9 Le PDF

INRIJIREA PACIENTULUI
POLITRAUMATIZAT
CENTRUL DE FORMARE AL
S.A.J.CLUJ
DEFINITIE
TRAUMATISM
 TRAUMATISM= ANSAMBLU DE
TULBURARI FIZICE SI
PSIHICE PROVOCATE
DE O VIOLENTA
EXTERIOARA .
EVALUAREA SCENEI
ACCIDENTULUI
MECANISMELE TRAUMEI
1
MECANISMELE TRAUMEI
 Definire: derularea şi combinarea acţiunii diferitelor
tipuri de agenţi vulneranţi asupra organismului în
diversele tipuri de accidente
 Foarte diferite la diferitele victime provenite din
acelaşi accident
 Condiţionate multifactorial
 Deduse din corecta precizare a elementelor
particulare ale scenei accidentului
2
POLITRAUMATISMELE PRIN
PRECIPITARE – MECANISMELE
TRAUMEI
SECVENŢIALITATEA
EVENIMENTELOR MECANICE
 Lovirea directă (impactul cu solul)

 Compresiunea axială (postimpact)
 Decelerarea
 Contralovitura
3
PRECIPITARE – COMPLEX LEZIONAL
CĂDEREA DE LA ÎNĂLŢIME CU IMPACT ÎN

PICIOARE
 Fracturi ale membrelor inferioare
 Fracturi de bazin
 Fracturi de tip tasare şi/sau luxaţii ale coloanei
vertebrale C7 – T1 şi T10 – L2 mielice sau nu
 Leziuni ale diafragmului /ficat, splină, mezenter
 Leziuni intracraniene de tip contuzie
4
PRECIPITARE – COMPLEX
LEZIONAL
CĂDEREA DE LA ÎNĂLŢIME CU IMPACT

PE CAP
 TCC grave, deschise (leziuni axonale difuze gr. III
- IV)
 Traumatisme faciale complexe
 Leziuni ale coloanei cervicale
 Leziuni ale membrelor superioare, claviculelor,
toracelui - nespecifice
5
PRECIPITARE – COMPLEX
LEZIONAL
CĂDEREA DE LA ÎNĂLŢIME CU IMPACT

LATERAL
 Leziuni externe de impact în zona de contact cu solul:
cranio - cervico - faciale, membre superioare, fracturi
costale, claviculă, bazin
 Leziuni de decelerare şi contralovitură ale viscerelor
parenchimatoase toracice, abdominale,
 retroperitoneale
6
PIETONUL LOVIT DE MAŞINĂ -
MECANISMELE TRAUMEI
SECVENŢIALITATEA
 Lovire directă
 Proiectare peste vehicul sau lateral
 Impact secundar cu solul (alte obiecte de pe
traiectorie - accident secundar)
7
COMPLEX LEZIONAL
ADULTUL LOVIT DE MAŞINĂ

 Leziuni de lovire directă la nivelul gambei, coapsei şi
bazinului
 Leziuni controlaterale de lovire secundară cranio –
cerebrale, cervico - faciale complexe şi toracice
 Leziuni viscerale intraabdominale şi intratoracice
prin contralovitură şi hiperpresiune
8
COMPLEX LEZIONAL
COPILUL LOVIT DE MAŞINĂ

 Cele prezentate la adult la care se adaugă:
 TCC, faciale, cervicale severe şi toraco - abdominale
prin lovitură directă
 Leziuni de zdrobire - trecerea uneia sau mai multor
roţi ale vehiculului peste corpul victimei (centrul de
greutate al copilului se situează de obicei sub nivelul
capotei autovehiculelor)
10
MOTOCICLISTUL /BICICLISTUL
EJECTAT - MECANISMELE
TRAUMEI
SECVENŢIALITATEA
 Decelerare bruscă dar relativ puţin importantă (aceşti

pacienţi nu sunt fixaţi în vehiculele lor)
 Ejectare
 Lovire directă (de sol /alte repere fizice din decor)
cu impact pe cap şi flexie - extensie - compresiune
brutală a coloanei cervicale 13
EJECTAT - COMPLEX
LEZIONAL
MOTOCICLISTUL EJECTAT
 Leziuni majore ale coloanei cervicale, mielice –

cauza principala de deces imediat al acestora
 Fractură bilaterală de femur
 Alte leziuni sunt nespecifice şi relativ rare
14
EJECTAT - COMPLEX
LEZIONAL
BICICLISTUL EJECTAT
 Traumatism cranio – cervico - facial postimpact

 Contuzie toracică
 Contuzia abdominală - percutarea ghidonului în
momentul ieşirii de pe vehicul cu leziuni viscerale
parenchimatoase, cavitare (intestin subţire) sau
combinate (contuzii duodeno - pancreatice)
17
POLITRAUMATISME INDUSE DE BLAST -
MECANISMELE TRAUMEI
SECVENŢIALITATEA
 Decompresiune bruscă în momentul exploziei

 Unda de compresiune (unda de şoc)
 Trauma secundară (proiectarea pe suprafaţa corpului
a obiectelor transportate de unda de şoc şi
proiectarea corpului pe diferite planuri din jur)
 Trauma asociată – arsuri- mai ales ale căilor aeriene
18
POLITRAUMATISME INDUSE DE
BLAST - COMPLEX LEZIONAL
 Explozii şi dilacerări ale organelor interne supuse

variaţiilor de presiune ale undelor de explozie: căi
aeriene, plămâni, stomac, duoden, vase mari
 Arsuri de căi aeriene
 Leziuni produse prin lovire directă (craniofaciale,
torace, membre)
 Leziuni cerebrale difuze de contralovitură
19
POLITRAUMATISMUL PRIN
COLIZIUNE FRONTALĂ –
MECANISMUL TRAUMEI
SECVENŢIALITATEA
 Decelerare bruscă
 Lovire directă frontală şi laterală
 Contralovitură
 Lovire directă posterioară în sens invers la
revenirea pe scaun
20
FACTORI PROTECTIVI
 Elementele de rezistenţă ale structurii

