Accidente de traffic

• Trend ascendent- locul III ca mortalitate

Problema majora prin: Dificultati ml

- Frecventa • Trauma multipla

- Gravitate • Adesea pacient in stare de coma

- Probleme terapeutice • Frecvent examinarea la distanta mare

de traumatism
• Fenomen dinamic in continua crestere

Factori

• Viteza de deplasare+/-alcool

• Forma suprafetei de contact

• Dimensiunile autovehiculului

• Pozitia victimei

• Elemente de atenuare ( air- bag, imbracaminte, centuri)

• Particularitatile victimei ( inaltime, greutate)

Problematica ml

Realitatea accidentului

• cercetarea corespondenţei leziunilor cu tipul de vehicul;

• căutarea leziunilor de tip “marker” ; a urmelor biologice pe vehicul (urme de sânge, păr),

• constatarea deformărilor vehiculului, concordante cu leziunile de pe cadavru (deformarea

barei din faţă concordă cu fractura gambelor victimei);

• urmele de la locul faptei: obiecte ale victimei, cioburi de far, resturi de vopsea, etc.

Dg diferential lezional

Pietoni:

• descrierea amănunţită a leziunilor – • proiectare pe caldarâm

localizare, număr, formă, întindere,
profunzime, margini, unghiuri,
vecinătăţi;
• corespondenţa între nivelul leziunilor
şi nivelul părţii vehiculului ce a intrat
în impact (far, bară, radiator);
• alte leziuni posibile:
• aspect de abraziune- tîrîre;
• călcare (amprentă de pneu);
• proiectare în alte corpuri dure (arbori,
poduri, alte vehicule);
• accidente de tren – dificil de
diferenţiat.
Ocupanţii vehiculului – corespondenţă între leziuni şi proeminenţele din interiorul vehiculului.

Mecanisme- pietoni

• Simple - Lovire
• Asociate - Cadere
Complexe - Proiectare

- Călcare- comprimare
Lovirea – pietoni - Tîrîre
- Contact cu părţi proieminente ale - Lovire-proiectare
vehicolului (bară de protecţie, - Lovire-cadere
radiator)
- Proiectare-calcare
- Pe membrele inferioare,
abdomen, torace, membre - Proiectare-comprimare
superioare, cap, funcţie de: - Calcare-tirire
* tipul de vehicul - Proiectare-tirire
* înălţimea victimei

- Exoriaţii, echimoze, hematoame,

fracturi închise/deschise

- Important- distanţa călcîi-leziune

- Posibil- leziuni marker

TOPOGRAFIA ŞI MORFOLOGIA LEZIUNILOR DATE DE CONTACTUL CU DIFERITE PĂRŢI ALE MAŞINII

BARA DE PROTECŢIE

- Echimoze, hematoame, excoriaţii şi dilacerări - jumătatea superioară gambă şi genunchi

- Fracturi oase gambă (25%din cazuri)

- Fractură femur (la copii)

Fractură în formă de pană/fluture - baza indică locul impactului

- vârful indică direcţia impactului

Fracturi bilaterale şi etajate - pietonul în mişcare

- leziunea superioară indică piciorul care se afla pe sol

Capetele osoase se evazează spre exterior + distrugerea integrităţii tegumentare

- distrugerea integrităţii tegumentare (întindere

tegument pe capete)

- Leziunile genunchiului prin flexie/hiperextensie, dislocare - compresie condililor tibiali

 - avulsie ligamente genunchi

- Absenţa leziunilor externe (haine groase sau aspect rotunjit al barei de protecţie)

!! Incizie tegumentară şi secţiune planuri profunde gambă – evidenţiere infiltratele hemoragice

sau hematoamele profunde

RADIATORUL/MASCA:

- Echimoze/excoriaţii marker - imită forma şi structura radiatorului

- Leziuni interne grave (la copii sau adulţi cu talie mică): - rupturi de organe
parenchimatoase

