Sunteți pe pagina 1din 52

TRAUMATISMUL DE TRANSPORT,

PRIN CĂDERE ȘI PRECIPITARE


(PRELEGERE PARTEA I – TRAUMATISMUL DE TRANSPORT)

Autor: Vasile Șarpe


dr.șt.med, conferențiar universitar

Catedra Medicina Legală


PLANUL

Traumatismul de transport Traumatismul prin cădere


1. noţiuni generale și precipitare
2. clasificarea unităţilor de 1. noţiuni generale
transport 2. clasificare
3. traumatisme prin 3. trauma prin cădere
automobile:
• clasificare 4. trauma prin precipitare
• ciocnirea automobilului cu
pietonul
• căderea din automobil
• traversarea cu roţile
automobilului
• trauma în salonul automobilului
• comprimarea între părţile
automobilului şi alte obiecte sau
obstacole
NOȚIUNE – TRAUMATISM DE TRANSPORT

Traumatism prin mijloace de transport – complex


de leziuni mecanice produse prin acţiunea părţilor
şi pieselor externe sau interne ale unităţilor de
transport aflate în mişcare, precum şi prin căderea
din acestea.
CLASIFICAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT

Terestru Subteran Aerian Naval


cu
cu elice Acvatic
De cauciuc roț De metal
i

motor cu
reacție
Subacvatic
făr
Cu șenile ă Fără șenile
roți fără propulsor
TIPURILE TRAUMATISMULUI AUTO

• ciocnirea cu
pietonul

• căderea din
automobil

• traversarea cu
roțile
TIPURILE TRAUMATISMULUI AUTO

• trauma în
salonul
automobilului

• comprimarea
între părțile
automobilului,
alte obiecte

• traumatismul
combinat
CLASIFICAREA LEZIUNILOR
ÎN TRAUMATISMUL AUTO

• Specifice prin contact direct, leziuni-amprentă


(amprenta farului, benzii de rulare)

sunt în dependență de mecanismul


• Caracteristice și tipul traumatismului auto (fracturi
tip „bumper”, whiplash)

nu sunt în dependență de
• Necaracteristi mecanismul și tipul traumatismului,
ce pot fi și în alte circumstanțe
au caracteristicele morfologice ale
leziunilor prin obiecte ascuțite,
• Simulate arme de foc, etc.
CIOCNIREA AUTOMOBILULUI
CU PIETONUL

Fazele traumei Fazele traumei


1. ciocnirea automobilului 1. ciocnirea automobilului
cu pietonul, cu pietonul,
2. căderea corpului pe
automobil,
3. proiectarea corpului pe 2. proiectarea corpului pe
carosabil carosabil
4. alunecarea lui pe 3. alunecarea lui pe
suprafaţa carosabilului. suprafaţa carosabilului.
CIOCNIREA AUTOMOBILULUI
CU PIETONUL

Leziuni specifice
Leziuni-amprentă
(marker) ale
radiatorului, farului,
şuruburilor,
retrovizorului,
mânerelor, scăriţelor,
lămpilor de viraj, etc.
sub formă de echimoze,
excoriaţii, plăgi
CIOCNIREA AUTOMOBILULUI
CU PIETONUL

Leziuni caracteristice

„fractura-bară”
sau
„bumper-fractura”
CIOCNIREA AUTOMOBILULUI
CU PIETONUL

Diagnosticul radiologic al „fracturii-bară”


CIOCNIREA AUTOMOBILULUI
CU PIETONUL

Leziuni caracteristice

Excoriații prin
alunecare
(pe carosabil)
CĂDEREA DIN AUTOMOBIL

Fazele căderii din automobil

1) ciocnirea corpului de piesele


automobilului;
2) căderea pe carosabil;
3) alunecarea pe carosabil.
CĂDEREA DIN AUTOMOBIL

• cădere anterioară;
• cădere posterioară
• cădere laterală
TRAVERSAREA CU ROȚILE AUTOMOBILULUI