 Materialele care absorb mari cantităţi de energie
 Centura de siguranţă
 Airbagurile
21
COMPLEX LEZIONAL
ŞOFERUL
 TCC sever, deschis, frontoparietal stâng (obişnuit)
 Traumatism facial grav - fracturi complexe, disjuncţii
craniofaciale şi deschideri de sinusuri
 Leziuni majore cervicale - fracturi complexe cu
deplasare sau instabile şi /sau luxaţii (a)mielice
 Acestea sunt responsabile de majoritatea morţilor
imediate şi de o mare parte a ,,morţilor evitabile”
22
COMPLEX LEZIONAL
ŞOFERUL
 Leziuni axonale difuze cerebrale de contralovitură
 Contuzii cerebrale occipitale - impact direct post.
 Fracturi ale coloanei vertebrale T10 – L2 (tasări)
 Traumatism forte toraco - abdominal - lovire directă
de volan sau de reperele laterale stânga
 Leziuni viscerale intratoracice /intraabdominale -
decelerare, hiperpresiune bruscă sau complicarea
leziunilor parietale
28
29
COMPLEX LEZIONAL
ŞOFERUL
 Fracturi complexe ale jumătăţii inferioare a ambelor
gambe sau la nivel maleolar
 Leziuni de genunchi, bazin (tip fractură – luxaţie )
 Fracturi de femur în 1/3 medie
 Leziuni ale membrului superior stâng
33
POLITRAUMATISMUL PRIN COLIZIUNE
FRONTALĂ –COMPLEX LEZIONAL
 Centura de siguranţă limitează excursia anterioară a

corpului – scade leziunile de impact frontal
 Amplifică leziunile interne de decelerare
 Airbagul limitează şi leziunile de decelerare
 Creşte relativ procentul leziunilor faciale şi scade
gravitatea lor
 Frecvent şoferul accidentat este încarcerat
35
COLIZIUNE FRONTALĂ –COMPLEX
LEZIONAL
PASAGERUL DIN DREAPTA

 Traumatismele toracoabdominale prin lovire directă
mult reduse (absenţa volanului)
 Leziunile gambelor şi fractura – luxaţie de bazin mai
rare
 Fracturile de 1/3 medie femur şi arc anterolateral
stâng al bazinului sunt mai frecvente
 Traumatismele craniocervicofaciale sunt mai grave
 Rata de ejectare – mult mai mare - impact secundar
 Frecvent este încarcerat
38
COLIZIUNE FRONTALĂ –COMPLEX
LEZIONAL
PASAGERUL DIN SPATE
 Leziunile membrelor inferioare diminuate (absenţa
reperelor dure pe traiectorie)
 Gravitatea mai redusă a traumatismelor faciale - mai
ales dacă este fixat cu centuri
 Copilul - cea mai mare rată de ejectare dintre toţi
pasagerii dacă nu este fixat
 Leziunile sunt situate la nivel anterolateral al corpului
pe partea pe care se află reperele maşinii
39
POLITRAUMATISMELE PRIN COLIZIUNE
LATERALĂ – MECANISMUL TRAUMEI
SECVENŢIALITATEA
 Lovire directă la nivelul unui hemicorp – doar la
pacientul de pe partea impactului
 Hiperflexie laterală a coloanei spre partea lovită
 Revenire şi flexie laterală de partea opusă +/-
rotaţie
 Lovire secundară opusă zonei de impact
40
COLIZIUNE LATERALĂ –
COMPLEX LEZIONAL
 TCC temporoparietal sever de partea impactului
 TCC controlateral impactului prin lovire secundară
 Leziuni de impact - claviculă, umăr, braţ, antebraţ,
hemitorace( fracturi costale, volete anterolaterale)
 Traumatism forte de bazin (fracturi de aripă iliacă
sau arc ischiopubian)
 Leziuni de coloană cervicală prin hiperflexie –
extensie laterală şi rotaţie
41
POLITRAUMATISME PRIN
ROSTOGOLIRE - MECANISMELE
TRAUMEI
 Se realizează simultan coliziuni frontale şi laterale,
repetate, pentru toţi pasagerii
 Răsturnarea periclitează toate leziunile cu oarecare
grad de instabilitate
 Se combină mişcări haotice, violente
 Condiţii de ,,forfecare”, compresiune, smulgere,
decelerare, lovire în toate planurile, contralovitură
44
POLITRAUMATISME PRIN
ROSTOGOLIRE – COMPLEX
LEZIONAL
 Polimorfism lezional al cărui specific este acela că

nici o leziune nu este strict specifică
 Complexitate şi gravitate extremă
 Nu există o leziune exclusă din acest tablou clinic
 Încarcerarea este regula
45
EJECTARE – MECANISMUL
TRAUMEI
PARTICULARITĂŢI
 Momentul ejectării (înainte de impact sau imediat

postimpact)
 Viteza corpului
 Obstacolele intermediare percutate pe traiectorie
46
EJECTARE –COMPLEX
LEZIONAL
 Leziuni de impact primar corespunzătoare locului

ocupat în vehicul
 Leziuni de impact secundar cu solul
 Frecvent deces instantaneu
47
ÎNCARCERAREA
 Condiţie gravă supraadăugată frecvent
 Complică intervenţia medicală (accesul la
victimă, confortul de lucru, opţiunile, timpii de
intervenţie)
 Impune metode şi mijloace speciale de
satisfacere a principiilor de lucru obligatorii în
traumă
 Tehnici particularizate de extricare pentru
fiecare tip de accidentat în parte, conforme cu
specificul leziunilor 48
PRINCIPIU DE LUCRU
 INTERVENTIA IN CAZURILE DE
TRAUMA ESTE O ACTIUNE
COMPLEXA, INTERDISCIPLINARA,
SECVENTIALA, STANDARDIZATA SI
INTEGRATA
49
IMPORTANT
 SIGURANTA ECHIPELOR DE INTERVENTIE:
- protectia zonei, devierea traficului
- semnalizarea si delimitarea perimetrului de lucru
- depistarea si combaterea riscurilor evolutive si
potentiale
NU VA ASUMATI RISCURI SUPLIMENTARE
50
IMPORTANT
 EVALUAREA SCENEI ACCIDENTULUI
- treceti in revista, rapid, in 2-3 min, intreaga
scena a accidentului, de la centru spre periferie
 TRIAJUL TUTUROR VICTIMELOR
 APRECIEREA SI SOLICITAREA
NECESARULUI DE AJUTOR
SUPLIMENTAR
51
IMPORTANT
 RETINETI DATE DESPRE:
- tipul accidentului, mecanismul de producere,
mecanica principala, pozitia vehiculelor implicate,
deformarile interioare ale habitaclului, prezenta in
pozitie a centurilor de siguranta, prezenta airbagurilor,
incarcerare, ejectare,
- conditii de mediu (hipotermie)
- prezenta unui decedat la locul accidentului
- consistenta mediului de impact
52
CONCLUZII
Tehnică de lucru în echipă
Evaluare Orientarea,
iniţială ierarhizarea,standardizarea Evaluare primară şi
corectă a omogenitatea, continuitatea secundară corectă
scenei MANAGEMENTULUI
Fundamentare teoretică
53
54
Mobilizarea victimelor
S.A.J. TIMIS
 Există numeroase metode prin care o victimă poate fi mobilizată
 Metoda aleasă este în funcţie de:

- localizarea
- leziunile
- înălţimea şi greutatea victimei
- distanţa necesară de parcurs
- numărul persoanelor care vor efectua mobilizarea
- echipamentul disponibil
- momentul
Principii generale de respectat:

1. A nu înrăutăţi starea pacientului
2. Mobilizaţi victima doar când este necesar
3. Imobilizaţi corpul victimei ca un întreg
4. Alegeţi medoda cea mai potrivită situaţiei astfel încât
să fiţi în siguranţă
5. Dacă sunt mai mulţi salvatori mobilizarea victimei se
efectuează la comanda unui singur salvator (în
general cel care se află la capul victimei)
Recomandări:
1. Întârziaţi mobilizarea, atunci când este posibil, până
la sosirea ajutoarelor
2. Înainte de mobilizare efectuaţi manevrele de prim
ajutor necesare, exceptând situaţiile de mediu nesigur
3. Să nu păşiţi deasupra victimei
4. Explicaţi victimei fiecare manevră pe care o veţi
efectua
Indiferent de metoda aleasă respectaţi următoarele:
 Cunoaşteţi-vă capacităţile fizice

 Menţineţi-vă echilibrul în permanenţă
 Picioarele să aibă în permanenţă un contact ferm cu
solul
 Ridicaţi sau coborâţi un pacient folosind forţa
muşchilor picioarelor şi nu a spatelui. Ţineţi spatele
drept
 Ţineţi braţele cât mai aproape de corp
 Mişcaţi victima atât cât este necesar
Mobilizarea de urgenţă a victimei
 Pericol de foc, explozie, colabarea unor structuri
 Prezenţa materialelor şi substanţelor periculoase
 Locul incidentului nu poate fi securizat
 Este imposibil accesul la alte victime care necesită
asistenţă medicală de urgenţă
 Pacientul este în stop cardio-respirator şi în poziţia
găsită suntem în imposibilitatea de a începe
manevrele de resuscitare
Sprijinirea unei victime conştiente

Transportul în braţe de un singur salvator

Transportul prin ridicarea victimei pe

spatele salvatorului
Transportul prin ridicarea victimei pe spatele
salvatorului
Transportul prin ridicarea victimei pe spatele
salvatorului
Transportul prin ridicarea victimei pe spatele salvatorului
Transportul prin ridicarea victimei pe spatele salvatorului
Mobilizarea apucând de haine

 Cea mai simplă metodă
 Greutatea victimei este mai mare decât a
salvatorului
 Atenţie la cravate, nasturi încheiaţi
Mobilizarea cu ajutorul păturilor
• Victima este îmbrăcată sumar
• Folosit când greutatea victimei este mai mare
decât a salvatorului
Metoda praştiei
• Pot fi folosite cravate, frânghii

Mobilizarea prin apucarea de braţe
Mobilizarea prin metoda “pompierului”
Transportul efectuat de doi salvatori
Transferul pacientului din pat pe targa ambulanţei

Transferul pacientului din pat pe targa ambulanţei
Întrebări???
Mobilizarea victimelor în
situaţii de urgenţă
 CENTRUL DE FORMARE AL S.A.J.CLUJ

Extragerea victimei din autoturismul accidentat
 Înainte de a începe degajarea victimei se
verifică să nu fie prinse picioarele pacientului
de pedale, se desface centura de siguranţă.
 Salvatorul introduce o mână sub braţul
victimei şi menţine capul în ax,
 cealaltă mână se introduce prin spatele
victimei, se agaţă de cureaua victimei şi cu
mişcări uşoare se încearcă scoaterea ei din
autoturism, având permanent grijă de
menţinerea capului imobilizat de umărul
salvatorului
Întrebări?
MANAGEMENTUL PRECOCE AL
PACIENTILOR TRAUMATIZATI
TRAUMA –principala cauza de deces in primele 4
decenii de viata.
 managementul precoce corect are ca scop :
-cresterea semnificativa a cazurilor recuperate dupa trauma.
 IMPORTANT! In trauma:
• prima ora este de ,, aur”
• primele 10 minute de ,,platina”
LEZIUNI CU RISC VITAL ALE PACIENTULUI
TRAUMATIZAT
 1. OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE –
- Este ucigasul numarul unu in trauma
( pozitia capului, sange ,corpi straini)
 2. ABSENTA RESPIRATIEI:
- leziuni pulmonare,
- pneumo/hemotorace
 3. ABSENTA CIRCULATIEI:
- hemoragii, leziuni ale inimi,aritmii;
 4. PROCESE EXPANSIVE INTRACRANIENE
IMPORTANT !
• Asistenţa medicala care se acorda
traumatizatului major difera de cea care se acorda
pacientului stabil din punct de vedere medical .
• ASISTENŢA MEDICALA A TRAUMATIZATULUI
MAJOR SE VA BAZA PE :
Examinare primara( ABCDE)
( + Examinare secundara)
• ASISTENTA MEDICALA A TRAUMATIZATULUI

STABIL DIN PUNCT DE VEDERE MEDICAL VA
INCEPE CU EXAMINAREA PRIMARA URMATA DE
EXAMINAREA SECUNDARA
EVALUAREA PRIMARA - Obiective
• Identificarea si tratarea leziunilor care pun

viata in pericol imediat
• Inceperea manevrelor de resuscitare daca

este necesar;
• Triaj corespunzator in cazurile cu multiple victime

EVALUAREA PRIMARA - ETAPE
• A – eliberarea cailor aeriene

• B – respiratia
• C – circulatia
• D - statusul neurologic
• E – expunere la factorii de mediu
De foarte multe ori D si E fac parte din examinarea secundara
IMPORTANT !
Inainte de A, B, C, D, E:
- ASIGURAM ZONA !
- ATENTIE – CAP ( ax--> cap->
–> gat -> trunchi)=montare
-guler cervical
A. Eliberarea cailor aeriene
ATENTIE LA COLOANA CERVICALA !
-( NU !!! –HIPEREXTENSIA - CAPULUI)
 PACIENT CONSTIENT:
a. cai aeriene libere -> O2
b. Cai aeriene obstruate-> subluxatia de
mandibula, indepartarea corpilor straini, in
paralel cu adm de O2.
Eliberarea cailor aeriene (cont.)
PACIENT INCONSTIENT-
+ manevra Heimlich
B. RESPIRATIA
• 1 RESPIRA NORMAL = > O2.
• 2 DETRESA- RERSPIRATORIE => aspiram,

ventilam pe balon
cu masca
• 3 PACIENT NU RESPIRA :=>

-ajutam la I.O.T.
-ventilaţie pacient intubat (10-12- ventilaţii/min.)
C. CIRCULATIA
• Monitorizarea pacientului: (T.A.,PULS,Spo2,TEMPERATURA)
• Circulatie prezenta: => -ajutam la montarea perfuziei
• Circulatie absenta: (puls absent la a. carotida)=>

-RESUSCITARE CARDIO-PULMONARA-
(compresiuni toracice/ventilatii- monitorizare, I.O.T.)
C. CIRCULATIA
• ATENTIE !!!
- CAUTATI- HEMORAGII
-> externe =>hemostaza
-> interne =>ajutor la montare linie venoasa
Examinarea secundara
CONSIDERATII FINALE
• Se va efectua toaleta, pansamentul,plagilor,

imobilizarea fracturilor
ATENTIE!!!
-Nu se vor extrage corpurile penetrante!
• Se va ajuta medicul la efectuarea ECG in 12
derivatii in caz de hipotensiune, traumatism
toracic major, durere toracica
Examinarea secundara
CONSIDERATII FINALE( continuare)
• Terapia va fi in functie de leziunile depistate la

evaluarea primara si secundara
• Dupa examinare, terapie si imobilizare -

pacientul se transporta de urgenta intr-o unitate
spitaliceasca cu specific de trauma.
• Protectie termica !!!

ŞOCUL
S.A.J.CLUJ
ŞOCUL
 Definiţii:
– Perfuzia organelor şi oxigenarea

ţesuturilor sunt neadecvate
– Circulaţie neadaptată nevoilor

metabolice
TIPURI DE ŞOC
 Hemoragic: cel mai frecvent la pacienţii traumatizaţi
 Hipovolemic: prin vărsături, diaree, etc.
 Anafilactic:
 “Obstructiv”-in tromboembolism pulmonar, tamponadă cardiacă, pneumotorax
sufocant
 Cardiogen: in: IMA, contuzie miocardică
 Neurogen
 Toxicoseptic
ŞOCUL
PRINCIPII DE TRATAMENT
 La un pacient traumatizat aflat în

şoc întotdeauna se tratează mai
întâi şocul hemoragic
SIMPTOME GENERALE
 Slăbiciune
 Vertij
 Greţuri
 Senzaţie de “moarte” iminentă
SEMNE GENERALE
 Stare de conştienţă alterată sau confuzie

 Tegumente reci şi umede, cenuşii
 Transpiraţii
 Tahicardie
 Tahipnee
 Hipotensiune
 Oligurie
ŞOCUL HEMORAGIC
 Definiţia hemoragiei:
-Revarsarea de sange in afara sistemului vascular
 Volemia normală:
– adulţi: 7 % din greutatea ideală (aprox. 5 l / 70 kgc)
– copii: 8 % din greutatea ideală (aprox. 80 mL / kgc)
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR
 1.Dupa tipul vasului:
a. -arteriale- sange rosu deschis cu caracter
pulsatil-in cantitate mare.
b.-venoase- sange rosu inchis –cu caracter

continuu.
c.-capilare- sange rosu-aspect difuz la

suprafata
d.-mixte - se impletesc cele trei aspecte

CLASIFICARE
 2. Dupa momentul aparitiei:
a.—primitiva - imediat dupa traumatism
b.-secundara - la distanta de traumatism,sau

dupa infectii severe
 3. Dupa cauza :
a.- traumatice- dupa un traumatism-
interventie chirurgicala
b.-netraumatice-de cauza medicala(sindrom

hemoragipar,hepatopatii)
CLASIFICARE
 4.-Dupa durata si ritmul sangerarii:
a.-acute- produse in timp scurt- indiferent de
cantitate
b.-cronice-pierderi mici si repetate
 5.-Dupa cantitate:
a.-mici - -sub-750 ml.
b.-mijlocii- 750-1500ml.
c.-mari- -peste 1500 ml.
d.-cataclismice-peste 2500ml.
CLASIFICARE
 Dupa locul unde se produc
a.-externe- sangerare in afara organismului,
ritmul si cantitatea se pot aprecia
usor.
b.-interna-neexteriorizata- se produce intr-o

cavitate seroasa (hemoperitoneu,
hemotorax,hemartroza,hematoame.)
CLASIFICARE
 Dupa locul unde se produce:
c.-interna exteriorizata-cand hemoragia se
produce intr-un organ cavitar iar sangele
se elimina pe caile de comunicare
naturale cu exteriorul ale org. respectiv.
-Epistaxis-exteriorizare la nivelul cavitatii nazale
-Hemoptizie-sangerare de origine pulmonara cu
exteriorizare la nivelul cailor aeriene
superioare.
-Hematemeza-exteriorizare prin varsatura
-Rectoragie- sange rosu pri scaun->hemoragie
digestiva joasa.
CLASIFICARE
-Melena-emisia de fecale colorate in negru cu
aspect de ,,pacura’’ ->H.D.S.
-Hematuria-hemoragie de la nivelul
rinichilor,tractului urinar ,eliminata
prin urina.
-Metroragia-hemoragie uterina.
HEMORAGIA STADIUL I
 Pierdere: < 750 ml

 Pierd. % volemie: 0 - 15
 Simptome SNC: uşor anxios
 TA sistolică: normală
 TA diastolică: normală
 Respiraţii: 14 - 20 / min.
 Puls: < 100
 Diureză (ml/oră):  30
 Tratament: cristaloide (3:1) IV
HEMORAGIA STADIUL II
 Pierdere: 750 - 1500 ml

 Simptome SNC: moderat anxios
 TA sistolică: normală
 TA diastolică: crescută
 Respiraţii: 20 - 30 / min
 Puls: > 100
 Diureză: 20 - 30 ml / oră
 Tratament: cristaloide; eventual sânge
HEMORAGIA STADIUL III
 Pierdere: 1500 - 2000 ml

 Simptome SNC: anxios, confuz
 TA sistolică: scăzută
 TA diastolică: scăzută
 Respiraţii: 30 - 40 / min
 Puls: > 120
 Diureză: 5 - 15 mL / oră
 Tratament: cristaloide; sânge
HEMORAGIA STADIUL IV
 Pierdere: > 2000 ml

 Pierd. % volemie: > 40 %
 Simptome SNC: letargie, comă
 TA sistolică: prăbuşită
 TA diastolica: prăbuşită
 Respiraţii: > 40 / min.
 Puls: > 140
 Diureză: neglijabilă
 Tratament: lichide în jet, transfuzie intervenţie
chirurgicală
VARIAŢII ALE MANIFESTĂRILOR ÎN
CELE PATRU STADII DE ŞOC:
 Unii adulţi, în special cei tineri, în stadiile II sau III

de şoc pot prezenta puls normal sau chiar
bradicardie
 Copiii pot rămâne în faza de şoc “compensat”

până aproape de stadiul preterminal IV
CONDUITA DE URGENTA
 A Căile aeriene
 B Respiraţia
-Oxigenare
-Ventilaţie
 C Circulaţia
-Oprirea hemoragiei externe
-Ajutor la montarea -liniei venoase
PROTECTIE TERMICA –TRANSPORT DE

URGENTA LA SPITAL IN POZITIE ADECVATA
TRANSPORTUL PACIENTULUI AFLAT
IN SOC HIPOVOLEMIC
TRANSPORTUL PACIENTULUI AFLAT IN
SOC HIPOVOLEMIC
PIERDERI OCULTE DE SÂNGE ÎN
CAZUL FRACTURILOR (ml)
Fracturi închise de membru inferior 500 -1000

Fracturi închise de femur 500 -2500
Fracturi deschise de femur 1000 - >2500
Fracturi închise de braţ 500 -750
Fracturi închise de coloană vertebrală 500 -1500
Fracturi pelviene închise 1000 - 3000
Fracturi pelviene deschise > 2500
REZUMAT
 Începe tratamentul şocului în
timpul evaluării primare
 Evaluează pierderea volemică iniţială

 Evaluează tipul de şoc
 Reevaluează frecvent răspunsul la tratament
 Şocul progresiv sau rebel la tratament poate necesita intervenţie
chirurgicală de urgenţă
TRAUMATISMELE
CRANIO-CEREBRALE
SIMPTOMATOLOGIE –CONDUITA DE URGENTA

EPIDEMIOLOGIE
Traumatismele cranio-cerebrale cauzează:
– 25-50% din decesele prin traumă in SUA
– 60% din decesele prin accidentele rutiere
– 2 mil. leziuni/400.000 internari/an
– Decese de 24-36 / 100.000 locuitori / an
– Mortalitate totală în centrele de traumă de 15-
40%
– Efecte întârziate sau prelungite (chiar in cazul
traumatismelor minore) :
-cefalee, pierderea memoriei
-disfuncţii de comportament, învăţământ,
psihice
TIPURILE DE LEZIUNI
 Plăgi
/ escoriaţii / contuzii ale
scalpului
 Fracturi craniene
 Leziuni cerebrale
CAUZELE DECESELOR ÎN TCC
 Exanguinarea externă
– rar, dar poate să apară în cazul unor leziuni majore ale
scalpului
 Depresie respiratorie / cardiacă

– datorită compresiei trunchiului cerebral
 Reducerea perfuziei cerebrale datorită HIC

NIVELUL DE CONŞTIENŢĂ
 Evaluarea nivelului de conştienţă este cel mai

important pas în examinarea pacientului cu TCC
 Orice scădere a nivelului de conştienţă poate

reprezenta o posibilă leziune cerebrală
 Alte cauze (adiţionale sau simultane) care duc la

alterarea stării de conştienţă:
-Hipoxia, alcoolul, drogurile, hipoglicemia, AVC, hipo-
sau hipertermia, CO.
SIMPTOMATOLOGIE
 Cefalee,ameteli
 Greturi/ varsaturi
 Somnolenta
 +/- Pierderea starii de constienta
 Semne de soc(TA-scazuta,tahicardie)
 Anizocorie
 Midriaza fixa unilaterala
 Obnubilare
 Coma
PACIENT CU ANIZOCORIE
INTERPRETAREA SEMNELOR VITALE
 Bradipneea
– Semn precoce de HIC
 Tulburările respiratorii nu trebuie să

ajungă să fie observate întrucât
pacientul trebuie intubat şi
hiperventilat precoce
 Temperatura pacientului trebuie monitorizată
deoarece hipertermia poate deteriora statusul
cerebral
FRACTURILE DE BAZĂ DE CRANIU
 Semne:
 IN FUNCTIE DE GRAVITATE:
 +/_ Pierderea starii de constienta
 Cefalee
 Greturi/varsaturi
 Somnolenta
 Obnubilare
 Coma
 Echimoze periorbitale (ochii de raton)
 Semnul Battle
 Scurgere LCR
 Otoragie
Semnul Battle
Ochi de raton
Hematoame periorbitale
 “Ochi de panda” –
sugestivi pentru
fractura de bază
de craniu
 Sondă de aspiraţie
gastrică introdusă
pe cale nazală –
manevră interzisă
CONDUITA DE URGENTA
 A- CAI AERIENE
 B- RESPIRATIE
 C- CIRCULATIE
 PROTECTIE TERMICA
 TRANSPORT URGENT LA SPITAL-(în
pozitie adecvata)
TRANSPORTUL
PACIENTULUI CU T.C.C.
TRAUMATISMELE
VERTEBRO - MEDULARE
• Coloana vertebrala -este o lunga coloana mediana
si posterioara, formata din suprapunerea celor
33-34 piese osoase vertebrale.
• Urmarita de sus in jos, vertebrele corespund:
gatului, toracelui, regiunii lombare si pelvisului.
Vertebrele poarta diferite denumiri imprumutate
de la regiunile respective.
• vertebrele cervicale C1-C7 (gat)
• vertebrele toracale T1-T12 (torace)
• vertebrele lombare L1-L5
• vertebrele sacrate 5 (sacru)
• vertebrele cocigiene 4-5 ( coccigele)
MADUVA SPINARII
LUNGIME 45 CM BARBATI SI
43 CM LA FEMEI, INCEPE LA
NIVELUL -VERTEBREI-C1 SI SE
INTINDE PANA LA VERTEBRA
LOMBARA-L2 .
Traumatismele vertebro - medulare
1% din totalitatea traumatismelor
5-7% din totalitatea traumatismelor ap. Locomotor
Cea mai frecv. Localizare toraco-lombar(T12,L1, L2)

si cevical.
Incidenta cea mai mare la barbatii intre 20-40 de

ani.
ATENTIE !!!
 Orice politraumatizat inconstient trebuie
considerat ca un posibil traumatism vertebro –
medular.
 Tulburarile neurovegetative sunt majore pentru

leziunile medulare superioare de C7.
 10 - 15 % din agravari survin dupa

manevre de ridicare.
ATENTIE!!!
 Traumatismele amielice
pot deveni mielice, printr-
un ajutor medical incorect
acordat.
ETIOLOGIE
 Accidente rutiere
 Cãderi de la înãlţime
 Accidente sportive
 Prin arme de foc/înjunghiere
Accidente casnice
 Manipulari vertebrale rau efectuate.
TRAUMATISMELE CERVICALE examenul clinic
Examenul clinic va pune în evidenţă:
– durere/sensibilitate
– deformãri
– edeme/echimoze
– spasm muscular
– poziţie anormalã a capului
– devierea traheei sau hematom
Clinica traumatismelor vertebro-
medulare cervicale
1. -tetraplegie si areflexie flasca

2. -respiratie diafragmatica
3. -capacitatea de flexie a antebratului fara
posibiltati de extensie in articulatia cotului
4. -sensibilitatea dureroasa pastrata mai sus de
clavicula si lipseste mai jos de cavicula
5. -hTA cu bradicardie fara hipovolemie
6. -Priapism
CONDUITA DE URMAT
 ASIGURAM ZONA
 MASURAM SI MONTAM GULERUL CERVICAL
 -A ;B ;C –UL TRAUMATIC
 Ridicarea accidentatului se efectueaza ,,in bloc” pe un
plan dur, imobilizarea bolnavului se efectueaza pe o saltea
vacum sau pe targa rigida.
 Oxigenoterapie pe masca.
 Ajutor pentru abord venos periferic.
 Protectie termica.
 Monitorizarea repetata a TA,puls, ECG, SpO2
IMOBILIZAREA
COLOANEI CERVICALE
DE CE?
 stabilizează focarul de fractură

 previne deteriorarea suplimentară
a măduvei spinării
 limitează durerea
CÂND?
o în timpul evaluării primare
12
IMOBILIZAREA
COLOANEI CERVICALE
CUM?
 imobilizare manuală
în axul fiziologic
 prin sistemul complet de

imobilizare în 3 puncte
 guler cervical
 dispozitiv imobilizare cap,
frunte şi menton
 targă de coloană BaxStrap
13
TEHNICA POZIŢIONĂRII
GULERULUI CERVICAL
1 2
3 4
14
CORECT
incorect
15
CARACTERISTICI
๏ guler cervical monobloc
 ajustabile - adult/copii
 neajustabile – marimi standard adult/copii
 deschidere traheală şi cervicală
๏ guler cervical din două bucăţi
 deschidere anterioară traheală
๏ dispozitivul de imobilizare a capului

 orificiu lateral
 acces la nas, gură şi urechi
๏ polietilenă cu protectie din spuma hipoalergică

๏ radiotransparente → Rx, CT, RMN
16
METODE DE
IMOBILIZARE A
COLOANEI
VERTEBRALE
๏ targa de coloană tip BaxStrap
 fibră de carbon
 suportă o greutate de 363 kg
 radiotransparentă
 compatibilă: Rx, CT, RMN
 14 mânere pentru transport
 12 locaşuri pentru fixarea centurilor
 flotantă
๏centuri fixare pacient
 complet textile
 textile + conectori metalici
 tip “păianjen” sau “în stea” 18
 25 % din decesele cauzate de traumă sunt datorate
traumatismelor toracice
 85 % sunt tratabile prin manevre simple
 Numai 15 % sau mai puţine necesită –

toracotomie(URG.)
 Mecanisme de producere:
 penetrare
 strivire
 blast
 inhalare (fum, apă, etc.)
 Leziunile traumatice toracice se împart în 3 grupe:
Rapid letale > recunoaştere şi tratament în

timpul examenului primar
 Potenţial letale > recunoaştere şi tratament în timpul -

examenului secundar
 De obicei neletale > tratament după examenul

secundar
 Reevaluarea pacientului pentru depistarea oricărei

modificări de simptomatologie
 Traumatismele toracice majore ,trebuie
descoperite la examinarea primară-
reprezentand pericol imediat pentru viata
pacientului
OBSTRUCŢIA CĂILOR AERIENE

PNEUMOTORACELE SUFOCANT
PNEUMOTORACELE DESCHIS
HEMOTORACELE MASIV
VOLETUL COSTAL
TAMPONADA CARDIACĂ
Apare dacă sunt fracturate  3 coaste
în 2 sau mai multe locuri.
Constă dintr-o arie “cu mişcări libere” a

peretelui toracic şi mişcări respiratorii
paradoxale a acesteia, contribuind la
instalarea insuficienţei respiratorii.
 DEFINITIE:
 REPREZINTA O COMPRESIUNE
ACUTA A CORDULUI DATORATA
UNUI EPANSAMENT LA NIVELUL
PERICARDULUI (INVELIS
INEXTENSIBIL)
 Se va face “blitz diagnostic” pe baza:
 -CATORVA DINTRE SEMNELE IMPORTANTE:
• scăderii efortului respirator sau a frecvenţei respiratorii <

12/min.
• cianozei
• retracţiei intercostale / sternale / subcostale
• respiraţiei zgomotoase (sforăit / gâlgâit / horcăit / stridor)
• agitaţiei sau obnubilării
o Tratament:
o oxigen cu debit mare
o manevre de deschidere a căilor aeriene
o aspiraţie
o cale aeriană orofaringiană sau nazofaringiană
o manevre invazive:intubaţie endotraheală
cricotiroidotomie cu ac sau chirurgicală
Protectie termica
o Toate aceste manevre se vor efectua în timpul
examinării primare
TRAUMATISMELE
ABDOMINALE
CENTRUL DE FORMARE AL S.A.J.CLUJ

TRAUMATISMUL ABDOMINAL
INCIDENŢĂ ŞI MORTALITATE
Incidenţa:
- accidente de motocicletă 7-20%
- cădere de la înălţime 5-15%
- războiul din Vietnam 7-14%
Mortalitatea:
- traumatisme abdominale închise 4-30%
- plăgi împuşcate 5-15 %
- plăgi înţepate 1-2%
Traumatism abdominal închis
Ruptură de splină
Leziune de pancreas
Leziune de intestin subţire
Plagă împuşcată abdominală
Orificiu de intrare
Leziune de intestin subţire
prin împuşcare
Plagă abdominală cu evisceraţie
Leziune renală
Leziune renală prin împuşcare
Orificiu de intrare
TRAUMATISMUL ABDOMINAL
CONDUITA DE URGENTA
Evaluaţi abdomenul ca pe o
posibilă sursă de şoc sau
hemoragie,posibila-asociere cu
trauma coloana vertebrala.
 IMOBILIZARE CONFORM PRINCIPIILOR TRAUMEI
 Monitorizarea pacientului
 Oxigenoterapie
 Ajutor montare linie venoasa
 Protectie termica
 Transportul de urgenta la spital
TRANSPORTUL PACIENTULUI CU TRAUMA
ABDOMINALA
TRAUMA PELVINA
CENTRU DE FORMARE AL S.A.J.CLUJ

TRAUMATISME
PELVIENE
Pelvis: cea mai importantă

porţiune a corpului
(foarte vascularizata-in trauma se pierde o
cantitate f.mare de sange)
Traumatismele pelviene
reprezintă adesea leziuni
multisistemice
FRACTURI PELVIENE
Mortalitate 6-19%
La cei ce dezvoltă hipotensiune
mortalitatea este de 40-
50%
 65% din decese sunt datorate

hemoragiilor
 30% din FIP sunt datorate
căderilor
Hemipelviectomie dreaptă
posttraumatică
Traumatism pelvian
Ruptură de perete abdominal
anterior
Fixator extern
Pelvic Sling Bandă de stabilizare
Dallas
URMĂRILE IMEDIATE ALE
TRAUMATISMELOR PELVIENE
Hemoragia masivă
Fracturi osoase pelviene
Leziuni vasculare (majore sau
minore)
Leziuni urologice
Rupturi sau perforaţii vaginale
sau intestinale
Leziuni neurologice
HEMORAGII MASIVE
 Cea mai importantă cauză de deces
în fracturile de pelvis (60-80%)
 50-60% din decese cauzate de
fracturile pelviene survin în primele
nouă ore de la internare
 Gradul hemoragiei depinde de tipul
de fractură; masive în fracturile mari
posterioare
 Retroperitoneul poate acumula o
mare cantitate de sânge
 Tratamentul chirurgical este rareori