- hemoragie internă şi inundaţie peritoneală

- şoc hemoragic şi traumatic

- Leziuni pe părţile dorsale ale corpului - puţin evidente la examenul extern

- produse în plină masă musculară

- secţiuni în planurile moi până la planul osos

OGLINDA RETROVIZOARE

- echimoze, excoriaţii pe toracele superior sau cap

COLŢUL MAŞINII

- echimoze, excoriaţii unilaterale (excepţie cădere+rostogolire)

ARIPA

- echimoze 1/3 superioară a membrelor sau bazin (maşină mică sau

mare)

- greu perceptibile dacă victima a fost îmbrăcată gros

LADA CAMIONULUI

- leziuni părţi laterale cap (rar occipital sau frontal) - colţul lăzii camionului

- interesează toate elementele anatomice (părţi moi, oase şi conţinut)

- gravitate considerabilă

- diagnostic diferenţial cu lovirea activă din agresiune:

- activă - vertex

- lada camionului - părţile laterale sau antero-posterioare

- active - multiple

- lada camionului - unice

mecanisme simple- pietoni

1Proiectare

-Funcţie de talia victimei şi înălţimea vehiculului

- Mai grave decît cele de lovire

- Frecvent cauza de moarte

Leziuni secundare- pietoni

COPIII

- tipar similar

- mecanism diferit - T mică

- G mică

Impactul primar deasupra centrului de greutate

Împinşi spre anterior

De obicei fără elemente de basculare

Dinamica: impact primar superior

cădere (viteză mică)

purtaţi anterior (viteză mare) - cădere

călcare

(Maşini care frânează puternic: posibil ca bara să coboare sub centrul de greutate: basculare +
proiectare)

Proiectarea – pietoni
 BASCULARE

- cap: capotă/acoperiş maşină – echimoze, arsuri de fricţiune, excoriaţii liniare, paralele

(„pensulă”)

parbriz – excoriaţii

pilier – echimoze, excoriaţii

(lovirea de parbriz/pilier este cea mai frecventă cauză de TCC sever în cursul basculării)

- gât: hiperflexie/hiperextensie

- şold: capotă, parbriz şi pilieri – echimoze, excoriaţii, fracturi

Rotaţie/pivotare – coapsa şi regiunea fesieră se lovesc de capotă

Mişcarea tangenţială – desprinderea pielii şi a ţesutului celular subcutanat de pe muşchi –

buzunar care se umple cu sânge

Nu e întotdeauna vizibil, dar poate fi palpat şi incizat

Lovirea – pietoni adulti

• lovirea sub centrul de greutate (la nivelul gambelor), specifică autoturismelor, se succede în
trei timpi:

• 1lovire, cu fracturi de gambe sau coapse;

• 2basculare pe capota vehiculului, cu lovirea capului de parbriz sau de rama acestuia;

• 3proiectare în mediul exterior, cu lovire de corpurile din jur (copaci, alte vehicule, sol).

• lovire la nivelul centrului de greutate (bazin):

• proiectare, cu leziuni primare sub formă de fracturi la locul de impact, urmată de lovirea de
corpuri din mediul înconjurător.

• lovire deasupra centrului de greutate (umăr, torace):

• proiectare în faţă, urmată de călcare de către vehicul.

Călcarea- pietoni

- Roata vehiculului trece peste un segment corporal

- “flaying injury”- detasare pe suprafeţe întinse de tegument, ţesut subcutanat, muşchi, etc

- Amprenta cauciucului pe haine / tegumente- rol in identificarea vehiculului

CĂLCARE/COMPRIMARE

- „flaying injury” - roata în mişcare rupe pielea şi muşchii de pe un membru sau de pe cap

- efectul rotator pe membrul fix desprinde toate ţesuturile moi de pe os

- striuri paralele/dilacerări superficiale tegument abdomen/pelvis (tensiune crescută asupra
pielii)

- leziuni externe minore în contrast cu leziuni interne majore

 leziune marker dată de pneuri

 echimoză intradermică (măsurată şi fotografiată)

 pielea forţată să intre în şanţurile de pe cauciuc
 porţiunile reliefate dintre şanţuri nu dau echimoze, dar pot lăsa urme de
noroi
 pe partea inferioară excoriaţii cu aspect răzuit (roata împinge iniţial corpul
pe sol)
 pe pielea acoperită - leziuni marker prin comprimarea hainelor sub roata
maşinii
- amputaţii ale membrelor