Tipurile traversării
1. După caracter:
a) completă
b) incompletă
2. După direcţie:
a) longitudinală
b) transversală
c) oblică
TRAVERSAREA CU ROȚILE AUTOMOBILULUI

Fazele traversării
1) contactul primar al roţii cu corpul;
2) împingerea corpului cu roata în direcţia
deplasării;
3) urcarea roţii pe corp;
4) traversarea propriu-zisă a corpului.
TRAVERSAREA CU ROȚILE AUTOMOBILULUI

Leziuni şi urmele specifice


• amprentele benzii de
rulare a pneurilor
– pozitive
– negative
TRAVERSAREA CU ROȚILE AUTOMOBILULUI

Urmele specifice
amprentele benzii de rulare a pneurilor
TRAVERSAREA CU ROȚILE AUTOMOBILULUI

Leziunile caracteristice:
• excoriaţii apărute în rezultatul târârii
corpului
• rupturi superficiale ale pielii
• decolarea pielii de ţesuturile subiacente cu
formarea unor spaţii umplute cu sânge
supranumite „buzunare”
• amprentele hainelor pe corp
TRAVERSAREA CU ROȚILE AUTOMOBILULUI

Leziunile
caracteristice:
TRAVERSAREA CU ROȚILE AUTOMOBILULUI

Leziunile
caracteristice:
Deformarea capului
(fractură cominutivă) şi
expulzarea creierului din
cavitatea craniană
TRAVERSAREA CU ROȚILE AUTOMOBILULUI

Leziunile
caracteristice:
TRAUMATISMUL ÎN HABITACLUL
AUTOMOBILULUI

Caracterul şi volumul leziunilor produse în acest tip


de traumatism auto este determinat de:
• particularităţile constructive ale vehiculului
• viteza acestuia
• poziţia victimei în automobil
• folosirea echipamentelor de protecție individuală
(centură, scaune speciale, etc.)
Pasagerii din faţă sunt cei mai expuşi
• decedează de 7 ori mai frecvent decât şoferii
• iar șoferii de 5,5 ori mai frecvent decât pasagerii din
spate
TRAUMATISMUL ÎN HABITACLUL
AUTOMOBILULUI

Fazele traumatizării
• ciocnirea corpului de piesele şi părţile
interne ale habitaclului
• proiectarea din automobil (instabilă)
• dislocarea părţilor interne ale habitaclului şi
comprimarea corpului între ele
TRAUMATISMUL ÎN HABITACLUL
AUTOMOBILULUI

Leziuni
specifice la
conducătorul
auto
TRAUMATISMUL ÎN HABITACLUL
AUTOMOBILULUI

Leziuni
specifice la
pasagerul
din față
TRAUMATISMUL ÎN HABITACLUL
AUTOMOBILULUI
TRAUMATISMUL ÎN HABITACLUL
AUTOMOBILULUI

„Fractura în bici” a coloanei


vertebrale cervicale
COMPRIMAREA ÎNTRE PĂRŢILE AUTOMOBILULUI
ŞI ALTE OBIECTE SAU OBSTACOLE

Fazele traumatizării
• interacţiunea părţilor
automobilului cu
corpul
• comprimarea corpului
între automobil şi
diverse obiecte.
TRAUMATISMUL DE TRANSPORT,
PRIN CĂDERE ȘI PRECIPITARE
(PRELEGERE PARTEA II - CĂDERE ȘI PRECIPITARE )

Autor: Vasile Șarpe


dr.șt.med, conferențiar universitar

Catedra Medicina Legală


CLASIFICARE

În funcţie de înălţimea căderii:


• Cădere simplă (din poziţie verticală)
• Precipitare (cădere de la înălţime)
CĂDEREA SIMPLĂ

Căderea simplă (din poziţie ortostatică) –


procesul de schimbare bruscă a poziţiei
verticale a corpului, urmată de lovirea lui de
un plan dur (orizontal sau înclinat).