sau chiar niciodată indicat în absenţa
unei leziuni vasculare majore
necontrolabile după angiografie
Controlul precoce al hemoragiilor este scopul principal în
Managementul DISRUPTIILOR INELULUI PELVIC
Fr. „în carte deschisă”/Diastazisul simf. Pubiene
Pierderile sanguine ”directe” datorate fracturării inelului pelvin
apar de la două surse: sursa majoră= plexul venos sacrat și
leziunile tisulare / lezarea trunchiurilor arterei hypogastrice
Similar cu fracturile de coloană cervicală, fracturile
pelvine necesită stabilizarea de urgență
înaintea transportului pacientului.
!!!
Fracturile pelvine inchise : 1500 → 3000 ml
Fracturile pelvine deschise: ≥ 2500 ml
 Adaptarea dotărilor la
nevoi ca modalitate
de rezolvare a
necesităților de
intervenție medicală
de urgență

Experiența „ locală”
 1 - Chingă de fixare
pentru nivel mare
trohanter/simfiză pubiană
1
pentru nivel intermediar
2
3
pentru nivel ,,creasta
iliaca’’
În loc de concluzii...
 EVALUARE
 PRIM AJUTOR –
IMOBILIZARE/HEMOSTAZĂ
PROVIZORIE
 STABILIZARE
 PREGĂTIRE ( pentru )
TRANSPORT
TRAUMATISMELE
EXTREMITATILOR
S.A.J.CLUJ
Definitie
• Traumatism - ansamblu de tulburari fizice
si psihice provocate de o violenta
exterioara
Traumatismele extremitatilor
Clasificare
• Leziuni osoase
• Leziuni articulare
• Leziuni ale partilor moi

Leziuni potential vitale
• Hemoragie dintr-un vas sanguin major
• Leziune severa prin strivire
• Amputatie proximala
• Fractura deschisa severa

• Fracturi multiple
TRAUMATISMELE EXTRMITATILOR
•LEZIUNI OSOASE
FRACTURA
• DEFINITIE:
-o solutie de discontinuitate la nivelul
sistemului osos
• CLASIFICARE
-simple sau cominutive
-inchise sau deschise
-cu sau fara deplasare
FRACTURA
• LOCALIZAREA de-a lungul osului:
-proximala
-mediala
-distala
-intraarticulara
• ORIENTAREA:
-transversa
-oblica
-spirala
-segmentara
-in lemn verde
• DEPLASAREA
-longitudinal
-lateral
Fractura deschisa tibie
SEMNE DE PROBABILITATE SI CERTITUDINE IN
CAZUL FRACTURILOR
• Semne clinice de fractura:
• Semne locale de probabilitate-
durere,echimoze,deformarea regiunii,impotenta
functionala
• Semne locale de certitudine-

• -mobilitate anormala,crepitatii,lipsa transmiterii
miscarii dincolo de fractura,intreruperea continuitatii
unui os(patela rupta in doua)
• Radiografia certifica dg. de fractura
LUXATIA
• DEFINITIE:suprafetele articulare ale
oaselor care se intalnesc in mod normal in
articuatie au fost deplasate complet si nu
mai au legatura una cu cealalta.
• CLASIFICARE:
-complete sau incomplete(subluxatia)
-inchise sau deschise
LUXATIA
• COMPLICATII:
-asocierea cu fracturi
-leziuni ale vaselor
-leziuni ale nervilor
SEMNE DE PROBABILITATE SI CERTITUDINE IN
CAZUL LUXATIILOR
• Semne clinice de luxatii:

- semne de probabilitate:durere;impotenta
functionala;edem;deformarea
regiunii;echimoze;eventual scurtarea
segmentului;uneori parestezii,paralizii
datorita unor compresiuni vasculare si
nervoase
- semne de cerititudine -radiografia
IMOBILIZAREA
• SCOP:
 -impiedicarea miscarilor fragmentelor osoase
fracturate
 -evitarea complicatiilor ce pot fi provocate prin miscarea
unui fragment osos
 -scaderea durerii
 -poate reduce sangerarea
 -reduce probablitatea transformarii unei fracturi
inchise in deschisa
 -permite transportul pacientului si manipularea lui
 Imobilizarea se face in functie de:-tipul de fractura
-localizare
IMOBILIZAREA PROVIZORIE
• Se efectueaza in cadrul examinarii secundare
• Trebuie efectuata inaintea mobilizarii pacientului
• Atela sa cuprinda ariculatiile de deasupra si sub
focarul de fractura/luxatie
• Dupa aplicarea atelei se verifica pulsul distal
• Degetele se lasa afara
• Pozitie antalgica-post atelare
• NU SE REDUCE FRACTURA
Managementul general
• Evaluarea primara:
- se opresc hemoragiile prin pansament
compresiv
• Evaluarea secundara:
- se evalueaza statusul neurovascular
- se identifica fracturile,luxatiile
- se aplica atele
IMOBILIZAREA
• Tipuri de atele:
-pneumatice
-vacuum
-kramer
-improvizate
IMOBILIZAREA
• Traumatism mana - atela palmara+esarfa
• Traumatism antebrat - atela+esarfa
• Traumatism cot - bandaj+esarfa
• Traumatism humerus - atela+esarfa
• Dislocarea anterioara a umarului - esarfa
• Traumatism glezna - atela pneumatica
• Traumatism femur - atela
Conduita terapeutica
• Masurarea si monitorizarea functiilor vitale
• Toaleta+pansament in cazul fracturilor
deschise.
• Imobilizare.
• Asigurarea liniei venoase.
• Protectie termica
• Transport la spital
Contuziile
Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea

unui agent vulnerant mecanic, care
produce leziuni ale tesuturilor, pastrând
însa integritatea tegumentelor(pielii).
Echimoza
• este forma cea mai simpla de contuzie
• apare datorita ruperii vaselor sangvine din
tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie
albastruie, care în câteva zile îsi modifica
culoarea, devenind vânata, apoi galben-
verzuie).
Hematomul
• Este o acumulare de sange intre tesuturi si

organe prin ruperea vaselor de sange de
diferite marimi.
Plagile
– Plagile sunt leziuni produse de agenti
mecanici, fizici, chimici.
– Sunt insotite de:
- durere
- hemoragie de intensitati variabile
– Tratament:
– - Toaleta locala(dezinfectie)
– - Pansament (steril)
Hemoragiile
Scurgere abundentă de sânge, internă
sau externă, în urma ruperii sau tăierii
peretelui si/sau unui vas sangvin;
Dupa tipul vasului lezat poate fi:
• arteriala: în care sângele este de culoare rosu