- excoriaţii înnegrite - efect termal al fricţiunii

- organele externe pot fi expuse

- fracturi de hioid şi laringe

- peteşii subconjunctivale (comprimare toracică)

Comprimare- pietoni

- Între vehicul şi şosea sau un obiect staţionar

- Frecvent asociat cu tîrîre

- Caracteristic- fracturi multiple, pe două planuri opuse

- Contuzii şi rupturi de organe interne

Tîrîre- pietoni

- Lez marker- excoriaţii liniare, paralele între ele, pe suprafeţe întinse- lez de tirire

- Rol - Stabilirea direcţiei de tîrîre

- Tîrîre pe distanţe mari- leziuni profunde, deces

Mecanisme lezionale – ocupanti vehicul

Impact frontal Impact dorsal

- 80% - vehiculul loveşte un alt vehicul - mai rar

în mişcare sau un obiect staţionar
- acceleraţie
- deceleraţie
Impact lateral- polimorfism lezional
 Impact frontal

Soferul

Mecanisme lezionale:

- lovirea capului de parbriz sau

de rama parbrizului;

- lovirea toracelui de volan;

- lovirea membrelor inferioare blocate pe sistemele de comandă.

Leziuni ocupant vehicul – spate

• lovire de capul celor din faţă;

• lovirea membrelor de scaunele din faţă;

• ejectare din vehicul prin parbriz sau portierele laterale.

• leziuni particulare:

• fracturi costale şi leziuni toracice profunde datorită centurii de siguranţă;

• asfixie datorită air-bag-ului;

• fracturi de coloană cervicală prin hiperflexie/hiperextensie, în ciocnirile frontale;

• decapitare sau leziuni cranio-faciale prin penetrarea în vehicul de obiecte ascuţite din alte
mijloace de transport (trunchiuri de lemn, ţevi);

• strivirea corpului în comprimări ale vehiculului.

ocupantul din dreapta

• lovirea capului de parbriz;lovirea gâtului de bord

• lovirea genunchilor de bord

• ejectare din vehicul prin parbriz, cu lovire de elementele din mediu (copaci, carosabil).
 Leziuni ocupant vehicul

• fracturi de coloană cervicală prin hiperflexie/hiperextensie, în ciocnirile frontale;

• decapitare sau leziuni cranio-faciale prin penetrarea în vehicul de obiecte ascuţite din alte
mijloace de transport (trunchiuri de lemn, ţevi);

• strivirea corpului în comprimări ale

vehiculului.

Mecanismul
de „ whiplash ”

Whiplash sau mecanismul de„ lovitură de bici ” este o denumire comună dată des alungirii
coloanei vertebrale, frecvent ca rezultat al impactului unei maşini,cel mai des din spate şi din.
lateral .

Denumirea de whiplash este dată de mecanismul de accelerare -decelerare, rezultat al energiei

transmise gâtului în timpul impactului
 Acest mecanism se poate produce la orice viteză pornind de la 20 km/h.

Quebec Task Force a grupat leziunile asociate whiplash-ului în patru grade:

gradul 1 – dureri ale gâtului, rigiditate şi sensibilitate la acest nivel, fără semne fizice la
examenul clinic;

gradul 2 – dureri ale gâtului, iar la examenul clinic s-au găsit limitări ale mişcărilor gâtului
şi sensibilitate la palpare;

gradul 3 – un grad crescut al limitării mişcărilor la nivelul gâtului, semne neurologice,

scăderea reflexelor, astenie, insomnie şi deficite senzoriale;

gradul 4 – durere asociată cu fracturi sau luxaţii ale coloanei vertebrale sau asociată cu
leziuni ale măduvei spinării;

Posibilitati lezionale

Sisteme de siguranţă

• Cele mai cunoscute si utilizate

sisteme de siguranţă sunt:

 centura de siguranţă

 airbag-ul

 tetiera

Traumatisme produse de centura de siguranţă:

a) rupturi de organe abdominale şi pelvine secţiuni de intestin la nivelul unghiului

duodeno-jejunal, segmentului ileocecal, lezarea mezoului

b) afectarea aortei şi a altor vase mari;

c) leziuni ale cordului şi plămânului;

d) lezarea plexului brahial;

e) fracturi ale coloanei vertebrale toracice şi lombare, claviculei, coastelor şi sternului.

