Sunteți pe pagina 1din 81

Natalia Caproș,

Profesor Universitar,
Cardiolog, internist, MD, PhD,
Department Medicină Internă
Disciplina Sinteze Clinice, Clinica Medicală nr1
➢ Triajul durerii toracice (DT) în urgență -
elemente orientative
➢ Identificarea situaţiilor cu risc vital imediat
➢ Urgențele majore ale DT

➢ DT urgentă:

➢cardiacă
➢non-cardiacă
➢ DT non-urgentă
 Definiție:
 sindrom de etiologie variată
 cu mare variabilitate în ceea ce priveşte
localizarea, debutul, caracterul,
circumstanţele de apariţie, cauzele.
 Este tipic pentru afecţiunile cardiace, dar
poate apare şi în alte boli care interesează
organele și peretele cutiei toracice, coloana
vertebrală şi abdomenul.
Mecanismul DT:
Aparatul receptor funcțonează în sistem bimodal la Intensitatea,
durata limită a stimulilor.
Natura stimulilor nociceptivi :

Chimici: Mecanici, fizici


Ischemia (Adenozina, bradikinina, histamina,
serotonina,împreună cu acidoza, creșterea K+
extracelular) Lezarea
stimulează Nrv. Smp. intracardiaci.
mecanică a
organelor
Percepută în
Variabilitatea pragului durerii
regiuni variate ale
Modulează formarea impulsului
:1. Plexuri nervoase profunde și toracelui
superficiale Este referată la
2.Terminații nervoase dermatoamele
nemielinizate periferice
3.Ganglioni simpatici toracici corespunzătoare,
4. Ramuri comunicante albe, Care trimit aferențe
5. Maduva dorsală, nervoase în același
6.Tractusul spinotalamic,
segment al
măduvei ca
7.Talamus și cortex.
organul.
Afecțiuni ale organelor
Intratorace:
Cardiace
Aortei,art.pulmonare
Afecțiuni Mediastinale, Respiratorii
ale Afecțiuni
aparatul ale
ui diafragmei
digestiv

Afecțiuni ale
peretului
toracic,
Psihogene
tegumentului
 Intensitatea durerii
 Atroce, șocantă
Pneumotorax spontan
Infarct pulmonar sau cardiac
Fractură de coaste
Difuză: pleurezie
Arsură: herpes zoster
Junghi: pleurezie, tumori
 nitroglicerină în 3-15 minute
 (coronariană)
➢ poziția aplecat în față
(pericardită,pancreatită)
 alimentația
◦ (ulcer gastro-duodenal)
 traumatisme (leziuni parietale)
 efort (origine coronariană)
 ingestie de alimente (origine esofagiană)
 poziție aplecată în față (pirozis)
 respirația (origine parietală toracică sau
pulmonară)
 Dispnee pronunţată, cianoză, encefalopatie
respiratorie (IR)

 Dispnee, cianoză, accentuarea Zg II în focarul
AP, turgescență jugulară, hepatomegalie, stare
de șoc (CPA)

 Hipotensiune arterială, congestie venoasă, puls
paradoxal (tamponadă cardiacă)

 Durere abdominală iradiată toracic, tulburări de


tranzit (iritaţie peritoneală).
Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă

Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă

Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă

Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă

Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
Mortalitatea Invaliditatea
generală primară

În 2013:
În 2013:
56,0 % 21,5%

În 2016: În 2016:
56,2% 19,6%
Centrul Naţional de Management în Sănătate
Durere ischemica sau nu?

