Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie,,Nicolae Testemițanu”

Catedra:Ugențe medicale

Cinematica traumelor

A elaborat: Sîrghi Dumitru

Grupa: M2025
Profesor: Moșneguțu Serghei

Chișinău, 2021
 Cuprins

• Generalități
• Mecanism de traumatizare
• Căderea de la înălțime
• Lovitura de mașină
• Motociclist/biciclist ejectat
• Traume induse de explozie
• Traume induse de glonț
• Coliziune frontală
• Coliziune laterală
• Primul ajutor
• Bibliografie
 Generalități

Traumatismul-este un complex de dereglări locale şi generale, ce au loc în organism, asupra cărui a acţionat un
factor traumatic cu o forţă, energie mai mare decît rezistenţa ţesuturilor corpului uman

După datele anuale ale OMS traumatismele cauzate de accidente rutiere constitue cca 8-10 milioane de oameni,
decesele constituind 300-500 mii traumatizaţi.
• Decesele imediate (50%)
• Decesele precoce survin in primele 2-3 ore si reprezinta aproximativ 30%.
• Decesele tardive reprezinta 20% din totalul deceselor prin traumatisme, si in proportie de 80% sunt cauzate de
sepsa si MSOF.(Multiple Sistem and Organ Failure – Insuficienta Multipla de Organe si Sisteme).
 Mecanism de traumatizare

• Prin mecanism de traumatizare se subînţelege procesul de interacţiune a agentului traumatic cu

corpul uman, care se soldează cu formarea leziunilor.
• Obiectele contondente posedă un mecanism particular de producere a leziunilor corporale şi
totodată unic pentru multe forme de traumatism. Obiectele contondente produc leziuni corporale
prin:
• lovire,
• compresiune,
• extensiune
• fricţiune.
Unele leziuni se formează prin mecanism combinat de acţiune (ex: excoriaţia). în locurile aplicării
forţei se produc leziuni directe. Totodată, în funcţie de valoarea energiei cinetice a obiectului
contondent, se formează leziuni la distanţă, numite indirecte. Leziunile indirecte vizează, de regulă,
organele interne
 Politraumatisme prin precipitare

• În rezultatul decelerării bruște, în ţesuturi şi vase se produce o deplasare forţată a lichidului,

care formează o undă de şoc, îndreptată de la centrul loviturii spre periferie. Această undă
generează rupturi ale membranei celulare, ale septurilor, ale vaselor etc

Mecanismul de traumatizare
• Lovirea directă (impactul cu solul)
• Compresiunea axială (postimpact)
• Decelerarea
• Contralovitura
 Сăderea de la înălțime cu impact în picioare
• Fracturi ale membrelor inferioare
• Fracturi de bazin
• Fracturi de tip tasare şi/sau luxaţii ale
coloanei vertebrale C7 – T1 şi T10 – L2
mielice sau nu
• Leziuni ale diafragmului /ficat, splină,
mezenter etc
• Leziuni intracraniene de tip contuzie
 Cădere cu impact pe cap

• TCC grave, deschise (leziuni axonale difuze gr. III - IV)

• Traumatisme faciale complexe
• Leziuni ale coloanei cervicale
• Leziuni ale membrelor superioare, claviculelor, toracelui - nespecifice
 Căderea de la înălțime cu impact lateral

• Leziuni externe de impact în zona de contact cu solul: cranio - cervico - faciale,

membre superioare, fracturi costale, claviculă, bazin
• Leziuni de decelerare şi contralovitură ale viscerelor parenchimatoase toracice,
abdominale,
• retroperitoneale
 Politraumatisme prin lovitură de mașină

Trauma produsă prin ciocnirea automobilului cu pietonul se caracterizează prin

patru faze:
• ciocnirea automobilului cu corpul;
• căderea corpului pe automobil;
• bascularea corpului
• proiectarea lui pe carosabil; alunecarea corpului pe carosabil
Adultul lovit de mașină