deschis, bine oxigenat si tâsneste ritmic, sincron
cu bataile inimii;
• venoasa: sângele de culoare rosu închis (mai
putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu
presiune constanta, relativ modesta;
• capilara: este o hemoragie difuza, fara a se
identifica un vas de calibru mai mare ca sursa
principala a hemoragiei;
În functie de sediul sângerarii:
• externa: sângele se scurge în afara, printr-

o solutie de continuitate tegumentara
(plaga )
• interna: sângele se acumuleaza într-una
din cavitatile normale ale organismului;
• exteriorizata: caracterizata prin hemoragie
interna într-un organ cavitar, urmata de
eliminarea sângelui la exterior pe cai
naturale
Dupa cantitatea de sânge pierdut,
hemoaragia poate fi:
• mica: se pierde o cantitate de sânge pâna la 500
ml .
• medie: se pierde 500-1000 ml de sânge si apar
urmatoarele semne: agitatie, ameteli în
ortostatism;
• mari: cantitea de sânge pierduta 1000-1500 ml
iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare,
tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune
arteriala, tahipnee;
• cataclismice: pierderi de sânge de peste 1500-
2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;
Hemostaza = oprirea sangerarii
• Hemostaza poate fi:

- provizorie
- definitiva
Hemostaza provizorie se poate realiza prin:
1. compresiune digitala
2. pansament compresiv
3. garou
Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si
definitiva a vasului care sângereaza. Cel mai folosit procedeu fiind
prin ligatura cu fire.
Câteva exemple de posibilitati de
compresiune digitala:
Pansamentul compresiv
• este una din cele • În lipsa unui
mai eficiente pansament steril
metode folosite se poate folosi
pentru a realiza o pentru a pune pe
hemostaza plaga o batista, o
provizorie. cârpa curata,
peste care se
strânge
pansamentul
circular (fasa).
Pansamentul compresiv
Garoul
• garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoara, etc.
• se foloseste doar în cazuri extreme si în situatia în care hemoragia
nu se putea controla prin alte metode (amputatie de membru).
• garoul, odata cu oprirea sângerarii, produce oprirea circulatiei
sângelui în portiunea de membru situata dedesubtul lui. Din
aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la
complicatii deosebit de grave.
• intotdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care
însoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele
date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului.
• Din 30-30 minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea
segmentului de membru subiacent.
• Ridicarea garoului se face doar în conditii de spital si de personal
competent.
Pansamente – Capelina
• La cap, pansamentele se
realizeaza cu ajutorul feselor,
tipica pentru acest segment
fiind capelina care începe cu 2
ture circulare trecute pe frunte,
deasupra sprâncenelor,
pavilioanelor urechii dupa care
se trece succesiv înainte si
înapoi (spre radacina nasului si
spre ceafa), de mai multe ori,
pâna când acopera tot capul.
Capetele feselor se fixeaza apoi
cu câteva ture circulare.
Pansamente
• Daca avem o plaga abdominala vom folosi
pansament pe care de aceasta data îl vom fixa pe
toate cele patru laturi.
• Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea
organelor abdominale în exterior) vom folosi un
pansament steril umed.
• Daca plaga este produsa de un corp
contondent, care se afla înca în plaga, se lasa
acolo, va fi imobilizat în pozitia gasita si se
transporta de urgenta la spital.
Intrebari???

9 Le PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9 Le PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INRIJIREA PACIENTULUI

 Lovirea directă (impactul cu solul)

CĂDEREA DE LA ÎNĂLŢIME CU IMPACT ÎN

CĂDEREA DE LA ÎNĂLŢIME CU IMPACT

CĂDEREA DE LA ÎNĂLŢIME CU IMPACT

ADULTUL LOVIT DE MAŞINĂ

COPILUL LOVIT DE MAŞINĂ

 Decelerare bruscă dar relativ puţin importantă (aceşti

 Leziuni majore ale coloanei cervicale, mielice –

 Traumatism cranio – cervico - facial postimpact

 Decompresiune bruscă în momentul exploziei

 Explozii şi dilacerări ale organelor interne supuse

 Elementele de rezistenţă ale structurii

 Centura de siguranţă limitează excursia anterioară a

PASAGERUL DIN DREAPTA

 Polimorfism lezional al cărui specific este acela că

 Momentul ejectării (înainte de impact sau imediat

 Leziuni de impact primar corespunzătoare locului

NU VA ASUMATI RISCURI SUPLIMENTARE

 Metoda aleasă este în funcţie de:

Principii generale de respectat:

 Cunoaşteţi-vă capacităţile fizice

Sprijinirea unei victime conştiente

Transportul în braţe de un singur salvator

Transportul prin ridicarea victimei pe

Mobilizarea apucând de haine

• Pot fi folosite cravate, frânghii

Transferul pacientului din pat pe targa ambulanţei

 CENTRUL DE FORMARE AL S.A.J.CLUJ

• ASISTENTA MEDICALA A TRAUMATIZATULUI

• Identificarea si tratarea leziunilor care pun

• Inceperea manevrelor de resuscitare daca

• Triaj corespunzator in cazurile cu multiple victime

• A – eliberarea cailor aeriene

• 2 DETRESA- RERSPIRATORIE => aspiram,

• 3 PACIENT NU RESPIRA :=>

• Circulatie prezenta: => -ajutam la montarea perfuziei

• Circulatie absenta: (puls absent la a. carotida)=>

• Se va efectua toaleta, pansamentul,plagilor,

• Terapia va fi in functie de leziunile depistate la

• Dupa examinare, terapie si imobilizare -

• Protectie termica !!!

– Perfuzia organelor şi oxigenarea

– Circulaţie neadaptată nevoilor

 Hemoragic: cel mai frecvent la pacienţii traumatizaţi

 Hipovolemic: prin vărsături, diaree, etc.

 La un pacient traumatizat aflat în

 Stare de conştienţă alterată sau confuzie

b.-venoase- sange rosu inchis –cu caracter

c.-capilare- sange rosu-aspect difuz la

d.-mixte - se impletesc cele trei aspecte

b.-secundara - la distanta de traumatism,sau

b.-netraumatice-de cauza medicala(sindrom

b.-interna-neexteriorizata- se produce intr-o

 Pierdere: < 750 ml

 Pierdere: 750 - 1500 ml

 Pierdere: 1500 - 2000 ml

 Pierdere: > 2000 ml

 Unii adulţi, în special cei tineri, în stadiile II sau III

 Copiii pot rămâne în faza de şoc “compensat”

PROTECTIE TERMICA –TRANSPORT DE

Fracturi închise de membru inferior 500 -1000

 Evaluează pierderea volemică iniţială