Caracteristici Durere ischemică Durere non-ischemică

Sediu Retrosternal Precordial


Iradiere Gat, dinti, MS stang Submamara
Caracter “Gheara” Junghi, arsura, etc

Fct .precip. Efort, frig, stress Mișcări toracice, alimente

Raspuns NTG Prompt Lent

Semne asociate Tahicardie, HTA Invariabile

Durata < 20 min Ore

ATENTIE! Orice durere cu caracter ischemic > 20 min


=infarct miocardic până la infirmare
Algoritmul de SCA
diagnostic al
sindromului
Fără ↑ segment ↑ segment
coronarian acut
ST şi/sau ST
inversie a und.T
T, Troponină
Pozitivă:
Troponină
ECG normală
Troponină negativă
pozitivă:
2 seturi: IMA cu unda
Q
IMA non-Q
Angină
pectorală
instabilă
 necroza unor cardiomiocite
datorată unei ischemii
miocardice prelungite, apărută
în contextul unui dezechilibru
între aportul şi consumul
miocardic de oxigen
 European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy462
 ca moartea celulelor miocardice datorită
ischemiei prelungite.
 Primele modificări ultrastructurale (10-15m)
 Glicogenul celular diminuat
 miofibre relaxate
 întreruperea sarcolemului
 Anomaliile mitocondriale (la microscopie electronică )

European Heart Journal 2018 doi:10.1093/eurheartj/ehy462


PROTEINE MASA DEBUT PICUL DURAT SEN SPEC
MOLECU A SIBI IFICI
LARA LITA TATE
(kD) TEA A

MIOGLOBINA 16 1,5- 6-7h 8-12h ++ +


2h +
CK-MB 83 3-12h 18-24h 36-48h ++ +++
+
TROPONINA I 33 3-4h 12-24h 7-10 ++ +++
zile ++ +
TROPONIN 38 3-4h 12- 7-14 ++ ++
AT 24h zile ++ ++
CK 96 4-6h 18-24h 2-3 ++ ++
zile
LDH 6-12h 24-48h 6-8
zile
 Aritmii tahi-/bradi-
 Disecție / valvulopatie aortică
 Cardiomiopatie hipertrofică
 Soc hipovolemic, or septic
 Insuficiență respiratorie
 Anemie
 HTA
 Embolism
 Vasculită Contuzie cardiacă, chirurgie, ablation, pacing, or
defibrilare, șoc
 Rabdomiolisis
 Miocardită
 Agenți cardiotoxici IC, IR,
 AVC, Hemoragie subarahnoidală
 Cardiomiopatie de stres (Takotsubo)
 Sepsis
 Cardiomiopatii infiltrative
 Amiloidoză, sarcoidosis
 Exercițiu extrem
• WPW
• Bloc de ram stâng
•Brugada syndrome:
• Peri-/miocardite
• TEAP
• Hemoragii
• Metabolice (hiperK)
• Cardiomiopatii
• Colecistite
• Pattern juvenil
• Malposiții precordiale
 ECG electrodes

 Antidepresante, fenotiazine
✓ Poate fi utilă la pacienții cu SCA în evidențierea tulburărilor de
cinetică segmentară corelată cu ischemia miocardică acută
✓ Tulburările de cinetică pot fi tranzitorii și vizualizate numai în
timpul ischemiei acute
Scintigrama miocardica de perfuzie

b. Thalium-201 : se adm i-v in


timpul efortului fizic.
Scintigrama se efectueaza imediat
dupa efort si dupa 3 ore de
repaus.
Thallium este preluat de
miocardul sănătos
Zona de IM apare ca o pata “rece”
persistentă.
Zonele ischemice apar ca pete
“reci” imediat după efort și dispar
la scintigrama dupa 3 ore repaus
(redistribuție).
✓ Indicații:

✓ Pacienții cu risc crescut

✓ Pacienții cu risc inițial scăzut, dar la care testele de provocare indică


prezența unei cantități de miocard aflate la risc ischemic
 Ghidul SEC 2011: Abordarea pacientului cu
durere toracica- 5 etape

1. Pacient
2. Medic de familie
3. Dispeceratul de urgenta
4. Serviciile medicale
de urgenta
1. Spital
 interventia in STEMI- una contratimp, cu lipsa
MF, DU
 in scopul ajungerii pacientului la angioplastie intr-
un interval de sub 120 min.
 ECG, enzime cardiace
 Tratament :
 Aspirina, antalgice, anxiolitice,
 restabilirea echilibrului hemodinamic si/sau
electric (I, C)
 Tansport la un centru pentru angioplastie
intr-un interval < 120min
 tromboliza in prespital (I, B).
ECG
Sistarea durerii: Morfina 4-8mg Repetat 2mg la 5–15 minute
Nitroglicerin dacă TA> 90mmHg repetat cite 3-5mg pănă la sistare,
AAS 150-300 mg i/v, per os
Agenții hemodinamici clasici, statine

Supradenivelare Fără supradenivelare persistentă


ST persistentă de segment ST

PCI Fibrinoliza PCI precoce Conservator sau PCI


Condiții de preferință: Condiții de tardivă
În Timp la Centru cu preferință:
PCI, Timp Lungla Centru
Fibrinoliza c/indicată, cu PCI,
Șoc cardiogen sau IVS PCI C/indicată
severă

Tratament adjuvant: Tratament Tratament adjuvant: Tratament adjuvant:


Antitrombinice: adjuvant: Antitrombinice: Antitrombinice:
Enoxaparin, heparin,
Enoxaparin, Antitrombinice: Enoxaparin, heparin,
bivalirudin
heparin,bivalirudin Enoxaparin, bivalirudin Antiplachetare:
Antiplachetare: heparin,fondaparin Antiplachetare: Ticagrelor, presugrel,
Ticagrelor, ux cu streptokinaze Ticagrelor, clopodogrel
presugrel, Antiplachetare: presugrel,
clopodogrel clopodogrel clopodogrel
*Nu se adm. Clopidogrel în caz de
CABG în următoarele 5 zile Nicolaou N. Resuscitation 95 [2015]. 264-277
Terapia β-blocantă:
- Conduce la o reducere semnificativă a mortalității

- Folosirea la toți pacienții cu disfuncție VS

- Efectul demonstrat asupra prognosticului (I A)

IECA:Blocanții receptorilor de angiotensină:


- Dacă pacienții asociază disfuncție de VS

- La toți pacienții cu FE VS <40%

- La pacienții cu DZ, HTA și boala renală cronică


Statine- indefinit
Ținta: LDL cholesterol ,100 mg/dL (2.5 mmol/L) I
Antagoniștii receptorilor de aldosteron:
- Spironolactona sau Eplerenona

- La pacienții cu post-IM care sunt deja tratați cu IECA și BB și care au o


FE VS <40% și au fie DZ fie IC, dar fără disfuncție renală semnificativă
sau hiperpotasemie
Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă

Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă

Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
 DT intensă, retrosternală sau toracică
posterioară,
 uneori la baza gâtului (disecţia proximală)
sau
 la nivelul abdomenului (disecţia distală),
 apărută brusc, intensă ca „lovitura de cuţit”,
 cu iradiere în toracele superior sau
 în abdomenul inferior şi
 membrele inferioare (disecţiile distale).

Erbel R., Aboyans V., Boileau C. et al. 2014 ESC Guidelines on the diagnosis
and treatment of aortic diseases: Document covering acute and chronic aortic
diseases of the thoracic and abdominal aorta of the adult.The Task Force for the
Diagnosis and Treatment of Aortic Diseases of the European Society of
Cardiology (ESC)
 durerea se poate asocia cu sincopa,
 insuficienţa cardiacă stângă,
 semne de revărsat lichidian sau pericardic
 ce evoluează frecvent spre tamponadă
 (disecţia aortică intrapericardică).

Erbel R., Aboyans V., Boileau C. et al. 2014


 DeBakey I DeBakey II DeBakey III
 Stanford A (Proximal) Stanford B (Distal)
 Adulți
◦ HTA
◦ anevrisme aortice,
◦ arterita Takayasu
 Tinerii cu sindrom Marfan,
 Ehler-Danlos sau
 la pacienţii cu intervenţii diagnostice sau
terapeutice intraaortice.

Erbel R., Aboyans V., Boileau C. et al. 2014


 Stetacustică de insuficienţă aortică
 (disecţie la nivelul crosei cu interesarea
inserţiei sigmoidelor aortei)
 semne de ischemie în teritoriul arterelor
implicate:
 a. carotide (AVC)
 a. coronare (angină, IMA pe ECG),
 a. subclavie (inegalitate de puls şi TA la
nivelul a. brahiale)
Erbel R., Aboyans V., Boileau C. et al. 2014
 a. femurale (inegalitate de puls a. poplitee şi
a. pedioase) şi
 semne de ischemie periferică (tegumente
reci, iniţial palide, apoi cianotice),
 a. mezenterice (sindrom de ischemie
mezenterică: durere abdominală,
permanentă, rarori cu aspect de colică
intestinală).

Erbel R., Aboyans V., Boileau C. et al. 2014


 ECG de repaus

 Radiografie toracică – dilatația aortei (60-90%
din cazuri)

 Atenţie! aorta poate avea dimensiuni normale


la debutul disecţiei
 EcoCG transtoracică:
 dilataţia lumenului aortic (>45mm),
 faldul de disecţie, precizează întinderea
disecţiei, orificiul de intrare şi ieşire al
disecţiei, tromboza din lumenul fals.

◦ CT
◦ Atenție! are sensibilitate şi specificitate mai mare.

Erbel R., Aboyans V., Boileau C. et al. 2014


 Obiective:
 scăderea TA și FE a VS
 beta blocante administrate iv,
 Ținta : TAs=100–120mmHg, FC < 60/min.
 blocantele de calciu.
 Reparare chirurgicală cu grefe artificiale,
metode de by-pass.

Erbel R., Aboyans V., Boileau C. et al. 2014


Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă

Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă

Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
 DT este moderată/intensă,
 uneori exacerbată de palparea toracică.
 Are caracter de durere pleurală
 (accentuată de mişcările respiratorii)
 sau atipică.

Zamorano J., Achenbach S., Baumgartner H.,2014 ESC Guidelines on the diagnosis and management of acute pulmonary
embolism: The Task Force for the Diagnosis and Management of Acute Pulmonary Embolism of the European Society of
Cardiology (ESC)Endorsed by the European Respiratory Society (ERS) ESC Committee for Practice Guidelines (CPG)
 Durerea se însoţeşte de:
◦ tuse iniţial uscată,
◦ uneori hemoptoică
◦ (la câteva zile de la debut,
◦ când se constituie infarctul pulmonar),
◦ dispnee cu polipnee,
◦ sincopă.

Zamorano J., Achenbach S., Baumgartner H.,2014


 Sugestii pentru TEAP:
◦ semne de tromboză venoasă profundă (TVP)
◦ în prezenţa factorilor de risc ai TVP:
 intervenţii ortopedice, fracturi, intervenţii chirugicale,
 cancer, ICC, obeziate,
 varice sau antecedente de TVP,
 repaus prelungit la pat,
 infecţii acute

Zamorano J., Achenbach S., Baumgartner H.,2014


 D-dimerii sunt indicaţi în algoritmul de
diagnostic al TEAP

 Atenţie !
 pot fi crescuţi şi în trombozele arteriale
 (IMA, AVC),
 coagularea intravasculară diseminată
(septicemii, cancere)

Zamorano J., Achenbach S., Baumgartner H.,2014


 Radiografia pulmonară:
 olighemia focală (semnul Westermark)
 densitate în bandă deasupra diafragmului
(semnul Hampton)
 Creșterea diametrului AP drepte descendente
(semnul Palla)

Zamorano J., Achenbach S., Baumgartner


H.,2014
 Atenţie!
◦ Ro-grafia pulm. este normală la debutul TEAP mic
◦ poate fi normală în primele ore de la debutul TEAP
de dimensiuni medii
◦ opacitatea triunghiulară cu vârful pre hil,
◦ ce în context clinic sugerează infarctul pulmonar,
apare doar după câteva zile de la debut.
 tromboliză,
 anticoagulare (heparină i.v.),
 antalgice,
 oxigenoterapie,
 embolectomie chirurgicală sau
 fragmentarea percutană a trombului.

Zamorano J., Achenbach S., Baumgartner H.,2014


Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă

Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă

Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
 Compresia inimii de către revărsatul
pericardic :
 afectează umplerea diastolică a ventriculilor,
 Cu reducerea DC şi
 creşterea presiunii venoase sistemice şi
pulmonare.
Adler Y, Charron P, Imazio M, et al.
2015 ESC Guidelines for the Diagnosis and Management of Pericardial Diseases. Eur Heart J 2015
http://www.acc.org/latest-in-cardiology/ten-points-to-remember/2015/10/30/12/01/2015-esc-guidelines-for-the-diagnosis-and-management-of-pericardial-
diseases#sthash.9YosRfCD.dpuf
 Cauze:
◦ neoplasme,
◦ tuberculoză,
◦ pericardită
 (idiopatică,exudativă,purulentă,
 hemopericard traumatic)
◦ sindrom postpericardiotomie,
◦ disectie de aorta,
◦ mixedem,
◦ IM acut tratat cu anticoagulante.
Adler Y, Charron P, Imazio M, et al., 2015
 Formă cu instalare acută
◦ aspectul bolnavului este dramatic:
◦ durere precordială intensă, dispnee, tahicardie,
anxietate extremă, transpiraţii, extremități reci,
umede, hipotensiune arterială.
 în caz de instalare progresivă,
◦ tabloul clinic este mai puţin sever:
◦ dureri toracice, palpitații, slăbiciune, anorexie,
disfagie, disfonie

Adler Y, Charron P, Imazio M, et al., 2015


 Examenul clinic al cordului relevă:
◦ asurzirea zgomotelor cardiace,
◦ frecătura pericardică,
◦ creşterea importantă şi rapidă
◦ a ariei de matitate pericardică,
◦ puls paradoxal.

Adler Y, Charron P, Imazio M, et al., 2015


 EKG: alternanța electrică, hipovoltaj
 Atenție!
 Alternanţa electrică nu este specifică TC,
poate apare şi în:
◦ pericardita constrictivă,
◦ pneuomotorax în tensiune,
◦ disfuncţie severă a VS şi
◦ în IMA.
 silueta cardiaca largita.
 lichid in spatiu pericardic > 50 ml,
 colaps diastolic al peretelui liber anterior al
VD, AD si AS.
 Evacuarea pericardică de urgenţă,
 indicaţia fiind absolută în caz de:
◦ - instalare bruscă,
◦ - hipotensiune gravă
◦ - puls paradoxal
◦ Puncţia va fi precedată de oxigenoterapie
◦ pe sonda nazală,
◦ de administrarea unui antialgic şi
◦ de anestezie locală.

Adler Y, Charron P, Imazio M, et al., 2015


Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă

Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă

Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
 DT unilaterală pe partea cu pneumotorax
apare brusc,
 uneori în raport cu un efort,
 (2/3 din pneumotoraxuri apar în repaus),
 durerea se poate accentua în inspir profund,
 iradiază în umăr (iritația frenicului).
 Diagnosticul de certitudine: 2 elemente:
 1. radiografia toracică:
 hipertransparenţă fără desen interstiţial, cu
delimitare pleurală
 2. puncția pleurală care aduce aer.

 Atenţie! pneumotoraxul mic poate să nu


determine modificări pe radiografia toracică.

 S.R. Johnson, 2010


 Clasificare:

◦ Spontan
 Primar
 Secundar
 (cauză o boală pulmonară)

◦ Traumatic
◦ Compresiv.

S.R. Johnson, 2010


 Simptome asociate:
◦ Tuse seacă,
◦ Dispnee
➢ Examenul clinic:
 hemitorax cu mobilitate redusă sau imobil,
 cu spații intercostale lărgite,
 timpanism la percuție
 abolirea vibrațiilor vocale,
 și
 murmurului vezicular.
S.R. Johnson, 2010
 este secvențial și
 în funcție de mărimea și cauza afecțiunii:
 tratamentul non- chirurgical
 - aspirarea simplă (exsuflația)
 - drenajul pleural aspirativ
 - pleurodeza toracoscopică (în cazul
recidivelor)
 - chirurgie toracoscopică sau videoasistată
 - laserterapie.

Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă

Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă

Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
 Bronhoobstrucție intensă,
 Constricție toracică concentric la baza,
 Activarea muschilor respiratori accesori
 - Tiraj intercostal si sibcostal
 - Respiratie abdominala paradoxala
 - Cianoza, tahipnee apoi bradipnee
 - Murmur vezicular diminuat-abolit
 PEF mai mic de 40%
 - Hipotensiune
 - Colaps, puls paradoxal
 - Tahicardie apoi bradicardie
 - Semne de EPA
 - Agitatie, anxietate, coma, deshidratare
 -infectia bronsica difuza (virotica)
 -reactii alergice
 -abuzul medicamentos-bronhodilatatoare
 -medicamente
sedative(opiacee,tranchilizante)
 -suprimarea bruscă a trat cu cortisteroiizi
 -utilizarea necorespunzatoare a O2.
 - La inceput: hipoxemie+hipocapnie
 - Accentuarea hipoxemiei, normocapnie,
hipocapnie
 - Acidoza metabolica mixta
 PCO2 mai mare de 100 mm Hg
 - Oxigenoterapie,
 - Ventilaţia mecanică asistată
 -Beta 2 agoniști inhalator
 -anticolinergic inhalator
 - Metilxantine iv
 -Corticoterapie
 -ABT
 (infectii)
Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă

Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă

Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
 DT retroxifoidiene sau epigastrice,
 accentuate de deglutiţie,
 rareori cu iradiere dorsală sau în umăr,
 Însoțite de:
 emfizem subcutanat,
 dispnee,
 hematemeză,
 febră.
 Examen clinic:
◦ febră de tip septic,
◦ tahicardie,
◦ dispnee cu tahipnee,
◦ cianoză,
◦ contractură musculară abdominală,
◦ hidropneumotorax,
◦ tamponadă pericardică,
◦ stare de şoc.
 Cauze:
◦ traumatisme externe;
◦ iatrogene, prin instrumentare esofagiană
◦ intervenţii chirurgicale pe esofag/structurile vecine;
◦ ruptură esofagiană spontană (Boerhaave),
◦ prin creşterea presiunii intraesofagiene în urma
efortului de vomă;
◦ ruptură pe esofag patologic:
 esofagită,
 ulcer esofagian,
 neoplasm esofagian;
 (semne patognomonice):
◦ extravazarea substanței de contrast în spațiul
periesofagian
◦ emfizem mediastinal (pneumomediastin)
◦ pneumotorax/piopneumotorax
◦ emfizem subcutanat (cervical/toracic)
◦ pneumoperitoneu
◦ prezența aerului în spațiul retroesofagian cervical
◦ lărgirea mediastinului, abcese mediastinale
◦ infiltrate pulmonare
◦ hidrotorax uni/bilateral (mai frecvent pe stânga)
 Repaus al esofagului (14-21 zile)
 restaurarea integrității anatomice,
 excluderea fistulei
 drenajul colecțiilor periesofagiene
 ATB - terapie cu spectru larg
 menținerea permeabilității digestive distal de
perforație
 reechilibrarea biologică
 combaterea șocului.
Clasificarea DT
urgentă sau nu?
Urgentă Non-urgentă