• Leziuni de lovire directă la

nivelul gambei, coapsei şi
bazinului
• Leziuni controlaterale de lovire
secundară cranio – cerebrale,
cervico - faciale complexe şi
toracice
• Leziuni viscerale intraabdominale
şi intratoracice prin
contralovitură şi hiperpresiune
 Copilul lovit de mașină
• Cele prezentate la adult la care se adaugă:
• TCC, faciale, cervicale severe şi toraco - abdominale prin lovitură
directă
• Leziuni de zdrobire - trecerea uneia sau mai multor roţi ale vehiculului
peste corpul victimei (centrul de greutate al copilului se situează de
obicei sub nivelul capotei autovehiculelor)
 Motocilistul/Biciclistul ejectat

Mecanismul de traumatizare
• Decelerare bruscă dar relativ puţin importantă (aceşti pacienţi nu sunt fixaţi în
vehiculele lor)
• Ejectare
• Lovire directă (de sol /alte repere fizice din decor) cu impact pe cap şi flexie -
extensie - compresiune brutală a coloanei cervicale
 Moticiclistul ejectat

• Leziuni majore ale coloanei cervicale, mielice – cauza principală de deces imediat al
acestora
• TCC
• Fracturi de membre superioare
• Fractură bilaterală de femur
• Alte leziuni sunt nespecifice şi relativ rare
 Biciclistul ejectat

• Traumatism cranio – cervico - facial postimpact

• Contuzie toracică
• Contuzia abdominală - percutarea ghidonului în momentul ieşirii de pe vehicul cu leziuni viscerale
parenchimatoase, cavitare (intestin subţire) sau combinate (contuzii duodeno - pancreatice)
• Fracturi
 Politraumatisme induse de explozie

Mecanismul de traumatizare
• Decompresiune bruscă în momentul exploziei
• Unda de compresiune (unda de şoc)
• Trauma secundară (proiectarea pe suprafaţa corpului a obiectelor transportate de
unda de şoc şi proiectarea corpului pe diferite planuri din jur)
• Trauma asociată – arsuri mai ales ale căilor aeriene
 Traumele produse de explozie

• Explozii şi dilacerări ale organelor interne supuse variaţiilor de presiune ale

undelor de explozie: căi aeriene, plămâni, stomac, duoden, vase mari
• Arsuri de căi aeriene
• Leziuni produse prin lovire directă (craniofaciale, torace, membre)
• Leziuni cerebrale difuze de contralovitură
 Politraumatisme produse prin glonț la trageri
• O parte din energia cinetică a glonţului deplasează ţesuturile în direcţia mişcării lui, iar o altă parte este
propulsată în părţi, din care cauză se formează o cavitate. Această cavitate este cu mult mai mare decât diametrul
glonţului, iar ulterior se micşorează, formând canalul de rănire

Mecanismul de traumatizare
• Tragerea
• Formarea orificiului de intrare
• Traumele interne
• Formarea orificiului de ieșire(de regula mai mare ca cel de intrare)
 Traume produse de glonț
• Acţiune contuzivă asupra ţesuturilor.
• Dacă trece prin organele cavitare care conţin lichid (stomacul umplut, vezica
urinară plină, cordul în diastolă etc.), sc produce acţiunca hidrodinamică
• Trecând prin oase, glonţul formează fracturi orificiale
• Penetrarea organelor interne
 Politraumatisme prin coliziune frontală

Mecanismul de traumatizare
• Decelerare bruscă
• Lovire directă frontală şi laterală
• Contralovitură
• Lovire directă posterioară în sens invers la revenirea pe scaun
Factorii protectivi
• Elementele de rezistenţă ale structurii
• Materialele care absorb mari cantităţi de energie
• Centura de siguranţă
• Airbagurile
 Complexul lezional (coliziune frontală)
Șoferul
• TCC sever, deschis, frontoparietal stâng (obişnuit)
• Traumatism facial grav - fracturi complexe, disjuncţii craniofaciale şi deschideri
de sinusuri
• Leziuni majore cervicale - fracturi complexe cu deplasare sau instabile şi /sau
luxaţii (a)mielice
• Acestea sunt responsabile de majoritatea morţilor imediate şi de o mare parte
a ,,morţilor evitabile
 Complexul lezional (coliziune frontală)
Șoferul
• Leziuni axonale difuze cerebrale de contralovitură
• Contuzii cerebrale occipitale - impact direct post.
• Fracturi ale coloanei vertebrale T10 – L2 (tasări)
• Traumatism forte toraco - abdominal - lovire directă de volan
sau de reperele laterale stânga
• Leziuni viscerale intratoracice /intraabdominale - decelerare,
hiperpresiune bruscă sau complicarea leziunilor parietale
• Fracturi complexe ale jumătăţii inferioare a ambelor gambe
sau la nivel maleolar
• Leziuni de genunchi, bazin (tip fractură – luxaţie )
• Fracturi de femur în 1/3 medie
• Leziuni ale membrului superior stâng
 Complexul lezional (coliziune frontală)
Pasagerul din dreapta
• Traumatismele toracoabdominale prin lovire directă mult reduse
(absenţa volanului)
• Leziunile gambelor şi fractura – luxaţie de bazin mai rare
• Fracturile de 1/3 medie femur şi arc anterolateral stâng al bazinului
sunt mai frecvente
• Traumatismele craniocervicofaciale sunt mai grave
• Rata de ejectare – mult mai mare - impact secundar
• Frecvent este încarcerat
 Complexul lezional (coliziune frontală)
Pasagerul din spate

• Leziunile membrelor inferioare diminuate (absenţa

reperelor dure pe traiectorie)
• Gravitatea mai redusă a traumatismelor faciale -
mai ales dacă este fixat cu centuri
• Copilul - cea mai mare rată de ejectare dintre toţi
pasagerii dacă nu este fixat
• Leziunile sunt situate la nivel anterolateral al
corpului pe partea pe care se află reperele maşinii
 Politraumatisme prin coliziune laterală
Mecanismul de traumatizare
• Lovire directă la nivelul unui hemicorp – doar la pacientul de pe partea
impactului
• Hiperflexie laterală a coloanei spre partea lovită
• Revenire şi flexie laterală de partea opusă +/-rotaţie
• Lovire secundară opusă zonei de impact
Compelxul lezional
• TCC temporoparietal sever de partea impactului
• TCC controlateral impactului prin lovire secundară
• Leziuni de impact - claviculă, umăr, braţ, antebraţ,
hemitorace( fracturi costale, volete anterolaterale)
• Traumatism forte de bazin (fracturi de aripă iliacă sau
arc ischiopubian)
• Leziuni de coloană cervicală prin hiperflexie –
extensie laterală şi rotaţie
Primul ajutor pentru pacientul traumatizat

• Evaluarea şi managementul unui traumatizat la locul incidentului va inceape cu examenul primar.(AcBCDE)

Examenul primar a pacientului critic traumatizat are drept scop:
• Evaluarea şi managementul stărilor urgente
• Stabilizarea şi transportarea pacientului la unitatea sanitară

Evaluarea zonei incidentului

Pentru evitarea factorilor de risc(vizibili, invizibili)

• Veți mai determina:

Mecanismul traumatismului
Necesitatea degajării pacientului
Necesitatea unui triaj
Necesitate în ajutor medical
Pasul următor
Aprecierea stării de conștiență după scala AVPU:

Inconștient Conștient

Puls și respirație prezentă Puls și respirație absentă • Controlul hemoragiei

• Profilaxia leziunilor cerebrale
• Poziţie laterală de • AcBCDE secundare
siguranţă.
• Dezobstrucţia căilor • Pansament (la necesitate)
aeriene • Supravegherea victimei
• Chemaţi ambulanţa
• Supraveghem
accidentatul
A-(Airway)
Căi aeriene şi stabilizarea manuală a regiunii cervicale
(permiabilitatea căilor aeriene)

Dubla Manevră Esmarch-Heiberg Tripla manevră Safar

(suspiciune de traumă cervicală)

• Subluxaţia anterioară a mandibulei • hiperextensia capului;

• Rivizia cavităţii bucale, aspirarea şi • Subluxaţia anterioară a mandibulei
înlăturarea corpurilor străine • Rivizia cavităţii bucale, aspirarea
(toaleta cavitatii bucale) şi înlăturarea
corpurilor străine

