Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Istoricul medicinii legale. Catedra Medicin Legal a USMF Nicolae Testemianu, activitatea
tiinific. Relatari cu caracter medico-legal gasim in legislatia lui Hamurabi cu 2000 de ani inaintea erei noastre. Prima lucrare cu caracter medico-legal apare in China. Printre primele documente ce vizeaza probleme cu caracter medico-legal in Moldova figureaza Pravila lui Vasile Lupu. Cercetarea medico-legala a cadavrelor se efectua la acea perioada de catre prosectorii spitaleleor orasenesti din Basarabia. Catedra de medicina legala a Universitatii de stat de medicina testemitanu a fost organizata in anul 1945 si a fost condusa pina in anul 1949 de docentul Ciucimariova, tot din acelasi an vine la conducere Aresev care initiaza cercetari stiindtigice orientate pe trei directii principale: importanta traumei in geneza mortii neviolente; rolul maladiillor preexistente in instalatarea mortii traumatice prin diversi factori ai mediului ambiant; aprecierea gradului de gravitate a leziunilor corporale la persoanele cu maladii preexistente. Apoi in 1966 sef de catedra devine Botezatu, apoi Kurdiumov...
3 sa participe, cu aprobarea personei care efectueaza cercetarea penala, a anchetatorului penal sau procurorului, la interogatorii, audieri si alte actini de ancheta penala 4 in timpul cercetarii penale, anchetei penale si in sedinta de judecata sa puna celui interogat intrebari in legatura cu obiectul expertizei, dar numai cu aprobarea persoanei juridice respective, care efectueaza cercetarea penala, a anchetatorului penal sau judecatorului care prezideaza sedinta de judecata. El poarta responsabilitate pentru concluziile intetionat fasle sau pentru refuzul de a da concluzii, de asemenea daca divulga materialele acumulate de acnheta cu care a luat cunostinta va fi tras la raspundere penala.
12. Modificrile cadaverice tardive i importana lor medico-legal. 1) Putrefactia proces de descompunere a tesuturilor sub actiunea microflorei aerobe si facultativ
anaerobe si anaerobe. Ea duce la formarea substantelor toxice precum cadaverina si putrescina. La temperatura de 18 grade primele semne de putrefactie apare dupa 1-2 zile de la moarte, manifestindu-se prin pete verzi-cenusii ce apar mai frecvent in fosa iliaca. Dupa 3-4 zile pe tegumente apare desenul vascular de putrefactie. La sfirsitul primei saptamini apare emfizemul cadaveric. 2)Modificarile cadaverice conservatoare apar in conditii de mediu nefavorabile pentru procesul de putrefactie. Din ele fac parte: mumificarea, saponificarea, lignificarea si congelarea naturala.
a)mumificarea apare in mediu cu temperatura ridicaa, umiditate scazuta si ventilatie buna, mumificarea completa e posibila pe parcursul a 6-12 luni, iar in conditii ideale 2-3 luni. b) Saponificarea (adipoceara) se intilneste mai ales la cadavrele stationaet in mediu umed si lipsit de oxigen. Tesuturile aflate in starea de adipoceara au culoarea alba-galbuie sau galben-cenusie, un miros rinced si consistenta dura. O saponificare completa se realizeaza in decursul unui an. c)Lignificarea se observa la cadavrele staionate timp indelungat in turbarii, terenuri mlastinoase cu reactie acida putrnica care impiedica putrefactia. d)Congelarea naturala se realizeaza in zone cu temperaturi scazute sub zero. Cadavrul se conserveaza cu pastrarea caracterelor leziunilor traumatice si patologice. Dupa congelarea brusca a cadavrului, ultimul progresiv se putrefiaza.
6)in autopsia medico-legala e obligatorie deschidderea tuturor cavitatilor (craniene, toracice si abdominale, iar uneori si a canalului vertebral) Motivele de expetiza medico-legala sunt: moartea violenta, moartea subita, moartea in institutiile medicale pe parcursul primelor 24 ore dupa internare, atunci cind nu este stabilit diagnosticul clinic, cadavre de persoane neindentificate, in caz de inintare de catre rudele raposatului sau de alte persoane a unor plingeri organelor de ancheta penala in legatura cu o deficienta in asistenta medicala.
15. Obliga iunile sanitar-epidemiologice ale expertului n caz de suspectare sau moarte prin
maladii infecioase deosebit de periculoase. Obligaiunile sanitar-epidemiologice ale expertului n caz de suspectare sau moarte prin maladii infecioase deosebit de periculoase. Cercetarea decedailor de pe urma diverselor forme de boli deosebit de contagioase prevede respectarea unui spectru specific de cerine, ce vizeaz condiiile naintate fa de morg, msurile de prevenire a contaminrii personalului medical, procedeele tehnice ale autopsiei metodele de prelevare a materialului cadaveric pentru investigaii suplimentare de laborator, prevenirea rspndirii infeciei n mediul ambiant, transportarea i nhumarea cadavrelor. In aceste scopuri, normele sanitaro-epidemiologice prevd morgi-tip cu intrri separate pentru personalul medical, pentru primirea i eliberarea cadavrelor. Morga trebuie s dispun de camer frigorific, reea de canalizare, geamuri cu gratii metalice i teren pentru dezinfectarea mijloacelor de transport. Pentru respectarea regimului antiepidemic de activitate n morgi trebuie si existe un numr suficient de uniti de mbrcminte protectoare, vesel steril, rezerve de dezinfectani. instrumente speciale, rezervi de ap de. in scopul asigurrii proteciei individuale a personalului medical, autopsia se efectueaz n costume speciale (costum antipest): or de muama, cizme de cauciuc, glug (batist), ochelari protectori. masc de tifon, mnui rezistente. De regul, autopsia se efectueaz n cursul zilei i doar n cazuri excepionale - cu iluminare artificial. nainte de autopsie, medicul va consulta n mod obligator instruciunile ce in de organizarea i respectarea regimului antiepidemic prevzut n astfel de cazuri. Totodat, pn la autopsie se va ntiina neaprat serviciul de medicin preventiv din localitatea respectiv.
La producerea leziunilor corporale sub actiunea unui obiect contondent se deosebesc patru mecanisme principale: 1) Lovirea o actiune dinamica in care obiecctul vulnerant, aflat in miscare, interactioneaza intr-un timp surt cu corpul omului. La actiunea unei forte moderate se formeaza numai excoriatii si echimoze. La loviitura considerabila se formeaza plagi contuze, fracture ale oaselor, rupture ale organelor interne. Poate produce leziuni directe si indirecte. 2) Compresiunea aplicarea a doua forte care actioneaza centriped asupra corpului din partile opuse. De regula se produce traumarea oaselor si a organelor interne cu tegumentele corpului intacte sau cu leziuni minimale. Compresiunea de lunga durata provoaca simtomocomplex numit sindromul de compresiune sau toxicoza traumatica. 3)Extensiunea este opus compresiunii. La extindere fortele de actiune sunt indreptate centrifuge in raport cu corpul omului. Cele mai specifice leziuni prin extensiune sunt plagile rupte si smulgerea unei parti a corpului. 4) Frictiunea daca obiectul contondent, aflat in miscare, se atinge de corpul omului sau invers, se formeaza leziuni prin frictiune. Prin aceasta metoda se produc leziuni superficiale: excoriatii, plagi, decoalrea pielii. Pot fi si profunde, ajungind pina la oase, care lezindu-se se sterg.
18. Clasificarea leziunilor mecanice i a cauzelor medicale ale morii provocate de acestea. 1) Leziuni prin obiecte contodente:
a)leziuni produse prin lovire cu obiecte contondente b) leziuni produse prin lovirea corpulu de obiecte contondente (caderi, precipitari) c)traumatism de transport d)traumatism sportiv e)traumatism de productie 2)Leziuni prin obiecte ascutite a)leziuni prin obiecte taietoare b)leziuni prin obiecte intepatoare c)leziuni prin obiecte intepator-taietoare d)leziuni prin obiecte despicatoare 3)Leziuni prin arme de foc a)leziuni prin arme de foc b)lezuni prin grenade, mine, obuze c)leziuni prin substante explozibile
Plaga contuza reprezinta o leziune in care se distruge integritatea anatomica a pielii sau a mucoaselor. Adesea se distrug si tesuturile mai profunde sau penetreaza in cavitatea corpului. Mecanismul de producere a plagii contuze consta in lovirea sau comprimarea tesuturilor. Plaga contuza se caracterizeaza prin profunzime si singerare mica, margini neregulate, peretii neregulati. La fundul plagii se observa punti tisulare care unesc peretii acesteia. Cind corpul contondent loveste pielea aflata imediat deasupra unui plan dur osos (craniu, genunchi, cot) se produce o plaga plesnita avind forma liniara sau stelata conditionata de suprafata contondenta a agentului vulnerant. Plaga plesnita se caracterizeaza prin margini relative drepte cu usoare anfractuozitati si dehiscenta mica datorita puntilor tisulare care nu permit indepartarea marginilor. Plagile prin strivire au forme neregulate, fiind inconjurate de zone intinse excoriate, iar cele prin smulgere realizeaza detasari si scalpari. 21. Leziuni produse de omul nenarmat, caracteristica morfologic. 1)Leziuni produse cu degete formeaza echimoze tipice ovale, semiovale, rotunde , daca prezente unghii vor forma excoriatii. 2) Leziuni produse cu pumnul, piciorul si muchia palmei pot produce cele mai variate leziuni: de la echimoze si excoriatii pina la fracture osoase si rupture ale organelor interne 3) Leziuni produse cu dintii acestea fac parte din traumatismele prin obiecte boante doarece dintii nu sint in stare sa produca o solutie de continuitate a pielii. Poate produce excoriatii, echimoze sau plagi contuse. Sunt 3 feluri de muscaturi: rupta, supta, mixta. Actiunea traumatizata a dintilor poate fi: - statica - dinamica
In caderea activa tot aceleasi semne ca in pasiva plus urme de alunecare a corpului pe planul de cadere sub forma excoriatiilor liniare multiple paralele orientate spre directia miscarii corpului. Caracteristic la caderea activa prin impingere leziunile bipolare. Precipitarea poate fi directa sau consecutiva, pasiva sau activa, libera sau nelibera. Leziunile corporale sunt - primare directe produse in momentul impactului primar cu planul de precipitare si localizate in regiunea acestui impact - primare indirecte produse in momentul impactului primar, dar distantate de regiunea acestui impact - leziuni secundare care se produc in momentul impactului secundar cu planul de precipitare. Leziunile prin precipitare sunt polimorfe, cele interne predomina asupra celor externe. In locul interactiunii corpului cu planul de precipitare se formeaza excoriatii, echimoze, uneori plagi contuze, care au un caracter unipolar. Sunt caracteristice diferite leziuni, fracturi in dependenta de tipul caderii: pe picioare, pe fese, in vertex, pe spate, pe fata anterioara a corpului, pe fata laterala a corpului. Leziunile organelor interne se produc in urma comotiei generale marcate a corpului in momentul impactului. 25. Clasificarea traumelor de trafic. Traumele auto, mecanismele de producere a leziunilor corporale. Clasificarea traumatismului auto: 1)trauma prin ciocnirea automobilului cu pietonul 2)trauma prin caderea pasagerului sau conducatorului din automobil 3)trauma prin traversarea cu rotile automobilului 4)trauma in salonul automobilului 5)trauma prin comprimarea intre partile automobilului si alte obiecte sau obstacole 6)trauma auto combinata Patru mecanisme principale de formare a leziunilor in traumatismele auto: - leziuni produse prin actiunea locala a partilor automobilului si a carosabilului asupra corpului - leziuni aparute in rezultatul actiunii generale a automobilului sau a carosabilului asupra corpului - leziuni formate prin comprimarea corpului intre roata vehiculului si carosabil, intre automobil si diferite obstacole imobile sau alt mijloc de transport - leziuni produse in urma frictiunii corpului de automobil sau de carosabil
margini regulate, lipsa puntilor de tesut conjunctiv, peretii netezi ai canalului de ranire, lumenul deschis al vaselor sangvine sectionate, care cauzeaza hemoragie interna sau externa. Fiecare plaga are caractere particulare care permit identificarea obiectului vulnerant si aprecierea mecanismului de producere.
- termic - electric - mecanic DUPA CARTEA VECHE Clasificarea armelor de foc 1. Dupa destinatie: a)arme militare - cu teava lunga: pusti, carabine - cu teava scurta: revolvere, pistolete b)arme de vinatoare - cu o teava - cu doua tevi - cu trei tevi c)arme sportive d)arme deghizate - pistol-baston - pistol-stilou 2. Dupa lungimea tevii: a)cu teava scurta (3-20cm) - revolvere - pistolete b)cu teava mijlocie (20-50 cm) - arme de tir - pistol-mitraliera c)cu teava lunga (50-80 cm) - carabine - arme de vinatoare 3. Dupa sistemul de forare a tevii: a)cu teava lisa - arme de vinatoare - pistoale-racheta b)cu teava ghintuita 4. Dupa modul de funcionare: a)arme simple (cu un singur cartus) b)arme de repetitie (incarcare manuala) c)arme semiautomate (percutia e manuala, dar descarcarea automata) d)arme automate (alimentarea si percutia in serie) 5. Dupa calibru: a) arme cu calibru mic (pina la 6 mm) b) arme cu calibru mijlociu (pina la 9 mm) c) arme cu calibru mare (peste 9 mm) 6. Dupa munitia folosita: a)arme cu glont b)arme cu alice c)arme mixte
30. Factorii traumatici ai mpucturii. Distana de tragere din punct de vedere medico-legal.
Factorii traumatici ai impuscaturii: 1. Proiectilul armei de foc sau partile lui componente: - glontul obisnuit sau special - eschilele glontului explodat
10
- alice sau srapnele, bura si alte componente ale armei de vinatoare - proiectil atipic 2. Factorii suplimentari la tragere de la distanta apropiata - gazele si aerul din teava - pulberea - particule de pulbere - particule de metal 3. Arma de foc sau particulele acesteia - orificiul tevii - partile mobile ale armei - patul armei - eschilele tevii si ale altor parti ale armei 4. Proiectilele secundare - eschilele si particulele proiectilului - particulele de haine - eschile osoase La impuscaturi de la distante mari leziunile se produc preponderent de proiectil. Formeaza o cavitate mai mare decit diametrul glontului, apare fenomenul minus tesut, se evidentiaza 3 zone a canalului de ranire: zona propriu-zisa; zona de contuzie a tesuturilor care reprezinta peretii canalului de la citiva mm pina la 1-2cm; zona de contuzie moleculara a tesuturilor 4-5cm. Un orificiu clasic atunci cind glontul patrunde perpendicular si apare minus tesut, un inel de excoriatie si unul de stergere. Distanta impuscaturii cu teava apropiata se divizeaza conventional in trei zone: - zona de actiune maxima a gazelor explozibile (distanta de tragere 1-5cm) - zona de depunere concomitenta a funinginii cu particule de metal si pulbere (25-35cm) - zona de depunere doar a particulelor de metal si pulbere (35-200cm) La trageri cu teava lipita, teava poate fi aplicata ermetic sau neermetic, orientata perpendicular sau sub unghi. Aici gazele pot realiza 3 feluri de actiuni: de penetrare, de rupere si contuziva. Marginile plagii propriu-zise sint neregulate, echimotice, zdrobite, decolate de la tesuturile subiacente, acoperite pe dinauntru cu funingine. Tragerea cu teaba lipita adesea genereaza leziuni suplimentare localizate in jurul orificiului de intrare care sunt numite stamp de imprimare, inel de imprimare
11
prin concursul unor mici adncituri localizate la vrful lambourilor cutanate. Marginile orificiilor de intrare rotunde i vrfurile lambourilor la plgile stelate snt acoperite, de regul, cu funingine. In lipirea ermetic depunerile de funingine au forma unu inel ngust de culoare cenuie-intunecat sau neagr. In lipirea neermetic au forma unui cerc cu diametrul de 35 cm. In lipirea lateral depunerile de funingine snt neuniforme, au form de evantai. In tragerea cu eava lipit ermetic in jurul orificiului de intrare depuneri de funingine i tatuaj prin pulbere, de regul, nu se observ. Tragerea cu eava lipit adesea genereaz leziuni suplimentare (prin gura evii) localizate in jurul orificiului de intrare.
12
undelor hidrodinamice asupra peretilor organului cavitar. Printr-un mecanism similar se vor prouce si rupturile splinei ale ficatului(in stare de congestie) si chiar ale cutiei craniene.
36. Particularitile autopsiei n caz de leziuni mortale prin arme de foc. Cercetrile suplimentare
de laborator. In leziunile balistice trebuie sa se stabileasca: - prezenta si localizarea plagii impuscate - specificul (glonte, alice, schije) si caracterul plagii (oarbe, transfixiante, tangentiala) - localizarea orificiulu de intrare si de iesire ale plagii - numarul impuscaturilor, distanta lor de la plante - distanta tragerii - directia canalului de ranire pe tot proiectul sau - tipul armei din care s-a tras - pozitia victimei in momentul tragerii - accesibilitatea regiunii traumatizate pentru tragere cu mina proprie - corespunderea numarului leziunilor de pe haine cu a celor de pe corpul victimelor.
13
2 Dilatarea si umplerea cordului drept si sting fluid si inchis la culoare: Ventricolul sting contine putin singe sau este gol semn conditionat de staza sanguina pulmunara. 3 Staza generalizata pronuntata in toate organele,mai exprimata cerebral si pulmunar. 4 anemie splenica (semnul lui Stabinschi intilnit rar explicat prin splenocontractie). 5 Petesii subpleurale, subendocardiale(petele Tardieu) hemoragii punctiforme sau insulare pina la marimea semintelor de mei. Mai frecvent se intilnesc sub pleura viscerala la baza plaminilor sau epicard. Ele sa datoresc cresterii presiunii sanguine si a presiunii intraalveolare in stadiul culminant al asfixiei.
14
Asfixia prin compresie toraco abdominala se instaleaza datorita impiedicarii sau blocarii miscarilor respiratorii care se realizeaza pein compresiunea toracelui si abdomenului. Se produce deseori prin surprinderea corpului de catre ziduri darimate in seisme de catre avalanse de zapada. Mecanismul mortii atenuarea sau blocarea miscarilor respiratorii produce o anoxie anoxica appoi o anoxie stagnata. Moartea se instaleaza dupa 30min. Din semne specifice vom mentiona masca echimotica ocianoza foarte pronuntata a fetei si gitului a partii superioare a toracelui si multiple echimoze cutanate in aceleasi regiunimecanismul formarii se datoreste dereglarii circulatiei sanguine in sistemul venei cave superioare si in special de supraincarcarea cu singe a bazinului venelor inominate si jugulare. La necropsie apare edemul carminatal plaminilor (plamini mariti in dimensiuni, aerati moderat, edematiati, avind suprafata si la sectiune cul. Rosie-aprins). Semnul de sus se datoreste stazei in plamini a unei cantitati de singe oxigenat. Semnele mai putin caracteristice sunt (hemoragii in tesuturi moi pericraniene si ale gitului multiple hemoragii punctiforme sub pleura epicard in mucoasa cailor respiratorii.)
42. Obstruarea cilor respiratorii cu corpuri strine. Particularitile de vrst a acestor forme de
asfixie. Obstruarea cilor respiratorii este asfixia mecanic care se datorete nchiderii lumenului laringelui i/sau traheei cu corpuri strine. Deseori n laringe, traheee, bronhii ptrund monede, nasturi, boabe i alte obiecte mici. Cel mai frecvent aceast situaie se ntlnete la copii, care le introduc n cavitatea bucal. n mediul umed al cilor respiratorii boabele de gru, fasole sau mazre se mresc n volum, ocupnd ntreg lumenul. La persoane adulte aceast form de deces poate surveni dupa ptrunderea n timpul somnului n cile respiratorii a protezelor dentare. Uneori n timpul mesei, pe fond de stres emoional sau de consum de buturi alcoolice, se produce obstruarea cu bol alimentar : buci de carne, salam, pine. Asfixia mecanic prin aspirarea coninutului gastric se poate produce n timpul somnului sau n stare de ebrietate. Coninutul gastric ocup tot spaiul liber al arborelui respirator i produce decesul. La autopsie este foarte important stabilirea ptrunderii intravitale a coninutului gastric n cile respiratorii. Pentru aceasta trebuie s fie stabilit nivelului pn la care au ptruns masele gastrice, obligatoriu se efectueaz examenul microscopic al fragmentelor de plmni pentru constatarea elementelor coninutului gastric n poriunile terminale ale arborelui respirator (alveole i bronsiole). Este bine cunoscut faptul ca uneori coninutul gastric poate ptrunde n cile respiratorii postmortem. Gazele de putrefacie care se formeaz n stomac i intestin, deplaseaz coninutul n cavitatea bucal i ulterior n trahee i bronhii. Coninutul gastric poate ptrunde n cile respiratorii i n cadrul manevrelor de resuscitare, n special n timpul respiraiei artificiale. Examinarea atent a cadavrului, stabilirea nivelului de ptrundere a coninutului gastric n cile respiratorii, examenul microscopic al fragmentelor plmnilor permit diferenierea aspiratului intravital de cel postmortem. 43. Sufocarea. Diagnosticul medico-legal. Sufocarea este asfixia mecanic prin obstruarea (nchiderea) orificiului bucal i a orificiilor nazale (orificiile respiratorii superioare) cu mna sau alte obiecte moi. Una dintre cele mai grele expertize medico-legale este expertiza pe cadavru n caz de sufocare prin intermediul obiectelor moi (perna, punga din plastic .a.). Pe corpul victimei, n zonele de aplicare a acestor obiecte, leziunile pot s nu apar. Iar dac victima se afl n stare de imposibilitate de autoaprare, nu se va constata nici un semn de violen. Datele de anchet (examinarea amnunit a locului faptei, cunoaterea unor elemente de istoric) sunt foarte preioase i absolut necesare pentru rezolvarea corect a acestor cazuri. Din punct de vedere juridic, exsist i obstruri accidentale ale orificiilor respiratorii superioare cu obiecte moi. Decesul prin asfixie poate surveni i n situaiile obstrurii orificiilor respiratorii
15
superioare cu mna. Pentru aceste cazuri sunt caracteristice leziunile pe faa intern a buzelor i obrajilor, care se produc prin strivirea esuturilor ntre palm i dini. Dup obstruarea orificiului bucal i nazal cu mna decesul survine n aproximativ 3 5 minute. n prima faz a acestei perioade de timp, n marea majoritate a cazurilor, victima opune rezisten. n afara leziunilor caracteristice n zona din jurul gurii i nasului, pe cap, corp i membre se vor constata leziuni traumatice care atest lupta ntre victim i agresor.
Prin necare se nelege asfixia mecanic prin nlocuirea aerului din cile respiratorii cu lichide. Lichidul ptrunde n cile respiratorii pn la alveole, producnd blocaj mecanic ce nu permite aerului s ajung la plmni. Se declaneaz starea asfixic. Lichidul ptruns nlaringe, trahee, bronhii este expulzat cu fora prin tuse reflex rezultatul iritaiilor mucoasei cilor respiratorii. Stoparea ptrunderii aerului la plmni duce la accentuarea asfixiei i pierderea cunotinei. Micrile respiratorii devin aritmice, convulsive, dup care progresiv se superficializeaz pn la stop cardio-respirator. Mai rar, procesul necrii se caracterizeaz prin evoluie foarte rapid spre deces, cnd succesiunea fazelor asfixiei specific necului nu este respectat. Aceste aspecte se observ n situaiile necrii n lichide cu temperatura sczut, cnd se produce ocul hipotermic cu contracia spastic a musculaturii scheletice i a laringelui, proces denumit hidrocuie. Leziunile i modificrile specifice pentru necare. n primele minute dup scoaterea cadavrului din ap, la nivelul orificiilor respiratorii superioare i n jurul gurii se constat spuma alb, foarte dens ciuperca necailor. Producerea acesteia se datorete ptrunderii apei n cile respiratorii, care irit mucoasa laringelui, traheei i a bronhiilor Mrirea volumului plmnilor (emfizem hidroaeric pulmonar), amprentele costale pe suprafaa lor, pstrarea amprentelor dup presiune cu degetele, acoperirea parial a inimii cu marginile pulmonare rotunjite, sunt semnele frecvent ntlnite n cazurile de deces prin nec. Prezena sub pleur a unor pete albstrui cu margini neclare petele Paltauf - este un semn caracteristic pentru nec n ap dulce. Aceste pete sunt rezultatul ptrunderii apei n reeaua vascular, dilurii sngelui i a distrugerii eritrocitelor. n primul rnd trebuie amintit constatarea microalgelor (planctonului) din ap, care ptrund n snge i organe. Unele dintre microalge sunt acoperite cu un strat de siliciu, formnd un fel de carapace. Aceast categorie de plancton se numete diatomee. Ele pot fi gsite n sngele, organele i oasele cadavrului, n acestea din urm putnd fi constatate i dup distrugerea total a esuturilor moi prin putrefacie. mpreun cu lichidul, planctonul ajunge n reeaua vaselor sanguine prin rupturile pereilor alveolari. Constatarea se face cu ajutorul microscopului dup centrifugarea prealabil a fragmentelor organelor. Dup punerea n eviden a planctonului, prin examen comparativ cu probele de ap recoltate de la locul gsirii cadavrului, se poate stabili cu exactitate locul decesului prin nec. Examenul sngelui: se compar temperatura de ngheare (punctual crioscopic), concentraia de ioni i rezistena electric a sngelui din ventricolul stng cu cel din ventricolul drept. n caz de nec n ap dulce, datorit dilurii sngelui n ventricolul stng, se va constata scderea n acesta a concentraiei ionilor, rezistenei electrice i a punctului crioscopic. Efectul invers este valabil pentru nec n apa srat. Modificrile datorate apei depind de durata aflrii cadavrului n ap, temperatura, tipul apei (srat, dulce) i fauna.La examenul extern se observ paloarea pielii i aspectul de piele de gin. Aceste semne sunt consecina aciunii temperaturii sczute a apei, care produce contracia musculaturii pielii i spasmul vaselor acesteia. Sub aciunea apei pielea se macereaz. Primele semne ale maceraiei se observ pe pielea palmelor i plantelor. Iniial pielea se albete, devine reliefat, dup care este ncreit i alb i pe feele posterioare a minilor i cptnd aspectul minilor de spltoreas. Cu trecerea timpului, stratul
16
superficial umflat se detaeaz de pielea minilor i picioarelor mpreun cu unghiile, aspect demnumit mnua morii . Cu ct mai scurt este perioada de aflare n ap i mai scazut temperatura acesteia, cu att mai puin evidente vor fi semnele de macerare. La temperatura de +18 - +20oC primele semne de maceraie vor aprea peste 3 ore, iar mnua morii peste dou-trei sptmni . Cadavrele aflate n ap sunt frecvent atacate de fauna acvatic. Spectrul leziunilor este de la mici zone de lips a esuturilor moi i pn la detaarea unor membre. Corpul necatului la scurt timp iese la suprafaa. Perioada depinde de viteza formrii gazelor de putrefacie n intestin.
45. Asfixiile prin aer confinat. Caracteristica patologiei regionale. Particularitile cercetrii
locului faptei. Asfixiile prin aer confinat pot avea loc in spatiile inchise din cauza : \ 1 micsorarii treptate a continutului de oxigen si acumularii bioxidului de carbon in aerul resoirat (in submarine blocate, mine obstruate, ); 2 inlocuirea oxigenului prin gaze inerte ( azot, metan,) ; relativ toxice (CO2) ; toxice (sulfura de hidrogen. Asfixiile prin aer confinat de regula sunt accidentale dar pot fi voluntare si ca omuciderea. Mecanismul mortii aerul confinat realizeaza o asfixie de aport. Asfixiile prin aer confinat nu au semne morfologice specifice se vor constata semne generale de asfixie. Pen stabilirea diagnosticului mortii se va efectua analiza aerului din incaperea unde a avut loc moartea.
