Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profesor Universitar,
Cardiolog, internist, MD, PhD,
Department Medicină Internă
Disciplina Sinteze Clinice, Clinica Medicală nr1
➢ Triajul durerii toracice (DT) în urgență -
elemente orientative
➢ Identificarea situaţiilor cu risc vital imediat
➢ Urgențele majore ale DT
➢ DT urgentă:
➢cardiacă
➢non-cardiacă
➢ DT non-urgentă
Definiție:
sindrom de etiologie variată
cu mare variabilitate în ceea ce priveşte
localizarea, debutul, caracterul,
circumstanţele de apariţie, cauzele.
Este tipic pentru afecţiunile cardiace, dar
poate apare şi în alte boli care interesează
organele și peretele cutiei toracice, coloana
vertebrală şi abdomenul.
Mecanismul DT:
Aparatul receptor funcțonează în sistem bimodal la Intensitatea,
durata limită a stimulilor.
Natura stimulilor nociceptivi :
Afecțiuni ale
peretului
toracic,
Psihogene
tegumentului
Intensitatea durerii
Atroce, șocantă
Pneumotorax spontan
Infarct pulmonar sau cardiac
Fractură de coaste
Difuză: pleurezie
Arsură: herpes zoster
Junghi: pleurezie, tumori
nitroglicerină în 3-15 minute
(coronariană)
➢ poziția aplecat în față
(pericardită,pancreatită)
alimentația
◦ (ulcer gastro-duodenal)
traumatisme (leziuni parietale)
efort (origine coronariană)
ingestie de alimente (origine esofagiană)
poziție aplecată în față (pirozis)
respirația (origine parietală toracică sau
pulmonară)
Dispnee pronunţată, cianoză, encefalopatie
respiratorie (IR)
Dispnee, cianoză, accentuarea Zg II în focarul
AP, turgescență jugulară, hepatomegalie, stare
de șoc (CPA)
Hipotensiune arterială, congestie venoasă, puls
paradoxal (tamponadă cardiacă)
Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă
Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă
Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă
Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
Mortalitatea Invaliditatea
generală primară
În 2013:
În 2013:
56,0 % 21,5%
În 2016: În 2016:
56,2% 19,6%
Centrul Naţional de Management în Sănătate
Durere ischemica sau nu?
Antidepresante, fenotiazine
✓ Poate fi utilă la pacienții cu SCA în evidențierea tulburărilor de
cinetică segmentară corelată cu ischemia miocardică acută
✓ Tulburările de cinetică pot fi tranzitorii și vizualizate numai în
timpul ischemiei acute
Scintigrama miocardica de perfuzie
1. Pacient
2. Medic de familie
3. Dispeceratul de urgenta
4. Serviciile medicale
de urgenta
1. Spital
interventia in STEMI- una contratimp, cu lipsa
MF, DU
in scopul ajungerii pacientului la angioplastie intr-
un interval de sub 120 min.
ECG, enzime cardiace
Tratament :
Aspirina, antalgice, anxiolitice,
restabilirea echilibrului hemodinamic si/sau
electric (I, C)
Tansport la un centru pentru angioplastie
intr-un interval < 120min
tromboliza in prespital (I, B).
ECG
Sistarea durerii: Morfina 4-8mg Repetat 2mg la 5–15 minute
Nitroglicerin dacă TA> 90mmHg repetat cite 3-5mg pănă la sistare,
AAS 150-300 mg i/v, per os
Agenții hemodinamici clasici, statine
Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă
Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
DT intensă, retrosternală sau toracică
posterioară,
uneori la baza gâtului (disecţia proximală)
sau
la nivelul abdomenului (disecţia distală),
apărută brusc, intensă ca „lovitura de cuţit”,
cu iradiere în toracele superior sau
în abdomenul inferior şi
membrele inferioare (disecţiile distale).
Erbel R., Aboyans V., Boileau C. et al. 2014 ESC Guidelines on the diagnosis
and treatment of aortic diseases: Document covering acute and chronic aortic
diseases of the thoracic and abdominal aorta of the adult.The Task Force for the
Diagnosis and Treatment of Aortic Diseases of the European Society of
Cardiology (ESC)
durerea se poate asocia cu sincopa,
insuficienţa cardiacă stângă,
semne de revărsat lichidian sau pericardic
ce evoluează frecvent spre tamponadă
(disecţia aortică intrapericardică).
◦ CT
◦ Atenție! are sensibilitate şi specificitate mai mare.
Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă
Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
DT este moderată/intensă,
uneori exacerbată de palparea toracică.
Are caracter de durere pleurală
(accentuată de mişcările respiratorii)
sau atipică.
Zamorano J., Achenbach S., Baumgartner H.,2014 ESC Guidelines on the diagnosis and management of acute pulmonary
embolism: The Task Force for the Diagnosis and Management of Acute Pulmonary Embolism of the European Society of
Cardiology (ESC)Endorsed by the European Respiratory Society (ERS) ESC Committee for Practice Guidelines (CPG)
Durerea se însoţeşte de:
◦ tuse iniţial uscată,
◦ uneori hemoptoică
◦ (la câteva zile de la debut,
◦ când se constituie infarctul pulmonar),
◦ dispnee cu polipnee,
◦ sincopă.