Dacă obstrucţia de cale aeriană cu risc vital persistă, în pofida aplicării corecte a manevrei de
subluxare sau de ridicare a mandibulei, se poate asocia un grad mic de extensie a capului până la
deschiderea căii aeriene; explicaţia acestei asocieri este că stabilirea unei căi aeriene patente este un
obiectiv mult mai important decât grija pentru o potenţială leziune de coloană cervicală.Fixarea şi
imobilizarea manuală a regiunii cervicale în poziţie neutră în timpul examenului şi restabilirii
permeabilităţii căilor aeriene.
B-(Breathing)
Determinaţi prezenţa respirației
(nu mai mult de 10 sec)(Priviți,Ascultați,Simțiți)

Respirație adecvată Respirația neadecvată

• Frecvența normală
• Ritmul:Regulat • Mişcările pieptului sunt minimale, absente, sau inegale.
• Calitatea:sunete respiratorii • Respirație abdominală
prezente si egal-bilaterale • Nu se simte sau nu se aude mişcarea aerului
• Sunt prezente sunetele patologice

Situații cu risc vital

Evaluare

Pneumotoracele deschis Voletul costal • Dezgolirea gâtului şi cutiei toracice

• Determinarea frecvenţei şi amplitudinei mişcărilor
Voletul este desolidarizat de peretele toracic • Inspecţia şi palparea pentru depistarea devierii de trahee
Pneumotorax compresiv (sufocant) • Percuţia şi identificarea zonelor de matitate şi hipersonoritate
Apare respirația paradoxală
• Auscultarea bilaterală
Aplicarea pansamentului ocluziv în trei laturi
• Înfundarea voletului costal si mentinerea in
aceasta pozitie (la locul accidentului)
• Imobilizarea voletului costal
C-(Circulation)
Circulaţia şi controlul hemoragiei

• Identificarea hemoragiei externe Evaluarea pielii

• Puls - calitatea, frecvenţa • lojele unghiilor
Evaluarea aproximativă a hipovolemiei :
• Prezenţa pulsului • Indicele de şoc M. Allgower • buzele
• Coloraţia tegumentelor şi mucoaselor • membranele mucoase ce se
• Pulsul capilar localizează de-a lungul pleoapelor
• Monitorizarea TA ochiului.

Evaluarea perfuziei tisulare (reumplerea capilară)

• Apăsaţi fie pe faţa dorsală a (lojei unghiale) piciorului sau a mâinii
cu degetul mare. Când înlăturaţi degetul, pielea normală va arăta o
zonă de paloare, întorcându-se la culoarea normală în 2 secunde.
Menagement
• degajare cu multă precauţie
• aşezarea victimei in pozitie de repaus cu segmentul sangerand in poztitie
ridicata
• hemostaza provizorie
• imobilizarea provizorie a fracturii în caz de necesitate
• comfort termic şi poziţional
D-Examenul mini neurologic
• Nivelul constientei
• Dimensiunile pupilelor si reactivitatea lor
• Deficit motor lateralizat

Evaluarea stării de conştiinţă:

• Alert – Conştient
Starea pupilelor
• Verbal – Răspunde la stimuli verbali
(egale si sa-si modifice dimensiunea
• Durere – Răspunde la stimuli durerii
simultan)
• Inconştient – Nu răspunde la orice stimul

Deficit motor lateralizat

(evaluarea sensibilitatii si capacitatii de miscare a membrelor
Management superioare si inferioare)
Controlul hemoragiei
Profilaxia leziunilor cerebrale secundare
Pansament (la necesitate)
 Bibliografie
1. https://library.usmf.md/sites/default/files/2018-10/37.pdf
2. MANUAL_Primul_ajutor_calificat.pdf
3. https://urgente.usmf.md/sites/default/files/inline-files/EVALUAREA.pdf
4. https://www.sjagiurgiu.ro/doc/Curs-de-asistenta-medicala-de-urgenta-a-pacientului-traumatizat.pdf
5. https://recuperare-medicala.ro/articole-medicale/traumatisme-survenite-in-urma-accidentelor-rutiere/
6. https://ru.scribd.com/presentation/396403936/trauma-auto-si-precipitarea-medicina-legala
7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4317275/
8. https://www.igma.ru/attachments/article/1896/Ognestrel.pdf