Leziunile sunt determinate de aciunea ndelungat a temperaturii sczute a mediului nconjurtor, decontact cu obiecte sau gaze extrem de reci. Factorii care favorizeaz aciunea frigului asupra organismului: aciunea local a frigului, cu apariia consecutiv a degerturilor, este favorizat de umiditate, vnt, mbrcmintea mulat i nclmintea de mrime necorespunztoare, precum i de bolile i leziunile regiunii afectate; aciunea general a frigului depinde de factori ai mediului (umiditatea, vntul favorizeaz aciunea) i de rezistena organismului (oboseal, ocul, hemoragiile, bolile cronice, intoxicaiile, n special cea cu alcool, care accelereaz aciunea frigului). Efectele locale ale temperaturilor sczute (degerturile). Modificrile locale determinate de aciunea frigului asupra organismului se numesc degerturi. Acestea se localizeaz n special la nivelul poriunilor descoperite (vrful nasului, pavilioanele urechilor) i la nivelul extremitilor (degete). n funcie de profunzimea afectrii esuturilor, degerturile se impart n patru grade: Gradul I: pielea este palid, uor tumefiat, iniial zona afectat este dureroas, apoi sensibilitatea scade. Gradul II: flictene cu coninut lichidian limpede; deoarece sunt afectate straturile superficiale ale pielii, vindecarea este complet, fr formarea cicatricilor. Gradul III: flictene cu coninut lichidian sanguinolent; sunt afectate toate straturile pielii, ducnd la vindecare ndelungat cu formarea unor cicatrici. Gradul IV: se caracterizeaz prin distrugerea esuturilor moi, muchilor i oaselor cu mumificarea esuturilor (gangrena uscat), fiind necesar ndeprtarea chirurgical a esuturilor distruse. Din punct de vedere medico-legal, existena degerturilor semnific faptul aciunii ndelungate a frigului i, n unele cazuri, prin acestea se poate stabili caracterul vital al aciunii frigului. Efectele generale ale temperaturilor sczute asupra organismului (hipotermia). Aciunea ndelungat a frigului iniial duce la creterea produciei de cldur n organism. Dac frigul acioneaz n continuare, indicele de producie este depit de cel de pierdere de cldurprin convecie i conducie. Temperatura corpului ncepe s scad progresiv. Paralel cu scderea temperaturii corpului scade activitatea biologic a esuturilor (metabolismul celular). La temperaturi corporale de sub 31oC, persoana devine incontient, la 25-20oC funciile organismului sunt
17
abolite, survine decesul. La examenul medico-legal al cadavrului se constat: lividitile cadaverice de culoare roie (ca semn al scderii metabolismului cu utilizarea incomplet a oxigenului de ctre esuturi); pete brune-maronii (microhemoragii) la nivelul mucoasei gastrice (pete Visnevski); sngele i plamanii de culoare roie-aprins; lipsa aproape complet a glicogenului n ficat; modificri distrofice la nivelul creierului, miocardului, rinichilor. Cercetarea la faa locului poate furniza informaii foarte preioase pentru stabilirea circumstanelor de producere a decesului : Cadavrul poate fi gsit n poziie embrionar, prin care pierderile de cldur n mediul nconjurtor scad semnificativ. Topirea zpezii sub cadavru prin cldura corpului pe zpad se observ depresiuni corespunztoare capului (C), membrelor superioare (MS) i inferioare (MI)). ururi de ghea la orificiile nazale.
Factorii care influeneaz gravitatea electrocuiei. Gravitatea electrocuiei depinde de: caracteristicile curentului electric, de tipul i durata contactului, precum i de caracteristicile organismului. 1. Caracteristicile curentului: pentru organismul uman n egal msur este periculos att curentul continuu, ct i cel alternativ, cu toate c unii autori consider c mult mai periculos este curentul alternativ de mic frecven (ntre 40 i 60 Hz); tensiunii de 110-240 V i corespunde mortalitatea maxim; intensitatea de 0,1 A este periculoas pentru via, iar valorile cuprinse ntre 0,12 si 0,15 A sunt considerate mortale. 2. Tipul de contact. n majoritatea cazurilor, aciunea curentului electric industrial se produce prin contact direct ntre conductorul electric i corpul victimei. Contactul direct poate fi unipolar, atunci cnd o zon a corpului intr n contact cu o singur surs a curentului electric. Mult mai grav pentru organism este contactul multipolar, situaia n care mai multe zone a corpului intr n contact cu o surs de curent electric, formndu-se un scurtcircuit. n cazul contactului bipolar, curentul electric trece prin organism prin trei traiectorii principale:Superioar, prin atingerea concomitent a conductorului electric cu ambele mini. Inferioar, prin contact cu conductorul electric cu ambele picioare. Supero-inferioar, cu atingerea conductorului electric cu mna cu ieirea curentului prin piciorPericolul maxim pentru via este reprezentat de traiectoriile superioare cu trecerea curentului electric prin creier i inim. n practica medico-legal rareori se ntlnesc cazurile de electrocutare prin contact indirect: arc voltaic. Arcul voltaic se produce de curent cu tensiune mare i n cazuri n care ntre conductor i corpul victimei exista un strat intermediar de aer de pn la 5 cm. 3. Durata i suprafaa contactului cu counductorul electric sunt direct proporionale cu gravitatea modificrilor funcionale n organism. De exemplu, aciunea curentului electric cu intensitate de 1000 V cu durata contactului ntre conductor i piele de 0,02 s. produce modificri funcionale nesemnificative, iar dac durata de contact crete pn la 1 secund, curentul cu aceeai intensitate declaneaz moartea.4. Caracteristicile organismului. Evoluia electrocutrii depinde de rezistena general a organismului i rezistena local a esuturilor. Rezistena esuturilor este invers proporional cu coninutul de ap. Astfel cea mai mare rezisten o are pielea groas, bttorit, uscat; organelle interne, sngele, nervii, muchii au un nivel de rezisten mult mai sczut. Vrstele extreme (copiii, vrstnicii), bolile cardio-vasculare preexistente, intoxicaiile i hemoragiile, cresc sensibilitatea la aciunea curentului electric, mrind riscul unei evoluii spre deces. Modificrile locale produse prin aciunea curentului electric Marca electric apare la locul de intrare i ieire a curentului electric, are aspectul unui crater cenuiu-glbui sau cenuiu-albicios, a crui forma i dimensiuni depind de relieful i suprafaa conductorului electric cu care a intrat n contact corpul. La palpare se constat consisten crescut i marginile uor ridicate. Uneori marca electric imit conturul i relieful sursei de
18
curent electric cu care a intrat n contact pielea. Stabilirea cert a diagnosticului de marc electric este posibil prin efectuarea examenului microscopic. Metalizarea se observ la locul de intrare a curentului electric, n jurul mrcii electrice, fiind caracteristic ncrustarea particulelor de metal pe piele. Uneori metalizarea poate fi vzut cu ochiul liber: n funcie de metalul din care a fost confecionat conductorul, se observ coloraie brunglbuie sau cenuiu-negricioas. Prin analiza spectral se poate stabili natura chimic a conductorului electric cu care a intrat n contact victima. Arsura electric se localizeaz la locul de intrare sau ieire a curentului electric i este consecina contactului cu conductorul sau a arcului voltaic. Arsura electric se deosebete de arsura termic prin margini clare, bine delimitate i prin localizare. Se caracterizeaz prin dimensiuni variabile, culoarea brun-cenuie, consisten crescut. Prin aprinderea mbrcminii se pot produce i arsuri termice care se pot localiza i n afara locului de contact ntre corp i conductor. Edemul electrogen este reprezentat de o tumefacie dureroas, dur la palpare, cu dimensiuni variabile, situat n jurul locului de contact. Modificrile de la nivelul organelor interne nu sunt caracteristice. Se observ semnele generale asfixice. Aciunea curentului electric atmosferic (fulgeraia). Fulgerul, avnd intensitate de ordinul sutelor de mii de amperi, tensiune de ordinul milioanelor de voli, temperatura de 20.000-25.000C, acioneaz asupra organismului uman preponderent prin efect mecanic i termic. La locurile de contact se produc rupturi ale pielii, carbonizri profunde, uneori pn la amputri ale membrelor. Se constat arsuri termice superficiale pe suprafee mari. Semnul caracteristic este figura de trsnet situat pe pielea cadavrului, reprezentat de benzi brun-rozii sau brun-roietice, avnd forma unor ramuri de brad , putnd fi dispuse pe suprafee mari. Acestea devin mai palide, pentru ca s dispar n cteva ore. De regul, mbrcmintea este rupt i carbonizat, cu topirea obiectelor metalice din sau de pe aceasta (nasturi, brichete, bijuterii).
Prin toxic se nelege orice substan exogen care, odat ptruns n organism, induce alterri funcionale i/sau lezionale ce caracterizeaz starea de intoxicaie, dereglare a sanatatii cu o instalare ulterioara a mortii. Toxicele se clasifica in : 1 In f-ie de caracterul actiunii asupra org. : - Erosive (care produc schimbari morfologice locale pronuntate); - Distructive ( care produc schimbari distrofice, necrobiotice, in organe si tesuturi, inclusiv si in locul interactiunii nemijlocite cu organismul); - Hematice (care produc schimbari la nivelul hemoglobinei); - Functionale ( actioneaza asupra SNC si Snperiferic); Toxicitatea substanelor este condiionat att de proprietile toxicului, ct i de reactivitatea organismului, dintre care cele mai importante sunt: 1. Doza 2. Concentraia 3. Proprieti fizico-chimice 4. Viteza de ptrundere i eliminare 5. Cile de ptrundere a toxicelor: prin respiraie; pe cale digestive: 6. Existena efectului cumulativ 7. Starea organismului. Reacia organismului este individual i depinde de sex, vrst, greutatea corpului, toleran i existena bolilor cronice.
19
creeaz posibilitatea de otrvire n agricultur i n gospodrii. Uneori, medicii prescriu doze inutil de mari de substane toxice i puterni. Toate otrvire pot fi mprite n: 1. Aleatoare - acest grup include accidente intoxicaii i a erorilor medicale. 2. Intenionat - la crim i sinucidere, 3. De producie asociate cu utilizarea de substane toxice la locul de munc i de multe ori cauzate de o nclcare a regulamentelor de siguran. 4. Familiar observat la persoanele dependente de droguri, n mod deliberat de droguri otrav (opiu, morfin, cocain, alcool, etc). 5. Produsele alimentare - atunci cnd se utilizeaz, pentru a-manca alimente, carne de animale bolnave i plante comestibile.
La cercetarea la faa locului, n cazurile de suspiciune la intoxicaie, se vor cuta, fixa i ridica toate substanele care ar putea determina apariia intoxicaiilor i toate recipientele care le conin. Este necesar cutarea, descrierea i ridicarea produselor biologice ca voma, urina, materiile fecale, precum i resturile alimentare, buturile, smocurile de igar, precum i alte obiecte asemntoare. Toate obiectele gsite i ridicate se consemneaz procesul verbal de cercetare la faa locului i se trimit pentru analiza de laborator la instituiile de medicin legal. Autopsia cadavrelor cu suspiciune de deces prin intoxicaii are anumite particulariti, dictate de necesitatea determinrii substanei toxice care a produs moartea persoanei. La examenul extern al cadavrului expertul urmrete cu atenie constatarea pe mbrcminte i pe corpul victimei a unor substane strine, semnelor de injecii i a resturilor de substane chimice n buzunare. Se examineaz cu atenie lividitile i rigiditatea cadaveric, deoarece l pot orienta pe expert asupra aciunii unor substane toxice. Expertul caut s stabileasc existena unor mirosuri neobinuite de la cadavru. n toate cazurile n care se presupune moartea prin intoxicaie, este obligatorie efectuarea examenului toxicologic a esuturilor i organelor recoltate de la cadavru. Dac exist informaii orientative privind aciunea substanei toxice concrete, se vor preleva, n primul rnd, organele i esuturile care pot conine aceast substan.n lipsa suspiciunii aciunii unei anumite substane se recolteaz esuturile i organele pentru examenul toxicologic general. n unele cazuri gsirea substanelor toxice n corpul decedatului nu vor fi puse n legtur direct cu decesul, deoarece pot fi substane
20
medicamentoase, introduse n organism n scop curativ. Se poate constata si existena unor substane care au ajuns n corpul uman dup moarte (mblsmri neautorizate, din sol, ap, alte surse). 52. Diagnosticul de laborator n caz de intoxicaii. Examenul toxicologic se poate extinde asupra singelui, organelor interne si continutul lor, fragmentelor de tesut, spalaturii gastrice, vomei, eliminarile organismului. Rezultatul negativ poate fi conditionat de urmatoarele cauze : transformarea toxicului in timpul vietii victimii (distrugerea, oxidarea, reducerea,); eliminarea toxicului din organism (pe caile naturale voma); tratamentul cu antidoturi: colectarea incorecta a materialelor analizate. Examenul histilogic permite evidentiaza in unele cazuri locul interactiunii toxicului cu organismul, schimbarilor caracteristice pen unele anumite toxice. Printr-un examen botanic se vor aprecia resturile de plante si se va aprecia toxicitatea. Examenul biologic il completeaza pe cel toxicologic grati lui se poate evidentia cantitatile minime de toxic. Examenul bacteriologic se face in caz de suspectie la intoxicatie alimentara. Pentru demonstrarea intoxicatiei vor fi analizate datele anchetei penale ale actelor medicale ale examenului medico-legal al victimei precum si rezultatele investigatiilor de laborator in special celui toxicologic.
21
corticala mult ingrosata slaninoasa de culoare alb-galbuie cu dungi si puncte rosii pe fundul carora se vad bine piramidele visinii inchise (rinichi de sublimat). Granozanul (insectofungicid folosit in agricultura) examenul extern arata o casexie pronuntata. Examenul intern uneri lipsa completa a tesutului celuloadipos, singele viscos si dens, edem congestie, tulburari grave in ficat (distrofie adipoasa, hepatita toxici- nefrotica) cit si in rinichi.
