Bilet 14

Prescrierea retetelor pacientilor cu dermatomicoze

Tratamentul general
Poliene: Amphotericine B (1956) , Nystatine (1951)

Azoli: Imidazoli – Myconazole (1969); Ketokonazole (1977)

Triazoli – Itraconazole (1980); Fluconazole (1982)

Alilamine: Terbinafine

Morfoline: Amorolfine

Alte: Flucytosine (1957) Grizeofulvine (1958) Potassium iodide

Tratamentul topic
1. Antimicotice topice: unguent de sulf 5-10%, tinctură de iod 2-5%, soluţie Castelan, soluţie albastru
de metilen 2%, clotrimazol, miconazol, econazol, ketokonazol (nizoral), natamicină (pimafucină),
ciclopiroxolamină (ciclopirox, batrafen), terbinafină (lamisil), bifonazol (micospor), naftifină
(exoderil).
2. Keratolitice (în hiperkeratoze micotice): unguent de acid salicilic de 3-5-10-20%, unguent Arievici (cu
acid lactic şi salicilic), unguent Whitefield (cu acid benzoic).
3. Keratoplastice (în infiltrate micotice): unguent cu ihtiol 10%, unguent cu gudron 3-5%, unguent cu
naftalan 3- 5%.
4. Comprese umede cu dezinfectante (în micoze exudative): soluţia d-Alibur, rivanol, tanin,
permanganat de potasiu, furacilină.

3. Depistarea treponemei palide prin microscopie in cimp intunecat

Examenul în câmp întunecat se efectuează pentru identifi carea Treponemei pallidum, fi ind o metodă
de diagnostic pentru confi rmarea sifi lisului primar şi a celui secundar. Materialul examinat (serozitatea)
din leziunile suspecte sau din punctatul ganglionilor limfatici măriţi se obţine înainte de orice tratament
sistemic sau topic. Prealabil, suprafaţa leziunii suspectate (eroziuni, ulceraţii, fi suri) se şterge cu ser fi
ziologic şi se usucă; apoi se masează uşor cu o spatulă din lemn sau sticlă, până la momentul obţinerii
unei cantităţi sufi ciente de serozitate clară; picăturile hemoragice se înlătură. Se ea o picătură din
serozitate şi se depune pe o lamă de sticlă ce conţine aceeaşi cantitate de ser fi ziologic, acoperind-o cu
o lamelă. Examinarea preparatului pregătit se face cu ajutorul unui microscop obişnuit cu câmp
întunecat, unde apar treponemele albe, spiralate, fi ne, destul de mobile, cu mişcări caracteristice
(metoda este bazată pe principiul lui Tyndal). Treponema pallidum se deosebeşte de treponemele
saprofi te prin faptul că cele din urmă sunt mai scurte, inegale în spire, mai puţin fi ne şi fac mişcări
haotice.
Biletul 13

2 Bacteriologia in acne vulgara

Investigaţia bacteriologică (examenul prin culturi): se efectuează însămâţări pe medii de cultură, cu
testarea sensibilităţii germenilor la antibiotice (antibiograma), prin metoda difuzimetrică orizontală, cu
rondele de hârtie impregnate cu diverse antibiotice şi plasate în plăcile Petri.

Deşi se cunoaşte importanţa patogenică primordială a anaerobilor facultativi (propionbacterii,

pitirospori), aceştia din urmă nu întotdeauna pot fi puşi în evidenţă din cauza tehnicilor de colectare,
dar şi unor dificultăţi anatomice; mai des, testele bacteriologice evidenţiază aerobii clasici (Staph. aureus
⁄ hemoliticus ⁄ epidermidis ⁄ intermedius, etc.), precum şi căpuşa foliculară Demodex folliculorum (în 25-
30% cazuri); Ca rezultat se evidenţiază agentul cauzal primar sau secundar asociat şi sensibilitatea
acestuia la diferite droguri medicamentoase.

3 Proba cu garou in vasculite

hz(n-am gasit nicaieri nici pe net nici in carti)