UNIVERSITATEA TEHNIC CLUJ

NAPOCA

DINAMICA
AUTOVEHICULELOR 2
Vibraiile autovehiculelor
Conf. Dr. Ing. Adrian Todoru

Profesor ndrumator

Stoica Alexandru Marcel

Grupa 2444/2
Student

Cuprins
1. Generalitati

2. Criterii si parametrii pentru aprecierea confortabilitatii autovehiculelor

3. Factori perturbatori care actioneaza asupra autovehiculelor

4. Studiul vibratiilor autovehiculelor pe modele dinamice si matematice

5. Vibratii de torsiune in transmisiile autovehiculelor

6. Bibliografie

1. GENERALITATI
Deplasarea autovehiculelor pe diferite categorii de drumuri si terenuri
este insotita de prezenta permanenta a socurilor si vibratiilor. Aceste
fenomene se manifesta la nivelul maselor suspendate si nesuspendate ale
autovehiculelor. Socurile si vibratiile influenteaza negativ confortabilitatea
autovehiculelor, integritatea marfurilor transportate, durabilitatea tuturor
subansamblelor si ansamblelor, fiabilitatea autovehiculului si nu in ultimul
rand gradul de oboseala al conducatorilor, respectiv securitatea circulatiei
rutiere si a muncii.
Socurile si vibratiile la care sunt supuse autovehiculele sunt
determinate de cauze exterioare si interioare, in majoritatea cazurilor
acestea actionand simultan.
Efectele socurilor si vibratiilor la autovehicule se manifesta prin
influente nocive asupra organismului uman. Acestea provoaca oboseli mari
si senzatii fiziologice neplacute, culminand cu raul de automobil manifestat
prin greturi, varsaturi etc. Cand se circula cu viteza mare pe drumuri de
calitate proasta sufera si integritatea marfurilor transportate daca nu se iau
masuri adecvate de protectie. Pe de alta parte, ca urmare a socurilor si
vibratiilor apar sarcini dinamice mari in toate ansamblele si subansamblele
autovehiculelor.
Socurile si vibratiile autovehiculelor determina reducerea considerabila
a vitezei medii de circulatie, cresterea consumului de combustibil necesar
invingerii rezistentelor suplimentare in elementele suspensiei si in pneuri,
toate acestea reducand eficienta tranportului.
Socurile si vibratiile autovehiculelor depind de starea drumului sau a
terenului pe care se realizeaza deplasarea, de constructia ansanblelor si
subansamblelor componente, de constructia in ansamblu a autovehiculului
considerat.
Dupa cauze, socurile si vibratiile autovehiculelor pot fi clasificate in:
socuri si vibratii determinate de denivelarile si neregularitatile suprafetei
drumului sau a terenului, de rafalele de vant, de franarea autovehiculului
etc.

socuri si vibratii provocate de motor, transmisie, directie si de sistemul

pneu-roata-drum
Ca la orice sistem mecanic, la autovehicule se studiaza:
Vibratiile libere, care pot fi neamortizate si amortizate in vederea
determinarii pulsatiilor proprii, a modurilor proprii de vibratie.
De asemenea, studiul acestor vibratii permite determinarea influentei
maselor suspendate si nesuspendate, a caracteristicilor elastice si de
amortizare ale suspensiei asupra lor, asupra confortabilitatii si a regimului
de deplasare
Vibratii fortate sau intretinute care solicita permanent autovehiculul in
timpul deplasarii. Studiul acestor vibratii permite stabilirea influentei
diversilor factori perturbatori asupra comportarii autovehiculului din acest
punct de vedere, precum si determinarea pulsatiilor periculoase ale
factorilor perturbatori pentru evitarea functionarii autovehiculului in zonele
de rezonanta.
In timpul deplasarii, la autovehicule pot fi intalnite urmatoarele tipuri
de vibratii:
vibratii ale sasiului si caroseriei, considerate ca un corp rigid asezat pe
suspensia elastica formata din arcuri sau arcuri si pneuri. Aceste vibratii au
caracter de vibratii libere provocate de neregularitatile drumului sau
terenului si actioneaza sub forma de socuri. Uneori ca urmare a uzurii
suprafetei soselei are forma de valuri. La deplasarea autovehiculelor peste
aceste valuri se poate ajunge la rezonanta, vibratiile devenind foarte
periculoase.
vibratiile de torsiune si incovoiere ale pieselor motorului si subansamblelor
transmiesiei. Aceste vibratii se studiaza pe modele dinamice echivalente cu
un numar mai mare sau mai mic de grade de libertate. Numarul gradelor de
libertate este functie de numarul de cilindrii ai motorului, numarul puntilor
motoare ale autovehiculului, particularitatile consturctive ale ambreajului si
de caracteristicile cinematice si dinamice ale diferentialelor din transmisie.
vibratiile motorului, ambreajului si cutiei de viteze in ansamblu fata de
cadrul autovehiculului. Aceste ansamble, in mod obisnuit, sunt montate
elastic fata de cadru si daca rezemarea este necorespunzatoare se poate

ajunge la desfacarea prematura a imbinarilor, la fisuri si ruperi ale cadrului

si carterelor.
vibratii de fluturare ale rotilor de directie, care se manifesta prin oscilatiile
rotilor intr-un plan perpendicular pe directia de deplasare. O forma a acestor
oscilatii o reprezinta fenomenul de shimmy, care consta in ridicarea
succesiva a rotilor de directie de pe suprafata drumului, urmele lasate de
roti avand forme curbilinii.
vibratii ale scaunelor conducatorilor auto si pasagerilor care determina in ce
mai mare parte confortabilitatea autovehiculelor. Aceste vibratii apar ca
urmare a insumarii factorilor perturbatori exeriori si interiori care actioneaza
asupra autovehiculului si se trnasmit corpului omenesc prin scaune.
oscilatii la autotrenuri. Cand un autocamion tracteaza una sau mai multe
remorci pot aparea oscilatii pe directia de deplasare intre mobilele in
miscare. Ca urmare forta de tractiune din dispozitivul de remorcare va avea
un caracter variabil. Pnetru preluarea acestor oscilatii, dispozitivele de
remorcare se realizeaza cu elemente elastice.
vibratii de inalta frecventa a cadrului si caroseriei datorate neregularitatilor
suprafete drumului sau terenului si ca rezultat al insumarii factorilor
perturbatori.

2. CRITERII SI PARAMETRII PENTRU

APRECIEREA CONFORTABILITATII
AUTOVEHICULELOR
Confortabilitatea autovehiculelor este determinata, in primul rand, de
efectele pe care le au vibratiile acestora asupra conducatorilor auto si a
persoanelor din autovehicul, fiind conditionata de nivelul zgomotului,
temperatura si umiditatea aerului din habitaclu, viteza curentilor de aer,
pozitia de sedere pe scaun, calitatea suspensiei etc.
2.1. Efectele vibratiilor asupra omului si criterii de apreciere a acestora.
Vibratiile mecanice pot fi transmise omului in trei feluri:
- asupra intregului corp, prin toata suprafata sa
- asupra intregului corp, prin suprafata de contact cu mediul inconjurator
- asupra unor parti ale corpului
Vibratiile se evalueaza in general prin marimile cinematie, acceleratii,
viteze, deplasari si prin frecvente. Limitele admisibile ale vibratiilor
suportate de om se stabilesc in functie de urmatorii parametri: marimea
vibratiei (acceleratie, viteza, deplasare), frecventa, durata de expunere,
directia vibratiei fata de corp, criteriul de nocivitate (prag de percepere,
oboseala, pericol pentru sanatate).

3. FACTORI PERTURBATORI CARE

ACTIONEAZA ASUPRA AUTOVEHICULULUI
Vibratiile autovehiculelor sunt provocate de factori perturbatori
exteriori si interiori. Prin caracteristicile drumului sau terenului, (lungimea,
inaltimea, forma, profilul) si frecventa neregularitatilor limiteaza viteza de
deplasare a autovehiculelor. De asemenea, parametrii constructivi si
functionali ai autovehiculelor conditioneaza regimul lor de plasare pe
diferite categorii de drumuri sau terenuri.
Factori perturbatori exteriori:
Factorul perturbator cu actiune continua este determinat de profilul
suprafetei drumului sau terenului si are de obicei un caracter aleator. Profilul
suprafetei drumului se caracterizeaza prin lungimea l. inaltimea h si
frecventa neregularitatilor.
Cand numarul de neregularitati ale suprafetei drumului este constant
pe unitatea de lungime, intensitatea vibratiilor autovehiculelor este
determinate de inaltimea h a neregularitatilor. La o forma lina a
neregularitatilor, profilul suprafetei drumului poate fi admis sinusoidal,
figura 1.

Fig.1. Profilul sinusoidal al suprafetei drumului: a) in functie de timp; b) in

functie de spatiu
Acesta este descris de relatia: h=

h 0 (1t )
2

Parametrii principalelor categorii de drumuri:

Categoria drumului l

[m]

[mm]

Autostrada

10 - 15

10 - 20

Sosea astfaltata

1,0 2,0

10 20

Sosea pavata

0.15 - 0.3

30 40

Drum de tara

0.1 0.15

50 - 70

Factori peturbatori interiori:

Motorul cu ardere interna montat pe autovehicul reprezinta o sursa
importanta de vibratii, ca urmare a variatiei periodice a fortelor si
momentelor care actioneaza asupra organelor componente. Factorul
perturbator al motorului il reprezinta momentul de torsiune, care actioneaza
asupra arborelui cotit, acesta avand o variatie periodica si ca urmare poate
fi dezvoltat intr-o serie Fourier.

4. STUDIUL VIBRATIILOR
AUTOVEHICULULUI PE MODELE
DINAMICE SI MATEMATICE
Vibratii libere
Cel mai simplu model dinamic al unui autovehicul consta dintr-o masa
m rezemata elastic pe un arc elicoidal, cu constanta elastica k liniara. Prin m
se ia in considerare intreaga masa a autovehiculului, iar prin k se are in
vedere constanta elastica a suspensiei si a pneurilor.
Pozitia z=0 corespunde starii de echilibru static a autovehiculului. Sub
actiunea unui impuls vertical masa m este scoasa din echilibru si va oscila
in jurul pozitiei de echilibru static.

Fig. 2 Modelul dinamic cu un singur grad de libertate pentru studiul

vibratiilor libere
Ecuatia de echilibru a masei m este:
unde: z este deplasarea verticala a masei m;
acceleratia verticala a masei m;
Tratarea vibratiilor autovehiculelor pe un model simplificat, cu un
singur grad de libertate, permite stabilirea parametrilor de ansamblu a
acestora, in primul rand a pulsatiei proprii si a frecventei. Cunoscand acesti
parametrii poate fi facuta o apreciere globala a calitatii suspensiei
autovehiculului respective. Se recomanda in general ca frecventa vibratiilor
libere sa aiba valori relative reduse, mai mic decat valorile frecventei
perturbatiei, in scopul evitarii fenomenului de rezonanta.
Vibratii amortizate. Influenta amortizoarelor.

Din rezultanta fortelor de amortizare, din amortizoarele

autovehiculului, a frecarilor interne din pneuri si a frecarilor din arcuri,
miscarea oscilatorie, pe directia verticala, este amortizata.
Se admite pentru inceput, ca fortele de amortizare sunt proportionale
cu viteza vibratiei. Exista situatii in care aceste forte depind de patratul
vitezei sau amortizarea se realizeaza cu urmare a frecarii uscate. La
autovehiculele cu arcuri din foi, forta de frecare dintre foi contribuie la
amortizarea vibratiilor, forta de amortizare fiind o forta de frecare uscata
care este constanta ca valoare, dar variabila ca sens in functie de sensul
vitezei.

Fig.3 Discutarea ecuatiei caracteristice pentru pentru modelul dinamic cu un

singur grad de libertate
Vibratiile fortate ale autovehiculelor
In timpul deplasarii autovehiculele sunt supuse actiunii vibratiilor
fortate sau intretinute cu amortizare. Modelul dinamic cu o masa pentru
studiul acestor vibratii este prevazuta in urmatoarea figura:

Fig.4 Model dinamic cu o masa pentru studiul vibratiilor intretinute ale

autovehiculelor
Ecuatia de miscare, scrisa pe baza principiului lui D`Alambert, este:

unde prin h se ia in considerare microprofilul

drumului, adica factorul perturbator.
Modelul dinamic pentru studiul vibratiilor verticale
Studiul mai in profunzime a vibratiilor verticale ale autovehiculelor
necesita luarea in considerare a influentelor maselor suspendate si
nesuspendate ale acestora. De asemenea, trebuie sa se evidentieze
influenta elementelor elastice si de amortizare ale suspensiei si pneurilor
asupra vibratiilor verticale ale autovehiculelor. Pentru aceasta se utilizeaza
modele dinamice cu doua grade de libertate.

Fig.5 Model dinamic cu doua mase pentru studiul vibratiilor verticale ale
autovehiculelor
unde: m1 este masa partilor nesuspendate, m2 masa suspendata a
autovehiculului; k1 constanta elastica radiala echivalenta a pneurilor; k 2
constanta elastica echivalenta a arcurilor suspensiei; c 1 coeficientul de
amortizare echivalent al pneurilor; c2 coeficientul de amortizare echivalent
al amortizoarelor autovehiculului.
Studiul vibratiilor aleatoare
Vibratiile verticale ale autovehiculelor determinate de neregularitatile
suprafetei drumului au un caracter aleator. Se considera functia aleatoare
Q(t) care in cazul cel mai general prezinta o marime oarecare a vibratiei.
Aceasta functie se poate realiza cu anumite frecvente. Pentru determinarea
frecventelor de realizare a diverselor valori ale functiei Q(t), se traseaza
dreapta paralela cu axa timpului, situate una fata de cealalta la o distanta
constanta Q.

Fig. 6 Functia aleatoare: a) graficul Q(t), b) distributia frecventelor

intersectiilor
Aspecte privind vibratiile neliniare ale autovehiculelor
In vederea asigurarii confortabilitatii autovehiculelor la toate regimurile
de incarcare si de deplasare s-au realizat suspensii cu caracteristici elastice
si de amortizare nelineare.

Model dinamic cu doua grade de libertate cu miscari vertical si unghiulare

de tangaj
Vibratiile unghiulare, de tangaj, in jurul axei transversale, influenteaza
in mare parte confortabilitatea autovehiculelor, mai ales ca sunt combinate
si cu vibratiile verticale. Studiul acestor oscilatii poate fi realizat pe modele
dinamice de diverse complexitati. Se considera pentru inceput un model
dinamic cu doua grade de libertate.
Se considera ca masa m a partii suspendate a autovehiculului este
concentrata in centrul de masa c0 de coordonate a si b in planul
longitudinal. Constantele kf si ks reprezinta constantele elastice echivalente
ale arcurilor si pneurilor din fata si spate. Aceste constante se calculeaza cu
urmatoarele formule:

Fig.7 Modelul dinamic cu doua grade de libertate ; Schema simplificata a

modelului dinamic cu doua grade de libertate
Modelul dinamic cu patru grade de libertate
La studiul vibratiilor verticale si de tangaj ale autovehiculelor, pe
modelul dinamic cu un singur grad de libertate, nu s-au luat in considerare
masele nesuspendate, precum si influenta altor factori.
Modelul dinamic cu patru grade de libertate, ia in considerare influenta
maselor nesuspendate ale autovehiculelor, fortele de amortizare din pneuri
si amortizoare, precum si excitatiile datorate neregularitatilor suprafetelor
drumului.

Fig. 8 Model dinamic cu patru grade de libertate

5. VIBRATII DE TORSIUNE IN
TRANSMISILE AUOTVEHICULELOR.
Transmisia unui autovehicul reprezinta un sistem oscilant de mare
complexitate. Acest sistem este format din mase inertiale (volant) in
miscare de rotatie, peste care se suprapun vibratiile de torsiune.
Datorita vibratiilor de torsiune, care apar in procesul de exploatare al
autovehiculului, in elementele componente ale transmisiei apar solicitari
dinamice, variabile in limite foarte largi.
Vibratiile de torsiune din transmisie apar la:
pornirea din loc si demarajul autovehiculului;
la schimbarea treptelor de viteze;
in timpul franarii;
la deplasarea autovehicului peste neregularitatile drumului.
Vibratiile din transmisie sunt in stransa corelatie cu oscilatiile
exterioare ale autovehiculului.Studiul amanuntit al vibratiilor de torsiune din
transmisie poate fi facut pe modele dinamice complexe, care asigura
cuplarea acestora cu oscilatiile exterioare.
Modelul dinamic si matematic al transmisilor autovehiculelor de tipul 4x2
Acest modelul dinamic echivalent al transmisiei mecanice se
intocmeste n functie de schema cinematica i particularitatile constructive
ale autovehiculelor.
Ca element de referinta, de obicei se alege arborele ambreiajului. In
functie de necesitati drept element de referinta poate fi un alt arbore din
transmisie.

Fig.9 Modelul dinamic generalizat al transmisiei autovehiculului

In figura este prezentata schema generalizata a modelului dinamic al
transmisiei. Lantul I corespunde modelului dinamic al unui autovehicul 4x2.
Lund n cosiderare lantul I i II, se obine schema generalizat a modelului
dinamic al unui autovehicul 4x4. Prin lantul III completeaz cele doua
modele cu poriunea n care autovehiculul tracteaz o remorc sau lucreaz
n agregat.
Modelul este alctuit din volani legai ntre ei prin arbori elastici
imponderabili, iar situatia studiata e n care autovehiculul ruleaz n linie
dreapta. Ecuaiile de miscare se obtin aplicand principiul lui DAlambert
fiecarei mase n parte a modelului dinamic. Pentru pornirea de pe loc i
demarajul autovehicului ecuatiile de miscare sunt:

Modelul dinamic i matermatic generalizat pentru studiul vibratiilor

autovehiculelor de tipul 4x2
Prin cuplarea vibratiilor de torsiune ale transmisiei cu cele verticale, de
ruliu i tangaj, cand se tine seama de fluxul de putere la rotile motoare i de

vibratiile puntilor autovehicului, se ajung la modele dinamice i matematice

foarte complexe.
Astfel pentru pornirea de pe loc si schimbarea treptelor de viteze se obtine:

Fig. 10 Modelul dinamic generalizat al autovehiculelor de tipul 4x2 cu

suspensie dependenta

5. BIBLIOGRAFIE:
Untaru Marin, Campian Enache s.a, Dinamica Autovehiculelor