Lezarea aortei în urma utilizării centurii de siguranţă

Bărbat în vârstă de 21 de ani este implicat intr-un accident de

circulaţie.

Angiografia a arătat un pseudoanevrism situat mai jos de

originea arterei renale din aortă.

CT realizat cu substanţă de contrast arată la nivelul abdomenului fractura Chance la nivelul

vertebrei lombare 3, lichid în cavitatea peritoneală şi disecţie circumferenţială a
aortei abdominale.

S-a intervenit chirurgical pacientul s-a simţit bine şi a fost externat la două
saptămâni de la accident.

(fig. aorta abdominală după prima şi a doua intervenţie chirurgicală wallstent şi

stent endograft )

Hernie lombară bilaterală datorită

centurii de siguranţă

Bărbat în vârtstă de 39 de ani a fost implicat în accident de maşină se prezintă la urgenţă

S-a facut CT şi a fost diagnosticat cu hernie lombară bilaterală posttraumatică asociată cu

leziuni ale pelvisului renal drept şi a joncţiunii uretero-pelvine renale drepte.

S-a intervenit chirurgical fiind necesară nefrectomia şi repararea completă a peretelui

abdominal.

• Tetierele au rolul de a prelua fortele dezvoltate de impact, limitand astfel miscarea cervicala.

Tetiera active

• In timpul unei coliziuni frontale sau din spate, mişcarea de amplificare are urmări
serioase, dacă tetierele modelului nu sunt poziţionate corect, pentru înălţimea ocupantului
si poziţia scaunului nu este cât mai verticală.
Leziuni produse de airbag-uri

• a) La nivelul capului şi gâtului:

- leziuni faciale; leziuni ale articulaţiei temporomandibulare; decapitare; fracturi ale coloanei
cervicale; leziuni vasculare; fracturi orbitare; dezlipiri de retină; ruptură de cristalin; leziuni
oculare;

• b) La nivelul toracelui:

• - fracturi costale; pneumotorax bilateral; disecţie de aortă; ruptură de cord;

• c) La nivelul abdomenului:

• - leziuni ale splinei; leziuni occulte;

• d) Leziuni la nivelul membrelor superioare;

• e) Leziuni la nivelul membrelor inferioare;

• f) Alte leziuni:

• - afectarea auzului; ruptura prematură a membranelor la o femeie

însărcinată;

• g) Arsuri;

• h) Deces, mai ales la copii.

Leziuni produse de airbag-uri

1. Leziuni localizate la nivelul tegumentelor şi ochilor, determinate de airbag.

2. Escoriaţie la nivelul corneei, una dintre cele mai frecvente leziuni la nivelul
ochiului(coloraţie cu fluoresceină).

Disecţie de aortă în urma desfacerii aibag-ului

Bărbat în vârstă de 84 ani, loveşte un

perete cu o viteză de 16 km/h. Airbag-ul s-a
desfăcut datorită impactului.

La examenul clinic prezenta leziuni

maxilofaciale şi echimoze situate la nivelul sternului .

Aortografia a arătat o secţiune a aortei ascendente.

S-a intervenit chirurgical pacientul decedând la 10 zile de la accident

datorită disfuncţiei multiple de organe.
Fracturi deschise de tibie şi fibula cauzate de airbag

Problematica ml- Mecanismul lezional

Impact simplu:

• Echimoze, plăgi contuze pe o parte a corpului;

Impact urmat de cădere:

• pe un plan al corpului leziuni produse de vehicul şi pe alt plan- leziuni de cădere;

• frecvent, leziuni de abraziune

Impact urmat de proiectare:

• pe un plan leziuni de lovire, pe alt plan leziuni de proiectare

Călcare:

• amprenta pneului, excoriaţii şi fracturi subiacente pe planul de călcare;

• intruziuni de pietricele sau asperităţi ale şoselei pe planul de compresie, fracturi subiacente

• distrucţii tisulare masive, în călcarea de tren.