În cădere simplă, corpul uman se află în


mişcare, iar obiectul vulnerant pe suprafaţa
căruia a avut loc căderea este imobil.
CĂDEREA SIMPLĂ

• Căderea pasivă – • Căderea activă –


persoana se află în corpul este în mişcare
repaus în poziţie datorită
staţionară autopropulsării
(deplasare din mers,
alergare)
sau heteropropulsării
(deplasare forţată în
rezultatul unei acţiuni
externe).
CĂDEREA SIMPLĂ

Particularitățile leziunilor produse prin cădere:


• unipolare
• localizate pe regiunile respective ale corpului
• localizate preponderent în regiunile proeminente
ale corpului
• depind de accelerație, de dimensiunile şi relieful
suprafeţei de “aterizare”, care poate fi dură (asfalt,
beton) şi relativ moale (sol, nisip)
• predomină leziunile externe
CĂDEREA SIMPLĂ

Localizarea leziunilor în cădere anterioară


• regiunea frontală,
• regiunea zigomatică,
• nas,
• bărbie,
• suprafaţa anterioară a genunchilor
• mâini
Leziuni: excoriaţii, echimoze, plăgi, traume cranio-cerebrale
uşoare (comoţie cerebrală), fractura radiusului “în loc
tipic”
CĂDEREA SIMPLĂ

Localizarea leziunilor în cădere posterioară


• regiunea occipitală,
• regiunea scapulară,
• regiunea sacrală,
• coate
• mâini
Leziuni: excoriaţii, echimoze, plăgi, traume cranio-cerebrale
grave (contuzii cerebrale, fractura osului occipital, leziuni
de contralovitură), fractura radiusului “în loc tipic”
CĂDEREA SIMPLĂ

Localizarea leziunilor în cădere laterală


• regiunile temporale,
• pavilioanele auriculare,
• suprafeţele postero-laterale ale membrelor superioare,
• regiunea articulaţiilor coxo-femurale,
• suprafeţele laterale ale coapselor.
Leziuni: excoriaţii, echimoze, plăgi, fractură de col femural,
fractura radiusului “în loc tipic”
TRAUMATISMUL PRIN PRECIPITARE

Precipitarea (căderea de pe un plan


superior) – proces complex de interacţiune a
corpului, aflat în cădere liberă, cu obiectele
situate pe traiectoria zborului şi în locul
aterizării.
CLASIFICARE

Fazele precipitării

a) pierderea
echilibrului şi
desprinderea
corpului;
b) căderea propriu-
zisă;
c) aterizarea pe plan
dur.
CLASIFICARE

Etapa iniţială a căderii


Prezenţa accelerării în timpul decolării:
a) Cădere pasivă, fără accelerare prealabilă
b) Cădere activă, cu accelerare prealabilă
(autopropulsată, heteropropulsată)
CLASIFICARE

Etapa intermediară a căderii


Prezenţa obstacolelor pe traiectul căderii:
a) Cădere directă, fără obstacole
b) Cădere în trepte, cu obstacole:
• într-o singură fază
• în mai multe faze
În funcţie de raportul dintre părţile corpului în timpul zborului:
a) Cădere coordonată
b) Cădere necoordonată
CLASIFICARE

Etapa finală a căderii


În funcţie de poziţia corpului în timpul aterizării:
a) Poziţie orizontală a corpului (suprafaţa anterioară,
posterioară, laterală)
a) Poziţie verticală a corpului
cădere pe plante
• cădere pe genunchi
• cădere pe fese
• cădere simultană pe fese şi picioare (pe vine)
• cădere pe cap (regiunile parietală, temporo-
occipitală, temporo-frontală)
b) Poziţie sub unghi
CLASIFICAREA LEZIUNILOR
PRODUSE PRIN PRECIPITARE

Locale (de contact) La distanţă


se produc în locul aplicării apar consecutiv la o
nemijlocite a forţei anumită distanţă de locul
traumatice aplicării forţei

Primare Secundare
LEZIUNI PRIN PRECIPITARE
ATERIZAREA PE PICIOARE

Localizarea leziunilor
locale
primare “” şi
secundare “”
la aterizare pe picioare
cu deplasare ulterioară
a corpului:
• posterior (A),
• lateral (B),
• anterior (C).
LEZIUNI PRIN PRECIPITARE
ATERIZAREA PE PICIOARE