57. Toxicele hemolitice, modul de aciune, semnele morfologice ale hemolizei pe cadavru.
Din toxicele hematice fac parte substante care provoaca schimbari sanguine dintre acestea fac parte cele care produc hemaglutinarea (fazinul); dereglarea hematopoiezei (benzolul, plumbul); care provoaca tulburari hemodinamice (ac. Cianhidric); sau hemoliza ( arseniul). Substantele hemolitice se caracterizeaza prin capacitatea de a distruge stroma eritrocitelor si esirea hemoglobinei in plasma sanguina. CO : se leaga de hemoglobina si formeaza carboxihemoglobina este un complex greu disociabil la nivel celulr care duce treptat la hipoxie anemica. Induce blocarea lantului respirator si scaderea transportului de electroni cu anoxie celulara si perturbarii metabolice. Pielea si mucoasele sunt de cul rosie aprinsa. Singele este fluid si rosu aprins. Plaminii prezinta un edem carminat primar; Substante methemoglobinizante: sub actiunea toxicului se oxideaza fierul bivalent, in fier trivalent, cu formarea methemoglobinei, care este o subs. Stabila care nu este capabil sa lege oxigenul, se creaza o hipoxie anemica. Pielea este de culoarea ardeziei (moartea rapida); si galben cenusie (moarte lenta); singele este fluid organele interne sunt congestionate, edem pulmunar si cerebral pronuntat. Ficatul si rinichii mariti in volum.
22
lividitatile cadaverice precoce de culoare rosu-aprins pronuntate. La examen intern: singe fluid, rosu aprins, de acceasi culoare sunt si muschii organele interne congestionate, mici revarsate sanguine in mucoasa stomacului, uneori a intestinului, in parenchimul organelor interne. Plaminii prezinta un edem primitiv carminat. Creierul prezinta o congestie masiva meningo-cerebrala. In creier poate fin intilnita purpuraangiotoxica, caracterizata prin dilatarea extrema a vaselor, cu eritrodiapedeza perivasculara, hemoragii lenticulare prin ruptura vasculara, focare de ramolisment. In miocard: necroza hemoragica, ficatul necroza si degenerescenta grasa. Proba Goppa Zeisler: la capetele extreme ale unei lamele de sticla se picura 2 pic. De singe de la cadavrul decedat in urma intoxicatiei cu CO, si pe alta singe de la alt cadavru. Se adauga cu pipeta cite o picatura de NaOH sau KOH. Singele ce contine CO nu-si schimba culoarea, celalalt isi schimba culoarea in galben brun. Proba Libman la fel dar cu formalina in locu NaOH, se obtine culoarea negru bruna, cu formarea pigmentului de formol.
23
Face parte din intoxicatiile cu toxice functionale si anume cu actiune deprimanta asupra SNC. Etanolul este un lichid incolor, volatil, inflamabil, miscibil in orice proportii cu apa. In intoxicatia acuta alcoolul se comporta ca un deprimant al SNC cu afectarea treptata a diferitor etaje incepind cu scoarta si continuind pina la bulb. Actiunea de deprimare si de paralizie a SNC poate ajunge pina la abolirea functiilor vitale. Etanolul la nivel celular produce hipoxie hipoxica prin depresiune centrala cit si prin actiune directa la nivelul cailor respiratorii (prin incarcarea lor cu secretii si prin scaderea presiunii partiale a oxigenului alveolar, consecutiv tensiunii mari de vapori ai alcoolului). Alcoolul produce hipertermie prin vasodilatatie cutanata si consecutiv transpiratii abundente. In doze mici mareste aciditatea gastrica, in doze mari provoaca gastrite. Etanolul poate provoca fie hip[oglicemie, frecvent intilnita la indivizii slab nutriti, sau dupa o stare prelungita a jeun sunt cazuri si de coma hipoglicemica indusa de intoxicatia alcoolica. In intoxicatiile cronice, efecteloe toxice ale etanolului sunt multiple. Acestea influenteaza defavorabil nu numai SNC dar si ficatul, miocardul, sistemul hematopoetic si metabolismul. Doze minime letale pentru alcool etilic de 96 grade sunt de circa 250-300 ml. Simptomatologia intoxicatiei acute este stris legata de alcoolemie si evolueaza in 3 faze. 1. Faza de excitatie alcoolemia de 0,5-1,5 % - stare de euforie, logoree, comportament neretinut si imposibilitatea de apreciere exacta a pericolului. Capacitatea de observatie, acuitatea vizuala si acustica, promptitudinea reflexelor, capacitatile fizica si psihica sunt diminuate. Vasodilatatia periferica provoaca o senzatie de caldura. 2. Faza-medicolegala alcoolemie 1,5-2,5% - prezinta confuzie incoerenta. Se constata trecerea treptata de la logoree la dizartrie. Sensibilitatea este diminuata, slabesc vederea si auzul. Mersul este ataxic. Intoxicatul trece brusc de la veselie excesiva la accese de furie si poate prezenta dezorientare, confuzie, tulburari psihice, care duc la acte agresive. Adeseori vome, ca urmare a gastritei acute alcoolice, voma poate fi si de origine centrala. 3. Coma alcoolica alcoolemia > 2,5% - este o coma linistita, insotita de semne de anestezie, datorita actiunii narcotice a alcoolului. Reflexele osteotendinoase sunt abolite, pupilele sunt normale sau midiatrice. Rareori apar accese convulsive determinate de hipoglicemie indusa de alcool. Coma alcoolica care se instaleaza in urma ingerarii dozei subletale de etanol dureaza 6-12 ore, coma profunda care survine i8n urma ingestiei dozei letale de alcool etilic se prelungeste si evolueaza cu sfirsit letal prin insuficienta respiratorie sau circulatorie. Coma alcoolica se poate complica cu insuficienta respiratorie de origine centrala si cu insuficienta cardiovasculara acuta, chiar in cazurile cind doza ingerata nu este letala. Alte complicatii ale comei etilice sunt aspiratia vomei si asfixia, aspiratie de suc gastric urmata de pneumonie chimica, bronhopneumonii, AVC, pancreatite, etc. Trezirea din coma este urmata de obicei de fenomene de gastrita acuta, cefalee, stare de rau general. Morfopatologic intoxicatia acuta nu are semne morfologice caracteristice. Examen extern fata cianotica cu o nuanta rosietica, puhava, pleoapele edematiate, conjunctiva hiperemiata, exoftalm. Pot fi eliminari vitrificate din orificiul nazal si bucal. Lividitatile cadaverice sunt difuze, intense, albastre-rosietice. Persista semnele de defecatie, urinare si ejaculare involuntara. Examen intern congestie intensa a meningelor cu sufuziuni sangvinolente, hiperemie si edem coroidian, edem cerebral, revarsate sangvine punctiforme subendocardiale, modificari iritative la nivelul mucoasei gastrice si intestinale hemoragii punctiforme, mici eroziuni, mucozitati vitrificate si viscoase, cenusii deschis sau incolore si semitransparente, pancreas congestionat, visiniu inchis cu hemoragii in focar, loja veziculei biliare edematiate cu aspect de captuscala gelatinoasa, mucoasa larigelui si a traheei hiperemiate, plamini congestionati, edematiati, cu revarsate sangvine subpleurale, abundenta de singe in sistemul venei cava superior, revarsate sangvine in suprarenale. Uneori hemoragii in focar, bine delimitate, de culoare rosie bruna pe partea abdominala a diafragmei toraco- abdominale. Vezica urinara este de obicei supraincarcata cu urina. Examen histopatologic congestie venoasa si hemoragii in organele interne si creier, emfizem pulmonar, tulburari de permiabilitate la nivelul vaselor sangvine. Nu se pot relatii strict matematice intre alcoolemie si forma de manifestare clinica, reactivitatea individuala fiind mult diferentiata fie printr-o suscebilitate individuala, fie prin toleranta fata de alcool. Totusi, pe baza unor studii statistice s-au stabilit unele limite medii de alcoolemii corespunzatoare diferitor stadii de influenta alcoolica: <0.3% - lipsa influentei; 0,3-0,5 influenta neinsemnata, 0,5-1,5 ebrietate usoara, 1,5-2,5 ebrietate medie, 2,5-3,0 - ebrietate grava, 3,0-5,0 itoxicatie alcoolica, poate surveni decesul; 5,0-6,0 intoxicatie mortala.
24
semnele alterarii SNC. Simptome cardio-vasculare: hipovolemie, cresterea viscozitatii singelui prin vasodilatatie, scaderera tonusului vascular si hiperpermiabilitate vasculara. Simptome tegumentare urticarie, angioedem, dermatita atopica. Din partea altor organe: bronhospasm, edem laringian, reactii hematologice, renale, nervoase. Colaps vascular, coma, convulsii, pierderea constiintei, defecatie si urinare spontane, dilatarea pupilelor cu lipsa reactiei la lumina. Obiectiv tegumentele palide, apoi cianotice, spuma la gura, transpiratii reci, lipicioase, midriaza, vene jugulare tensionate, insuficienta respiratorie, coma, prostratie. La femei eliminari sangvinolente din vagin. Edemul limbii, edem pulmonar, uneori edem cerebral. Morfopatologic singe lichid, sindrom CID, sechestrarea singelui in zonele microcirculatiei, suntarea circulatiri, mobilizarea glicogenului din depou, afectarea hipoxicoischemica a organelor si edem tisular.
25
lengerie sau pe locul unde s-a ejaculat. Raportul sexual cu o virgina se va demonstra prin evidenta semnelor deflorarii. Poate sa existe un procent de raporturi sexuale fara deflorare, posibile pentru himene dilatabile elastice si cu o latime mica. Un sir de semne vor fi constatate si la examinarea unui partener viril in santul balanopreputial pot fi gasit fire de par, singe si continut vaginal de la femeia in cauza. In contactele sexuale cu exces, brutale, pot fi denudari ale mucoasei glandulului, rupturi ale frenului preputial. Semnele tardive ale contactului sexual vor fi prezentate de bolile venerice si cicatrice in regiunea frenului preputial. Semnele indirecte ale contactului sexului sunt petele de singe si perii de la partenera pe lengeria barbatului, prezenta paduchilor lati la ambii parteneri in lipsa acestora la unul din parteneri pina la coitus. Prezenta smegmei in santul balanopreputial va exclude eventualitatea unui contact sexual pe parcursul a citorva zile precedente examenului in cauza.
26
coapselor, pe git, in jurul gurii, pe torace si membrele superioare. Violul survine si ca urmare a imposibilitati victimei de a se apara si de a opune rezistenta. Violul poate fi comis asupra victimei aflate in stare de lipotemie, inconstienta obisnuita cauzata de preparatele narcotice sau somnifere. Violul produs sub influenta alcoolului este posibil numai in starile de ebrietate profunda. Expertiza banuitului se va efectua cit mai curind posibil. Dovada a implicarii lui in comiterea crimei pot servi urmele de pe haine, unele leziuni localizate pe fata, miini, git, urme de sperma si singe pe haine, prezenta unor leziuni si eliminari pe penis, a firelor de par de la victima a maladiilor venerice a continutuluisubunghial. De retinut ca violul poate fi stimulat din motive de profit, razbunare sau santaj. In asemenea cazuri femeia isi rupe hainele si lengeria isi provoaca diverse leziuni corporale, spre exemplu excoriatii in regiunea organelor genitale externe, pe fata, git, coapse. In cazurile de viol, expertiza medico-legala poate solutiona urmatoarele probleme: prezenta rupturii himenale, vechimea acestora, osibilitatea comiterii raportului sexual fara lezarea integritatii anatomice a himenului, prezenta semnelor caracteristive pentru raportul sexual, prezenta, caracterul, mecanismul formarii si gradul de gravitate a leziunilor corporale, etc. 67. Motivele expertizei medico-legale pe persoane. Expertiza medico-legala a persoanelor vii este una dintre cele mai solicitate. Codul de procedura penala a RM prevede in art. 143 efectuarea expertizei medico-legale obligatorii in problemele ce tin de cercetarea infractiunilor comise impotriva vietii si sanatatii omului. Expertiza medico-legala a persoanelor vii se dispune pentru solutionarea urmatoarelor probleme: 1. stabilirea prezentei caracterului si gradului de vatamare corporala precum si a gradului incapacitatii generale si profesionale de munca. Stabilirea gradului de vatamare corporala reprezinta cea mai frecventa problema expus de catre organul de urmarire penala spre solutionare in cadrul cercetarii diverselor infractiuni impotriva persoanei, impotriva averii, impotriva societatii, impotriva sigurantei traficului, etc. 2. aprecierea starii sanatatii a simularii a disimularii a agravarii a maladiilor artificiale si a automutilarii in practica medico-legala expertiza starii sanatatii se efectueaza in urmatoarele cazuri neprezentarea persoanei la ancheta sau judecata pe motiv de boala, prezentarea unor documente medicale a caror autenticitaet este indoielnica, etc. 3. contestarea starii sexuale contestabile determinarea sexului persoanei, a maturitatii sexuale, a virginitatii, a capacitatii d producere, diagnosticarea sarcinii, a avortului, a nasterii, a contaminarii venerice. 4. probatiunea medico-legala a infractiunilor sexuale: stabilirea semnelor unui raport sexual in caz de viol, raportului sexual cu minorii, a pervertirii minorilor, a rapoturilor homosexuale prin constringere. 5. alte probleme constatarea virstei, identificarea persoanei, stabilirea starii de ebrietate.
Criterii de calificare a vtmrii corporale grave: a) prezenta pericolului pentru viata b) vtmri corporale grave calificate n baza consecinelor neprimejdioase pentru via pierderea anatomica a unui organ sau funciei lui ntreruperea posttraumatic a sarcinii desfigurarea ireparabila a fetei infirmitatea psihica postagresional incapacitatea generala de munca cu caracter permanent, in volum > 33% Periculoase pentru via sunt considerate vtmrile care prezint un pericol de moarte iminent-imediat, tardiv sau potenial, indiferent daca acest pericol a fost sau nu nlturat printr-un tratament medical sau datorita reactivitii individuale a organismului. Vtmri corporale grave periculoase pentru via se considera 1. Fracturile deschise ale craniului cu/fara lezarea creierului si membranelor meningiene; 2. Fracturile nchise ale oaselor boltii sau bazei craniului, cu excepia oaselor scheletului facial si fisurilor izolate a lamelelor externe ale boltii craniului; 3. Contuzia cerebrala grava cu/fara compresia esuturilor creierului, contuzia medie nsoita de semne obiective de afectare bulbar; 4. Hemoragiile intracraniene: hematom extra/subdural, hemoragii subarahnoidiene sau intracerebrale -in cazul in care ele sunt asociate cu dereglri periculoase pentru viata obiectivizate neurologic; 5. Leziuni penetrante ale coloanei vertebrale cu/fara lezarea mduvei spinrii; 6. Fracturile si fracturo-luxaiile corpurilor sau ambelor arcuri ale vertebrelor cervicale, fracturile unilaterale ale arcurilor vert. Cerv. 1 sau 2 fractura odontoidului vert. cerv.2 cu/fara lezarea mduvei spinrii; 7. Luxaiile si subluxaiile vert. cerv. asociate de semne clinice periculoase pentru viata; 8. Leziunile nchise ale regiunii cervicale ale mduvei spinrii; 9. Fracturile si fracturo-luxaiile ale uneia sau ctorva vertebre toracice sau lombare, leziunile nchise ale segmentelor toracice,lombare sau sacrale ale mduvei spinrii asociate cu soc spinal; 10. Leziunile penetrante ale faringelui, laringelui, traheii, esofagului (din partea tegumentelor sau mucoaselor); 11. Fracturile nchise ale cartilajelor laringelui sau traheii cu lezarea mucoasei asociate cu un soc grav sau o stare periculoasa pentru viata; 12. Fracturile nchise ale osului hioid, lezarea glandelor tiroida si paratiroida, nsoite de dereglarea respiraiei cu semne ale unei hipoxii cerebrale profunde sau alte stri periculoase pentru viata; 13. Leziunile penetrante in cavitatea pleural, pericardic cu/fara lezarea organelor interne; 14. Leziunile penetrante in cavitatea peritoneal cu/fara lezarea organelor interne; plgi deschise ale spaiului retroperitoneal; leziuni penetrante ale vezicii urinare, segmentului superior, inferior si mediu al rectului; 15. Leziunile nchise ale vaselor magistrale si ale organelor cavitii toracice, abdominale si bazinului, ale organelor spaiului retroperitoneal, ale diafragmei, prostatei, ureterelor, inclusiv rupturile subcapsulare ale organelor confirmate obiectiv prin semne periculoase pentru viata; 16. Fracturile deschise ale oaselor tubulare lungi(humerus, femur si tibie), leziunile deschise ale articulaiilor coxo-femurale si genunchiului; fracturile nchise ale femurului; 17. Gravitatea vtmrii corporale in cazul fracturilor deschise ale ulnei, radiusului i fibulei: fracturile nchise ale arterelor mari se determina in funcie de pericolul pentru via sau de gradul incapacitii permanente de munca: 18. Fracturile oaselor bazinului asociate de oc grav sau de ruptura poriunii membranoase a uretrei. 19. Leziunile nsoite de un soc grav indus de o hemoragie intern sau externa,ce antreneaz un colaps; de o embolie grsoas sau gazoasa; de o toxicoz traumatica cu semne de IRA si alte stri periculoase pentru viata; 20. Lezarea unui vas sanguin mare precum i a venelor ce le insoesc cu semne de pericol pentru via. 21. Arsurile termice de gradele IV cu lezarea > 15% din suprafaa corpului; de gradul III >20%; de gradul II >30%; arsuri cu suprafaa mica dar asociate de soc grav; arsurile cailor respiratorii cu fenomene de edem si strictur a glotei; 22. Barotrauma, electrocutarea, hipotermia i arsurile chimice cu modificri locale si generale periculoase pentru viata:
28
23. Compresia organelor gatului si alte tipuri de asfixie mecanica asociata de fenomene periculoase pentru viata; 24. Stri periculoase pentru via cauzate de aciuni traumatice in regiunile ocogene (plexuri nervoase, testicule).
70. Vtmarea corporal grav calificat n baza consecinelor neprimejdioase pentru via.
1- Pierderea anatomica a unui organ sau funciei lui Pierderea vederii, orbirea complet la ambii ochi sau diminuarea acuitii vizuale < 0,04 dioptrii. pierderea vederii la un singur ochi cu pierderea capacitii de munca > 1-3 Pierderea auzului - surditate completa sau cnd victima nu aude vorbirea obinuita de la 3-5cm de la ureche; Pierderea graiului - din cauza pierderea limbii, dereglrii anatomofunctionale ale coardelor vocale sau de origine nervoasa. Pierderea minii sau piciorului detaarea (mai sus de artera radio-carpian si talo-crural) de la trunchi sau pierderea funciei: Pierderea capacitii de reproducere (coabitare, fecundare, concepere si natere) 2. ntreruperea sarcinii - daca nu este o particularitate individuala a organismului si daca se afla in legtur cauzala directa cu trauma; 3. Desfigurarea ireparabil a fetei si regiunilor adiacente (pavilionul urechii, regiunii anterioare si antero-laterale a gtului). Prin vtmare reparabil a fetei se nelege o micorare considerabila a gradului de pronunare a modificrilor morfologice (a cicatricei, a deformaiei, a dereglrii muncii) pe parcursul timpului sau sub influenta tratamentului conservativ, nechirurgical. Prin vtmare ireparabila a fetei se nelege necesitatea unei intervenii chirurgicale reparatve(cosmetice) pentru nlturarea vtmrii. 4. Infirmarea psihica postagresional - se stabilete in cadrul unei expertize psihiatrice cu participarea medicului legist. Se rine cont de legatara de cauzalitate dintre trauma si dereglarea psihica. 5. Pierderea stabila a capacitii generale de munca in volum considerabil - vtmare a integritii corporale sau a sntii care a dus la o incapacitate stabila de munca in volum > 33% La invalizi si copii incapacitatea de munca se stabilete ca si la aduli in conformitate cu regulamentele in vigoare prin ordonana organului de urmrire penala sau prin hotrrea instanei de judecat.
29
3. Torturarea - aciuni ce produc dureri perseverente, repetate sau ndelungate (prin biciuiri, mpunsturi, prin cauterizri cu ageni termici sau chimici) Dac n urma btilor sunt provocate vtmri corporale, gravitatea acestora este apreciat n conformitate cu prevederile regulamentului existent. in cazurile cnd pe corpul victimei nu se constat vtmri corporale, medicul legist noteaz acuzele persoanei examinate n Raportul de expertiz medico-legala (Raportul de examinare medico-legal). iar in concluzii menioneaz c n-au fost identificate semne obiective de vtmri corporale. Constatarea aciunilor de tipul btilor, chinuirii sau torturii sunt de competena procuraturii, instanei judectoreti i a altor organe de urmrire penal. n obligaia medicului legist intr doar constatarea prezenei caracterului i vechimii vtmrilor corporale cauzate de aciunile menionate, agentul vulnerant i modul de producere a vtmrilor in baza datelor medicale
30
-piesa ligaturata se scufunda n vas cu apa;cu un ac se nteapa progresiv dinspre proximal spre distal pna apare aer sub forma de bule -deces dupa 5-10 minute de viata extrauterina->aer n stomac -deces dupa 20-30 minute de viata extrauterina->aer n ansele jejunale -deces dupa 6 ore de viata extrauterina->aer n intestinul subtire -deces dupa 24 ore de viata extrauterina->aer n colon docimazia hidrostatica a plamnilor -tehnica: -n primul timp piesa buco-cervico-toracica este asezata ntr-un vas cu apa -daca pluteste->plamn respirat -daca se scufunda->plamn nerespirat -n al doilea timp se aseaza plamnii ntr-un vas cu apa->daca plutesc atunci au respirat -n al treilea timp se recolteaza tesut pulmonar de 2-3 mm din diferite zone,din fiecare lob,din fiecare plamn + asezare n vas cu apa -daca plutesc->plamni respirati -daca nu plutesc->plamni nerespirati -daca se situeaza ntre zona inferioara si zona superioara a apei->plamni partial respirati ("plutesc ntre 2 ape") -are valoare cnd se executa corect si pe plamn proaspat (nainte de aparitia modificarilor de putrefactie) -exista situatii n care fragmentele plutesc sau plutesc ntre 2 ape,fara sa fi respirat: -plamn de putrefactie -respiratie artificiala -plamn nghetat -exista situatii n care fragmentele se scufunda,dar plamnii au respirat: -prematuritate->expansiune incompleta pe diferite zone pulmonare -procese inflamatorii acute pulmonare intrauterine->pneumonie,bronhopneumonie -zone atelectatice primare
31
incompatibiliti sanguine feto-materne. cauze ovulare: inserii vicioase ale placentei, rupturi premature de membran, anomalii ale cordonului ombilical, insuficiena placentar, sarcina prelungit. Moartea intrauterin a produsului de concepie , provocat prin act comisiv (injectarea de substan hipertonic, formol), se echivaleaz cu avortul criminal. Intrapartum - hipertenzia i hiperkinezia uterin; traumatismul cranio-cerebral obstetrical n timpul angajrii, coborrii i degajrii capului, in special n cazul distrofiilor de bazin osos sau moale, disproporie cap-bazin, craniu fetal ireductibil; cauze placentare dezlipirea prematur a placentei, placenta praevia postpartum: prematuritatea; malformaiile congenitale incompatibile cu viaa: atrezii esofagiene, atrezii anale; incompatibilitatea Rh cu icter nuclear, icterul patologic (prin malformaii ale cilor biliare, sindromul hemoragic al nou nscutului (hemoragii digestive pulmonare suprarenaliene, cutanate, cerebrale); infeciile nou-nscutului (ombilicale, pneumonii). Moartea violent a nou-nscutului poate fi accidental, omisiv i comisiv. Accidental Naterea sau expulzia precipital, lipsa de asisten calificat, asfixia accidental, hemoragie. In cazul travaliului scurt lipsesc modificrile capului fetal. La o primipar simptomele naterii snt mult mai evidente, nou-nscutul peste 500 g. printr-o cdere de la 25 - 50 cm. cordonul ombilical se rupe. in majoritatea cazurilor producnd o hemoragie minim, astfel nou-nscutul cade, in majoritatea cazurilor in cap, producndu-se o leziune mic la locul de impact, sub forma unui hematom pericranian. inlmea fiind mic, fracturile sunt rare, prin marea elasticitate a craniului fetal. Urmat fiind uneori de pierderea cunotinei, expulzia precipitat pune parturienta autoasistat n imposibilitatea acordrii primelor ngrijiri nou-nscutului. Acesta poale muri prin hemoragie placentar sau asfixiat in cazul in care naterea precipitat a avut loc in poziie culcat. In cazunie de autoasistare, pe buze, n jurul gurii, a gtului i pe mucoasa gurii nou-nscutului se pot constata excoriaii sau echimoze, reprezentnd leziunile de autoasistare. Moartea violent omisiv - neacordarea intenionat a ngrijirilor necesare imediat dup natere, lsat culcat pe abdomen, nou-nscutul moare sufocat, expus ndelungat la frig nou-nscutul moare chiar la 810*C datorit termoreglrii deficitare i termodependena accentuate; inaniia prin privarea de alimente i face efectul dup 6 - 8 ore. Moartea violent comisiv a nou-nscutului -odat cu degajarea copilului. prin tiere. nepare, lovire Leziunile cranio-cerebrale - diagnostic diferenial cu leziuni produse prin traumatism obstetrical, bosa sero-sanguin i cefalohematomul sau cu lacune congenitale de osificare. fisuri i fracturi obstetricale. Pe prim plan ca frecven n cadrul modalitilor de pruncucidere sunt asfixiile mecanice prin: astuparea orificiilor respiratorii. cu mna sau obiecte moi. strangularea cu mina sau cu cotul prin necare sau prin compresie toraco-abdominal. Trebuie difereniat strangularea criminal de cea natural, produs prin circulri de cordon. anul de strangulare prin circulari de cordon ocup ntreaga circumferin a gtului, are o lime de 5 - 6 mm. se prelungete spre ombilic, este superficial i nepergamentat. Cazurile de otrvire sunt rare, prin alimentarea nou-nscutului cu toxice de orice fel. Particularittile autopsiei. Stabilirea strii de nou-nscut (parametrii - vrsta sarcinii, naterea la termen sau prematura). Semnul patognomonic - prezena cordonului ombilical fr linie de demarcaie la nivelul implantrii, cu luciul i turgescena pierduta n funcie de gradul de instalare a pergamentaiei cadaverice, cu captul liber rupt sau secionat, aspectul cicatricei ombilicale: petele de snge la plicile gtului, axilare i inghinale; prezena lanugo-ului, vemix caseosa ce acoper n special umerii i spatele, sunt semne ce denota o expulzie recent. Recunoaterea bosei serosanguine ce dispare dup dou-trei zile sau a cefalhematomului, care poate persista pn la 40 de zile, criterii ale precizrii datei naterii. E obligatorie cntrirea cadavrului, se efectueaz masurile antropometrice necesare. Se menioneaz prezenta urmelor de snge si meconiu, hemoragiile intra cutanate. culoarea si turgorul pielii, grosimea stratului adipos subcutanat. Stabilirea vrstei intrauterine - durata sarcinii se exprima n luni .Talia, greutatea, dimensiunile craniului, osificarea sunt indicaii ale gradului de dezvoltare. Talia msoar n extensie complet, n medie, 50 cm la nou-nscutul la termen. Pe baza lungimii se calculeaz luna de sarcini, prin mprirea valorii ei cu numrul 5, cnd ftul msoar peste 25 cm. Cnd lungimea nu depete 25 cm. se extrage rdcina ptrat din lungimea sus amintit, aceste rezultate
32
indicnd vrsta fitului n luni. Aspectul exterior prezint modificri importante n ultimele 3 luni de sarcin astfel n luna a 6-a pielea este roie, zbrcit, lipsit de panicul adipos i acoperit de peri fini iar pe msur ce sarcina avanseaz pielea se albete, devine neted (dezvoltarea paniculului adipos) i i pierde firele de pr. La nceputul ultimului trimestru de sarcin faciesul este ridat (facies de btrn) apoi se netezete treptat iar prul ncepe s creasc i s se coloreze la nivelul capului. Greutatea este un clement mult mai variabil, fiind n medie de 3000 g la fetie i 3500 g la bieii nscui la termen Gradul de prematuritate se apreciaz n primul rnd n funcie de acest parametru:-prematur de gradul I, ntre 2000 - 2500 g;-premarur de gradul II, ntre 1500 - 2000 g,-prematur de gradul III. sub 1500 g. Circumferina capului msoar ntre 35-36 cm. iar diametrul occipito-frontal ntre 10,5 i 12 cm. Perioada de nou nscut la termen este caracterizat i de un anumit numr de puncte de osificare. Ele apar ca o zon roie de diametru ntre 3 - 5 mm, pe fondul alb-cenuiu al cartilajului i persist i n putrefacia naintat. Punctul de osificare Biclard. localizat n epifiza distal a femurului ca i cel de la nivelul epifizei proximale a tibiei-nucleul Tapon, prezint o importan deosebit, ele aprnd n ultimele sptmni de gestaie. Mandibula noului nscut, format din unirea a dou segmente osoase printr-un cartilaj fibros central, are pe fiecare segment 5 alveole coninnd fiecare cte un mugure dentar, cu excepia ultimei care conine 4 -5 ele fiind acoperite de gingie. se mai pot utiliza n stabilirea strii de nou-nscut la termen: lungimea prului de 1 - 3 cm, unghiile ce acoper pulpa degetelor, testiculele coborte n scrot i labiile mari ce acoper pe cele mici, prezena meconiului n intestinul gros. Viabilitatea ftului - capacitatea morfo-funcional a acestuia de a se adapta i a tri n condiii de mediu extrauterine, atunci cnd i se acord condiii de ngrijire obinuite, aceasta presupunnd n primul rnd un anumit grad de maturitate. Deschiderea capului la NN are particulariti - oasele craniului se secioneaz cu foarfece bilateral dea lungul sinusului sagital, la distanta de 2-3 cm de sutura sagital. ncepnd cu scoama osului occipital si finisnd cu scoama osului frontal. Apoi din ambele pri seciunea se completeaz cu o seciune ce ntretaie ambele oase parietale se ridica un capac larg. creierul se extrage cu mina foarte atent pentru pstrarea integritii, se fixeaz creierul in soluie de formol 5%.Examenul intern se termina cu cercetarea vertebrelor si mduvei spinrii. pentru examene histopatolgice se va recolta fragmente din cordon si inelul ombilical din regiunea bosei sero-sanguine. din placent si organele interne. 77. Investigaiile de laborator n cazul examinrii medico-legale a cadavrului. Cele mai solicitate investigatii de laborator sunt: examenul histopatologic, toxicologic, biologic si medico-criminalistic. Uneori sunt necesare si examenul bacteriologic, virusologic, botanic... Examenul histopatologic se efectueaza cind este necesar aprecierea provenientei vitale, a vechimii si consecutivitatii leziunilor corporale. Prelevarile se efect din organe si tesuturi. Fragmentele se taie cu cutitul infelii mici, se introduc in borcane cu sol de formol 10% in cantitate de aproximativ 10 ori mai mare decit volumul pieselor de fixat. Examenul toxicologic se efectuiaza in cazurile cind se presupune o intoxicatie si este obligatorie pentru confirmarea prezentei in organism a unei subst toxice deja cunoscute. Se preleveaza organe interne fara a le spala cu apa si se introduc in borcane curate si uscate: - nu mai putin de 1/3 de ficat cu vezicula biliara cu bila - stomacul cu continut sau cite 0,5 m de intestin subtire si gros cu continultul lor - un rinichi cu toata urina - 1/3 creier - Inima cu singele din cavitatile ei , splina si nu mai putin de din plamin. In rest expertul recolteaza organe in vederea examenului tixocologic tinind cont de caracrerul intoxicatiei, caile de patrundere si eliminare a toxicului si timpul scurs de la introducerea lui. Examenul biologic. Pentru aprecierea grupei de singe din cavitatile cordului sau din vasele mari se iau 20-30 ml de singe fluid(intr-un flacon) si uscat (pe o bucata de tifon impaturit in 4 straturi). Daca cadavrul se afla intro stare de putrefactie avansata pentru aprecierea apartenentei de grup se iau circa 100g de muschi din regiunea coapsei. Daca pe hainele cadavrului au fost depistate pete asemanatoare cu cele de singe sau sperma, hainele se expediaza in sectia biologica a laboratorului medico-legal. Examenul medico-criminalistic se foloseste pentru aprecierea caracterului leziunilor, mecanismului produerii acestora si pentru identificarea obiectului vulnerant. Examenul diatomeelor se efectuiaza pentru confirmarea diagnosticului mortii prin inecare, mai ales in cazuri de putrefactie avansata a cadavrului. Consta in depistarea planctonului acvatic, a
33
diatomeelor, in organele cu circulatie terminala, in maduva oaselor si in lichidul sinusului osului sfenoidal. Examenul bacteriologic si bacterioscopic se efectueaza in cazurile cind se presupune moarte prin maladii ifectioase, septicemie sau in urma unei intoxicatii alimentare de origine bvacteriana. Materialul se recolteaza primele 12-24 ore dupa deces in conditii sterile. Examenul virusologic are importanta majora pentru stabilirea diagnosticului cind se presupune gripa epidemica si neuroinfectiile virotice.
34
continuu. Este foarte sensibila si necesita puin timp, circa 2060 min. Metoda anafilactica, precum si metoda fixarii indirecte a complementului nu snt folosite in practica medico-legala. Aprecierea apartenenei de grup a sngelui unei pete de snge uman se face prin reacia de izohemaglutinare (reacia de grup). La specia umana exista 4 grupe sanguine fundamentale determinate de aglutinogenii, localizai in eritrocite, si aglutininele din plasma. Antigenele de grup apar la a 2-a luna de virsta intrauterina. Semnele de grup nu prezint schimbri calitative in procesul vieii. Organele si tesuturile, produsele biologice umane (laptele, limfa, saliva sperma) la fel conin antigene de grup, care corespund celor din snge si se transmit prin ereditate conform legilor geneticii. Determinarea aglutinogenilor din petele de snge se bazeaza pe proprietile acestora de a absorbi aglutininele corespunztoare din seruri titrate in prealabil.
35
locul unde s-a instalat moartea victimei. splaturile snt urme de singe in apa sau alte lichide. De regula, se formeaz dup splarea minilor, hainelor, obiectelor vulnerante nsngerate.
36
cu privire la sntatea reproductiv i planificare familial cu privire la drepturile si responsabilitile pacientului cu privire la exercitarea profesiunii de medic cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala cu privire la activitatea farmaceutica cu privire la evaluarea si acreditarea in sntate cu privire la circulaia substanelor narcotice i psihotrope i a precursorilor privind controlul i prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri i de alte substane psihotrope cu privire la acces la informaie cu privire la asistena psihiatrica cu privire la medicamente cu privire la donarea de snge cu privire la asigurarea sanitaro-epidemiologic Articolul 3 Principiile generale ale exercitrii profesiunii de medic a) pregtirea profesional b) competenta, responsabilitatea profesionala, respectarea principiului "nu dauna". c) respectarea drepturilor si intereselor pacientului d) respectarea primatului vieii i a dreptului inerent la viata al fiinei umane. e) respectarea si protejarea drepturilor i intereselor legitime ale medicului f) asigurarea condiiilor optime de exercitare a activitii profesionale Articolul 4 (Exercitarea profesiunii de medic) a) este cetean al Republicii Moldova, are domiciliul sau drept de reedina n Republica Moldova b) are studii superioare medicale complete c) i perfecioneaz, pe parcursul ntregii sale activiti profesionale, cunotinele teoretice si deprinderile practice d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii. e) nu cade sub incidena restriciilor i incompatibilitilor prevzute de prezenta lege f) profesiunea de medic poete fi exercitata in Republica Moldova de ctre medici ceteni strini si apatrizi in condiiile prezentei legi, pe baza de reciprocitate stabilita prin tratatele internaionale la care RM este parte Articolul 5 coninutul activitii de medic a) acordarea de asistenta medicala in caz de mbolnvire seu accidentare a pacientului b) promovarea educaiei pentru sntate, c) organizarea de masuri profilactice. d) perfecionarea calitilor profesionale si acumularea de experien medicala e) activitatea de instruire in instituiile medicale de pregtire preuniversitar, universitara si postuniversitara. 82. Dreptul medical: defini ie, subiec i ai raportului de drept medical, obiectul, principiile. Dreptul medical - ansamblul normelor juridice care reglementeaz raporturile juridice profesionale patrimoniale i nepatrimoniale, stabilite ntre cei care exercit profesiuni medicale i pacieni, precum i raporturile specifice instituiilor medico-sanitare, caracterizate prin poziia de egalitate juridic a participanilor la aceste raporturi juridice. Subiecii raportului de drept medical: - medici -pacieni - instituiile medico-sanitare publice - Ministerul Sntii - societi de asigurare a asistenei medicale - instituii de nvmnt i de cercetare n domeniu medical - Liga medicilor Obiectul dreptului medical - ansamblul aciunilor i inaciunilor la care sunt ndrumate sau obligate prile pentru a exprima coninutul raportului juridic medical. Principiile dreptului medical:
37
- principiul legalitii actului medical actul medical trebuie s se desfoare numai n condiiile reglementrilor legale i a evoluiei tiinei - principiul garantrii dreptului la asisten medical prioritatea fiinei umane prevaleaz asupra intereselor singulare ale societii sau ale tiinei - principiul garantrii dreptului la a doua opinie n aceeai cauz medical - principul dreptului la autodeterminare (autonomie). O intervenie n domeniul sntii nu se poate efectua dect dup ce persoana vizat i-a dat consimmntul liber i n cunotin de cauz - principiul inviolabilitii i intangibilitii corpului uman protejarea demnitii i identitii fiinei umane i garantarea oricrei persoane, fr discriminare, respectarea integritii sale 83. Noiunile principale n dreptul medical: pacient, reprezentantul lui legal, act medical, consimmnt, eroare medical. Pacient (consumator al serviciilor de sntate) - persoana care necesit, utilizeaz sau solicit servicii de sntate, indiferent de starea sa de sntate; Reprezentant legal al pacientului - persoana care poate reprezenta, fr procur, interesele unui pacient fr capacitate deplin de exerciiu sau care a fost declarat incapabil ori cu capacitate de exerciiu limitat (printe, tutore, curator); Intervenie medical (act medical) - orice aciune aplicat pacientului cu scop profilactic, diagnostic, curativ (de tratament), de reabilitare sau de cercetare biomedical i executat de un medic sau alt lucrtor medical; Consimmnt - consimmntul contientizat al pacientului sau al reprezentantului su legal (sau al rudei apropiate) pentru efectuarea unei intervenii medicale, exprimat benevol, n baza informaiei multilaterale i exhaustive primite de la medicul curant, autentificat prin semnturile pacientului sau ale reprezentantului su legal (a rudei apropiate) i a medicului n documentaia medical respectiv; Eroare medical - activitatea sau inactivitatea contient a prestatorului de servicii de sntate, soldat cu moartea sau dauna cauzat sntii pacientului din impruden, neglijen sau lips de profesionalism; 84. Raportul medic-pacient. Modul paternalist i antipaternalist. (1) Raportul medic - pacient se ntemeiaz pe respect i ncredere reciproc, pe dreptul la opiune al pacientului. (2) Medicul este obligat s informeze pacientul sau reprezentanii lui legali asupra unor eventuale riscuri ce comport intervenia medical, precum i un eventual refuz de intervenie medical. (3) Medicul este n drept s refuze efectuarea interveniei medicale (cu excepia situaiilor de urgen), readresnd pacientul unui alt medic, n urmtoarele cazuri excepionale: a) n lipsa unei competene profesionale n domeniu sau a posibilitilor tehnico-medicale necesare efecturii interveniei medicale; b) n cazul unor contradicii ntre efectuarea interveniei medicale i principiile etico-morale ale medicului; c) n cazul imposibilitii crerii unui contact terapeutic cu pacientul. (4) Orice intervenie medical poate fi efectuat cu acordul pacientului, cu excepia situaiilor cnd starea lui fizic i psihic nu-i permite s ia o decizie contient sau n alte situaii stabilite de legislaie. Paternalismul - n acest model informaia oferit de ctre medic va fi minor, cu un coninut succint, uneori neclar pentru pacient. Decizia este luat de ctre medic, iar pacientul va trebui s o primeasc i s o accepte, fiind ferm convins c totul se va face pentru binele su. Antipaternalismul - n acest gen de comunicare fluxul de informaie este deschis i bilateral. Modul de abordare nominalizat definete bolnavul drept un subiect responsabil i liber de a lua decizii vital
38
importante i oportune pentru el nsui sau de a oferi informaia necesar lurii hotrrilor. Modul antipaternalist de interaciune poate fi realizat prin intermediul a dou mecanisme: interpretarea cu etica dialogului i acordul informat sau consimmntul. 85. Consim mntul informat al pacientului: variet i, con inut, mod de ob inere i documentare. Consimmntul pacientului la intervenia medical poate fi oral sau scris i se perfecteaz prin nscrierea n documentaia medical a acestuia, cu semnarea obligatorie de ctre pacient sau reprezentantul su legal (ruda apropiat) i medicul curant. Pentru interveniile medicale cu risc sporit (caracter invaziv sau chirurgical), consimmntul se perfecteaz obligatoriu, n form scris, prin completarea unui formular special din documentaia medical, denumit acord informat. Acordul informat trebuie s conin n mod obligatoriu informaia, expus ntr-o form accesibil pentru pacient, cu privire la scopul, efectul scontat, metodele interveniei medicale, riscul potenial legat de ea, posibilele consecine medico-sociale, psihologice, economice etc., precum i privind variantele alternative de tratament i ngrijire medical. 86. Refuzul pacientului: mod de obinere i documentare. n caz de refuz la intervenia medical, exprimat de pacient sau de reprezentantul su legal (de ruda apropiat), acestuia i se explic, ntr-o form accesibil, consecinele posibile. Refuzul categoric al pacientului se perfecteaz prin nscrierea respectiv n documentaia medical, cu indicarea consecinelor posibile, i se semneaz n mod obligatoriu de ctre pacient sau reprezentantul su legal (ruda apropiat), precum i de ctre medicul curant. n caz de eschivare intenionat a pacientului de a-i pune semntura care certific faptul c el a fost informat despre riscurile i consecinele posibile ale refuzului la intervenia medical propus, documentul se semneaz n mod obligatoriu de ctre director, eful de secie i medicul curant. n caz de refuz la asisten medical, exprimat de reprezentantul legal al pacientului (ruda apropiat), cnd o atare asisten este necesar pentru salvarea vieii pacientului, organele de tutel i curatel au dreptul, la solicitarea organizaiilor medicale, de a se adresa n instana judectoreasc pentru protecia intereselor persoanei bolnave. n cazul unei intervenii medicale de urgen, necesare pentru a salva viaa pacientului, cnd acesta nu-i poate exprima voina, iar consimmntul reprezentantului su legal (al rudei apropiate) nu poate fi obinut la timp, personalul medical, are dreptul de a lua decizia respectiv n interesele pacientului. 87. Drepturile pacientului i condi iile de limitare legal a pacientului n drepturi. Drepturile pacientului: 1. asisten medical gratuit n volumul stabilit de legislaie; 2. atitudine respectuoas i uman din partea prestatorului de servicii de sntate, indiferent de vrst, sex, apartenen etnic, statut socio-economic, convingeri politice i religioase; 3. securitate a vieii personale, integritate fizic, psihic i moral, cu asigurarea discreiei n timpul acordrii serviciilor de sntate; 4. reducere a suferinei i atenuare a durerii, provocate de o mbolnvire i/sau intervenie medical, prin toate metodele i mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al tiinei medicale i de posibilitile reale ale prestatorului de servicii de sntate; 5. opinie medical alternativ i primirea recomandrilor altor specialiti, la solicitarea sa ori a reprezentantului su legal (a rudei apropiate); 6. asigurare de asisten medical (obligatorie i benevol); 7. informaii cu privire la prestatorul de servicii de sntate, profilul, volumul, calitatea, costul i modalitatea de prestare a serviciilor respective; 8. examinare, tratament i ntreinere n condiii adecvate normelor sanitaro-igienice; 9. informaii exhaustive cu privire la propria sntate, metodele de diagnostic, tratament i recuperare, profilaxie, precum i la riscul potenial i eficiena terapeutic a acestora; 10. informaie complet privind factorii nocivi ai mediului ambiant; 11. exprimare benevol a consimmntului sau refuzului la intervenie medical;
39
12. acceptare sau refuz n ce privete efectuarea ritualurilor religioase n perioada spitalizrii n instituia medico-sanitar, dac aceasta nu afecteaz activitatea ei i nu provoac prejudiciu moral altor pacieni; 13. asisten a avocatului sau a unui alt reprezentant n scopul proteciei intereselor sale; 14. informaie privind rezultatele examinrii plngerilor i solicitrilor; 15. atacare a aciunilor lucrtorilor medicali i ale altor prestatori ai serviciilor de sntate, precum i a funcionarilor responsabili de garantarea asistenei medicale i a serviciilor aferente n volumul prevzut de legislaie; 16. ngrijire terminal demn de o fiin uman; 17. despgubire a daunelor aduse sntii. Limitarea drepturilor pacientului: a) spitalizare i examinare a bolnavilor ce sufer de boli psihice, innd cont de solicitrile pacientului, n msur adecvat capacitii lui de exerciiu; b) examinare medical obligatorie a persoanelor care doneaz benevol snge, substane lichide biologice, organe i esuturi; c) examinrile medicale obligatorii pentru angajare i examinrile periodice; d) efectuare a examinrii medicale obligatorii, inclusiv pentru depistarea infeciei HIV/SIDA, a sifilisului i a tuberculozei la persoanele aflate n penitenciare; e) spitalizare i izolare obligatorie (carantin) a persoanelor afectate de infecii contagioase i a celor suspectate de vreo boal infecioas ce prezint pericol social. 88. Dreptul pacientului la confidenialitatea informaiilor ce in de secretul medical i condi iile divulgrii legale a acestora. (1) Toate datele privind identitatea i starea pacientului, rezultatele investigaiilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul, precum i datele cu caracter personal snt confideniale i urmeaz a fi protejate i dup moartea acestuia. (2) Confidenialitatea informaiilor cu privire la solicitarea de asisten medical, examinare i tratament, inclusiv a altor informaii ce constituie secret medical, este asigurat de medicul curant i specialitii implicai n acordarea serviciilor de sntate, precum i de alte persoane crora aceste informaii le-au devenit cunoscute datorit exercitrii obligaiilor profesionale i de serviciu. (3) Informaiile ce se consider confideniale pot fi furnizate numai n cazul n care pacientul consimte acest lucru n mod explicit sau la solicitarea reprezentantului su legal (a rudei apropiate). (4) Prezentarea informaiei confideniale fr consimmntul pacientului sau al reprezentantului su legal (al rudei apropiate) se admite: a) pentru a implica n procesul curativ ali specialiti n domeniu, inclusiv n caz de examinare i tratament urgent al persoanei incapabile de a-i exprima voina din cauza strii sale, dar numai n volumul necesar pentru luarea unei decizii adecvate; b) pentru a informa organele i instituiile serviciului sanitaro-epidemiologic de stat n cazul unui pericol real de extindere a bolilor infecioase, otrvirilor i contaminrilor n mas; c) la solicitarea motivat a organului de urmrire penal, a instanei judectoreti n legtur cu efectuarea urmririi penale sau a procesului judiciar, n conformitate cu legislaia; c(1)) la solicitarea avocatului parlamentar i a membrilor consiliului consultativ creat de Centrul pentru Drepturile Omului, n scopul asigurrii proteciei persoanelor mpotriva torturii i a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; d) pentru informarea prinilor sau a reprezentanilor legali ai persoanelor n vrst de pn la 18 ani n caz de acordare acestora a asistenei medicale; e) la existena temeiului de a crede c prejudiciul adus sntii persoanei este rezultatul unor aciuni ilegale sau criminale, informaia urmnd a fi prezentat, n acest caz, organelor de drept competente. (5) Este interzis orice amestec n viaa privat i familial a pacientului fr consimmntul acestuia. (6) Persoanele care, n exerciiul funciunii, au primit informaii confideniale, de rnd cu personalul medico-sanitar i farmaceutic, poart rspundere pentru divulgarea secretului medical. 89. Responsabilitile pacientului prevzute de legislaia RM. a) s aib grij de propria sntate i s duc un mod de via sntos, excluznd aciunile premeditate ce duneaz sntii lui i a altor persoane;
40
b) s respecte msurile de precauie n contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucrtorii medicali, n cazul n care tie c el sufer de o boal ce prezint pericol social; c) s ntreprind, n lipsa contraindicaiilor medicale, msuri profilactice obligatorii, inclusiv prin imunizri, a cror nendeplinire amenin propria sntate i creeaz pericol social; d) s comunice lucrtorului medical informaii complete despre bolile suportate i cele curente, despre maladiile sale ce prezint pericol social, inclusiv n caz de donare benevol a sngelui, a substanelor lichide biologice, a organelor i esuturilor; e) s respecte regulile de comportament stabilite pentru pacieni n instituia medico-sanitar, precum i recomandrile medicului n perioada tratamentului ambulator i staionar; f) s exclud utilizarea produselor farmaceutice i a substanelor medicamentoase fr prescrierea i acceptul medicului curant, inclusiv a drogurilor, a altor substane psihotrope i a alcoolului n perioada tratamentului n instituia medico-sanitar; g) s respecte drepturile i demnitatea altor pacieni, precum i ale personalului medico-sanitar. 90. Drepturile profesionale ale lucrtorilor medico-farmaceutici. Modurile de aprare a lor. Medicul este n drept: a) s fie asigurat cu loc de munc dup ncheierea studiilor postuniversitare i s-i desfoare activitatea medical conform specializrii i calificrii obinute; b) s fie asigurat cu condiii pentru a-i desfura activitatea profesional cu respectarea regulilor i tehnologiilor de acordare a asistenei medicale; c) s-i ridice nivelul de pregtire profesional i s fie atestat; d) s fie remunerat conform funciei ocupate, gradului de calificare profesional, tiinifico-didactic, rezultatelor activitii sale; e) s i se repare prejudiciul cauzat prin vtmare a sntii n legtur cu activitatea profesional; f) s-i apere, inclusiv pe cale judiciar, dreptul la munc i alte drepturi profesionale; g) s cunoasc drepturile i obligaiile sale de serviciu; h) s exercite alte drepturi, n conformitate cu legislaia n vigoare. Modul de aprare a drepturilor medicului: (1) Dreptul exercitrii profesiunii de medic este protejat de stat. (2) ntru aprarea drepturilor sale profesionale i ceteneti, medicul este n drept: a) s apeleze la organele de drept naionale i internaionale conform legislaiei n vigoare; b) s cear soluionarea de ctre instana contenciosului administrativ a unui litigiu generat de un act administrativ, fie de nesoluionarea n termene legale a unei cereri privind recunoaterea unui drept consfinit de lege, n care cealalt parte este o autoritate public sau un funcionar al acestei autoriti; c) s i se repare prejudiciul cauzat prin vtmare a sntii n legtur cu activitatea profesional specific n condiii de permanent risc pentru sntate i via; d) s apeleze la susinerea organizaiilor neguvernamentale ntru aprarea drepturilor i intereselor profesionale; e) s i se garanteze independen moral, economic i profesional, protecie social; f) s fie susinut de angajator la etapa examinrii n instan a litigiilor n cazul exercitrii activitii conform reglementrilor n vigoare; g) s foloseasc fr restricii orice mijloc de transport din contul statului pentru exercitarea de urgen a obligaiilor profesionale, n funcie de situaii concrete; h) s se asocieze n organizaii sindicale, asociaii obteti ce vor participa la aprarea i promovarea drepturilor i intereselor profesionale ale medicului; i) s apeleze la Liga Medicilor din Republica Moldova, care apr interesele profesionale ale medicului, particip la aprecierea exercitrii funciei de medic, la susinerea prestigiului acestei profesiuni n societate. (3) Medicul are dreptul la aprare contra interveniei unor persoane i autoriti ale administraiei publice n exerciiul profesiunii sale, excepie fcnd cazurile de incompeten i culp profesional. 91. Asistena medical n cazuri de urgen i cele extremale: prevederile legislaiei. (1) Peroanele snt asigurate cu asisten medical urgent n caz de pericol pentru via (accidente, mbolnviri acute grave etc.).
41
(2) Se acord asisten medical urgent prin servicii speciale (staii i secii de salvare, aviaia sanitar, spitale de urgent, alte unitii de salvare). (3) Asistena medical urgent se acord i de unitile medico-sanitare proxime, indiferent de tipul de proprietate i forma de organizare juridic. (4) Lucrtorii medico-sanitari i farmaceutici snt obligai s acorde primul ajutor medical de urgen n drum, pe strad, n alte locuri publice i la domiciliu, n orice or de zi sau noapte. n caz de accidente, primul ajutor medical trebuie s fie acordat i de lucrtorii poliiei, ai serviciului de pompieri, de conductorii auto. (5) Neacordarea de asisten medical urgent fr motive ntemeiate, la fel i chemarea ei fals, snt pedepsite conform legii. (6) Orice persoan care este de fa la producerea unei accidentri sau mbolnviri grave este obligat s acorde primul ajutor n limita posibilitilor sale, s anune unitatea medico-sanitar proxim, s ajute personalului medico-sanitar la acordarea de prim ajutor, s dea vehiculele de care dispune pentru transportarea gratuit a accidentailor sau bolnavilor la unitatea medico-sanitar proxim. Identic se procedeaz i n cazul femeilor gravide care necesit asisten medical urgent. (7) Transportarea la unitatea medico-sanitar a persoanei care s-a mbolnvit la locul de munc se efectueaz cu vehicul din contul unitii economice respective. (8) Dac viaa pacientului este n pericol, medicul sau un alt lucrtor medical poate folosi gratuit orice tip de vehicul pentru a se deplasa la bolnav sau pentru a-l transporta la unitatea medico-sanitar proxim. (9) Persoanelor le este garantat asistena medical n situaii extremale (calamiti, catastrofe, avarii, mbolnviri i intoxicaii de mas, iradiere cu raze ionizante i neionizante, poluare abundent a mediului etc.). Acordarea de asisten medical n astfel de cazuri este efectuat de uniti medicosanitare teritoriale i de brigzi speciale de mobilizare permanent, formate de Ministerul Sntii.
92. Rspunderea juridic a personalului medical. Infrac iunile profesionale ale lucrtorilor
medicali i farmaceutici prevzute de Codul Penal al RM. Rspunderea juridic constituie cea mai grav form de rspundere social i este una din instituiile fundamentale ale dreptului, rspunderea const n obligaia de a suporta sanciunea regulii de drept pentru un fapt imputabil. Rspunderea juridic constituie un complex integru de drepturi i obligaii, care, reieind din prevederile legii survin n rezultatul unor anumite aciuni sau inaciuni ilicite din partea unei persoane fizice sau juridice i care constituie cadrul legal de realizare a constrngerii de stat prin aplicarea anumitor sanciuni juridice, gravitatea crora este n coraport cu gravitatea faptelor comise. Formele rspunderii juridice: rspunderea penal; rspunderea civil; rspunderea administrativ; rspunderea disciplinar; rspunderea material; rspunderea familial etc. Infractiunile profesionale ale lucratorilor medicali si farmaceutici - culpe disciplinare si infractiuni de drept comuni. 1. Infractiuni contra vietii si danatatii persoanei: provocarea ilegala a avortului; neacordarea asistentei medicale bolnavului; producerea premeditata sau neintentionata a leziunilor corporale; omuciderea premeditata si din imprudent. 2. Infractiuni contra vietii populatiei: practica medicala ilegala; nerespectarea normelor antiepidemice; fabricarea sau realizarea stupefiantelor si a altor substante drastice si toxice. 3. Infractiuni de serviciu si de ordin economic: abuzul de putere sau in serviciu; excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu; luarea mitei; fals in exercitiu. Provocarea ilegala a avortului. Avortul provocat de catre un medic in afara institutiei curative medicale sau cel provocat de o persoana fara studii medicale superioare este considerat ilegal. Persoana care provoaca un avort ilegal e pasibila de pedeapsa penala. Vina aceste i persoane se va agrava la provocarea repetata a avortului ilegal, precum si atunci cind avortul se va solda cu moartea victimei ori cu consecinte grave (invaliditate, sterilitate, maladii incurabile). Medicul nu va fi pasibil de pedeapsa penala pentru avortul provocat in afara institutiei curative medicale in caz de necesitate imperioasa (cin sint indicatii vitale pentru efectuarea avortului, iar transportarea femeii la spital e imposibila).
42
Neacordarea asistentei necesare unei bolnav fara motive intemeiate de catre o persoana care este obligata sa o acorde conform legii sau regulamentelor speciale. Pedeapsa va fi mai aspra daca in actiunea persoanei in cauza se va solda cu moartea sau cu alte consecinte grave pentru victima. Lucratorii medicali si farmaceutici sint obligati sa acorde prima asistenta medicala de urgenta si in afara institutiilor medicale. Asistenta necesara poate sa se manifeste prin actiuni orientate spre salvarea vieti isau vindecarea bolnavului, spre micsorarea suferintelor acestuia, si poate fi de ordin medical (hemostaza) sau extramedical (chemarea ambulantei). Lucratorii medicali si farmaceutici nu vor fi pasibili de pedeapsa penala pentru neacordarea asistentei necesare in cazurile: debilitatea fizica sau boala lucratorului medical care necesita un repaos la pat, absenta timpului din cauza tratarii unui bolnav mai grav, lipsa mijloacelor de transport necesare pentru deplasarea la un bolnav aflat departe. Omuciderea premeditata si din imprudent. Medicul poate fi tras la raspundere penala pentru derogarile de la obligatiunile personale, derogan soldate cu moartea bolnavului sau cu aparitia leziunilor corporale (anesteziologul administreaza in loc de oxigen CO2, drept urmare bolnavul moare). Sterilizarea femeii sau barbatului in lipsa indicatiilor medicale pot fi considerate drept o producere premeditata a leziunilor corporale grave, medicul fiind pasibil de pedeapsa penala in baza art. 95 a CPM. Practica medicala ilegala Activitatea medicala e considerata ilegala cind este practicata de o persoana care nu are studii medicale necesare. Pentru astfel de actiuni sint pasibili de pedeapsa penala felceii, asistentele medicale, infermierele precum si persoanele fara studii medicale. Nerepectarea normelor antiepidemice art. 234 CPM. Pedeapsa penala survine numai atunci cind nerespectarea normelor antiepidemice poate sa se soldeze sau are drept urmare raspindirea infectiei. Din normele antiepidemice fac parte regulamentele cu privire la: - controlul asupra aprovizionarii cu apa si asupra calitatii produselor alimentare - asigurarea starii sanitare a locurilor publice, a transportului si a intreprinderilor industriale - dezinfectia profilactica a locurilor de uz comun si exterminarea agentilor de raspindire a infectiei - vaccinarea profilactiaca - depistarea bolnavilor de boli infectioase si a purtatoruilor de germeni, inregistrarea obligatorie a bolilor infectioase, izolarea si spitalizarea bolnavilor - protectia sanitara a frontierelor Fabricarea sau realizarea stupefiantelor si a altor substante drastice si toxice art. 225 CPM. In baza acestui articol pot fi trase la raspundere penala persoanele particulare precum si cele oficiale. Acesta primordial se refera la lucratorii medicali si farmaceutici care au acces la stupefiante, substante toxice. Infractiunile de serviciu si de ordin public. Abuzul de putere sau in serviciu art. 184 CPM. Lucratorii medicali ca functionari pot avea anumite atributii administrativ-economice si oranizatorice de dispozitie. In timpul exercitari acestor funtii medicii pot comite un abuz de putere sau serviciu (in timpul aprecierii incapacitatii de munca, aprecierea aptitudinii pentru serviciu militar, necesitatii bolnavului in spitalizare). Excesul de putere sau depasirea atributiilor de srviciu art. 185 CPM. Referitor la lucratorii medicali, excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu poate avea urmatoarele manifectari: - exercitarea functiilor care sint de competenta functionarilor superiori - exercitarea functiilor de competenta colegiala - exercitarea functiilor incompetente pentru orice functionar Dintre acestea fac parte experientele ilicite asupra oamenilor, nerespectarea normelor de prelevare a tesuturilor si organelor pentru transplantare. Neglijenta art. 186 CPM. atitudine manifestata prin nepasare, lipsa de grija in indeplinire unei sarcini. In domeniul medical se includ urmatoarele forme de neglijenta: examenul superficial al bolnavului, ingrijirea si observaria neglijenta a copiilor, spitalizarea inoportuna sau externarea precoce, pregatire insuficienta si efectuarea neglijenta a operatiilor chirurgicale si altor masuri curative. Fals in exercitarea functiei art.189 CPM. subintelege introducerea unor date false in documentatia medicala (foaie de observetie, fisa de consultatie, certificatele medicale). Luarea mitei art.187 CPM. Actiunile ilegale a lucratorilo medicali (cu exceptia luarii de mita) care nu au implicat consecinte grave sunt pasibile de o pedeapsa disciplinara, fiind considerate drept culpe disciplinare si nu crime. 93. Neacordarea asistenei medicale bolnavului. Prevederile legislaiei.
43
Medicul este obligat s acorde primul ajutor medical de urgen, indiferent de timpul, locul i de alte circumstane ale situaiei [17 (1) g), Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic] Lucrtorii medico-sanitari i farmaceutici snt obligai s acorde primul ajutor medical de urgen n drum, pe strad, n alte locuri publice i la domiciliu, n orice or de zi sau noapte [art.24 (4) Legea ocrotirii sntii] Neacordarea de ajutor, fr motive ntemeiate, unui bolnav de ctre o persoan care, n virtutea legii sau a regulilor speciale, era obligat s l acorde se pedepsete [art. 162 CP] Neacordare de ajutor: - neprezentarea la chemare; - refuzul de a primi bolnavul n instituia medical; - refuzul de a aplica respiraia artificial; - refuzul de a efectua pansamentul rnii; - refuzul de a administra medicamentele necesare; - refuzul de a expedia bolnavul la spital etc. Motive ntemeiate, care mpiedic acordarea ajutorului unui bolnav sunt: - fora major (ex.: calamitatea natural); - extrema necesitate (ex.: necesitatea de a acorda n acelai timp ajutor unui bolnav aflat n stare grav); - boala lucrtorului medico-sanitar nsui; - lipsa instrumentelor sau a medicamentelor necesare; - lipsa la lucrtorul medical a calificrii necesare interveniei n acest caz; - opunerea manifest i agresiv a bolnavului sau a persoanelor care l nsoesc, cnd este pus n pericol viaa sau sntatea celui care dorete s acorde ajutor etc. 94. nclcarea din neglijen a regulilor i metodelor de acordare a asistenei medicale. Prevederile legislaiei. Neglijenta art. 213 CP. atitudine manifestata prin nepasare, lipsa de grija in indeplinire unei sarcini. In domeniul medical se includ urmatoarele forme de neglijenta: examenul superficial al bolnavului, ingrijirea si observaria neglijenta a copiilor, spitalizarea inoportuna sau externarea precoce, pregatire insuficienta si efectuarea neglijenta a operatiilor chirurgicale si altor masuri curative, folosirea neglijenta a unor substante medicale, organizarea insuficienta a procesului terapeutic, intretinerea neglijenta a foii de observatie clinica si a altor documente medicale. 95. Gre eala i eroarea medical: clasificare i cauzele apari iei lor. Eroarea medical - eec imprevizibil al unui comportament medical normal. ine mai mult de domeniul cunoaterii, de oboseal, de lips de echilibru psihic al medicului, lipsa experienei medicale. Este considerat ca o posibilitate admis i nu atrage rspunderea penal a medicului. Eroarea, starea de necesitate i cazul fortuit nu fac obiectul rspunderii juridice, ele vor fi aduse n discuia Colegiului Medicilor. ca i colegiului de disciplin cu intenia de a preveni unele fapte similare. Eroarea medical va fi judecat deontologic, iar sanciunile vor fi administrative i/sau civile. Culpa medical - nclcarea unei obligaii profesionale minime de atenie i pruden. Se consider c nu a fost ndeplinit o obligaie sau un act care trebuia ndeplinit, c a existat o conduit anormal pe care un alt medic in condiii similare i cu aceeai pregtire nu ar fi fcut-o. Criterii : s fie evident, material, demonstrat; s existe sigur, in afara oricror dubii; s fie urmarea lipsei de profesionalism, s fie apreciat ca greeala de ctre ali medici competeni. Culpa medical poate fi : - culp medical prin nepregtire (ignoran, incompeten, netiin, nepricepere); - culp prin neprevedere (impruden); - culp prin neglijen (neatenie): - culp prin uurin (nepsare). Greeli de diagnostic condiionat de imperfeciunea tiinelor medicale (lipsa mijloacelor de diagnostic, deficitul de timp necesar pentru examenul minuios al bolnavului, evoluia asimptomatic sau atipica a bolii, starea grava de incontiin sau de ebrietate a bolnavului, refuzul bolnavului la examenul medical, adresarea ntrziat dup asistenta medicala) si de tratament (supra- sau subaprecierea rezultatelor de diagnostic instrumentale si de laborator).
44
Accidentele medicale - soluie nefavorabil a tratamentului n urma unui concurs ntmpltor de mprejurri si care nu a putut fi evitata nici prin cea mai contiincioasa atitudine a medicului fata de funciile sale. nu este o infraciune i nu prevede o pedeapsa penala. 96. Bolile iatrogene: no iune, clasificare. Bolile iatrogene - ansambul consecintelor negative asupra bonavului (inclusiv a conditiilor si ambiantei institutiei sanitare in care se afla pacientul in timpul efectuarii actului medical) ca urmare a efectelor nedorite, necunoscute, neprevazute ale actului medical. Includ: * bolile induse de medicamente * complicatiile procedurilor invazive * bolile induse de radiatii Cauzele care duc la iatrogenoze sunt reprezentate de: 1. greseli de diagnostic a. ignoranta - rezultatul diminuarii sau abandonarii procesului de pregatire continua b. vicii de anamneza 2. folosirea inadecvata mijloacelor paraclinice de investigare 3. utilizarea inadecvata a mijloacelor medicamentoase 4. erori in sistemul de comunicare medic-bolnav 97. Eutanasia: probleme medicale i juridice. Lipsirea de via la dorina persoanei (eutanasia) (art. 148 CP) Rugmintea pacientului de a i se scurta viaa prin mijloace medicale (eutanasie) nu poate fi satisfcut. Aparatura medical care menine viaa pacientului n caz extrem poate fi deconectat numai dup constatarea morii creierului. Pacientul are dreptul s moar n demnitate [art. 34, Legea ocrotirii sntii]. Dreptul la o moarte demn nu este un drept de a omor i nici un drept la sinucidere, ci un drept la moarte netulburat, cu toat demnitatea omeneasc i cretin. n faa producerii morii apropiate i inevitabile, cnd sunt epuizate toate posibilitile medicinii moderne, medicului i este permis s ia decizia de ntrerupere a unei astfel de asistene care doar ar prelungi viaa, n condiii de suferine irezistibile, pentru un scurt timp. ns, nu poate fi ntrerupt cursul unui tratament obinuit, prescris tuturor pacienilor n asemenea situaii (ex.: alimentarea, hidratarea, ndeprtarea secreiilor bronhiale, tratamentul extern al plgilor, decubitsurilor i infeciilor de piele etc.) 98. Avortul medical: condi iile legalit ii i ilegalit ii avortului. Avort ilegal - ntreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, svrit: a) n afara instituiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate n acest scop; b) de ctre o persoan care nu are studii medicale superioare speciale; c) n cazul sarcinii ce depete 12 sptmni, n lipsa indicaiilor medicale, stabilite de Ministerul Sntii; d) n cazul contraindicaiilor medicale pentru efectuarea unei asemenea operaii; e) n condiii antisanitare. Vina persoane se va agrava la provocarea repetata a avortului ilegal, precum si atunci cind avortul se va solda cu moartea victimei ori cu consecinte grave (invaliditate, sterilitate, maladii incurabile). Medicul nu va fi pasibil de pedeapsa penala pentru avortul provocat in afara institutiei curative medicale in caz de necesitate imperioasa (cin sint indicatii vitale pentru efectuarea avortului, iar transportarea femeii la spital e imposibila). 99. Diagnosticul clinic: noiunea, compartimentele lui, principiile de formulare. Diagnosticul clinic Investigaile clinice i clinice de specialitate sunt efectuate de ctre medicul de familie sau medicul specialist. Medicul de familie stabilete diagnosticul sau diagnosticul prezumtiv iar medicul de specialitate efectueaz o examinare clinic intit pe diagnosticul prezumtiv. Este bazat pe simptomatologia subiectiv (ceea ce descrie pacientul sau aparintorii) sau obiectiv (constatrile fcute de examinator). Cuprinde urmtoarele: - semne i simptome
45
- istoricul bolii - antecedente personale fiziologice i patologice - antecedente heredo-colaterale (familiale) - mediul de via i de munc - examenul fizic al aparatelor i sistemelor 100. Reanimare i transplantare: aspectele legale, etice i medicale. Organele, esuturile i celulele pot fi prelevate de la persoana decedat numai n cazul n care decesul a fost confirmat potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Sntii. n cazul apariiei unui potenial donator este necesar de a confirma decesul acestuia pn la iniierea procedurii legale de donare. Decesul va fi confirmat prin una din urmtoarele proceduri: a) dup un stop cardiorespirator, iresuscitabil i ireversibil, la o persoan cu temperatura normal sau aproape normal, decesul se confirm la un interval de minimum 5 minute dup efectuarea tuturor msurilor de reanimare, pe parcursul crora toate testele demonstreaz fr dubii c nu exist circulaie sangvin spre creier i organele vitale; b) la persoana cu schimbri ireversibile n centrele vitale ale creierului, decesul se confirm prin teste (criterii) specifice, aprobate de Ministerul Sntii, n timp ce funcia cardiorespiratorie este meninut artificial. (1) Prelevarea de organe, esuturi i celule de la un donator n via este permis doar n cazul n care lipsesc organe, esuturi sau celule compatibile de la un cadavru. (2) Prelevarea de organe, esuturi i celule se poate efectua de la persoane n via, avnd capacitate de exerciiu deplin, doar n cazul existenei consimmntului scris, liber, prealabil i expres al acestora i cu autorizarea Comisiei independente de avizare. (3) Consimmntul n cauz se semneaz numai dup ce donatorul a fost informat de ctre medic asupra eventualelor riscuri i consecine de ordin fizic, psihic, familial i profesional, rezultate din actul prelevrii. (4) Consimmntul pentru donare se va exprima n conformitate cu legislaia privind drepturile i responsabilitile pacientului i se va perfecta sub form de acord informat, al crui model se aprob de Guvern.
46