Tamponări:

• leziuni mai ales pe planul anterior al corpului;

• leziuni pe proeminenţele corpului (frunte, nas, bărbie, genunchi, membre superioare);

• la şofer, leziuni ale toracelui anterior, prin lovire de volan.

Căderi din vehicule în mers:

• leziuni atipice, difuz localizate.

ATENŢIE! – pot exista afecţiuni patologice (infarct miocardic acut, accidente vasculare cerebrale)
ce pot preceda sau succede accidentul rutier

Accidente motocicletă/bicicletă
Accidente de tren

• de gravitate mare

• Dpdv juridic – frecv. accidentala, suicid, omucideri - rar

• Unice sau multiple – catastrofe feroviare

• Clasificare : - comprimarea intre vagoane

- lovirea victimei de tren - trauma in salonul vagonului

- calcarea cu rotile de tren - trauma combinata

- proiectarea din tren in miscare

LOVIREA

• Lovirea de tren – leziuni de gravitate mare

- Leziuni prin aruncator ( tapshaev , 1966)- lovirea de locomotiva

- Marginea inf. a aruncatorului- fracturi deschise, eschiloase oase gamba

- Scarita – excoriatii si plagi pe fese, abdomen, fr. Oase bazin

- Lovire simpla – rar

- Lovire – calcare

- Lovire cu agatarea victimei

Calcarea

• Comprimarea si strivirea tesuturilor:

1.Banda de comprimare si excoriatie cu 2 caracteristici:

- banda de imprimare a rotii – 12-15 com

- banda de rulare a sinei 7-7,5 cm

- Localizare: marginea de sectionare, 2 linii drepte si paralele delimitate de piele intacta,

2.Banda de stergere

- pe marginea benzii de comprimare

- Latime 2-15 cm, margini neregulate, excoriatii sub forma de arcuri

3. Piscatura primara:

- Excoriatie la inceputul benzii de comprimare

- Lungime 12-15 cm, latime 2-5 cm, forma litera T

- Interactiune aprima cu corpul victimei – pozitia victimei

4. Defectul cuneiform:

- Distructie masiva prin actiunea rotilor

5. Lambouri unghiulare de piele:

- pe suprafata corpului expusa rotii

- Aspect in dinti de fierastrau

- Rol: loclul actiunii rotii, directia de miscare, partea de corp intre sine in momentul calcarii

Proiectarea din tren

- Plagi contuze, fracturi eschiloase, leziuni de gravitate mare

Comprimarea intre vagoane

- exc, echimoze, cu aspect de marca traumatica, leziuni interne grave

Traumatism in compartimentul trenului

- mec; lovire de obiecte din interior

- Depinde de poz,. Victimei, viteza, etc

Probleme medico-legale

• Diagnostic de trauma de tren

• Caracterul vital al leziunilor

• Prezenta semne de lupta, asfixie mecanica,

• Alte cauze de moarte

Accidente aviatice

• Leziuni – membri echipajului, - Cercetarea terenului aferent

pasageri, alte persoane.
- Cercetarea aeronavei
• Cercetarea la fata locului:
- Cercetarea osemintelor
- Locul impactului

• Schema generala a locului - Aprecierea nr. minim al victimelor

accidentului
- Recoltarea de probe - singe, par,
- Cadavre - urme papilare

- Fragmente de cadavre - Transportarea cadavrelor- masuri

speciale
- Produse de origine biologica
 - Vitalitatea

- mecanismul lezional

- Evaluarea atitudinii si actiunii

functionale a membrilor echipajului

- Patologii preexistente
• Examinarea echipajului
- Evaluarea biochimica a starii
- Identificarea osemintelor
emotionale
- Cauza si momentul instalarii decesului
- -Evaluarea actiunii fac. externi
( decomprimare, fulgeratie)

• Identificarea cadavrelor:

- Prin imbracaminte - Odontostomatologie

- semne particulare - Serologie

- Date antropometrice - Patologie preexistenta

Intereseaza: identificarea pilot, copilot, starea imbracamintii, caracterul si localizarea lez. mecanice (
vitale, postmortem), semne de actiune termica, imbibarea hainelor cu combustibil, singe, etc

• Tabel :

- Felul traumatismului - Prezenta de particule externe pe

cadavru
- Consemnarea mecanismelor identice
sau diferite - Localizarea urmelor cu aspect de
amprenta
- Intensitatea revarsatelor sangvine
- Semne de moarte rapida
- Localizarea leziunilor
- Actiunea CO

Felul morţii

• moartea - totdeauna violentă;

• uneori, putem vorbi de o moarte violentă secundară, ( leziunile produse nu ar fi fost mortale
la o persoană indemnă, dar pe fondul unei afecţiuni preexistente a victimei ele au produs
decesul);

• călcare după moarte - lipsa reacţiilor vitale de călcare tranşează diagnosticul.

Cauza morţii

poate fi:

• imediată – prin traumatisme grave - interesează organe vitale;

 • mediată – prin leziuni primare sau secundare (ex: complicaţii septice, etc.);

• tardivă – la distanţă

Frecvent:

• traumatisme cranio-cerebrale;

• hemoragii interne prin rupturi de organe sau vase mari.

• Alte cauze:

• asfixie cu oxid de carbon prin obstruarea ţevii de eşapament;

• înec prin căderea vehiculului în apă;

• asfixie mecanică prin comprimare sub vehiculul răsturnat;

• carbonizare, când vehiculul ia foc;

• moarte subită la volan, cu pierderea controlului vehiculului

Aspecte ml

Data producerii leziunilor

• culoarea echimozelor;infiltratele hemoragice;formarea crustei pe excoriaţii;gradul de

consolidare a fracturilor

Data morţii- funcţie de:

• lividităţile cadaverice;rigiditatea cadaverică;răcirea cadavrului;pergamentări, opacifierea

corneei;putrefacţie.

Gravitatea leziunilor

La ocupanţii vehiculului- gravitatea provine din leziunile axiale ale corpului:

• cap - traumatisme cranio-cerebrale;

• rahisul cervical - hiperflexie-hiperextensie;

• mediastin - pneumotorax, rupturi de vase mari;

• şoferul – leziuni toracice grave prin lovirea de volan;

• ocupantul din dreapta – leziuni cranio-cerebrale prin lovire de parbriz, rama parbrizului sau
proiectare în exterior;

• ocupanţii din spate – leziuni cranio-cerebrale prin ejectarea din vehicul.

La pietoni:

• traumatisme cranio-cerebrale grave prin basculare pe vehicul;

• lovire de obiecte din mediu prin proiectarea în decor;

• călcare pe şosea

• tirirea victimei pe suprafete mari

Diferenţierea leziunilor vitale de cele postmortem

• simularea unor crime prin aşezarea cadavrului pe şosea;

• succesiunea de impacte cu mai multe vehicule

Se constată:

• prezenţa sau absenţa infiltratelor sangvine la nivelul plăgilor sau excoriaţiilor (cel mai vizibil);

• în accidentele de tren, reacţii vitale mai ales în zonele de prim impact; în celelalte zone, şi
uneori în totalitatea cadavrului, reacţiile vitale pot lipsi datorită pierderilor rapide de sânge.

Legătura de cauzalitate între accident şi deces

• directă – când leziunile, grave, au dus sigur şi necondiţionat la deces;

• indirectă – când între accident şi deces se interpun cauze interne (afecţiuni preexistente ale
victimei, traumatisme anterioare) sau externe (asistenţă medicală deficitară);

• inexistentă – când victima era decedată anterior accidentului rutier.

Identificarea victimei

• mai ales în accidente de tren sau avion, când leziunile distructive sunt importante;

• se face prin:

• 1portretul vorbit;

• 2identificare dactiloscopică;

• 3identificare odontologică;

• 4identificare genetică.

• se face prin:

• corelarea deformărilor vehiculului cu leziunile victimei;

• urme biologice pe vehicul;

• date de anchetă;

• fragmente lăsate la locul accidentului (far spart, vopsea).