Cardiacă
1. Infarct miocardic 1. Angină pectorală stabilă
2. Disectie de aortă 2. Pericardita cronică
3. Embolie pulmonara 3. Anevrism aortic toracic
4. Tamponada cardiacă

Non-cardiacă
1. Pneumotorax 1. Durere parietală
2. Starea de rau astmatic 2. Spasm esofagial
3. Ulcer, esofag perforat 3. Hernie hiatală
4. Durere psihogenă
Dureri de tip nervos radicular:

compresiuni ale rădăcinilor nervoase la nivel


vertebral:
•spondiloze, discopatii,
•spondilite, osteomielită,
•tumori intramedulare
•(mielom, limfom, tumori, metastaze).

D. iradiază simetric, în centură,


amplificată de mişcări.
 -Nevralgia intercostală –
 iritarea unui nerv intercostal
 caracter de arsură.
 Pe traiectul nervos
 amplificată de tuse,
 mişcări bruşte, inspir profund
 palparea punctelor lui Valleix
 (parasternal, axilar median, paravertebral).
 Cauze: expunerea la frig, tumori mediastinale, zona zoster.
 Tr: antiinflamatorii nesteroidiene, analgetice.
 Evaluarea în urgenţă a pacientului cu DT are
drept scop:
 identificarea situaţiilor cu risc vital imediat.
 Aceasta presupune:
 utilizarea datelor oferite de anamneză,
 a examenului fizic complet şi
 a informaţiilor oferite
 de explorările complementare de laborator.
 1. Erhardt L, Herlitz , Bossaert L, et al. Task force on management of chest pain. European Heart Journal.
 2002; 23: 1153-76.
 2. Van de Werf F, Bax J, Betriu A, et al. Management of acute myocardial infarction in patients presenting
 with persistent ST- segment elevation. Eur Heart J 2008; 29:2909-45.
 3. Antman EM, Anbe DT, Armstrong PW, et al. ACC/AHA Guidelines for the Management of Patients with
 ST-Elevation Myocardial Infarction, 2004.
 4. Tatu-Chitoiu G, Petris A, Deleanu D, et al. Ghid de diagnostic si tratament in faza de pre-spital al infarctului
 miocardic acut cu supradenivelare de segment ST. Bucuresti: Curtea Veche, 2009.
 5. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation, 2005.
 6. Institute for Clinical Systems. Improvement Diagnosis and Treatment of Chest Pain and ACS Fourth
 Edition/October 2008.
 7. Consiliul National Roman de Resuscitare. Resuscitarea cardiopulmonara si cerebrala la adult- note de
 curs. Bucuresti, Ed. Alpha MDN, 2006 si 2008.
 8. Cimpoesu-Preotu DC. Ghiduri si Protocoale in Medicina de Urgenta, Iasi, Ed. PIM, 2007.
 9. Bassand JP, Hamm GW, Ardissino D. Guidelines for the diagnosis and treatment of non-ST-segment
 elevation acute coronary syndromes. European Heart Journal 2007; 28:1598-660.
 10. Fox K, Garcia MAA, Ardissino D, et al. Guidelines on the management of stable angina pectoris: execitive
 summary. Eur. Heart J. 2006; 27:1341-81.
 11. Torbiki A, Perrier A, Konstantinides S. Guidelines on the management of acute pulmonary embolism.
 Principalele simptome cardiovasculare Durerea toracica Dispnea Sincopa Palpitatiile ... Arial Times New Roman
Wingdings Symbol Default Design Unknown Slide 1 ...
 www.amf-b.ro/ppt/Urgente_cardiovasculare_intre%20medicul...

S-ar putea să vă placă și