Tipuri de muşchi

• Cardiac • Scheletic
– Striat – Striat
– Conţine sarcomere – Conţine sarcomere
– Control nervos vegetativ – Control nervos somatic
și hormonal – Forţa contracţiei depinde
• Neted de recrutarea unităților
– Fără sarcomere motorii și de frecvența
– Prezintă actină & miozină descărcărilor
- Control nervos vegetativ și motoneuronilor
hormonal
 Proprietăţile muşchiului

 Excitabilitate
 Refracteritate
 Conductubilitate
 Contractilitate
 Extensibilitate
 Elasticitate
STRUCTURA MUȘCHULUI SCHELETIC
STRUCTURA MUȘCHULUI SCHELETIC
 FIZIOLOGIA FIBREI
MUSCULARE

1. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE DE TIP SCHELETIC

2. FIZIOLIGIA FIBREI MUSCULARE NETEDE

1. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE DE TIP
SCHELETIC

ORGANIZAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A FIBREI MUSCULARE

SCHELETICE

FIZIOLOGIA PLĂCII MOTORII

CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ

SCHELETICĂ

MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ

SCHELETICĂ

UNITATEA MOTORIE

TIPURI DE CONTRACŢII ALE FIBREI MUSCULARE SCHELETICE

 MIOGLOBINA

CARACTERISTICI
– heteroproteină care conţine Fe2+
– structură asemănătoare unei unităţi de hemoglobină
– constituie un rezervor temporar de oxigen

CLASIFICAREA FIBRELOR MUSCULARE

(în funcţie de cantitatea de mioglobină):
-         fibre musculare roşii de tip I (oxidativ)
- bogate în mioglobină
- metabolism predominent aerob
-         fibre musculare albe de tip II (glicolitic)
- sărace în mioglobină
- metabolism predominent anaerob
 Caracteristicele fibrelor musculare roşii (tipI),
intermediare (tip II A) şi albe (tip II B).

Roşii Intermediare Albe

Caractere
(tip I ) (tip IIA) (tip IIB)
Dimensiunile mici intermediare mari
Mioglobina multă moderată redusă
Glicogenul redus intermediar prezenţă mare
Capacitatea oxidativă înaltă înaltă mică
Capacitatea glicolitică redusă intensă foarte intensă
Vascularizaţia bogată bogată redusă
Viteza contracţiei mică rapidă rapidă
Miozin ATP-aza scăzută crescută crescută
Respiraţia aerobă aerobă anaerobă
Rezistenţa la oboseală înaltă intermediară joasă
 ORGANIZAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A
FIBREI MUSCULARE SCHELETICE

formă cvasicilindrică
 diametrul = 25-100 m
 lungimea = 1- 300 mm
multinucleată
membrana celulară = sarcolema
 structură specifică – sistemul sarcotubular
citoplasma = sarcoplasma
contractilă (inoplasma)  aparatul contractil  miofibrilele
necontractilă  organite celulare comune
 structuri specifice  mioglobină
 sistemul sarcotubular
Structura fibrei musculare
 MIOFIBRILELE
- organite speciale contractile
- grosime 0,2 - 2 m
- dispuse pe întreaga lungime a fibrei musculare 80% din vol. fibrei
STRUCTURA
 miofibrilele miofilamente contractile  proteine musculare
ORGANIZAREA – succesiune de benzi (discuri):
clare, izotrope (discurile I) conţin actină
împărţite în 2 hemidiscuri de banda Z
întunecate, anizotrope (discurile A)
 conţin miozină şi parţial actină
 central banda H, bisectată de linia M
 SARCOMERUL
unitatea morfofuncţională a miofibrilei

delimitat de două membrane Z succesive

format dintr-un disc întunecat şi 2 hemidiscuri clare

lungime de 2,5 m în repaus

se scurtează în timpul contracţiei prin glisarea

filamentelor de actină printre cele de miozină
apropierea membranelor Z
STRUCTURA SARCOMERULUI

Sarcomere
(2 m)
Actin
Myosin H-Zone Myosin

Myosin

Myosin Myosin

Myosin
Crossbridge

Myosin A Band Myosin

I Band Z-Line
 MIOFILAMENTELE CONTRACTILE
MIOFILAMENTE GROASE
 constituite din miozină
 diametrul = 10 nm
 lungimea = 1.6m
MIOFILAMENTE SUBŢIRI
 constituite din actină
 diametrul = 5 nm
 lungimea = 1m
RAPORTURILE ÎNTRE MIOFILAMENTE
 1 miofilament de miozină/6 miofilamente de actină
 1 miofilament de actină/3 miofilamente de miozină
STRUCTURA
 proteine contractile  actina şi miozina
 proteine reglatoare  troponina şi tropomiozina (numai în
struct. miofilamentelor subţiri)
 MIOZINA
– fracţiune proteică majoră,complexă, asimetrică
STRUCTURA – 2 lanţuri grele şi 4 lanţuri uşoare:
light meromiozina (LMM)  constituie axul filamentului de miozină
 2 lanţuri grele cu o conformaţie alfa-helix
înfăşurate unul în jurul celuilalt
heavy meromiozina (HMM)
 capul miozinei şi gâtul sau braţul lanţurile grele
 lanţurile uşoare
 CAPUL MIOZINIC
orientare faţă de axul filamentului - 90° în condiţii de repaus
- 45°în timpul contracţiei

afinitate var. pt. actină  prez. Ca++  activit. ATP-azei miozinice

 afinitate redusă  legături acto-miozinice slabe  relaxare
musc.
 situsul nucleotidic fixează ATP
 afinitate mare

 legături acto-miozinice puternice  contracţie musc.

 hidroliza ATP generează ADP + Pi + E

 situsul nucleotidic elimină prod. de hidrol. ai ATP-ului

 energia este utilizată pentru flexia capului pe braţ

 ACTINA
2 forme de actină:
 actina globulară (actina G)  monomerică
 actina fibrilară (actina F)  polimerică
 conţine 340-380 monomeri de actină G
proprietăţile actinei
 capacitate de polimerizare
 interacţiunea cu miozina

Troponin-I
Troponin-C
Tropomyosin
Troponin-T

F-Actin [
G-Actin monomer
 TROPOMIOZINA
–dispusă sub formă de bastonaşe de-a
lungul miofilamentului de actină
RAPORTURI:
 1 moleculă de tropomiozină/7
monomeri de actină G
 50 molecule de
tropomiozină/filament de actină
ROL:
 se interpune între filamentul de actină
şi cel de miozină
 împiedică interacţiunea actomiozinică
în condiţii de repaus
 când Ca++ citosolic  (10-5) se
deplasează lateral  formarea punţilor
transversale actomiozinice  iniţierea
contracţiei
 când Ca++ citosolic  (10-7) revine în
poziţia iniţială  relaxarea prin
decuplarea contracţiei
 TROPONINA
este ataşată de unul din capetele
moleculei de tropomiozină
complex de molecule reglatorii :
 Troponina C  fix. Ca++ din citosol
 modif. conformaţională a Tn.
 deplasarea tropomiozinei
cuplarea acto-miozinică
 Troponina T  leagă complexul
troponinic de tropomizină
 Troponina I
 leagă complexul troponinic
de actină
 menţine tropomiozina în
poziţie de blocare a interacţiunii
 inhibă activitatea ATP-azică a
capului miozinic
 SISTEMUL SARCOTUBULAR

TUBULII T (TRANSVERSALI)
 continuare intracelulară a sarcolemei la
nivelul joncţiunii dintre discul clar şi
întunecat
 prezintă canale lente de Ca++ voltaj
dependente activate de PA

TUBULII L (LONGITUDINALI)
 reţea dispusă în jurul miofibrilelor  RS
cu dilataţii laterale, bogate în Ca++ 
cisterne terminale
 prezintă canale lente de Ca++ voltaj
dependente cuplate cu canalele tubilor T TRIADA SARCOPLASMATICĂ
  Ca++ citosolic  CONTRACTIE •1 tubul T şi 2 cisterne
 prezintă pompă de Ca++  reintroduce 2
terminale
Ca++/1 ATP  Ca++  RELAXARE
 conţine o proteină – calsechestrina  •2 triade /sarcomer
fixează Ca++ în depozite
•asigură cuplarea excitaţiei cu

contracţia
 PLACA MOTORIE
(JONCŢIUNEA NEURO-MUSCULARĂ)
STRUCTURA
 componenta presinaptică - terminaţia butonată a motoneuronului
 fanta sinaptică
 componenta postsinaptică - sarcolema fibrei musculare
Fig. 2.5. Eliberarea neurotransmiţătorului în
sinapsele chimice
 Evenimentele implicate în transmiterea
sinaptica chimica
1. Terminalul pre-sinaptic este invadat de un potenţial de
acţiune
2. Se produce deschiderea canalelor de calciu pre-sinaptice
3. Are loc un influx de calciu. Ioni de calciu se fixeaza de
calmodulina care activează PK A → fosforilarea proteinelor
din membrana veziculelor → ataşarea de membrana
presinaptică
4. Se produce exocitoza veziculelor încarcate cu neuromediator
(ACh)
5. Are loc interacţiunea dintre neuromediator cu
colinoreceptorii post-sinaptici şi deschiderea canalelor
ionotrope de Na+.
6. Se produce un influx ionic de Na+, declanşînd apariţia unui
potenţial postsinaptic local - PPSE
Potenţial postsinaptic exitator PPSE
SECVENŢA TRANSMITERII IMPULSULUI ÎN PLACA MOTORIE
eliberarea acetilcolinei în fanta sinaptică
 declanşată de propagarea potenţ. de acţ. în butonul terminal
 prin exocitoză
 mediată de Ca++
difuziunea acetilcolinei în fanta sinaptică spre sarcolemă
SECVENŢA TRANSMITERII IMPULSULUI ÎN
PLACA MOTORIE
acţiunea acetilcolinei asupra receptorului nicotinic postsinaptic
 influx de Na+ potenţial postsinaptic excitator =potenţial de
placă  sumare  potenţial prag deschide canalle rapide de
Na+ voltaj-depend.  potenţial de acţiune la nivelul sarcolemei 
propag. prin curenţi locali  potenţ. de acţ. postsinaptic propagat
înlăturarea acetilcolinei din fanta sinaptică
 hidroliză acetilcolinesteraza  desface complexul
postsinaptic receptor- acetilcolină  inactivează acetilcolina
 Acetilcolinesteraza
Acţiunea acetilcolinei se stopează prin disocierea de
receptor. Ajunsă din nou în fanta sinaptică,
acetilcolina constituie substratul pentru acţiunea
colinesterazei. Colina rezultată din scindarea
acetilcolinei este reutilizată pentru sinteza de noi
molecule de acetilcolină.
Acetilcolinesteraza este responsabilă de hidroliza
rapidă a acetilcolinei în fanta sinaptică. Ea este
prezentă în fanta sinaptică, în imediata apropiere a
membranei postsinaptice, unde concentraţia
acetilcolinesterazei se află în strînsă
interdependenţă cu activitatea de la nivelul
nervului.
 BLOCAREA TRANSMITERII SINAPTICE
PRIN PLACA MOTORIE
- timpul de întârziere al transm. sinaptice prin placa motorie = 0,5–1 msec
blocantele plăcii motorii:
 blocante ale receptorului acetilcolinic

 subst. de tip curara

 scad amplitudinea şi durata potenţialului postsinaptic
propagat progres. pe măsura accentuării curarizării
 blocaj complet (curarizare totală) amplit. a  cu 1/3
 blocante ce produc o inexcitabilitate neuromusculară

 subst. de tipul decametoniu, succinilcolina

 menţin depolarizată placa motorie
imp. blocantelor  medicaţie adjuvantă în anestezie pt. interv. chirurgicale
 permit obţ. relax. musc.
 combat spasmele şi convulsiile
anticurarizantele  ezerina, prostigmina
 inhibă acetilcolinesteraza  acumularea acetilcolinei la
niv. plăcii motorii  atingerea pragului de declanşare a
unui potenţ. de acţ. propagat
 Substanţele care afectează neuromediaţia
colinergică
Substanţa Originea Efectele
Curara Plante din America de Sud Interacţionează cu Ach la ni-velul
Chododendron tomentosum şi receptorilor din placa mo-torie
Strychnos toxifera
Botulina Bacilul Clostridium botulinum Inhibă eliberarea Ach

Stricnina Seminţele de Strychnos nux Împedică apariţia PPSI în mădu-va

vomica, plantă din India, spinării
Ceylon, Africa de Sud, Australia
Neostigmina Bobul nigerian Inhibă AchE în celulele postsi-naptice

Fizostigmină Sinteză chimică Inhibă AchE în celulele postsinaptice

Succinilcolina Sinteză chimică Blochează transmiterea sinapti-că,

fixându-se pe receptorii Ach
Gaz neuroactiv Sinteză chimică Inhibă AchE în celulele postsi-naptice

Tetrodotoxina Peşte tropical Tetrodon Blochează canalele Na+

 CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE
ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ
DEFINIŢIE
 succesiunea de fenomene care realizează legătura funcţională între
sarcolemă şi structurile contractile  declanşarea, întreţinerea şi
întreruperea contracţiei
DECLANŞAREA CONTRACŢIEI MUSCULARE
1. Propagarea potenţ. de acţ. de-a lungul sarcolemei  pătrunde în
interiorul fibrei musculare prin tubii T deschiderea canalelor de
Ca++ din membr. cisternelor terminale ale reticolului sarcoplasmatic
2. Ca++ din cisternele terminale trece în sarcoplasmă prin deschiderea
canalelor de Ca++  creşte conc. Ca++ citosolic (10-7M – 10-5M )
3. Ca++ eliberat se fixează pe troponina C  complexul troponină-
tropomiozină îşi schimbă poziţia tropomiozina este deplasată
lateral formarea punţilor transversale actomiozinice contracţia
 activarea ATP-azei miozinice hidroliza ATP-ului elib. energia
necesară contracţiei
 Joncţiunea
neuromusculară
MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA
MUSCULARĂ SCHELETICĂ
are la bază alunecarea (glisarea) miofilamentelor de actină printre
cele de miozină
pătrund mai adânc spre centrul sarcomerului  apropierea
membranelor Z şi scurtarea sarcomerului  hemidiscurile clare se
micşorează, iar discul întunecat rămâne nemodificat
punţile actomiozinice se formează şi se desfac ciclic
=“ciclul punţilor”  se repetă cât conc. Ca2+ citosolic este 10-5 M
 încetează când conc. Ca2+ citosolic  la 10-7 M
nu toate ciclurile punţilor se desfăşoară simultan  o parte trebuie
să menţină „ancorate” filamentele de actină deja glisate spre
interiorul sarcomerului
în timpul desfăşurării unui ciclu  capul miozinic îşi schimbă
afinitatea faţă de filamentul de actină = substratul molecular al
contracţiei musculare.
 MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA
MUSCULARĂ SCHELETICĂ
1. afinitatea capului miozinic este scăzută  legăturile actomiozinice sunt slabe dacă
la nivelul situsului nucleotidic se află fixat ATP
- odată cu activarea ATP-azei miozinice  produşii de hidroliză - ADP şi Pi
 între capul miozinic şi axul filam. de miozină există un unghi de 90

2. afinitatea capului miozinic creşte  legăturile actomiozinice devin puternice

când prod. finali de hidrol. ai ATP-ului (Pi) sunt eliminaţi compl. de la nivelul
situsului nucleotidic
- energia rezultată în urma hidrolizei ATP-ului este utilizată pentru micşorarea
unghiul dintre capul miozinic şi axul filamentului, de la 90 la 45  “flexia”
capului pe braţul miozinic  glisarea filamentului de actină spre centrul
sarcomerului, pe o dist. egală cu mărimea unei molec. de actină-G (5-10 nm)

3. desfacerea legăturii transversale  reluarea unui nou ciclu contractil

fixarea unei noi molecule de ATP pe situsul nucleotidic  se restabilesc
legăturile slabe şi capul revine la poziţia iniţială (90)
la reluarea ciclului punţii  capul mioz. se leagă de următoarea actină-G
în lipsa ATP-ului punţile actomiozinice rămân ataşate şi ciclurile sunt blocate
 rigiditateai cadaverică (‘rigor mortis’) manif. la câteva ore de la deces
Step 1: Release of Ca2+-dependent regulatory mechanisms
allows binding of myosin head to the actin filament.

Resting muscle Step 1

Ca2+
ADP+Pi [Ca2+]i
Rest ~10-7 M
Stim ~10-5 M

A + M  ADP  Pi
High actin affinity *
ADP+Pi

Binding of myosin head

to actin filament A -M  ADP  Pi
Step 2: Ca2+
ADP+Pi
Release of ATP hydrolysis
products causes a change in A + M  ADP  Pi *
myosin head conformation Resting muscle ADP+Pi
that results in the power
stroke and generation of A -M  ADP  Pi
increased tension. Binding of myosin head
to actin filament

Power Stroke
* Step 2
Pi
A-M ADP
Step 3:
Ca2+
Binding of ATP to myosin ADP+Pi
head stimulates the release of
myosin from actin filament. A + M  ADP  Pi *
ADP+Pi
*
A-M  ADP  Pi

ATP

A-M  ATP
Low actin affinity Pi
*

ADP
Step 3 ATP A-M
 Ca2+
Step 4 A + M  ADP  Pi
ADP+Pi

*
High actin affinity
ADP+Pi

Step 4: A-M  ADP  Pi

* Rapid hydrolysis of ATP
ATP causes change in myosin
head conformation to
A-M ATP return to high actin
Low actin affinity affinity state.
Pi
*

ADP

ATP A-M
 Cycle stops here in Resting muscle
relaxed living muscle Ca2+
(due to removal of ADP+Pi
myoplasmic calcium)
A + M  ADP  Pi
*
High actin affinity
ADP+Pi

A-M  ADP  Pi
*

ATP

A-M ATP
Low actin affinity Pi
*

ADP
Cycle stops here in
ATP A-M
Rigor Complex
absence of ATP
(rigor mortis)
 CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE
ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ
RELAXAREA MUSCULARĂ

– sub acţ. Ca++ ATP-azei  Ca++ este pompat activ în reticolul

sarcoplasmatic stocat de o proteină =calsechestrina

  Ca++ citosolic (10-5M – 10-7M ) stoparea contracţiei relaxare prin:

 revenirea complexului troponină-tropomiozină în
poziţia iniţială
 blocarea interacţiunii dintre actină şi miozină
 UNITATEA MOTORIE
STRUCTURA
- motoneuron
- prelungirea axonică a motoneuronului (nervul motor periferic)
- totalitatea fibrelor musc. striate care stabilesc sinapse cu nervul
motor
-
CARACTERISTICI
 muşchiul scheletic + nervul său = ansamblu de unităţi motorii
 raportul dintre numărul de fibre musculare scheletice deservite de un
sing. axon dep. de poz. anatomică şi funcţională a muşchilor
 unitatea motorie  unitate contractilă  toate cel. musc. din unit.
motorie se contr. simultan
 tonusul muscular o parte din unit. motorii de activ. alternativ în
cond. de repaus musc.
 UNITATEA MOTORIE
CLASIFICARE UNITĂŢILOR MOTORII
- unităţi motorii mici (de tip I)
- în muşchii implicaţi în controlul unor mişcări fine
- în muşchii extrinseci ai globilor oculari raportul este 3/1 - 6/1
- unităţi motorii mari (de tip II)
- în muşchii implic. în execut. unor mişc. grosiere  forţă de contr. 
- în muşchii centurii pelvine şi ai coapsei raportul este 100/1
 TIPURI DE CONTRACŢII ALE
FIBREI MUSCULARE SCHELETICE

SECUSA

TETANOSUL
 SECUSA
DEFINIŢII
 secusa = contracţia musculară obţinută sub acţ. unui singur stimul
 miograma = înreg. grafică a secusei
Period of Period of
PERIOADE Latent relaxation
period
contraction
 de latenţă = 0,01 sec

Tension (g)
 de contracţie = 0,04 sec
 de relaxare = 0,05 sec

EXEMPLE
 secuse care însoţesc frisonul
 secuse care însoţesc unele
reflexe proprioceptive (miotatic) 0 20 40 60 80 100 120 140
Time (ms)
CLASIFICAREA MUŞCHILOR (în fcţ. de durata secusei)
 muşchi rapizi - conţin predominant fibre rapide (albe)
- au metabolism predominant glicolitic
 muşchi lenţi - conţin predominant fibre lente (roşii)
- au metabolism predominant oxidativ
 muşchi  amestec de fibre musculare rapide şi lente, în proporţii var.
 TPURI DE CONTRACŢII MUSCULARE

CONTRACŢIA IZOMETRICĂ
 muşchiul se contractă dezvoltă forţa maximă
 nu se scurtează
 întreaga cantitate de energie se transformă în
căldură
 rol: participă la menţinerea posturii travaliu static

CONTRACŢIA IZOTONICĂ
 muşchiul se contractă dezvoltă o forţă constantă
 se scurtează
 efectuează un lucru mecanic
 rol: deplasează segmente ale corpului  asigură
diferite forme de mişcare  travaliu dinamic
Fig. A. Raportul lungime-
tensiune în muşchii scheletici.
Lungimea sarcomeru-lui: a – 1,25
μm; b – 1,65 μm; c – 2,0 μm; d –
2,25 μm; e – 3,65 μm.
Fig. B. Raportul sarcină-viteză
în muşchii scheletici. Creşterea
sarcinii provoacă diminuarea
vitezei de contracţie.
 SUMAŢIA SECUSELOR
SUMAŢIA SPAŢIALĂ
 creşterea în intensitate a excitantului  recrutarea de noi unităţi
motorii creşte forţa de contracţie
 unităţile motorii mici  primele recrutate
 rezistenţă mare la oboseală
 rămân active pe tot parcursul contracţiei
 unităţile motorii mari  recrutate când intensitatea excitaţiei creşte

SUMAŢIA TEMPORALĂ
 creşterea frecv. de stimulare  creşte Ca++ citosolic creşte forţa
de contracţie
 scurtarea perioadei de relaxare  scăderea restocării Ca++ în RS
 se manif. sub forma tetanosului
 TETANOSUL
CAUZA
 impulsuri nervoase rapide, repetate, succesive şi de durată, care cad în perioada
excitabilă a muşchiului
DEFINIŢIE  contracţie musculară prelungită
CLASIFICARE
1. Tetanos incomplet - cu platou striat
- frecvenţa de stimulare permite relaxarea parţială a muşchiului
2. Tetanos complet - cu platou neted
- frecvenţa de stimulare nu permite relaxarea muşchiului
Contracţia muşchiului gastrocnemian de broască, la
excitaţii cu diverse frecvenţe
 OBOSEALA MUSCULARĂ
DEFINIŢIE
 scăderea temporară a forţei de contracţie şi creşterea duratei
necesare relaxării, ca urmare a unei activităţi contractile prelungite
• MECANISMUL
 epuizarea rezervelor musculare de ATP, creatin-fosfat şi glucoză
 acumulare de acid lactic
 Fig. 3.13. Oboseala aparentă la contracţiile
frecvente.În condiţii de contracţii izotonice (A) şi
contracţii izometrice cu apariţia tetanosului (B).
25% din energia consumata = contracţie.
75% reprezintă căldură degajată
2. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE NETEDE

PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE

CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE

MECANISMUL CONTRACŢIEI

MECANISME DE REGLARE A CONTRACŢIEI

CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A FIBRELOR

MUSCULARE NETEDE
 PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE
ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE

FORMA
 fusiformă  viscerele cavitare
 ramificată media arterelor mari

STRUCTURĂ
 nucleu  unic, plasat central
 sarcolema  nu prezintă tubi T
 pompe de Ca++Na+/K+
 canale de Ca++, Na+, K+
 PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE
ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE
SARCOLEMA
 3 zone de specializare morfofuncţ.:

1. Caveolele
 microinvaginaţii ale sarcolemei 
comunică liber cu sp. extracel.

2. Ariile dense (corpii denşi)

 fixaţi pe faţa int. a plasmalemei
 dispuşi liberi în citoplasmă
 reprez. locul de ataşare al
miofilamentelor de actină

3. Joncţiunile intercelulare
rol în cuplarea electrică şi
metabolică
 PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE
ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE
- nu există benzi Z
- nu există organizare sub formă de sarcomere
- raportul cantitativ miozină/actină = 1/8 –1/15 (1/2 la fibra striata)

PROTEINELE CONTRACTILE
1. miofilamente de miozină
 printre filamentele de actină
 activitate ATP-azică mai redusă
 interacţ. cu actina  MLCK = miozin-light-chain-kinaza
(kinaza lanţului uşor al miozinei)
2. miofilamente de actină
 ataşate de corpii denşi
 au ataşate mai multe tipuri de proteine reglatorii:
 Tropomiozina  identică cu cea din musculatura striată
 Caldesmona  combină prop. troponinei I şi T
 1 molec. caldesmonă/4 molec. tropomiozină/28
molec. de actină
 Calmodulina  rolul troponinei C
 fixează 4 Ca++ într-un complex Ca++ -calmodulină
 CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN
FIBRA MUSCULARĂ NETEDĂ

CREŞTEREA Ca++ INTRACELULAR 10-5 M

 canale ionice voltaj-depend. membr.
- deschise în momentul depol. fibrei
 canale ionice de Ca++ din RS
- deschise de mesageri secundari (IP3 )

FIXAREA Ca++ PE CALMODULINĂ

 complex 4Ca++ - calmodulină

ACTIVAREA KINAZEI LANŢULUI UŞOR

MIOZINIC (MLCK)
 fosforilarea lanţului uşor al miozinei
 creşte afinitatea miozinei faţă de actină
 activează ATP-aza miozinică
 CONTRACŢIA
 RELAXAREA FIBREI MUSCULARE NETEDE

SCĂDEREA [Ca++] CITOSOLIC (10-7 M)

 Ca++ ATP-aza din membrana reticolului sarcoplasmatic
 Ca++ ATP-aza sarcolemală  eficacitate  în comparaţie cu cea
din membrana reticolului sarcoplasmatic

DISOCIEREA COMPLEXULUI 4Ca++ -CALMODULINĂ

 inactivarea MLCK

DEFOSFORILAREA MIOZINEI
 MLCP (miozin light chain phosphatase)
 MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA
MUSCULARĂ NETEDĂ
interacţiunea filamentelor de actină şi miozină  prin intermediul
punţilor transversale

ciclurile de formare a punţilor transversale

 identice cu cele din muşchiul striat
 se desfăşoară cu viteză mult mai redusă

forţa de contracţie mai mică număr mai mic de punţi transversale

viteza de contracţie este mai mică  activităţi ATP-azice mai 

capacitatea de scurtare este mult mai mare (sub 50% din lungimea
iniţială)  absenţei benzilor Z.
 MECANISME DE REGLARE A CONTRACŢIEI
CLASIFICARE
– mecanisme membranare depolarizante sau hiperpolarizante
 includ potenţiale de membr. specifice tipului de fibră musc. netedă
– mecanisme umoral-hormonale
 implică acţiunea directă a unor factori metabolici locali (CO2, O2, acid
lactic, K+) şi a unor hormoni circulanţi sau locali (noradrenalină, adrenalină,
histamină, ocitocină, etc) asupra receptorilor membranari specifici
Contracţia fibrei musculare netede  indusă de creşterea Ca2+ citosolic prin:
- activarea canalelor de Ca2+ voltaj-dependente
- activarea canalelor operate de ligand
- deschiderea canalelor activate prin intermediul proteinei Gq  activarea
fosfolipazei C  generarea de IP3 şi DAG
 IP3 induce eliberarea de Ca2+ din reticulul sarcoplasmatic
 formarea complexului Ca2+-calmodulină  contracţia
 DAG  activează proteinkinaza C membranară  susţine contracţia
Relaxarea fibrei musculare netede
 creşterea - AMPc (căi respiratorii)
- GMPc (vase)
 scad nivelul Ca2+ (stimularea recaptării în RS)
 CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A
FIBRELOR MUSCULARE NETEDE

MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR

MUŞCHI NETEZI DE TIP MULTIUNITAR

 MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR
(VISCERAL)
LOCALIZARE
 intră în struct. tubului digestiv, uretere, uter

CARACTERISTICI STRUCTURAL-FUNCŢIONALE
 funcţionează ca sinciţii (masă citoplasmatică, având mai mulţi nuclei,
rezultată prin fuziunea mai multor celule între care mai rămân
punţi intercelulare)
prez. gap jonction fluxuri ionice intercel. propag. PA contracţia
 nu au inervaţie proprie
 fibrele nervoase vegetative  varicozităţi cu med.chimic  fibre
musculare
 potenţialul de repaus = - 50 mV, - 60 mV
 activ. el. spontană  unde lente de depolarizare  pragul detonant
(aprox. 35 mV) potenţial de acţ. propagat
 automatismul funcţ. (fibre cu rol de pacemaker)
 MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR (VISCERAL)
POTENŢIALUL DE ACŢIUNE
 amplitudine mică
 durată mare (canale de Ca++ dense constanta de deschidere mai mare)
 clasificare - potenţiale de acţiune tipice – vârf (spike)
- potenţiale de acţiune cu platou
 MUŞCHII NETEZI DE TIP UNITAR
(VISCERAL)

MODIFICAREA POTENŢIALULUI TRANSMEMBRANAR

1. Sub acţ. acetilcolinei (excitaţie parasimpatică) 
membrana se depol. (- 50 mV  - 40 mV)  creşte
tonusul muscular
2. Dacă depolarizarea este mai pronunţată  undele lente
ating pragul detonant  la vf. undei lente apar potenţ. de
acţ. propagate de tip spike  contracţia lentă a fibrei
musc.
3. La stimulări foarte puternice  depolarizare totală 
spikurile dispar  tonusul musc. atinge val. max.
4. Sub acţ. noradrenalinei (excitaţie simpatică)  membr.
se hiperpolarizează (- 50 mV - 70 mV)  scade tonusul
muscular relaxarea muşchiului
 MUŞCHII NETEZI DE TIP MULTIUNITAR
LOCALIZARE
 struct. irisului, a muşch. ciliari, muşch. horipilatori şi în unele
vase sangvine

CARACTERISTICI
 nu prezintă automatism funcţional
 nu conduc stimuli de la o fibră la alta
 se contractă numai în prezenţa excitaţiei nervoase extrinseci
(fiecare având o terminaţie nervoasă motorie proprie)
 elib. mediatorului  varicozităţi  joncţiuni de contact
 impulsul nervos  depolarizează membrana muşchiului neted
până la pragul detonant (35 mV)  contracţia
 organele  se contracta fin şi gradat, prop. cu intensitatea
excitaţiei
 nu sunt sub control voluntar