Atenţie !
pot fi crescuţi şi în trombozele arteriale
(IMA, AVC),
coagularea intravasculară diseminată
(septicemii, cancere)
Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă
Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
Compresia inimii de către revărsatul
pericardic :
afectează umplerea diastolică a ventriculilor,
Cu reducerea DC şi
creşterea presiunii venoase sistemice şi
pulmonare.
Adler Y, Charron P, Imazio M, et al.
2015 ESC Guidelines for the Diagnosis and Management of Pericardial Diseases. Eur Heart J 2015
http://www.acc.org/latest-in-cardiology/ten-points-to-remember/2015/10/30/12/01/2015-esc-guidelines-for-the-diagnosis-and-management-of-pericardial-
diseases#sthash.9YosRfCD.dpuf
Cauze:
◦ neoplasme,
◦ tuberculoză,
◦ pericardită
(idiopatică,exudativă,purulentă,
hemopericard traumatic)
◦ sindrom postpericardiotomie,
◦ disectie de aorta,
◦ mixedem,
◦ IM acut tratat cu anticoagulante.
Adler Y, Charron P, Imazio M, et al., 2015
Formă cu instalare acută
◦ aspectul bolnavului este dramatic:
◦ durere precordială intensă, dispnee, tahicardie,
anxietate extremă, transpiraţii, extremități reci,
umede, hipotensiune arterială.
în caz de instalare progresivă,
◦ tabloul clinic este mai puţin sever:
◦ dureri toracice, palpitații, slăbiciune, anorexie,
disfagie, disfonie
Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă
Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
DT unilaterală pe partea cu pneumotorax
apare brusc,
uneori în raport cu un efort,
(2/3 din pneumotoraxuri apar în repaus),
durerea se poate accentua în inspir profund,
iradiază în umăr (iritația frenicului).
Diagnosticul de certitudine: 2 elemente:
1. radiografia toracică:
hipertransparenţă fără desen interstiţial, cu
delimitare pleurală
2. puncția pleurală care aduce aer.
◦ Spontan
Primar
Secundar
(cauză o boală pulmonară)
◦ Traumatic
◦ Compresiv.
Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă
Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
Bronhoobstrucție intensă,
Constricție toracică concentric la baza,
Activarea muschilor respiratori accesori
- Tiraj intercostal si sibcostal
- Respiratie abdominala paradoxala
- Cianoza, tahipnee apoi bradipnee
- Murmur vezicular diminuat-abolit
PEF mai mic de 40%
- Hipotensiune
- Colaps, puls paradoxal
- Tahicardie apoi bradicardie
- Semne de EPA
- Agitatie, anxietate, coma, deshidratare
-infectia bronsica difuza (virotica)
-reactii alergice
-abuzul medicamentos-bronhodilatatoare
-medicamente
sedative(opiacee,tranchilizante)
-suprimarea bruscă a trat cu cortisteroiizi
-utilizarea necorespunzatoare a O2.
- La inceput: hipoxemie+hipocapnie
- Accentuarea hipoxemiei, normocapnie,
hipocapnie
- Acidoza metabolica mixta
PCO2 mai mare de 100 mm Hg
- Oxigenoterapie,
- Ventilaţia mecanică asistată
-Beta 2 agoniști inhalator
-anticolinergic inhalator
- Metilxantine iv
-Corticoterapie
-ABT
(infectii)
Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă
Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă
Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
DT retroxifoidiene sau epigastrice,
accentuate de deglutiţie,
rareori cu iradiere dorsală sau în umăr,
Însoțite de:
emfizem subcutanat,
dispnee,
hematemeză,
febră.
Examen clinic:
◦ febră de tip septic,
◦ tahicardie,
◦ dispnee cu tahipnee,
◦ cianoză,
◦ contractură musculară abdominală,
◦ hidropneumotorax,
◦ tamponadă pericardică,
◦ stare de şoc.
Cauze:
◦ traumatisme externe;
◦ iatrogene, prin instrumentare esofagiană
◦ intervenţii chirurgicale pe esofag/structurile vecine;
◦ ruptură esofagiană spontană (Boerhaave),
◦ prin creşterea presiunii intraesofagiene în urma
efortului de vomă;
◦ ruptură pe esofag patologic:
esofagită,
ulcer esofagian,
neoplasm esofagian;
(semne patognomonice):
◦ extravazarea substanței de contrast în spațiul
periesofagian
◦ emfizem mediastinal (pneumomediastin)
◦ pneumotorax/piopneumotorax
◦ emfizem subcutanat (cervical/toracic)
◦ pneumoperitoneu
◦ prezența aerului în spațiul retroesofagian cervical
◦ lărgirea mediastinului, abcese mediastinale
◦ infiltrate pulmonare
◦ hidrotorax uni/bilateral (mai frecvent pe stânga)
Repaus al esofagului (14-21 zile)
restaurarea integrității anatomice,
excluderea fistulei
drenajul colecțiilor periesofagiene
ATB - terapie cu spectru larg
menținerea permeabilității digestive distal de
perforație
reechilibrarea biologică
combaterea șocului.
Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă
Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă
Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
Dureri de tip nervos radicular: