urechi) şi
gâtul;
B. plăci constituite din tuberculi cu suprafaţa netedă şi lucioasă;
C. semnul „jeleului de mere” pozitiv;
D. semnul Pospelov (de “prăbuşire” a sondei) negativ;
E. evoluție îndelungată cu apariția leziunilor de recidivă în locul
cicatricei vechi.
6. Semnele sugestive pentru lichen scrofulozorum:
A. o variantă tipică a tuberculozei cutanate;
B. evoluţie benignă;
C. frecvență înaltă la copii şi adolescenţi;
D. papule perifoliculare, miliare, centrate de o mică pustulă, scuamă
sau crustă, fără tendință spre confluare, asubiective;
E. hipopigmentări sau cicatrici punctiforme rezorbtive.
7. Semnele sugestive pentru eritemul indurativ Bazin:

A. o formă de tuberculoză cutanată tipică;
B. frecvență înaltă la sexul feminin;
C. localizarea leziunilor predilectă pe gambe;
D. erupții nodulare, hipodermice, puţin dureroase;
E. atrofie cicatriceală finală.
8. Semnele sugestive pentru ulcerul tuberculos:
A. o formă progresivă, multibacilară la nivelul joncţiunii muco-
cutanate;
B. frecventă la pacienţii cu tuberculoză internă avansată şi reactivitate
scăzută sau anergie la bacilul Koch;
C. contaminarea prin cale hematogenă;
D. ulcere, dureroase, margini moi şi festonate, funful cărora este
acoperit de granulaţii miliare roşie-gălbuie (Trelat);
E. exulcerație cu un aspect strălucitor, indolor, baza cartonată, culoarea
roșie-aramie, marginile estompate.
9. Semnele sugestive pentru lepră tuberculoidă:

A. evoluție benignă;
B. contagiozitate scăzută;
C. macule şi plăci cu marginile uşor ridicate şi bine conturate, de
culoare discret eritematoasă sau hipopigmentată;
D. tubercule şi nodozităţi indolore;
E. scăderea sensibilităţii dolore, termice şi tactile.
10. Leziunile cutanate caracteristice pentru lepră tuberculoidă:
A. unice, dipuse asimetric;
B. macule şi plăci cu marginile uşor ridicate şi bine conturate, de
culoare discret eritematoasă sau hipopigmentată;
C. plăci hiperkeratozice, simetrice, acoperite de scuame lamelare, ușor
detașabile, semnul Auspitz pozitiv;
D. extensie excentrică centrifugă a leziunilor;
E. căderea firelor de păr, dereglarea funcţiei a glandelor sudoripare şi
sebacee în focare.
11. O formă instabilă a leprei caracterizată prin erupţiie cutanate polimorfe,

variabile la număr, prezentate de macule şi plăci inelare cu marginile slab
conturate şi cu centrul deprimat, diminuarea moderată al sensibilităţii se
numește lepră:
A. borderline;
B. lepromatoasă;
C. tuberculoidă;
D. borderline- tuberculoidă;
E. borderline- lepromatoasă.
12.Leziunile cutanate caracteristice pentru lepră lepromatoasă:
A. tubercule şi nodozităţi indolore, de consistenţă dur-elastică cu
evoluție spre ulcerație și cicatrizare;
B. hiperfuncţia glandelor sebacee;
C. hipofuncţia a glandelor sudoripare şi căderea părului la nivelul
arcadelor supraorbitale şi alte zone faciale cu respectarea
scalpului;
D. un aspect caracteristic de “facies leonin”;
E. alopecia areată.
13. Datele sugestive pentru lepra lepromatoasă:

A. evoluție gravă;
B. contagiozitate sporită;
C. hipofuncţionalitate a glandelor sebacee;
D. hipofuncţia a glandelor sudoripare şi căderea părului la nivelul
arcadelor supraorbitale şi alte zone faciale cu respectarea scalpului;
E. tubercule şi nodozităţi indolore, de consistenţă dur-elastică cu
evoluție spre ulcerație și cicatrizare.
14.Semnul „jeleului de mere” la diascopie leziunelor cutanate (tubercule) este
caracteristic pentru:
A. Lupus eritematos
B. Lupus vulgar
C. Sifilis tertiar
D. Lepra
E. Tricofitie
15. Durata monitorizării postterapeutice în lepra lepromatoasă:

A. 1 an;
B. 2 ani;
C. 3 ani;
D. 4 ani;
E. 5 ani.
16. Durata tratamentului în lepra lepromatoasă:
A. 1 lună;
B. 3 luni;
C. 6 luni;
D. 1 an;
E. 2 ani.
17. Durata monitorizării postterapeutice în lepra tuberculoidă:

A. 1 an;
B. 2 ani;
C. 3 ani;
D. 4 ani;
E. 5 ani.
18. Durata tratamentului în lepra tuberculoidă:

A. 1 lună;
B. 3 luni;
C. 6 luni;
D. 1 an;
E. 2 ani.
1. Indicați stadiul al sifilisului dobândit în care se observ leziunile papuloase
palmo-plantare:
A. primar;
B. latent recent;
C. secundar;
D. terțiar;
E. latent tardiv.
2. Diagnosticul diferențial al sifilidelor papuloase lenticulare cu localizare

indicată se face cu următoarele maladii:
A. Psoriasis
B. Lichenul plan;
C. Lichenul simplex
D. Prurigo
E. Tinea mannum
3. Leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă

(arămie), dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș
scuamos (Biett) sunt caracteristice pentru următoarea maladie:
A. Psoriazis
B. Lichen plan
C. Sifilisul secundar
D. Lichen simplex
E. Prurigo
4. Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:
A. aspect strălucitor;
B. dureros;
C. baza cartonată;
D. culoarea roșie-aramie;
E. marginile ușor ridicate.
5. Expresii clinice ale alopeciei sifilitice:

A. plăci alopecice (rărirea părului), margini rău delimitate, tegumentul
neschimbat, cu un aspect neregulat asemănător cu "stofa mâncată de
molii";
B. plăci alopecice lipsite complet de păr, margini bine delimitate, ovolar-
rotunde, tegumentul neschimbat, ,,semn de exclamare” pozitiv;
C. plăci alopecice rotunde, unice, cu suprafața scuamoasă, părul rupt la 5-
8mm de la emergență, hiperkeratoză foliculară pronunțată;
D. plăci alopecice mici, rotunde, multiple, cu suprafața scuamoasă, părul
rupt la 0-2mm de la emergență;
E. leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene
in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de
şoareci.
6. Papulele lenticulare care prin rezorbție formează un guleraş descuamativ
periferic, "gulerul lui Biett", sunt caracteristice pentru:
A. Psoriazis
B. Lichen plan
C. Lichen scrofulozorum
D. Sifilisul secundar
E. Lepra
7. Manifestările sugestive cutaneo-mucoase pentru sifilis congenital al nou-

născutului sunt:
A. pemfigusul palmo-plantar al nou născutului;
B. infiltraţia Hohsinger;
C. rinita sau coriza sifilitică;
D. sifilidele papuloase;
E. eritrodermia Ritter von Rittersheim
8. Papule, caracterizate prin plăci depapilate sau depozite aderente, limba luând
aspect de "plăci în livadă cosită", sunt observate în sifilisul:
A. primar seronegativ;
B. primar seropozitiv;
C. secundar;
D. latent;
E. terțiar.
9. Diagnosticul diferențial al sifilidelor papuloase în colțul gurii se face cu

următoarele maladii:
A. Candidoză
B. Streptococie cutanată
C. Herpesul simplex
D. Nici una din cele enumerate
10. Indicați o variantă al sifilidelor papuloase la nivelul palmo-plantar:

A. miliare;
B. lenticulare;
C. numulare;
D. condiloamele late;
E. condiloamele acuminate.
11. Aspectul lezional al rozeolei sifilitice:

A. macule eritematoase, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la
roşu-aprins, cu diametrul de 5-15 mm, nereliefate, fără descuamaţie,
nepruriginoase, dispăr la vitropresiune, localizate predominant pe
torace (feţele antero-laterale);
B. placă heraldică pe trunchi, urmată de macule fiice roșie, localizate de-a
lungul liniilor Langher, acoperite de scuame fine cu aspect de foaie de
ţigară;
C. plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu
marginele reliefate (circinate), cu marginea activă de creştere și acoperită
de mici vezicule, papule, cruste;
D. plăci eritematoase, rotund-ovolare , descuamative și lichenificate central,
asociate de prurit intens;
E. plăci maculo-papuloase, rotund-ovolare, acoperite de scuame lamelare,
ușor detașabile (semnul Auspitz pozitiv).
12. Macule eritematoase, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-

aprins, nereliefate, fără descuamaţie, nepruriginoase, dispăr la vitropresiune,
localizate predominant pe torace (feţele antero-laterale) este caracteristic
pentru sifilis:
A. Primar
B. Secundar
C. Latent recent
D. Latent tardiv
13. Manifestările clinice caracteristice pentru rozeola sifilitică:

A. macule vasculare, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-
aprins, nereliefate, fără descuamaţie, dispăr la vitropresiune;
B. localizate predominant pe torace (feţele antero-laterale)
C. lipsa semnelor subiective;
D. testul Baltzer negativ;
E. testul Wickhem pozitiv.
14.Sediul histologic incipient de formare a sifilidelor papuloase:
A. epidermul subcorneal;
B. epidermul suprabazal;
C. dermul papilar;
D. dermul reticular;
E. hipoderm.
15. Varietăți de angina sifilitică:

A. eritematoasă;
B. papuloasă;
C. veziculoasă;
D. buloasă;
E. urticariană.
16. Manifestările clinice caracteristice pentru adenopatia sifilitică:

A. apare la 7-8 zile de la instalarea siflomului primar;
B. este regională şi, de regulă, unilaterală;
C. ganglionii afectaţi sunt măriţi în volum, dur-elastici, neaderenţi între
ei și indolori la palpare;
D. tegumentul adiacent nu este schimbat;
E. evoluţia lentă şi îndelungată cu apariţia unor cicatrici neregulate,
retractate, vicioase, însoţite de aderenţe fibroase.
17. Goma sifilitică este caracteristică pentru sifilisul:

A. Primar
B. Secundar
C. Terțiar
D. Congenital
E. Latent
18. Varietăți ale sifilidelor tuberculoase:

A. grupate;
B. serpiginoase;
C. en nappe;
D. pitice;
19.Variantă ai sifilidelor tuberculoase:
A. grupate;
B. serpiginoase;
C. en nappe;
D. pitice;
20.Varietăți ale sifilidelor tuberculoase:

A. grupate;
B. serpiginoase;
C. en nappe;
D. pitice;
21.Manifestările clinice caracteristice pentru condiloma lată:

A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde,
suprafaţa plată, erodată şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi
organele genitale;
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi
de diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
D. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule, acoperite
de depozite crustoase, cenuşie, sero-purulente, cu un miros fetid, localizate
preponderent în pliuri;
E. plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase la nivelul pliurilor,
focare-fiice adiacente.
22. Diagnosticul diferențial al condiloamelor late sifilitice se face cu următoarele
maladii:
A. Сondiloamele acuminate
B. Varicii hemoroidali
C. Șancrul moale
D. Pemfigusul vegetant
E. Psoriazisul
23.Leziunea primară ce reprezintă condiloamele late luetice:

A. maculă;
B. bulă;
C. nodozitate;
D. tubercul;
E. papula.
24. Sifilidele pustuloase profunde:

A. ectima sifilitică;
B. rupia sifilitică;
C. acne syphilitică (acneiforme);
D. varicella syphilitică (varilioliforme);
E. impetigo syphilitică (impetiginoase).
25. Papulo-pustule, ce necrotizează în partea centrală, dând ulceraţii acoperite de

cruste concentrice, pluristratificate, cu o evoluţie lentă şi rezorbție prin
formarea cicatricei observate la bolnavi cu sifilis secundar imunodeprimați se
numește:
26. Formațiuni de tip pustulos, situată pe un fond infiltrativ, lipsită de semne

inflamatorii, acoperită de crustă pluristratificată, se videcă fără cicatrici,
observată în sifilis secundar la bolnavi imunodeprimați se numește:
27. Pupulo-pustule localizate pe faţă şi regiunea posterioară a trunchiului, aparute
în fazele tardive ale sifilisului secundar şi manifestate sub forma unor
proeminenţe dispuse la nivel folicular se numesc:
28. Datele sugestive pentru sifilisul primar:

A. șancrul dur;
B. limfadenită regională (satelită);
C. prezența Treponemei pallidum în materialul recoltat;
D. teste serologice pozitive;
E. rozeola sifilitică.
29. Manifestările clinice sugestive pentru anghina eritematoasă sifilitică:
A. asimptomatică subiectivă;
B. semne generale pronunţate (febră, frisoane, fatigabilitate);
C. leziuni eritematoase bine conturate;
D. papule erozive;
E. voce nazonată şi disfonie.
30.Varietățile clinice de alopecie sifilitică:

A. în luminișuri;
B. difuză;
C. seboreică;
D. areată;
E. ofiazică.
31.Expresia clinică sugestivă pentru rozeola sifilitică:

A. macule vasculare neinflamatorii (telangiectazii) ;
B. macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 mm;
C. macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 cm;
D. macule hemoragice;
E. macule discromice.
32. Ariile elective de localizare a rozeolei luetice:

A. faţă;
B. ariile genitale;
C. palme şi plante;
D. pliurile mari
E. trunchi şi flancuri
33. Manifestările clinice sugestive pentru tuberculul luetic:

A. leziuni dure, asimetrice, tendinţă la extindere periferică;
B. cicatrici “imperfecte” cu tuberculi de recidivă;
C. semnul de vitropresiune “marmelada de mere” - pozitiv;
D. chenar cu perle epiteliomatoase;
E. anestezie termică locală.
34.Expresia histopatologică a sifilidelor tuberculoase:

A. microabscese epidermale cu neutrofili;
B. microbscese epidermale cu limfocite;
C. infiltrate perivasculare eozinofilice;
D. granulom;
E. fibrom.
35.Expresia clinică a leucomelanodermiei sifilitice:

A. infiltrate papuloase pe organele genitale;
B. papule erozive pe mucoase;
C. macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât,
trunchi şi fosa axilară;
D. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi
fosa axilară;
E. macule hipopigmentate pe torace, discret scuamoase, pozitive în proba
Baltzer.
36. Semnele clinice caracteristice pentru leucomelanodermie sifilitică:

A. macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât,
B. lipsa descuamării, testul Baltzer negativ;
C. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât,
D. macule secundare hipopigmentate pe torace;
E. descuamarea discretă, proba Baltzer pozitivă.
37.Macule primare hipopigmentate netede sunt caracteristice pentru:

F. Vitiligo
G. Pitiriazis versicolor
H. Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
I. Pitiriazisul simplex
J. Nici unu din enumerate
38.Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru sifilisul

secundar:
A. leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-
inchisă (arămie), dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de
un guleraș scuamos (Biett);
B. leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea,
acoperite de scuame lamelare la detașarea cărora se constată semnul
Auspitz;
C. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi
lucioase, ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul
Wickham), localizate cu predilecţie pe partea flexorie a membrelor
superioare;
secundar:
inchisă (arămie), dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de
un guleraș scuamos (Biett);
Auspitz;
superioare;
40.Manifestările clinice caracteristice pentru condiloma lată:

A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde,
organele genitale;
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată,
pot fi de diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
D. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule,
E. plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase la nivelul
pliurilor, focare-fiice adiacente.
secundar:
F. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde,
organele genitale;
G. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată,
pot fi de diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
H. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule,
I. toate cele enumerate;
J. nici unu din enumerate.
42.Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:

A. aspect strălucitor;
B. dureros;
C. baza cartonată;
D. culoarea roșie-aramie;
E. marginile ușor ridicate.
43.Șancrul dur – formele clinice atipice:

A. Șancrul amigdalian
B. Șancrul panariciu
C. Edemul indurativ
D. Fagedismul
E. Edemul infiltrativ
44. Diagnosticul diferențial rozeolei sifilitice se face cu următoarele maladii:

A. Pitiriazisul versicolor
B. Pitiriazisul rozat Gibert
C. Reacțiile post-medicamentoase
D. Rujeola
E. Nici unu din enumerate
1. Papule și vezicule perlate situate «perechi» asociate de prurit sever nocturn sunt
caracteristice pentru:
A. Lichenul plan
B. Psoriazis
C. Scabie
D. Eritemul polimorf
E. Nici unul din cele enumerate
2. Papule și vezicule perlate situate «perechi» la nivelul palmelor și plantelor la
copii sub 1 an, asociate de prurit sunt caracteristice pentru:
A. Psoriazis
B. Scabie
C. Epidermoliza buloasă
D. Lichenul plan
E. Tinea pedis
3. Indicați topicele eficiente în scabie la copii sub 10 ani:

A. Benzil benzoatul
B. Permetrina
C. Lindan
D. Malathion
E. Sulful
4. Indicați topicele eficiente la adulți:
A. Permetrina
B. Lindan
C. Malathion
D. Crotamiton
E. Gudron
5. Zonele de afectare preferențială în scabie la adulți:

A. spațiile interdigitale ale mâinilor;
B. palme și plante;
C. față;
D. abdomen;
E. fese și coapse.
6. Leziunile caracteristice pentru scabie:
A. papule plate, poligonale, strălucitoare, ombilicate;
B. papule și vezicule grupate;
C. papule și vezicule situate «perechi»;
D. papule perlate, emisferice, ombilicate;
E. papule plate, keratozice.
7. Indicați dermatoză frecvent complicată de piodermie:

A. Lichenul plan
B. Scabie
C. Sclerodermie
D. Psoriazisul
8. Complicațiile frecvente în scabie:
A. piodermizare;
B. eczematizare;
C. hipertricoză;
D. nici una din cele enumerate;
9. Semnul caracteristic în scabie la nivelul articulaţiilor:

A. Hardi
B. Wickhem
C. Auspitz
D. Nikolskii
E. Jadasson
14.Leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite

de scuame lamelare la detașarea cărora se constată semnul Auspitz sunt
A. sifilis;
B. psoriazis;
C. lichen plan;
D. scabie;
E. tinea.
15. Depresiuni punctiforme și onicogrifoză este caracteristică pentru afectarea

unghială în:
A. sifilis;
B. psoriazis;
C. lichen plan;
D. microsporie;
E. nici una din enumerate.
16.Leziune principala în psoriazis:

A. pustula;
B. papula;
C. macula;
D. urtica;
E. vezicula.
17.Indicați stadiul evolutiv pentru psoriazis în care se constată formarea
placardelor prin creşterea periferică și confluarea papulelor:
A. avansare;
B. stagnare;
C. regresiune;
D. remisiune;
18.Semnul clinic caracteristic pentru psoriazis vulgar:

A. Wickham;
B. Jadasson;
C. Auspitz;
D. Baltzer;
E. Besnier-Mescersky.
19.Semnele clinice sugestive pentru psoriazis în stadiul de regresiune:

A. triada psoriazică negativa;
B. inălbirea centrală a leziunilor;
C. creşterea periferică şi confluarea leziunilor;
D. apariţia leziunilor noi;
E. semnul Pilnov pozitiv.
20.Semnele sugestive pentru papulele în lichen plan:
A. culoarea roşu-violacee;
B. contur poligonal;
C. prezența pe suprafata reţelei albicioase si luciu;
D. ombilicata central;
E. prezența gulerașului periferic Biett.
21.Semnele clinice sugestive pentru eritrodermia psoriazică umedă și

edematoasă:
A. alterarea stării generale, limfadenopatie, prurit intens;
B. insule de piele intactă;
C. leziuni infiltrative, edematoase (uneori, exudative)cu descuamarea in
lambouri;
D. modificări unghiale severe şi alopecie difuză;
E. prognosticul favorabil.
22.Topografia preferenţială a leziunilor cutanate în psoriazisul vulgar:
A. scalp;
B. mucoase;
C. feţele de flexie ale articulaţiilor mari;
D. feţele de extensie ale articulaţiilor mari;
E. regiunea lombo-sacrala.
23.Apariţia leziunilor tipice de lichen plan în locul unui traumatism cutanat

poartă denumirea fenomenului:
A. Koebner;
B. Wickham;
C. Auspitz;
D. Baltzer;
E. Nicolsky.
24.Papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi

Wickham), localizate cu predilecţie pe partea flexorie a membrelor superioare
sunt caracteristice pentru:
A. psoriazis;
B. lichen plan;
C. sifilis;
D. bazaliom;
E. sarcomul Kaposi.
25.Diagnosticul diferential leziunilor cutanate în lichen plan se face cu

urmatoarele maladii:
A. psoriazis;
B. sifilisul;
C. veruci;
D. prurigo;
E. rozacea.
26.Afectarea tipica a mucoasei bucale caracterizată prin noduli mici (2 mm), cu

aranjament bizar de reţea (network), frunză de ferigă, sau în plăci, acoperite cu
depuneri alb-gri este caracteristică pentru:
A. Candidoza
B. Lichenul plan
C. Sifilisul
D. Leucoplazie
27.Topicele care provoacă eritrodermie psoriatică:
A. Antralină
B. Gudroane
C. Keratolitice de concentraţie mare
D. Dermatocorticoizi
28. Eritrodermia se observă în următoarele

dermatoze:
A. Psoriazis
B. T-limfom
C. Ichtioza vulgară
D. Lichenul plan
E. Sclerodermia
29. Leziunea principală pentru psoriasis vulgar:

A. nodozitate;
B. papula;
C. urtica;
D. tubercul;
E. pustula.
30. Topicele contraindicate în stadiul de acutizare psoriazisului:
A. dermatocorticoizi;
B. acidul salicilic 1-2%;
C. acidul salicilic 5-10%;
D. uree 10-20%;
E. cignolina.
31. Lungimea de undă UVB în tratamentul psoriazisului:

A. 210-230 nm;
B. 240-280 nm;
C. 290-320 nm;
D. 320-400 nm;
E. 410-450 nm.
32. Prin gratajul metodic Brocq al scuamelor de pe leziunile psoriatice se
evidenţiază apariţia unei sângerări punctiforme care se numește fenomenul:
A. Wickham
B. Koebner
C. Baltzer
D. Nicolsky
E. Hardy
33. Diagnosticul diferențial a leziunilor psoriatice cu localizare pe scalp (corona

psoriatică) se face cu următoarele maladii:
B. Tinea capitis
C. Alopecia areată
D. Sclerodermie
34. Dermatoză cu leziuni primare de papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee,

poligonale, plate, netede şi lucioase, ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe
suprafața (semnul Wickham), localizate cu predilecţie pe partea flexorie a
membrelor superioare:
A. Lichenul plan
B. Psoriazisul
C. Sarcomul Kaposi
D. Molluscum contagios
35. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru psoriazisul

vulgar:
F. leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-
inchisă (arămie), dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un
guleraș scuamos (Biett);
G. leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea,
Auspitz;
H. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi
superioare;
I. toate cele enumerate;
J. nici unu din enumerate.
36.Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru lichenul plan:

Auspitz;
C. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate,
netede şi lucioase, ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe
suprafața (semnul Wickham), localizate cu predilecţie pe partea
flexorie a membrelor superioare;
37.Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru psoriazisul vulgar:

Auspitz;
superioare;
38.Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru lichenul plan:

Auspitz;
C. papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate,
netede şi lucioase, ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe
suprafața (semnul Wickham), localizate cu predilecţie pe partea
flexorie a membrelor superioare;
39.Durata medie de realizare a reacţiei Köbner în psoriazis:

A. Câteva ore
B. 24 ore
C. 1-3 zile
D. 7-9 zile
E. 20-30 zile
40.Testul clinic sugestiv pentru lichenul plan:

A. Nicolsky
B. Jadasson
C. Baltzer
D. Wickham
E. Rumpell-Leede-Koncealovsky
10.Indicați formă clinică de piodermie provocată de stafiloci:
A. Impetigo bulos
B. Impetigo contagios Tilbury-Fox
C. Foliculită
D. Perifoliculită
11.Definiţia foliculitei:
a. Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se
întâlneşte la imnodeprimaţi
b. Inflamaţie supurativă subacută sau cronică,
afectează foliculul pilos în toalitate
c. Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii
şi musteţii, survenind la bărbatul adult
d. Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
e. Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
12.Toate următoarele topicele sunt necesare pentru foliculită cu excepție:

A. Dermatocorticoizi
B. Antiseptice
C. Antibiotice
D. Coloranți anilinici
E. Comprese calde
13.Inflamație supurativă foliculară, acută sau cronică provocată de stafilococi se

numește:
A. Impetigo Bockhard
B. Impetigo contagios Tilbury-Fox
C. Impetigo bulos
D. Foliculită
E. Perifoliculită
14.Indicați factorii predisposanți în inițierea foliculitei bacteriene:

A. Pansamente ocluzive și macerația
B. Folosirea dermatocorticoizelor
C. Sindromul seboreic (pielea grasă și acne)
D. Epilarea des efectuată
15.Indicați stări favorizante în apariția piodermitelor:
A. Xeroza și pruritul
B. Scăderea imunității generale
C. Schimbări endocrine
D. Paraneoplazii
16.Stafilococia profundă:
A. Impetigo bulos
B. Impetigo Bockhard
C. Impetigo contagios
D. Ectima
E. Carbuncul
17.Posibile complicații tratamentului neadecvat ale piodermei profunde cu
localizare pe ceafă:
A. Erizipel
B. Flegmonă
C. Tromboză sinusului cavernos
D. Septicemia
18.Toate următoarele măsuri sunt necesare la bolnavii cu furuncul antracoid

localizat pe ceafă excepție fiind:
A. Internarea
B. Antibioticoterapia
C. Aplicarea compreselor calde
D. Aplicarea dermatocorticoizilor
E. Intervenție chirurgicală
19. Infecție cutanată superficială, frecventă la copii, bine răspunde la un tratament
topic antibacterian:
A. Herpes simplex
B. Impetigo streptococic contagios
C. Foliculitele
D. Sicozis vulgar
E. Psoriazis
20.Cheilita angulară caracterizată prin placi erozive acoperite de cruste melicerice

este provocată de:
A. Candida
B. Streptococul
C. Treponema pallidum
D. Stafilococul
E. Virus herpes simplex
21. Placi erosive la nivelul comisurilor bucale, acoperite de cruste melicerice sunt
a. Herpes simplex
b. Impetigo streptococică
c. Foliculitele
d. Sicozis vulgar
e. Psoriazis
22.Toate următoarele topicele sunt eficace în cheilita angulară cu excepție:

A. Coloranți anilinici
B. Sprai-uri cu antibioticele
C. Pomezi antibacteriene
D. Dermatocorticoizi
E. Comprese calde
23.Definiţia cheilitei angulare:

A. Infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale
B. Infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulceraţii
acoperite cu cruste presate aderente
C. Infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat superficial, cu margini
bine delimitate
D. Infecţie cutanată superficială buloasă (flictenă)
E. Inflamaţie cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea pliurilor
24.Diagnosicul diferențial al impetigo-ului contagios se face cu:
A. Impetigo-ul Bockhard
B. Impetigo-ul bulos
C. Herpesul simplex
D. Tinea facies
E. Erupţiile postmedicamentoase
25.Indicați formele clinice de streptococii cutanate:

A. Cheilita angulară
B. Impetigo streptococic contagios
C. Sicozis vulgar
D. Erizipel
E. Pitiriazis simplex
26. În hidrosadenită supurativă sunt atacate:
A. Glandele sudoripare apocrine
B. Glandele sudoripare eccrine
C. Glandele sebacee
D. Toate enumerate
27.Diagnosticul diferențial a hidrosadenitei supurative se face cu:

A. Carbunculul
B. Scrofulodermă
C. Actinomicoză
D. Intertrigo-ul candidozic
E. Foliculitele și perifoliculitele
28.Definiţia hidrosadenitei:
A. Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la
imunodeprimaţi
B. Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în
totalitate
C. Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la
bărbatul adult
D. Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
E. Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
29. O stafilococie acută, superficială şi contagioasă caracterizată prin bule mari,

flasce care se deschid rapid, lasând suprafeţele erozive şi acoperându-se de
cruste galbene melicerice se numește:
A. Erizipel
B. Impetigo bulos
C. Impetigo contagios
D. Ectima
30.Semnele clinice caracteristice pentru impetigo bulos stafilococic:

A. Veziculele dispuse circinat
B. Bule mari, flasce, superficiale situate pe tegument eritematos
C. Bule mari, aflate sub tensiune pe tegument normal
D. Cruste galbene melicerice
E. Fragilitatea tegumentară
31. Piodermia caracterizată prin bule mari, flasce, superficiale situate pe tegument
eritematos, cruste galbene melicerice, arii erodate, associate de febră, starea
generală gravă se numește:
A. Pemmfigus epidemic nou-născuților
B. Pemfigus vulgar
C. Epidermoliza buloasă
D. Eritrodermia Brocq
E. Eritrodermia Ritter von Rittersheim
32.Dermo-epidermită acută produsă de streptococul se numește:

A. Eritrasma
B. Erizipel
C. Eritrodermia
D. Eritroza fieții (rozacea)
E. Eczema
33.Placard eritemato-edematos delimitat de un halou periferic în «pata de ulei» sau
«limbi de foc» este caracteristic pentru:
A. Tinea facies
B. Erizipel
C. Eritem fix
D. Dermatita de contact
E. Dermatita (eczema) atopică
34.Care din următoarele semnele clinice sunt caracteristice pentru erizipel:

A. Debut acut, febră, frisoane
B. Placard eritemato-edematos delimitat de un halou periferic în «pata de ulei»
sau «limbi de foc»
C. Localizarea preponderantă pe gambă sau față
D. Limfedem cronic, elefantiazis după mai multe recidive
35. Inflamație foliculară profundă, supurativă, recurentă a bărbii și mustății se
numește:
A. Osteofoliculita
B. Sicozis vulgar
C. Sicozis parazitar
D. Furuncul
E. Carbuncul
36.Infecție piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea de ulcerații

acoperite cu cruste presate aderente se numește:
A. Impetigo Bockhard
B. Impetigo contagios
C. Impetigo bulos
D. Ectima
E. Rupia
37.Factorii favorizanți în dezvoltarea ectimei piogenice:
A. Starea imuno-deficitară
B. Plăgile superficiale
C. Deficienţele metabolice
D. Igiena deficitară
38.Diagnostic diferențial al ectimei streptococice se face cu:

A. Ectima sifilitică
B. Ectima scabioasă
C. Ectima posttraumatică
D. Rupia
E. Impetigo
39.Infecţie piococică foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză se
numește:
A. Osteofoliculita
B. Sicozis stafilococic
C. Sicozis parazitar
D. Furuncul
E. Ectima
40.Definiţia furunculului:
A. Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la
imunodeprimaţi
B. Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în
totalitate
C. Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la
bărbatul adult
D. Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
E. Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
41.Afecţiune inflamatorie piococică recurentă a glandelor sudoripare se numește:
A. Carbunculul
B. Scrofulodermă
C. Actinomicoză
D. Intertrigo-ul
E. Hidrosadenita
42.Algoritmul de tratament topic a hidrosadenitei în stadiul de infiltrație:

a. Dematocorticoizi
b. Keratoplastice
c. Carenți de frecvență înaltă
d. Comprese umede calde
e. Toate cele enumerate
43.Algoritmul de tratament topic în stadiul de infiltrație a furunculului:
a. Dematocorticoizi
b. Keratoplastice
d. Comprese umede calde
e. Comprese umede reci
44.Algoritmul de tratament topic la deschiderea furunculului:

a. Soluții hipertonice
b. Soluții dezinfectante
d. Dematocorticoizi
e. Masaj
1. Semnele clinice caracteristice pentru pemfigus vulgar:
A. Asboe-Hansen;
B. Nikolski;
C. „fenomenul de pară”;
D. Besnier-Mescerskii;
E. Auspitz.
2. Leziunile cutanate post-buloase în pemfigusul vulgar:

A. macula pigmentara;
B. eroziune;
C. crusta;
D. lichenificare;
E. tubercul.
3. Leziunile caracteristice pentru pemfigusul vulgar:

A. bule flasce care apar pe un fundal eritematos;
B. evolutie excentrică a leziunilor;
C. lipsa cresterii periferice a leziunilor;
D. semnul Nikolsky pozitiv.
4. Semnele clinice caracteristice pentru pemfigusul foliaceu:

A. afectarea marcata mucoaselor;
B. bule flasce care apar pe un fundal eritematos;
C. bule flasce care apar pe pielea și mucoasa aparent intactă;
D. eroziuni de culoare roz-roşie cu lichid seros, abundent;
E. cruste lamelare subţiri (foi de hârtie) transformate in pluristratificate.
5. Leziunile cutanate caracteristice pentru pemfigusul seboreic (pemfigusul

eritematos sau sindromul Senear-Uscher):
A. placarde roz-roşietice, cu limite clare;
B. bule flasce pe suprafata placardelor;
C. prezenta scuamelor, albicioase, uscate, greu detaşabile, cu spini
cornoşi pe suprafata placardelor;
D. afectarea feţei şi a scalpului, cu diseminarea ulterioară intesternal,
interscapular, pliuri mari şi alte segmente cutanate;
E. afectarea marcata mucoaselor.
6. Leziunile cutanate caracteristice pentru pemfigusul vegetant:
A. eruptii papilomatoase;
B. veziculo-bule flasce şi pustule;
C. afectarea mucoaselor;
D. semnul Nikolsky constant pozitiv;
E. localizarea preponderenta în jurul orificiilor naturale şi în pliurile
cutanate.
7. Semnele clinice sugestive pentru pemfigusul vegetant:

A. localizarea preponderentă in pliuri;
B. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule;
C. prezenta depozitelor crustoase, cenuşie, sero- purulente pe suprafaţa
leziunilor, cu un miros fetid;
D. evoluţie severă, prognosticul nefavorabil;
E. semnul Nikolsky constant pozitiv.
8. Localizarea preponderentă a leziunilor cutanate în pliuri este caracteristică

pentru pemfigusul autoimun:
A. vulgar;
B. foliaceu;
C. eritematos;
D. vegetant;
9. Afectarea mucoaselor este caracteristica pentru pemfigusul autoimun:

A. vulgar;
B. foliaceu;
C. eritematos;
D. vegetant;
10. Testele informative pentru confirmarea diagnosticului în pemfigusul

autoimun:
A. Medii de cultura
B. Citodiagnostic Tzanck
C. DEM (doza eritematoasa minima )
D. Imunofluorescenţa directă şi indirectă
E. Examen histopatologic
11.Reperele diferenţiale ale pemfigusului vulgar (vs. foliaceu):
A. severitate mai pronunţată cu prognosticul nevavorabil;
B. clivaj acantolitic mai profund;
C. bule flasce care apar pe pielea si mucoasa aparent intactă;
D. bule flasce care apar pe un fundal eritematos, respectand mucoasa, prezența
scuamo-crustelor pluristratificate;
E. severitate mai puțin pronunțată, prognosticul mai favorabil.
12.Reperele diferenţiale ale pemfigusului foliaceu (vs. vulgar):

A. severitate mai puțin pronunțată, prognosticul mai favorabil;
B. clivaj acantolitic mai superficial;
C. bule flasce care apar pe pielea și mucoasa aparent intactă;
D. bule flasce care apar pe un fundal eritematos, respectand
mucoasa, prezența scuamo-crustelor pluristratificate;
E. severitate mai pronunțată, prognosticul nefavorabil.
13. Leziune primară caracteristică pentru pemfigus vulgar:
A. papula;
B. tubercul;
C. urtica;
D. bula;
14.Leziune primară caracteristică pentru pemfigus vulgar:

A. papula;
B. tubercul;
C. urtica;
D. bula;
E. pustula.
15. Revalența histopatologică a semnului Nicolsky în pemfigus vulgar:

A. parakeratoză;
B. acantoză;
C. acantoliză;
D. spongioză;
E. granuloză.
16. Sediul clivajului în dermatita herpetiformă Duhring:
A. stratul cornos;
B. stratul granulos;
C. membrana bazală și vîrful papilelor dermice;
D. stratul spinos;
E. stratul reticular al dermei.
17.Testele informative în dermatita herpetiformă Duhring:

A. eozinofilie în bule și sânge;
B. imunofluorescența granulară de IgA în vîrful papilelor dermice;
C. imunofluorescența de IgG în stratul malpigian al epidermului;
D. testul Jadasson – pozitiv;
E. semnul Nicolsky – pozitiv.
18. Dematozele buloase cu clivaj în stratul spinos:

A. pemfigus foliaceu;
B. pemfigus vegetant;
C. pemfigus vulgar;
D. pemfigus seboreic;
19. Dematozele buloase cu clivaj în stratul granulos:

A. pemfigus foliaceu;
B. pemfigus vegetant;
C. pemfigus vulgar;
D. pemfigus seboreic;
20. Sediul clivajului în pemfigus seboreic:

A. stratul bazal;
B. stratul spinos;
C. stratul granulos;
D. stratul cornos;
E. membrana bazală.
21. Opțiunile tratamentului general în pemfigusul autoimun:
A. antibioticoterapie prelungită;
B. prednisolon în doze medii;
C. prednisolon în doze mari – până la 3mg/kg/zi;
D. citostatice;
E. plasmafereză.
22.Reperele diferențiale ale pemfigusului vulgar (vs.vegetant):

A. localizarea preponderentă în pliuri;
B. bule flasce diseminate pe piele și mucoasa aparent intactă;
C. semnul Nicolsky constant pozitiv;
D. leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule;
E. evoluție mai severă;
Piodermita cu etiologie primară stafilococică:
f. ectima;
g. erizipel;
h. eritrasmă;
i. foliculită superficială;
j. impetigo contagios.
1. Indicați factorii locali de teren pentru stomatita candidozică:
A. Scăderea fluxului salivar
B. Modificarea pH-lui spre neutru
C. Nivelul IgA secretorii majorat
D. Traumatismele
E. Ocluzia incorectă
2. Semnele clinice sugestive pentru Tinea corporis provocată de Microsporum

canis:
A. Plăci eritemato-scuamoase, rotunde, accentuate periferic, acoperite
de scuame furfuracee, aderente
B. Plăci eritemato-scuamoase festonate acoperite de scuame lamelare, ușor
detașabile
C. Prezența filamentelor miceliene lungi în scuamele recoltate
D. Prezența filamentelor miceliene scurte în scuamele recoltate
E. Eficiența înaltă a dermatocorticoizilor
3. Metodele diagnostice informative în pitiriazisul versicolor:
A. Examenul cu lampa Wood
B. Examenul microscopic direct al scuamelor
C. Proba Baltzer
D. Proba Jadasson
E. Diascopia
4. Diagnostic diferențial al pitiriazisului versicolor se face cu următoarele maladii:

A. Pitiriazis simplex streptococic
B. Leucomelanodermia luetică
C. Leucomelanodermia secundară psoriatică
D. Vitiligo
5. Plăci alopecice rotunde pe scalp, unice, bine delimitate, cu suprafața
scuamoasă, părul rupt la 5-8mm de la emergență, hiperkeratoză foliculară
pronunțată sunt caracteristice pentru:
A. Microsporie
B. Trichofiție
C. Favusul
D. Sifilisul
E. Seboree
6. Datele clinice sugestive pentru Tinea pedis, forma intertriginoasă:

A. epidermul albicios, macerat, cu suprafeţe eritematoase, erozive,
umede şi fisuri dureroase;
B. extinderea în regiunea plantară şi faţa dorsală a piciorului în
sezoanele rece;
C. evoluție cronică-recidivantă cu acutizări în timpul rece;
D. microscopic - filamentele miceliene lungi în materialul recoltat;
E. toate enumerate.
7. Următoarele topicele sunt eficace pentru Tinea pedis (forma intertriginoasă) cu

excepție:
F. Dermatocorticoizi
G. Antifungice
H. Antibiotice
I. Coloranți anilinici
J. Tinctura de iod
8. Indicați cea mai contagioasă dermatofiție cu izbucniri epidemice în

colectivităţile închise (gradiniţe, şcoli, internate):
A. Microsporia
B. Tricofiția
C. Favusul
D. Pitiriazisul versicolor
E. Candidomicoza
9. Indicați speciile de dermatofiţi ce produc pilomicozele supurative:

A. Trichophyton rubrum
B. Trichophyton violaceum
C. Trichophyton gypseum
D. Trichophyton verrucosum
E. Trichophyton tonsurans
10. Indicați vectorii pentru pilomicoza supurativă provocată de fungi zoofili din
genul Trychophyton:
A. Oamenii
B. Bovinele
C. Pisicile
D. Cainii
E. Rozătoarele
11. Toate semnele clinice sunt caracteristice pentru Tinea capitis supurativă cu
excepție:
A. placard pseudotumoral şi dureros, rotund-ovalar, de obicei unic, fluctuent
la palpare;
B. simptomul fagurilor de miere Celsi;
C. febră, cefalee, limfoadenopatie;
D. ruperea firelor de păr perifocală;
E. evoluție cronică.
12. Diagnosticul diferențial a Tinea barbae se face cu următoarele maladii:
A. Sicozis stafilococic
B. Furuncul
C. Furuncul antracoid
D. Carcinomul
13. Plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu marginele

reliefate (circinate), cu marginea activă de creştere și acoperită de mici
vezicule, papule, cruste; examenul micologic evidențiază filamente
miceliene lungi. Care este cel mai probabil diagnostic:
A. Candidoza
C. Rubromicoza (tinea corporis)
D. Psoriazis
E. Pitiriazis rozat Gibert
14. Aspectul lezional caracteristic pentru Tinea corporis (herpesul circinat):
A. plăci eritematoase, rotund-ovolare , descuamative și lichenificate central,
asociate de prurit intens;
B. plăci maculo-papuloase, ovolare, acoperite central de scuame fine,
aderente, ca foița de țigară, la periferie remarcându-se de un guleraș
scuamos mai evident;
C. plăci maculo-papuloase, rotund-ovolare, acoperite de scuame lamelare,
ușor detașabile (semnul Auspitz pozitiv);
D. plăci eritematoase, rotund-ovolare, bine delimitate, acoperite de
scuame aderente, cu marginile papulo-veziculoase reliefate;
E. plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic (aspect
în cocardă).
15. Metodele diagnostice informative în Tinea capitis supurativă:

A. Examinare în lampa Wood
B. Microscopie
C. Medii de cultură
D. Teste cutanate
E. Aprecierea fenomenului «faguri de miere»
16.Metodele diagnostice informative în Tinea corporis:
A. Examinare în lampa Wood
B. Microscopie
C. Medii de cultură
D. Proba cu iod
E. Diascopie
17. Indicați speciile de dermatofiţi zoofili ce produc Tinea facies la copii:

A. Microsporum canis
B. Microsporum ferrugineum
C. Microsporum audouini
D. Trichophyton violaceum
E. Trichophyton rubrum
18. Agenții patogeni în Tinea pedis:
A. Trichophyton violaceum
B. Trichophyton rubrum
C. Trichophyton mentagrophytes interdigitalis
D. Epidermophyton floccosum
E. Trichophyton tonsurans
19. Indicați speciile de dermatofiţi antropofili ce produc Tinea corporis:

A. Trichophyton violaceum
B. Trichophyton rubrum
C. Trichophyton tonsurans
D. Microsporum ferrugineum
E. Trichophyton gypseum
20. Diagnosticul diferențial a Tinea capitis se face cu următoarele maladii:
A. Seboree
B. Sifilisul
C. Alopecia areată
D. Lupusul eritematos
21. Keratomicozele:
A. Epidermofiție
B. Microsporie
C. Tricofiție
D. Favusul
E. Pitiriazisul versicolor
22. Levuroză:
B. Vitiligo
C. Pitiriazisul simplex
23. Metodele diagnostic informative în dermatofiții:

A. microscopie;
B. medii de cultură;
C. lampa Wood;
D. diascopie;
24. Expresiile clinice sugestive pentru Tinea capitis:

A. plăci alopecice cu piele intactă;
B. plăci alopecice, eritemato-scuamoase cu perii rupți;
C. plăci alopecice în «luminișuri»;
D. plăci alopecice pseudotumorale cu eliminarea perilor și puroiului la
presiune;
E. plăci alopecice сu cicatrici atrofice.
25. Agenți patogeni în Microsporia zooantropofilă:
A. Microsporum ferrugineum
B. Microsporum canis
C. Microsporum audoini
D. Microsporum nanum
26.Manifestările clinice sugestive pentru tricofiţia infiltrativ-purulentă:

A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu
contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă,
fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene in
formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de
şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile
păroase a scalpului şi bărbii
27.Manifestările clinice sugestive pentru Kerion Celsi:
D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene in
formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de
şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile
păroase a scalpului şi bărbii
28.Manifestările clinice sugestive pentru favusul scalpului:

D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene
in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei
de şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase
a scalpului şi bărbii
29.Manifestările clinice sugestive pentru favusul scalpului:

D. Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene
in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei
de şoareci
E. Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase
a scalpului şi bărbii
30.Semnele clinice de candidoză cutanată în pliuri:

A. Macule hipopigmentate pe fundal hiperpigmentat
B. Placi erozive, acoperite de cruste melicerice
C. Plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase
D. Plăci eritemato-scuamoase cu margini reliefate, bine delimitate
E. Focare-fiice adiacente
31. Agentul patogen al epidermofiției plantare:

A. Microsporum audoini
B. Trichophyton tonsurans
C. Trichophyton mentagrophytes var. interdigitale
E. Trichophyton verrucosum
32.Agentul patogen al rubromicozei:

A. Trichophyton tonsurans
B. Trichophyton verrucosum
C. Trichophyton purpureum
D. Trichophyton schoenleinii
E. Trichophyton gypseum
33.Fungi cu artrospori ectotrix “microides”:

A. Trichophyton gypseum
B. Trichophyton violaceum
C. Trichophyton verrucosum
D. Trichophyton tonsurans
E. Pityrosporum orbiculare
34.Agentul patogen ai microsporiei zooantropofile:

B. Microsporum ferrugineum
C. Microsporum canis
D. Microsporum supgypseum
E. Microsporum gypseum
35.Agentul patogen al favusului:

A. Trichophyton mentagrophytes
C. Trichophyton schoenleinii
D. Trichophyton verrucosum
E. Epidermophyton floccosum
36.Agentul patogen comun pentru Tinea cruris:
C. Trichophyton gypseum
37.Microscopia caracteristică în stomatită candidozică caracterizată prin plăci

eritematoase, edem, eroziuni şi depozit cremos:
B. Micelii (hife)
C. Pseudo-micelii (pseudo-hife)
D. Artrospori endotrix
E. Artrospori ectotrx
F. Cellule levurice inmugare
38.Semnele clinice de candidoză:

A. focare hipopigmentate, la periferie fundal hiperpigmentat;
B. focare erodate, macerate, la perifere cu epiderm detașat;
C. depuneri albicioase, cazeoase, initial ușor detașabile;
D. depuneri membranoase, hemoragice, inițial fixe;
E. focare-fiice adiacente.
39.Doza zilnică de grizeofulvină eficace în microsporia zooantropoifilă (mg/zi):

A. 10-14;
B. 15-25;
C. 26-40;
D. 41-60;
E. 61-100.
40.Doza zilnică de grizeofulvină eficace în tricofiție zooantropoifilă (mg/zi):

A. 10-14;
B. 15-25;
C. 26-40;
D. 41-60;
E. 61-100.
41.Semnele clinice în stadiul de rezorbție al pitiriazisului versicolor:

F. macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi
şi fosa axilară;
G. lipsa descuamării, testul Baltzer negativ;
H. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât,
I. macule secundare hipopigmentate pe torace;
J. descuamarea discretă, proba Baltzer pozitivă.
42.Macule secundare hipopigmentate descuamative sunt caracteristice pentru:

A. Vitiligo
B. Pitiriazis versicolor
C. Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
D. Pitiriazis simplex
43.Diagnosticul diferențial leziunilor în pitiriazisul versicolor se face cu
F. Sifilisul secundar (rozeola)
G. Pitiriazisul rozat Gibert
H. Reacțiile post-medicamentoase
I. Rujeola
J. Nici unu din enumerate
44.Fungii endotrix:
A. Trichophyton gypseum
C. Trichophyton schoenleinii
D. Trichophyton violaceum
45.Fungii ectotrix:
A. Microsporum spp.
B. Trichophyton gypseum
C. Trichophyton tonsurans
D. Trichophyton schoenleinii
1. Datele sugestive pentru epidermoliza buloasă simplă Koebner:
A. transmiterea autosomal-dominantă;
B. apariția bulelor în zonele supuse traumatismului;
C. prezența cicatricilor reziduale;
D. absența modificărilor dentare, ale unghiilor și părului;
E. semnul Nikolsky pozitiv.
2. Formele clinice a epidermolizei buloase transmisă autosomal

dominant și cauzată de perturbări în sinteza keratinei 5 şi 14:
A. Koebner
B. Weber-Cockayne
C. Herlitz
D. Cockayne-Touraine
E. Hallopeau-Siemens
3. Datele sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică Cockayne-Touraine:
B. apariția spontană şi/sau la traumatisme minore bulelor cu
conținutul serocitrin sau hemoragic, cicatrici,
C. zone atrofocicatriciale apar grăunţi de milium, chisturi
epidermice;
D. absența leziunilor pe mucoase;
E. asocierea cu ihtioza, hiperkeratoza palmo-plantară,
onicodistrofiile.
4. Datele sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică Hallopeau-Siemens:

B. transmiterea autosomal-recesivă;
C. apariția bulelor mari, spontane, diseminate la naștere, semnul
Nikolsky pozitiv; se vendică greu prin cicatrizarea;
D. afectarea mucoaselor, modificările dentare, ale unghiilor și părului;
E. evoluție gravă, complicații, acrocianoză, acrosclerodactilii,
prognosticul rezervat.
5. Indicați forma clinică de ichtioză cauzată de mutații în gena filagrinei:

A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
D. Eritrodermică nonbuloasă
E. Eritrodermică buloasă
6. Indicați forma clinică de ichtioză caracterizată prin prezența scuamelor

aderente central și cu margini mai ridicate, dispuse simetric pe aproape
întreagă suprafaţa cutanată, mai pronunţată pe zonele de extensie, cu
excepţia marilor pliuri:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
7. Datele sugestive pentru ichtioză vulgară:

B. transmiterea autosomal-recesivă;
C. apariția scuamelor aderente în partea centrală și cu margini mai
ridicate;
D. apariția scuamelor aderente pe toată suprafața separate de fisuri;
E. absența leziunilor în pliuri.
8. Indicați formele clinice de ichtioză caracterizate prin hiperkeratoza de

retenție:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
9. Indicați formele clinice de ichtioză caracterizate prin hiperkeratoza

proliferativă:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
10.Histomorfologic absența stratului granulos se constată în forma clinică de
ichtioză:
A. Vulgară
B. X-l incată
C. Lamelară
11.Variantele clinice de ichtioza vulgară:

A. Xerodermică
B. Simplă
C. Eritrodermică
D. Sauriană
E. Spinoasă
12.Substratul afectării (cromozomul) în ichtioză vulgară:

A. Filagrina
B. Sterid-fosfotaza
C. Transglutaminaza
D. Keratina 1, keratina 10
E. Lipooxigenaza
13.Mutații în gena filagrinei cauzează hiperkeratoza de retenție caracteristică

pentru forma clinică de ichtioză:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
14.Substratul afectării (cromozomul) în ichtioza X-lincată:
A. Filagrina
B. Sterid-fosfotaza
C. Transglutaminaza
D. Keratina 1, keratina 10
E. Lipooxigenaza
15.Mutații în gena steroid-fosfotazei cauzează hiperkeratoza de retenție

caracteristică pentru forma clinică de ichtioză:
A. Vulgară
B. X-lincată
C. Lamelară
16.Semnele clinice sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică
Hallopeau-Siemens:
A. bule mari, diseminate, spontane, se vindecă greu, cicatrici
reziduale;
B. semnul Nikolski pozitiv;
C. afectarea mucoaselor;
D. anomalii dentare, acrocianoză, acrosclerodactiliile;
E. transmiterea autosomal-recesivă.
45.Datele clinice sugestive pentru eritem polimorf minor:

A. erupții eritemato-papuloase și/sau veziculo-buloase cu localizarea
preponderent acrală;
B. debut acut;
C. evoluție spre vindecare spontană;
D. caracterul și recurențe sezoniere;
E. Nici unu din enumerate.
46.Eritemul polimorf minor este precedat adesea de:

A. Herpesul simplex
B. Vaccinări
C. Orofaringite
D. Medicamente
47.Datele clinice sugestive caracteristice pentru eritemul polimorf major:

A. starea generală alterată, febră, prostrație;
B. afectarea mucoaselor;
C. suprafața cutanată afectată > de 10%;
D. suprafața cutanată afectată < de 10%;
E. complicații grave, prognosticul rezervat.
48.Cele mai frecvente medicamente care cauzează eritem polimorf major:

A. Sulfanilamide
B. Anticolvunsante
C. Allopurinol
D. Antibioticele
49. Datele clinice sugestive pentru necroliză epidermală:

A. starea generală gravă, febră;
B. suprafața cutanată afectată > de 10%;
C. suprafața cutanată afectată < de 10%;
D. complicații sistemice;
E. prognosticul rezervat.
50.Semnele clinice sugestive pentru sindromul Lyell:
A. bule mari, flasce situate pe o bază eritematoasă care se deschid
rapid;
B. descuamarea tegumentului în lambouri, suprafețe denudate mari;
C. fragilitatea tegumentară marcată (semnul Nicolsky pozitiv);
D. bule mari, tensionate, grupate pe un tegument neschimbat;
E. prezența leziunilor dureroase pe mucose.
51.Manifestările clinice pe mucoasă bucală în sindromul Stevens-Johnson:

A. cruste hemoragice;
B. vezicule grupate;
C. eroziunile dureroase;
D. flictene;
E. bule.
52.Diagnosticul diferențial al eritemului polimorf minor se face cu:
B. Urticarie
C. Vasculitele
D. Tinea mannum
53.Obțiunile curative necesare în tratamentul sindromului Lyell:

A. Internarea obligatorie în condiții de reanimare și/sau terapiei intensive
B. Corticoterapia sistemică în doze mari
C. Corticoterapia sistemică în doze medii
D. Reehilibrarea hidrică și electrolitică
E. Detoxicarea adecvată
54. Aspectele de leziuni tipice în eritemul polimorf:
A. serpiginos;
B. herpetiform;
C. în cocardă;
D. herpes iris;
E. anular.
55.Mecanismele fiziopatologice comune implicate în patogenia eritemului

polimorf:
A. infecţios-alergic;
B. autoimun;
C. toxico-alergic;
D. tumoral;
E. dismetabolic.
56.Formele clinice ale eritemului polimorf minor:
A. tuberculoasă;
B. eitemato-papuloasă;
C. nodoasă;
D. lichenoidă.
57.Semnele clinice sugestive pentru eritemul polimorf minor:

A. debut acut;
B. erupţii eritemato-papuloase şi/sau vezi cui o-bul oase cu localizare
preponderent acrală;
C. bule flasce ce apar pe pielea aparent intactă;
D. evoluţie spre vindecare spontană;
E. caracter şi recurente sezoniere.
58.Semnele clinice sugestive pentru eritemul polimorf major:

A. prodrom febril accentuat;
B. o posibilă afectare respiratorie sau renală;
C. afectare erozivo-buloasă marcată a mucoaselor şi progresivă a pielii;
D. afectare a peste 50% de suprafeţă cutanată;
E. evoluţie spre vindecare spontană.
59.Aspectele de leziuni tipice în eritemul polimorf:

A. serpiginos;
B. anular;
C. herpetiform;
D. în ţintă (în cocardă) ;
E. herpes iris.
60.Cauza principală a recurenţelor în eritemul polimorf minor:

A. streptocociile;
B. stafilocociile;
C. micozele;
D. medicamentele;
E. herpesul simplex.
61.Opţiunile curative utile în eritemul polimorf minor:
A. antiinflamătoare nesteroidiene;
B. antibiotice;
C. hposensibilizante;
D. antihistaminice;
E. corticoizi sistemic în doze de șoc.
62.Sindromul ce reprezintă eritemul polimorf major:

A. Lyell
B. Senear-Usher
C. Reiter
D. Stevens-Johnson
E. Raynaud
63.Opţiunile curative utile în eritemul polimorf major:
A. reechilibrare hidroelectrolitică;
B. sulfonamide;
C. barbiturice;
D. corticoterapie în doze mari
E. detoxicare
64.Forma clinică comună de toxicodermie medicamentoasă la sulfanilamide:

A. Acnee
B. Urti carie
C. Eritrodermie
D. Eritem fix
E. Veziculaţie
21. Sindromul de toxicodermie majoră:

A. Stevens-Johnson
B. Senear-Usher
C. Lyell
D. Graham-Little-Lassueur
E. Melkersson-Rosenthal
22. Leziunea elementară esenţială în epidermonecroliza toxică:

A. Veziculă
B. Pustulă
C. Urtică
D. Papulă
E. Bulă
23.Procesul histopatologie caracteristic pentru sindromul Lyell:

A. Acantoliza autoimună
B. Acantoliza toxică
C. Acantoză
D. Hiperkeratoză
E. Hipergranoloză
24.Sediul comun al debutului leziunilor în sindromul Lyell:

A. Mucoase
B. Părţile distale ale membrelor
C. Faţă şi cutia toracică
D. Scalp
E. Părţile de extensie ale membrelor
25.Opţiunile curative utile în toxicodermiile postmedicamentoase:

A. Hiposensibilizare nespecifică
B. Hiposensibilizare specifică
C. Diuretice
D. Purgative
E. Enterosorbenţi
26.Opţiunile curative utile în sindromul Lyell.

A. Citostatice
B. Corticosteroizi în doze mari cu păstrarea ulterioară a dozei de susţinere
C. Reechilibrare hidroelectrolitică
D. Detoxicare adecvată
E. Corticosteroizi în doze medii pe durate scurte
1. Datele sugestive pentru dermatita atopică infantilă (sugarului și copilului

mic):
A. debut în primele luni de viață;
B. aspect de eczemă lichenificată;
C. eritem, edem, veziculație și zemuire;
D. anamneza eredo-colaterală pozitivă;
E. prurit discret.
2. Criteriile diagnostice majore în dermatita atopică:
A. pliul Dennie-Morgan;
B. xeroză;
C. anamneza eredo-colaterală pozitivă;
D. prurit accentuat;
E. eczema cu evoluție cronică și recidivantă.
3. Datele sugestive pentru dermatita atopică a copilului și adolescentului:

A. scăderea IgE total seric;
B. dermografismul roșu;
C. prurit intens;
D. predominanță lichenificărilor în zonele de flexie;
E. antecedente personale sau familiale de atopie.
4. Opțiunile utile de tratament topic în stadiul de descuamare a dermatitei
atopice:
A. dermatocorticoizi, preferential în crème;
B. dermatocorticoizi, preferential în pomezi;
C. suspenzii uleioase, paste moi;
D. comprese umede cu soluții dezinfectante, spray-uri cu dermatocorticoizi;
E. keratoplastice/keratolitice.
5. Opțiunile utile de tratament topic în stadiul de lichenificare dermatitei

atopice:
A. dermatocorticoizi, preferential în crème;
B. dermatocorticoizi, preferential în pomezi;
C. suspenzii uleioase, paste moi;
D. comprese umede cu soluții dezinfectante, spray-uri cu
dermatocorticoizi;
E. unguente cu keratoplastice/keratolitice.
6. Indicați stadiul evolutiv în eczemă atopică a adultului:
A. zemuire;
B. crustificare;
C. eritematos;
D. infiltrativ (lichenificare);
E. veziculos.
7. Manifestările clinice caracteristice pentru eczema subacută:

A. placarde eritematoase acoperite de scuamo-cruste;
B. zemuire pronunțată;
C. eroziunile în stadiul de epitelizare;
D. veziculație discretă;
E. lichenificarea.
8. Următoarele topice sunt eficace în eczema atopică a adultului în stadiul de
acutizare cu excepție:
A. coloranți anilinici (albastru de metilen);
B. spray-uri cu dermatocorticoizi;
C. comprese umede cu soluții dezinfectante;
D. keratoplastice (pomezi);
E. dermatocorticoizi, preferențial în pomezi.
9. Următoarele topice sunt utile pe față în dermatita atopică infantilă cu

excepție:
A. dermatocorticoizi cu potență ușoară;
B. dermatocorticoizi cu potență înaltă;
C. dermatocorticoizi cu potență moderată;
D. dermatocorticoizi în spray-uri
E. coloranți anilinici.
10. Criteriile diagnostice minore în dermatita atopică:

A. cheilită;
B. stomatita angulară;
C. xeroză;
D. paloarea facială;
E. seboree.
11. Semnele clinice sugestive pentru dermatita (eczema) de contact simplă:
A. apariția leziunilor pe locul acțiunii iritantului;
B. apariția leziunilor în rezultatul sensibilizării;
C. dispariția leziunilor după încetarea acțiunii iritantului;
D. tendința leziunilor spre diseminarea și creșterea periferică;
E. lipsa tendinței leziunilor spre diseminarea și creșterea periferică.
12. Semnele clinice sugestive pentru dermatita (eczema) de contact alergică:

A. apariția leziunilor pe locul acțiunii iritantului;
B. apariția leziunilor în rezultatul sensibilizării;
C. dispariția leziunilor după încetarea acțiunii iritantului;
D. tendința leziunilor spre diseminarea și creșterea periferică;
E. lipsa tendinței leziunilor spre diseminarea și creșterea periferică.
13. Diagnostic diferențial pentru eczemă numulară se face cu următoarele
maladii cu excepție:
A. Psoriazisul
B. Tinea corporis
C. Pitiriazisul rozat Gibert
D. Eritem polimorf
E. Herpesul simplex
14. Complicații în dermatita atopică:

A. infecții cutanate piogene;
B. infecții cutanate micotice;
C. infecții cutanate virale;
D. seboree;
E. lichenul plan.
15. Opțiunile utile de tratament sistemic în eczema acută:

A. citostatice;
B. diuretice;
C. antihistaminice;
D. corticosteroizi;
E. hiposensibilizante.
16. Următoarele topice se indic în stadiul eritemato-edematos a eczemei:
E. dermatocorticoizi, preferențial în creme.
17. Următoarele topice se indic în stadiul veziculos și de zemuire a eczemei:

E. dermatocorticoizi, preferențial în pomezi.
18. Perturbările imune sugestive pentru dermatita atopică:
A. predominarea răspunsului Th2 în stadiul acut;
B. predominarea răspunsului Th1 în stadiul cronic;
C. creșterea IgE total seric;
D. majorarea IgA secretorii;
E. scăderea IgE seric total.
19. Complicații în dermatita atopică:

A. eczema herpeticum;
B. eczema vaccinatum;
C. impetigoul contagios;
D. lichenul plan;
E. seboree.
20. Măsuri generale profilactice pentru dermatita atopică:
A. respectarea rejimului igieno-dietetic;
B. restabilirea barierii cutanate;
C. sanarea focarelor cronice infecțioase;
D. evitarea expunerii la soare;
E. controlul medical periodic.
21. Opțiunile curative utile în urticaria acută:

A. corticosteroizi;
B. diuretice;
C. citostatice;
D. antibiotice;
E. antihistaminice.
22. Semnele caracteristice pentru angioedemul Quincke:
A. prurit intens;
B. tumifierea difuză elastică a buzei instalată brusc;
C. limita imprecisă;
D. este nedepresibil;
E. tendință de recurență în aceleași regiuni.
23. Indicați leziunile cutanate secundare evidente:

A. eritem;
B. excoriații;
C. lichenificație;
D. eroziuni;
E. papule.
24. Dermografismul tipic pentru urticarie fizică:

A. alb;
B. roșu;
C. mixt;
D. lipsește;
E. nici unul din enumerate.
25. Placa urticariană se formează prin:
A. acantoliză;
B. hipergranuloză;
C. spongioză;
D. edemul dermic;
E. nici unul din enumerate.
26. Durata urticariei acute:

A. până la 6 săptămâni;
B. până la 8 săptămâni;
C. până la 10 săptămâni;
D. până la 12 săptămâni;
E. până la 24 săptămâni.
27. Semnele clinice caracteristice pentru erupții în urticaria acută:

A. prurit intens;
B. monomorfismul eruptiv;
C. caracterul tranzitoriu;
D. limita împrecisă;
E. pusee repetate pănă la 6 săptămâni.
28. Tratamentul topic în eczema acută:
A. comprese umede;
C. coloranți anilinici;
D. keratoplastice în pomezi;
E. keratolitice în creme.
29.Semnul clinic minor pentru dermatita atopică:

B. Pitiriazisul simplex
C. Lichenul plan
D. Psoriazisul
30.Semnele clinice sugestive pentru urticaria acută:

A. prurit constant şi generalizat;
B. urtice;
C. persistenţa erupţiilor timp de 48 ore;
D. pusee repetate zilnic pe parcursul a cel mult 6 săptămâni;
E. testul pozitiv cu metacolină.
31.Semnele distinctive ale leziunilor în angioedemul Quincke:

A. prurit intens;
B. sunt nedpresibile;
C. au limite imprecise;
D. nu au tendinţă de recurenţă în aceleaşi regiuni;
E. se menţin mai mult de 24 ore.
32.Dermografismul tipic în urticarie:

A. lipseşte;
B. alb;
C. roşu;
D. mixt;
E. nici unul din cele menţionate.
33.Testele utile în diagnosticul urticariei:
A. Dieta de excludere/reintroducere
B. Biopsie cutanată
C. Teste cutanate prin scarificare
D. Radioalergosorbent test (RAST)
E. Teste la fricţionare, gheaţă, căldură, efort, lumină
34. Leziunile distinctive pentru eczema acută:

A. descuamare;
B. lichenificare;
C. eritem;
D. veziculaţie;
E. edem şi zemuire.
35.Leziunile distinctive pentru eczema cronică:

A. placarde infiltrate pruriginoase, bine delimitate;
B. veziculaţie;
C. zemuire;
D. lichenificare;
E. descuamare.
36.Opţiunile utile de tratament local în eczema cronică lichenificată

A. comprese umede cu soluţii dezinfectante;
B. suspenzii uleioase şi paste moi;
C. pomezi cu dermatocorticoizi;
D. pomezi cu keratoplastice, keratolitice şi reductoare slabe;
E. metoda pansamentelor ocluzive.
37.Opţiunile utile de tratament local în eczema acută zemuindă:

A. pomezi cu dermatocorticoizi şi keratoplastice;
B. comprese umede cu soluţii dezinfectante;
C. coloranţi anilinici;
D. metoda pansamentelor ocluzive;
E. spray-uri cu dermatocorticoizi.
38.Opţiunile utile curative în urticaria acută:

A. antihistaminice şi hiposensibilizante;
B. antibiotice;
C. corticosteroizi;
D. vitamine grup В;
E. diuretice.
39.Algoritmul medicamentos în angioedemul Quincke al laringelui:

A. a-adrenoblocatori;
B. antihistaminice şi diuretice;
C. Corticosteroizi i.v.;
D. adrenalină i.v.;
E. perfuzii hidrosaline masive.
41.Definiția rozeolei:
A. leziune necavitară, proeminentă, formată prin edem circumscris al stratului
papilar al dermului;
B. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de
dimensiuni peste 1 cm;
C. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1 cm;
D. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea
acesteia, de dimensiuni sub 1 cm;
E. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni până la 1 cm.
42.Macule vasculare de dimensiuni sub 1 cm, dispar la digitopresiune şi reapar

după înlăturarea acesteia, produse prin congestie vasculară locală sunt
A. Pitiriazis rozat Gibert
B. Pitiriazis simplex
C. Pitiriazis versicolor
D. Sifilis secundar
E. toate cele menționate.
43.Macule de dimensiuni peste 1 cm, dispar la digitopresiune şi reapar după

înlăturarea acesteia, produse prin congestie vasculară locală se numesc:
A. eritem;
B. rozeola;
C. purpura;
D. peteșii;
E. vibice.
44.Modificare a coloraţiei pielii, de dimensiuni sub 1cm, lipsită de schimbări ale

reliefului sau consistenţei, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea
acesteia, produsă prin congestie vasculară locală se numește:
A. eritem;
B. eritrodermia;
C. rozeola;
D. purpura;
E. peteșii.
45.Modificare a coloraţiei pielii, de dimensiuni peste 1cm, lipsită de schimbări ale

reliefului sau consistenţei, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea
acesteia, produsă prin congestie vasculară locală se numește:
A. eritem;
B. eritrodermia;
C. rozeola;
D. purpura;
E. hematom.
46.Definiția eritemului:
A. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului
sau consistenţei pielii, produsă prin dereglări de pigmentaţie;
B. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după
înlăturarea acesteia, de dimensiuni peste 1 cm;
C. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1
cm;
D. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea
acesteia, de dimensiuni sub 1 cm;
E. modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni până la 1
cm.
47.Eritemul se produce prin:
A. congestie vasculară locală reversibilă;
B. vasodilataţie însoţită de extravazarea hematiilor ;
C. scurgere şi colecţie voluminoasă de sânge mai profundă, subcutanată;
D. exces de melanină;
E. depuneri de substanțe la nivelul tegumentelor.
48.Indicați denumirea maculei de dimensiuni sub 1cm produsă prin vasodilataţie

însoţită de extravazarea hematiilor:
A. purpura;
B. peteșii;
C. rozeola;
D. vibice;
E. eritem.
49.Macule vasculare produse ca urmare a unor modificări de calibru vascular

persistente se numesc:
 peteșii;
 eritem;
 telangiectazii;
 purpura;
 vibice.
50. Leziunile provocate de hemoragii profunde subcutanate se numesc:

A. peteșii;
B. echimoze;
C. hematoame;
D. purpura;
E. vibice.
51. Definiția purpurei:

A. leziune necavitară, proeminentă, formată prin edem circumscris al
stratului papilar al dermului;
B. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului
sau consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după
înlăturarea acesteia, de dimensiuni peste 1 cm;
C. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale
reliefului sau consistenţei pielii, nu dispare la digitopresiune, de
dimensiuni peste 1 cm;
D. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului
sau consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după
înlăturarea acesteia, de dimensiuni sub 1 cm;
E. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului
sau consistenţei pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni până la
1 cm.
52. Macule punctiforme produse prin exrtavazarea sanguine în derm sau ca urmare
a unor defecte de coagulare se numesc:
A. peteșii;
B. echimoze;
C. hematoame;
D. purpure;
E. vibice.
53.Macula lineară produsă prin exrtavazarea sanguine în derm sau ca urmare a

unor defecte de coagulare se numește:
A. peteșie
B. echimoză;
C. hematomul;
D. purpura;
E. vibice.
54. Macule purpurice sunt caracteristice pentru:

A. Psoriasis
B. Lichenul plan
C. Vascularitele alergice
D. Sifilisul
55. Leziunea de culoare roșie produsă prin stimuli mecanice (fricțiune, ștergere,
zgăriere a pielii) ce determină vasodilatație capilară și edem cu halou eritematos
este caracteristic pentru:
A. Urticarie
B. Dermatita atopică sub 2 ani
C. Dermatita atopică peste 2 -18 ani
D. Eczema de stază
E. Sifilisul
56. Prezența scuamelor pe suprafața maculei se apreciază prin testul:
A. Baltzer
B. Auspitz
C. Wickhem
D. Jadasson
E. Nikolskii
57.Macula persistentă, nu dispare la presiune digitală, produsă ca urmare a unui

exces de melanină la nivelul tegumentului, întâlnită mai des la personae cu
pielea de culoare deschisă se numește:
A. Lentigo
B. Vitiligo
C. Purpura
D. Eritem
58.Macule hipercromice aparute pe față în timpul sarcinii, în hepatită, etc. se
numesc:
A. Lentigo
B. Cloasma
C. Purpura
D. Eritem
59. Leziunile cutanate primare, infiltrative, proeminente, circumscrise, cu sediul în

epidermul sau dermul superficial, se rezorb fără cicatrici se numesc:
A. papule;
B. macule;
C. tubercule;
D. nodozități;
E. vegetații.
60. Definiția papulei:
A. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul
superficial, proeminentă, circumscrisă, de variate dimensiuni, se rezorbă
fără urme;
B. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund, proeminentă,
circumscrisă, de mărimea unei gămălii de ac până la un bob de mazăre, cu o
evoluţie lentă şi distructivă;
C. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm,
fermă, palpabilă, bine delimitată;
D. leziune cutanată, cavitară, superficială sau profundă, proiminentă,
circumscrisă, cu conținut purulent;
E. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris
al stratului papilar ai dermului.
61. Definiția tuberculului:

A. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul superficial,
proeminentă, circumscrisă, de variate dimensiuni, se rezorbă fără urme;
circumscrisă, de mărimea unei gămălii de ac până la un bob de mazăre,
cu o evoluţie lentă şi distructivă;
62. Definiția nodozității:

C. leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau
hipoderm, fermă, palpabilă, bine delimitată;
63. Definiția urticii:
circumscrisă, de mărimea unei gămălii de ac până la un bob de mazăre, cu
o evoluţie lentă şi distructivă;
E. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem
circumscris al stratului papilar ai dermului.
64. Definiția pustulei:

65. Papula de dimensiuni 5-8 mm în diametrul se numește:
A. miliară;
B. lenticulară;
C. numulară;
D. în plăci;
E. nici unu din cele enumerate.
66. Indicați mărimea papulelor:

A. miliară;
B. lenticulară;
C. numulară;
D. în plăci;
67. Dermatoză cu leziuni primare de papule:
A. Pitiriazis simplex
B. Pitiriazis rozat Gibert
C. Pitiriazis versicolor
D. Psoriasis
E. Eritrasma
68.Dermatoză cu leziuni primare de papule:

A. Molluscum contagios
B. Impetigo contagios
C. Pseudofurunculoză
D. Impetigo Bockhard
E. Herpesul zoster
69. Leziunile cutanate primare infiltrative cu rezorbție cicatricială:

A. macule;
B. papule;
C. tubercule;
D. nodozități;
E. vegetații.
70. Leziunile primare exudative cavitare:

A. vezicula;
B. bula;
C. urtica;
D. pustula;
E. macula.
71. Definiția bulei:

A. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-citrin, cu
sediul în epiderm, cu mărimea sub 0,5 cm;
B. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-
citrin cu mărimea peste 0,5 cm;
C. leziune cavitară cu conţinut purulent de variate mărimi, foliculară sau
nefoliculară, superficială (sediu epidermal) sau profundă (sediu dermal);
D. leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem
circumscris al stratului papilar ai dermului;
sau consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea
acesteia.
72. Definiția veziculei:
A. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-
citrin, cu sediul în epiderm, cu mărimea sub 0,5 cm;
B. leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-citrin cu
mărimea peste 0,5 cm;
acesteia.
73. Definiția pustulei:

nefoliculară, superficială (sediu epidermal) sau profundă (sediu
dermal);
acesteia.
74. Definiția maculei:

E. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale
reliefului sau consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare
după înlăturarea acesteia.
75. Definiția urticii:

acesteia.
76. Definiția eroziunii:

A. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita
epidermului, se epitelizează, nu lasă cicatrice;
B. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului, se
cicatrizează;
C. pierdere de substanţă liniară sau punctiformă, produsă prin grataj;
D. pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a elasticității pielii;
77. Definiția ulcerației:

B. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și
hipodermului, se cicatrizează;
78. Definiția fisurii:

cicatrizează;
79. Definiția excoriației:

cicatrizează;
80. Definiție crustei:

A. celule cornoase exfoliate, care apar în rezultatul dereglării keratinizării;
B. un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor secreţii patologice
de la suprafaţa tegumentului (ser, puroi, sânge);
E. modificări de colorație cutanată produse în rezultatul evoluției leziunilor
precedente.
81.Definiție crustei:
B. un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor secreţii patologice
de la suprafaţa tegumentului (ser, puroi, sânge);
precedente.
82. Definiție scuamei:
B. un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor secreţii patologice de la
suprafaţa tegumentului (ser, puroi, sânge);
precedente.
83.Cruste apar în urma evoluţiei leziunilor cutanate primare exudative ca:

A. vezicula;
B. bula;
C. pustula;
D. papula;
E. urtică.
84. Definiție maculei secundare:
B. un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor secreţii patologice de la
suprafaţa tegumentului (ser, puroi, sânge);
E. modificări de colorație cutanată produse în rezultatul evoluției
leziunilor precedente.
85.Definiția cicatrici:
A. o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin înlocuirea
ţesutului cutanat afectat cu ţesut conjunctiv de neoformaţie;
B. excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în rezultatul proliferării
papilelor dermice sau prin hiperplazia stratului malpighian;
C. îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea cadrilajului,
asociindu-se cu hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
D. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita
epidermului;
E. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului.
86. Definiția cicatrici:
D. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului;
87.Definiția cicatrici:
88. Definiția cicatrici:
89. Definiția lichenificării:

A. o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin înlocuirea ţesutului
cutanat afectat cu ţesut conjunctiv de neoformaţie;
E. un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului, se
cicatrizează.
90. Definiția lichenificării:

cicatrizează.
91.Definiția vegetației:
cicatrizează.
92. Leziune cutanată primara, infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul

superficial, proeminentă, circumscrisă, de variate dimensiuni se numeste:
A. nodozitate;
B. tuberculum;
C. papula;
D. urtica;
E. bula.
93. Indicati leziunile primare :

A. bule;
B. vezicule;
C. eritemul;
D. scuame;
E. vegetatii.
94. Leziune primara, exudativă, necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem

circumscris al stratului papilar ai dermului se numeste;
A. bula;
B. urtica;
C. papula;
D. vezicula;
E. pustula.
95. Modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1 cm se
numeste:
A. vibice;
B. petesii;
C. purpura;
D. echimoze;
E. rozeola.
96. Modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune, de dimensiuni sub 1 cm se
numeste:
A. eritem;
B. petesii;
C. purpura;
D. echimoze;
E. rozeola.
97. Leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm,

fermă, palpabilă, bine delimitată se numeste:
A. tubercul;
B. nodozitate;
C. papula;
D. pustula;
98. Indicati leziunea cutanată primară care se rezorbă prin ulceratii:
A. nodozitate;
B. tubercul;
C. papula;
D. urtică;
E. vegetatie.
99. Macula produsa în urmă a unor modificări de calibru vascular persistente se

numeste:
A. rozeola;
B. eritem;
C. telangiectazie;
D. purpura;
E. vibice.
100. Indicați dermatoze cu leziuni papuloase primare:
D. Psoriazis
E. Lichenul plan
101. Indicați dermatoză cu leziuni veziculo-buloase primare, asimetrice, situate

dermatomal și asociate de dureri neuralgice:
A. Eczema
B. Herpes simplex
C. Herpes zoster
D. Varicela
E. Scabie
102. Leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea,
acoperite de scuame lamelare la detasarea cărora se constată semnul Auspitz
sunt caracteristice pentru:
F. Sifilis
G. Psoriazis
H. Lichenul plan
I. Scabie
J. Tinea
103. Alegeti maladiile cutanate cu leziuni primare de bule:

A. Sindromul Stevens-Johnson
B. Psoriazisul
C. Sindromul Lyell
D. Pemfigusul vulgar
E. Sarcomulul Kaposi
104. Alegeti maladiile cutanate cu leziuni primare de tubercule:

A. Lupusul eritematos
B. Lupusul vulgar
C. Sifilisul terțiar
D. Lepra
E. Tinea
105. Leziunile tuberculoase se observ în urmatoarele dermatoze:

A. Lupusul vulgar
B. Sifilisulul tertiar
C. Lepra
D. Epidermoliza buloasa distrofica
E. Sclerodermie
106. Leziunile cutanate primare nodulare se observ în urmatoarele dermatoze:

A. Scrofuloderma
B. Sicozisul vulgar
C. Sifilisul terțiar
D. Lepra
E. Lichen scrofulozorum
107. Pruritul este caracteristic pentru urmatoarele dermatozele:
A. Urticaria
B. Dermatită herpetiformă Duhring-Brocq
C. Scabie
D. Lichenul plan
E. Sclerodermie
108. Leziunile cutanate produse prin grataj (excoriații) se observ în urmatoarele

dermatoze:
A. Prurigo
B. Dermatita herpetiforma Duhring-Brocq
D. Scabie
E. Sifilisul
109. Leziune cutanată secundară caracterizată prin îngroşarea epidermului cu
accentuarea cadrilajului normal al pielii se numește:
A. vegetație;
B. lichenificație;
C. cicatriciu;
D. excoriație;
110. Leziune cutanată secundară caracterizată prin pierdere de substanţă cutanată

liniară, consecinţă de carenţă a elasticităţii pielii se numește:
A. fisură;
B. lichenificație;
C. eroziune;
D. excoriație;
E. ulcerație.
111. Excrescenţe grupate ce survin în rezultatul proliferării papilelor dermice sau

prin hiperplazia stratului malpighian se numesc:
A. nodozitatăți;
B. cicatrici;
C. lichenificări;
D. vegetatiile;
E. tubercule.
112. Indicați leziunea cutanată secundară care obiectiveaza pruritul:
A. fisura;
B. eroziunea;
C. excoriatie;
D. ulceratie;
113. Leziunile cutanate polimorfe sunt caracteristice pentru:

A. dermatita herpetiforma Duhring-Brocq;
B. eczema;
C. psoriazis;
D. lichen plan;
E. acneea vulgara.
114. Leziunile cutanate monomorfe sunt caracteristice pentru:

A. dermatita herpetiforma Duhring-Brocq;
B. eczema;
C. psoriazis;
D. lichen plan;
E. vitiligo.
115. Leziunile cutanate polimorfe sunt caracteristice pentru următoarele

dermatoze:
A. Dermatita herpetiforma Duhring-Brocq
B. Eczemă
C. Psoriazisul
D. Lichenul plan
E. Pemfigusul vulgar
80. Fenomenul Kobner este caracteristic pentru urmatoarele dermatoze :

A. Pemfigus vulgar
B. Eczema
C. Psoriazis
D. Scabie
E. Lichenul plan
81. Alegeti dermatozele cu leziuni primare de pustule:
A. Vegetaţii veneriene
B. Sicozisul vulgar
C. Lichenul plan
D. Acneea vulgară
E. Sicozisul parazitar
82. Indicați leziune cutanată secundară constituită din depozite de celule cornoase
care apar în rezultatul dereglării keratinizării:
A. crusta;
B. scuama;
C. fisura;
D. vegetație;
E. lichenificație.
83. Indicați leziune cutanata secundară care reprezintă un exudat uscat a unor
secreţii de la suprafaţa tegumentului:
A. crusta;
B. scuama;
C. eroziune;
D. vegetatie;
E. ulceratie.
84. Pierdere de substanţă cutanată liniară ca consecinţă de carenţă a elasticităţii

pielii se numeste:
A. ulceratie;
B. eroziune;
C. fisura;
D. excoriatie;
E. lichenificatie.
85.Indicati leziunile cutanate primare evidente:

A. nodozități;
B. macule acromice;
C. pustule;
D. cicatrici;
E. ulceratii.
86. Indicati leziune cutanată secundară evidentă:
A. eritemul;
B. purpura;
C. cicatrice;
D. fisura;
87.Alopecie cicatriciala este caracteristica pentru:

A. Lupus eritematos cronic
B. Tricofitia supurată
C. Pelada în placi (alopecia areată)
D. Sifilisul secundar
E. Psoriazis
88. Testul care indică prezența scuamelor pe suprafață maculelor:

A. Baltzer;
B. Auspitz;
C. Wickhem;
D. Jadasson;
E. Nici unul din enumerate.
89. Dermatozele eritrodermice:

A. Psoriazisul
В Sifilisul
C. Limfomul cu celule T
D. Ihtioză vulgară
E. Toxidermii post-medicamentoase
90. Dermatoza cu leziuni papulo-veziculoase grupate “perechi” :

A. Pediculoză
B. Scabie
C. Dermatita atopică
D. Dermatita de contact
E. Psoriazisul
91. Dermatozele cu interesare comună a mucoaselor:
A. Epidermoliza buloasa distrofica
B. Sindrom Stevens-Johnson
C. Lichenul plan
D. Sifilisul
E. Psoriazisul
92. Dermatozele cu interesare comună a pliurilor:

A. Ihtioză vulgară
B. Eritrodermie ihtioziforma nonbuloasa
C. Dermatită atopică
D. Eritrodermie ihtioziforma buloasa Brocq
E. Pemfigusul vegetant
93. Dermatozele cu interesare comună a pliurilor:
A. Ihtioză vulgară
B. Scrofuloderma
C. Dermatită atopică
D. Candidoză
94.Cicatricea diferă de tegumentul normal prin:

A. expansiunea ţesutului conjunctiv;
B. absenţa glandelor sebacee și firelor de păr;
C. absența glandelor sudorale;
D. hiperproliferarea vaselor sanguine;
95.Macula produsa în urmă a unor modificări de calibru vascular persistente
se numeste:
A. rozeola;
B. eritem;
C. telangiectazie;
D. purpura;
E. vibice.
1. Indicați leziunile cutanate primare:

A. papule;
B. pustule;
C. eritemul;
D. cruste;
E. eroziuni.
2. Indicați leziunile cutanate primare:

A. pustule;
B. noduli;
C. papule;
D. cicatrici;
E. cruste.
3. Leziunea eruptivă primară (preinflamatorie) în acneea vulgară:
A. comedonul;
B. papulo-pustulă;
C. nodul;
D. cicatrice;
E. crustă.
4. Leziunile cutanate inflamatorii în acneea vulgară:

A. papule;
B. pustule;
C. comedoane;
D. cicatrici;
E. noduli și chisturi.
5. Leziunile cutanate postinlamatorii în acneea vulgară:
A. noduli și chisturi;
B. pustule;
C. cicatrici;
D. comedoane;
E. macule secundare.
6. Indicați stadiul evolutiv a rozaceei:

A. eritemato-telangiectazică;
B. papulo-pustuloasă;
C. fimatoasă;

C. fimatoasă;
E. prerozaceea.

C. fimatoasă;
E. prerozaceea.
9. Datele sugestive pentru rozacee:

A. mai frecventă la femei;
B. debut în vârstă precoce;
C. eritem asociat de hiperkeratoza foliculară și atrofie;
D. eritem difuz, telangiectazii, papulo-pustule, noduli;
E. afectarea zonelor acrale ale feței.
10. Datele sugestive pentru rozacee:
A. Mai frecventă la femei
B. Comedoane deschise și inchise asociate de papulo-pustule foliculare
localizate în arii seboreice
C. Eritem asociat de hiperkeratoza foliculară și atrofie localizat pe zonele
fotoexpuse
D. Eritem difuz, telangiectazii, papulo-pustule, noduli pe zonele acrale
ale feței
E. Evoluție cronică-recidivantă care într-un final pot duce la rinofimă
11. Indicați stadiul inițial în rozacee:

A. papulos;
B. fimatos;
C. pustulos;
D. cuperozic;
E. congestiv.
12. Macule vasculare determinate de dilatări persistente sau de proliferări

anormale ale vaselor sanguine cutanate care se observă la bolnavi cu rozacee
se numește:
A. purpura;
B. peteșie;
C. teleangiectazie;
D. eritemul;
E. vibice.
13. Leziunile de debut în acneea vulgară:
A. noduli;
B. pustule;
C. comedoane;
D. urtice;
14. Indicați forma clinică a acneei vulgare în funcţie de tipul leziunilor:

A. comedoniană;
B. papuloasă;
C. conglobată;

A. comedoniană;
C. conglobată;
D. nodulo-chistică;
E. cicatriceală.

A. comedoniană;
C. lichenificată;
D. papuloasă;
E. cicatriceală.
17. Factorii patogenetici esențiali implicați în declanșarea acneei vulgare:

A. endocrin;
B. folicular obstructiv;
C. microbian;
D. inflamator;
E. alergic.
18. Indicați leziunile cutanate inflamatorii în acneea vulgară:

A. noduli și chisturi;
B. papulo-pustule;
C. macule hiperpigmentate, cicatrici;
D. comedoane;
19.Pentru combaterea hipersecreţiei sebacee în acneea vulgară sunt utilizate:

A. acetat de ciproteron;
B. acidul 13-cis retinoic;
C. spironolactona;
D. cimetidina;
E. grizeofulvina.
20.Pentru combaterea florei microbiene şi reducerea inflamaţiei în acneea

vulgară sunt utilizate:
A. ciclinele (tetraciclina, doxiciclina);
B. macrolidele (claritromicina, azitromicina);
C. sulfamidele (cotrimoxazol);
1. Definiție hiperkeratozei:
A. Îngroșarea marcată a stratului cornos
B. Îngroșarea a stratului granulos
C. Îngroșarea a stratului spinos
D. Keratinizarea încompletă
E. Edem intercelular
2. Îngroșarea marcată a stratului cornos se numește:

A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. acantoză;
D. parakeratoză;
E. spongioză.
3. Keratinizarea incompletă cu păstrarea nucleelor în celulele cornoase se
numește:
A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. acantoză;
D. parakeratoză;
E. spongioză.
4. Procesele de histopatologie epidermică:

A. Acantoză
B. Parakeratoză
C. Hiperkeratoză
D. Papilomatoză
E. Inflamație granulomatoasă
5. Îngroșarea a stratului spinos se numește:

A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. acantoză;
D. parakeratoză;
E. spongioză.
6. Definiție acantozei:
7. Definiție spongiozei:
8. Degenerescenţa balonizantă (vacuolară) este caracteristică pentru:

A. Herpes simplex
B. Zona zoster
C. Pemfigus vulgar
D. Toate cele enumerate
E. Nici una din enumerate
9. Procesul de histopatologie epidermică:
A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. diskeratoză;
D. parakeratoză;
E. spongioză.
10. Degenerescenţa balonizantă (vacuolară):

A. Alterare a coeziunii intercelulare epidermice
B. Veziculație parenchimatoasă
C. Veziculație interstițială
D. Keratinizare incompletă
11. Definiție spongiozei:
E. Edem intercelular (spinos/granulos)
12. Anomalie de keratinizare la nivelul stratului malpighian cu formarea celulelor

cu ”manta” se numește:
A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. acantoză;
D. parakeratoză;
E. diskeratoză.
13.Îngroșarea stratului granulos (hipergranuloza) este caracteristică pentru:
A. Lichen plan
B. Pemfigus vulgar
C. Psoriazis
D. Ichtioza vulgară
14.Îngroșarea stratului granulos (hipergranuloza) este caracteristică pentru:

A. Lichenul plan
B. Psoriazis
C. Ichtioza congenitală
D. Eritemul polimorf
15.Leziune primară (primitivă), produsă printr-un infiltrat specific (granulom) în
dermul profund se numește:
A. Papula
B. Pustula
C. Tubercul
D. Urtica
E. Nodozitate
16.Degenerescenţa şi friabilitatea punţilor intercelulare (desmozomilor) la nivelul

stratului malpighian se numește:
A. hiperkeratoză;
B. degerescență hidropică;
C. acantoză;
D. acantoliză;
E. spongioză.
17.Definiție acantolizei:
A. Alterare a coeziunii intercelulare epidermice
B. Keratinizare incompletă
C. Îngroșarea a stratului granulos
D. Edem intercelular
E. Îngroșarea a stratului spinos
18. Histopatologia acantolizei:

A. alterare a coeziunii intercelulare epidermice;
B. keratinizare incompletă;
C. îngroșarea a stratului granulos;
D. edem intercelular;
E. îngroșarea a stratului spinos.
19.Fomarea bulelor prin acantoliză este caracteristică pentru:
A. Pemfigusul vulgar
B. Eczemă
C. Sindromul Lyell
D. Dermatita herpetiformă During-Brocq
E. Eritemul polimorf
20.Formarea veziculelor prin spongioză este caracteristică pentru:

A. Eczemă
B. Pemfigusul vulgar
C. Herpesul simplex
D. Sindromulul Lyell
E. Nici unu din cele enumerate
1. Leziune principală caracteristică pentru

pitiriazisul rozat Gibert:
A. macula;
B. papula;
C. urtica;
D. pustula;
E. bula.
2. Diagnosticul diferențial al pitiriazisului rozat Gibert se face cu următoarele
dermatoze:
C. Sifilisul secundar (rozeola)
D. Tinea corporis
3. Afecțiune cu evoluție autolimitată caracterizată clinic prin placă heraldică

urmată de macule fiice, localizate de-a lungul liniilor Langher și acoperite
de scuame fine cu aspect de foaie de ţigară se numește:
C. Psoriazis
D. Tinea corporis
E. Pitiriazisul rozat Gibert
4. Manifestările clinice sugestive pentru pitiriazis rozat Gibert:
A. placa heraldică eritemato-scuamoasă la debut;
B. macule sau papule scuamoase observate peste câteva zile după
debut;
C. suprafață leziunilor netedă, lucioasă;
D. suprafaţa acoperită central de scuame fine, periferic având un
guleraş scuamos mai evident;
E. localizarea pe trunchi de-a lungul liniilor Langher.
5. Semnele clinice sugestive pentru pitiriazis rozat Gibert:

A. placă heraldică pe trunchi, urmată peste câteva zile de macule fiice
roșie, acoperite de scuame fine cu aspect de foaie de ţigară;
B. localizarea pe trunchi de-a lungul liniilor Langher;
C. prurit discret;
D. proba Baltzer – pozitivă;
E. proba la grataj – pozitivă.
6. Erupția în pitiriazisul rozat Gibert se vindecă în:

A. câteva zile;
B. 2-3 săptămâni;
C. 4-8 săptămâni;
D. 4-6 luni;
E. nu se vindecă.
7. Diagnosticul diferențial leziunilor în pitiriazisul rozat Gibert se face cu
K. Sifilisul secundar (rozeola)
L. Pitiriazisul versicolor
M.Reacțiile post-medicamentoase
N. Rujeola
O. Nici unu din enumerate

Imagini Teste - Foto.vitiligo

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Imagini Teste - Foto.vitiligo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Manifestările clinice caracteristice pentru vitiligo:

2. Afectiune de origine autoimuna caracterizată prin macule primare, bine

3. Diagnosticul diferențial în vitiligo se face cu urmatoarele maladii:

4. Testul Baltzer se utilizează în urmatoarele maladii:

5. Semnele clinice sugestive pentru vitiligo:

7. Pentru alopecia areată tegumentul în focare are un aspect:

8. Manifestarile clinice sugestive pentru alopecia areată:

9. Modificarile pilare sugestive pentru alopecia areată:

10. Diagnosticul diferential în alopecia areată se face cu urmatoarele maladii:

11. Leziune caracteristică pentru vitiligo:

12.Leziune caracteristică pentru vitiligo:

1. Semnele clinice secundare în lupus eritematos cronic discoidal:

2. Semnele clinice cardinale în lupus eritematos cronic discoidal:

3. Prin indepartarea scuamelor de pe suprafaţa leziunilor în lupus eritematos

4. Localizarea preponderenta pe fată a leziunilor

6. Stadiile evolutive ale sclerodeirniei în plăci:

8. Halou violaceu periferic este caracteristic în sclerodermia localizată în

10. Opțiunile utile de tratament local în sclerodermia localizată:

12.Opțiunile utile de tratament topic în lupusul eritematos cronic:

13.Antipaludicele de sinteză administrate în

2. Indicați afectiune virală provocată de papilomavirusuri umane tipurile 1 si 2,

3. Semnele clinice caracteristice pentru veruca vulgară:

4. Alegeti descrierea verucilor vulgare:

5. Alegeti descrierea condilomului acuminat:

6. Alegeți descrierea afecțiunii virale provocată de papilomavirus uman tipurile 6

7. Formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate, cu

8. Alegeti descrierea afectiunii virale provocata de papilomavirus uman de tipurile

9. Indicați afecțiune virală caracterizată prin leziuni veziculoase, grupate în

11. Complicatii posibile în zona zoster oftalmică:

13.Semnele clinice caracteristice pentru herpesul simplex:

14.Afectiune cutanată virala (ocazional a mucoaselor) cu prezenţa papulelor

15.Alegeti descrierea Molluscum contagiosum:

16. Semnele clinice caracteristice pentru Molluscum contagiosum:

17. Leziune primară caracteristică pentru

18.Leziune primară caracteristică pentru verucă plantară:

20. Leziune primară caracteristică pentru veruca vulgară:

21. Leziune primară în herpesul simplex:

22. Opțiunile utile de tratament local în herpes simplex :

23.Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru сondiloame

2. Semnele clinice sugestive pentru eritemul nodos acut:

3. Localizarea de elecție a leziunilor în purpura

6. Localizarea electivă a leziunilor în boala Gougerot-Ruiter:

8. Esența patologică a eritemului nodos:

9. Leziunea esențială pentru eritem nodos:

1. Semnele clinice sugestive pentru bazaliom:

3. Formă clinică de bazaliom:

4. Formă clinică de bazaliom:

6. Formă clinică de spinaliom:

7. Formă clinică de spinaliom:

8. Formă clinică de spinaliom:

9. Localizarea de elecție a spinaliomului:

11. Varietăți de sarcomul Kaposi:

12. Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă epidemică:

13. Geneza angioreticulozei Kaposi:

14. Geneza micozisului fungoid:

16. Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă epidemică:

1. Indicați formă clinică a tuberculozei cutanate cu o evoluție benignă la

3. Indicați formă clinică a infecției micobacteriene pătrunsă în piele prin

5. Semnele clinice sugestive pentru lupusul vulgar:

7. Semnele sugestive pentru eritemul indurativ Bazin:

9. Semnele sugestive pentru lepră tuberculoidă:

11. O formă instabilă a leprei caracterizată prin erupţiie cutanate polimorfe,