Locale Echimoze, excoriații, plăgi contuze,


primare hemoragii, fracturi la nivelul plantelor
Fracturi ale oaselor picioarelor, ale oaselor
pelviene, rupturi ale organelor interne,
multiple fracturi costale, fracturi tasate ale
La
vertebrelor lombare și toracice, fracturi prin
distanță
hiperextensie și hiperflexie ale vertebrelor
cervicale, fracturile ale bazei craniului și
leziuni meningo-cerebrale.
Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii
Locale
În dependență de poziția finală a corpului
secundare
(laterală, anterioară sau posterioară)
LEZIUNI PRIN PRECIPITARE
ATERIZAREA PE GENUNCHI

Locale Echimoze, excoriații, plăgi contuze,


primare hemoragii, fracturi la nivelul genunchilor
Fracturi ale oaselor femurale, ale oaselor
pelviene, rupturi ale organelor interne,
multiple fracturi costale, fracturi tasate ale
La
vertebrelor lombare și toracice, fracturi prin
distanță
hiperextensie și hiperflexie ale vertebrelor
cervicale, fracturile ale bazei craniului și
leziuni meningo-cerebrale.
Leziunile (echimoze, excoriații, plăgi contuze,
Locale
hemoragii) de regulă sunt localizate pe
secundare
suprafața anterioară sau laterală a corpului
LEZIUNI PRIN PRECIPITARE
ATERIZAREA PE FESE

Echimoze, excoriații, plăgi contuze,


Locale
hemoragii la nivelul feselor, fracturi ale
primare
oaselor pelviene
Rupturi ale organelor interne, multiple fracturi
costale, fracturi tasate ale vertebrelor lombare
La și toracice, fracturi prin hiperextensie și
distanță hiperflexie ale vertebrelor cervicale, fracturile
ale bazei craniului și leziuni meningo-
cerebrale.
Leziunile (echimoze, excoriații, plăgi contuze,
Locale
hemoragii) de regulă sunt localizate pe
secundare
suprafața posterioară sau laterală a corpului
LEZIUNI PRIN PRECIPITARE
ATERIZAREA ORIZONTALĂ

Localizarea leziunilor
primare “”
la aterizare în poziţie
orizontală şi lovire cu
partea:
• anterioară (A),
• şi posterioară (B)
a corpului de suport
LEZIUNI PRIN PRECIPITARE
ATERIZAREA ORIZONTALĂ

Echimoze, excoriații, plăgi contuze,


Locale hemoragii, fracturi pe suprafața anterioară,
primare posterioară sau laterală a corpului (în
dependență de poziție)
Multiple leziuni ale organelor interne (fracturi,
La rupturi și striviri de organe interne)
distanță Prevalează leziunile interne asupra celor
externe
Locale Lipsesc
secundare
LEZIUNI PRIN PRECIPITARE
ATERIZAREA PE CAP

Localizarea leziunilor
primare “” şi
secundare “”
în aterizare pe cap cu
deplasare ulterioară a
corpului:
• posterior (A),
• lateral (B),
• anterior (C).
LEZIUNI PRIN PRECIPITARE
ATERIZAREA PE CAP

Echimoze, excoriații, plăgi contuze,


hemoragii pe cap și fracturi ale oaselor
Locale
craniului (în păienjeniș) localizate în
primare
funcţie de poziţia capului în momentul
aterizării
Fractură circulară telescopată a bolții
La craniului, fracturi tasate ale coloanei
distanță vertebrale cervicale și toracice, leziuni ale
organelor interne
Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii
Locale
În dependență de poziția finală a corpului
secundare
(laterală, anterioară sau posterioară)
LEZIUNI PRIN PRECIPITARE
ATERIZAREA PE CAP

Schema localizării
fracturilor cominutive
pe bolta craniană în
funcţie de poziţia
capului în momentul
aterizării:
• pe axă verticală (A),
• în flexiune (B),
• în extensiune (C).