ATENŢIE! – uneori este necesară stabilirea persoanei ce a condus vehiculul. Leziunile toracice sunt
specifice şoferului!
Relaţia victimă-vehicul

• este importantă în stabilirea culpei fiecăruia şi se obţine prin coroborarea tuturor datelor ce
rezultă din anchetă, autopsie, probe biologice, expertize tehnice, etc.

Examinarea autorului accidentului

Expertiza psihiatrică:

• evaluarea unor afecţiuni psihice antecedente sau survenite pe parcurs, incompatibile cu

conducerea unui vehicul.

Evaluarea stării de sănătate:

• afecţiuni organice incompatibile cu conducerea unui vehicul.

Dozarea alcoolemiei

• examenului clinic:data şi ora accidentului;data şi ora consumului de alcool;felul şi cantitatea

de alcool ingerat;greutatea corporală;

• culoarea feţei, pulsul, temperatura corporală;mirosul aerului expirat;reacţia

pupilară;semnele ataxiei (Romberg, păstrarea echilibrului la întoarcerea bruscă din mers,
ridicarea unor obiecte mici, proba indexului);comportarea, vorbirea, orientarea temporo-
spaţială;atenţia, memoria;

• recoltarea probei de sânge-seringă de unică folosinţă;

• data, ora şi cantitatea recoltată;

• dezinfectare cu ser fiziologic (NU cu alcool!);

• cantitatea minimă = 5 cmc sânge;

• sub 30 mg% = scăderea capacităţii executării de mişcări complexe (ex: conducerea maşinii);

• 30 – 50 mg% = deteriorarea absolută a capacităţii de a conduce autoturismul;

• 50 – 100 mg% = apar semne obiective: logoree, pierdere progresivă a inhibiţiilor, voce
puternică, perturbări senzoriale;

• 100 – 150 mg% = vorbire incoerentă, instabilitate motorie, posibil greţuri;

• 150 – 200 mg% = beţie evidentă, greţuri, prostraţie;

• 200 – 300 mg% = stupor, vomă, posibil comă;

• 300 – 350 mg% = stupor sau comă, pericol de aspirare a secreţiilor prin vomă;

• peste 350 mg% = deces prin paralizia centrilor respiratori

Cercetarea la fata locului

Probleme ml

- Este sau nu un accident rutier?

- Victima a fost mutata in alt loc?

- Informatii despre vehiculul implicat

- Fotografiere de ansambru si de detaliu

- Descrierea amanuntita a pozitiei victimei

- Descrierea leziunilor de lovire- poz. victima-vehicul

• poziţia victimei pe şosea;eventuale urme de frânare sau fragmente de parbriz, far sau
vopsea;dâre de sânge pe o distanţă mai mare presupun agresarea victimei în alt loc, urmată
de deplasarea acesteia;

• urme de ulei sau benzină pe hainele victimei;urme de târâre pe haine şi corp, rupturi ale
hainelor, aspect şifonat al acestora;

• Examinarea proeminenţelor din apropierea locului unde a fost găsită victima (poduri, gropi,
şanţuri, pietre, garduri)- leziunile acesteia prin căderi repetate.

Identif. vehiculului- autoturism

• lipsesc leziunile la nivelul gambelor prin lovirea de bara vehiculului;

• în lovirile de autoturisme, corpul este acroşat şi rostogolit pe sub vehicul;

• leziunile sunt situate pe toate planurile prin rostogolire, sub formă de excoriaţii, echimoze,
plăgi, fracturi ale extremităţilor;

• leziunile de gravitate sunt situate pe unul sau două nivele, pe traiectul de trecere al roţilor
peste corp. Leziunile produse determină afectarea organelor interne, dar această afectare
nu este importantă, nedeterminând distrugeri tisulare masive sau deformări prin strivire
(autoturismul are greutate mică);

• urme de sânge, fire de păr, haine pe partea inferioară a vehiculului;

• distrugerea părţii anterioare a vehiculului, în partea inferioară şi sub bara de protecţie, fără
distrugerea farurilor, radiatorului sau capotei.