Sunteți pe pagina 1din 46

LISTA ntrebrilor de examinare la disciplina Medicin legal i Drept medical pentru studenii a. V, facultatea Medicin Nr.

1. Medicina legal ca disciplin de studiu, sarcinile ei i relaiile cu alte discipline medicale i


paramedicale. Medicina legala o stiinta medicala separata, care studiaza si solutioneaza problemele de ordin medicobiologic pentru practica judiciara. Ea este o stiinta cu caracter de sinteza care explica provenienta multor acte criminale. Ea contribuie la cunoasterea si prevenirea mortii violente si subite, la controlul si ameliorarea calitatii asistentei medicale. Medicina legala interactioneza cu anatomia normala si patologica, traumatologia, ginecologia, pediatria, toxicologia, criminalistica. Sarcini de a sustine calitatea asistentei medicale si profilaxia imbolnavirilor prin accidente, violente... , de a devansa corect incriminarea legislativa in domeniul infractiunilor contra vietii si sanatatii.

2. Istoricul medicinii legale. Catedra Medicin Legal a USMF Nicolae Testemianu, activitatea
tiinific. Relatari cu caracter medico-legal gasim in legislatia lui Hamurabi cu 2000 de ani inaintea erei noastre. Prima lucrare cu caracter medico-legal apare in China. Printre primele documente ce vizeaza probleme cu caracter medico-legal in Moldova figureaza Pravila lui Vasile Lupu. Cercetarea medico-legala a cadavrelor se efectua la acea perioada de catre prosectorii spitaleleor orasenesti din Basarabia. Catedra de medicina legala a Universitatii de stat de medicina testemitanu a fost organizata in anul 1945 si a fost condusa pina in anul 1949 de docentul Ciucimariova, tot din acelasi an vine la conducere Aresev care initiaza cercetari stiindtigice orientate pe trei directii principale: importanta traumei in geneza mortii neviolente; rolul maladiillor preexistente in instalatarea mortii traumatice prin diversi factori ai mediului ambiant; aprecierea gradului de gravitate a leziunilor corporale la persoanele cu maladii preexistente. Apoi in 1966 sef de catedra devine Botezatu, apoi Kurdiumov...

3. Bazele procesuale ale expertizei medico-legale, regulile i cazurile de dispunere obligatorie a


acesteia. Expertiza medico-legala prezinta o cercetare practico-stiintifica efectuata de un medic la cererea organelor de ancheta preliminara sau judecata pentru formularea concluziilor asupra unor probleme cu caracter medical sau biologic din ancheta preliminasa sau dezbaterile judiciare asupra unui dosar penal sau civil. Expertiza medico-legala se efectueaza in mod obligatoriu pentru stabilirea: 1 cauzei mortii 2 gradului de gravitate si a caracterului leziunilor corporale 3 virstei inculpatului, banuitului sau victimei in cazurile in care aceasta circumstanta are importanta dar lipsesc certificatele prin care s-ar putea confirma virsta persoanei in cauza. Efectuarea expertizei medico-legale este necesara la cercetarea tuturor infractiunilor ce au loc impotriva personalitatii umane, greselolor profesionale ale medicilor si multe alte motive. Regulile de ordonare a expertizei sunt prevazute de art. 165 al CPP. Anchetatorul penal intocmeste o ordonanta referitoare la afcest caz, in are arata: motivele pentru care dispune expertiza, denumirea institutiei care urmeaza s-o efectueze sau numele de familie si prenumele expertului, chestiunile asupra carora trebuie prezentate concluzii, lista de documente sau obiefcte ce vor fi puse la dispozitia expertului. Anchetatorul penal stabileste identitatea expetului numit, in ce raport se afla cu victima, infractorul si suspectatul. Expertului i se inmineaza o copie a ordonantei de efectuare a expertizei si i se explica drepturile si obligatiunile

4. Obiectele de cercetare medico-legal. Obligaiile, drepturile i responsabilitatea expertului.


Obiecte de cercetare medico-legala pot fi persoanele, cadavrele umane, corpurile delicte de origine biologica, diferite materiale si documente. Expertul medico-legal este obligat sa se prezinte la cererea persoanei care efectueaza cercetarea prealabila, a anchetatorului penal, procurorului sau instantei de judecata, dind raspunsuri concludente obiective la toate intrebarile ce i se adreseaza. Conform art 164 expertul are dreptul: 1 sa ia cunostinta de materialele din dosar in legatura cu obiectul expertizei 2 sa ceara sa i se puna la dispozitie materiale suplimentare, necesare pentru prezentarea concluziilor

3 sa participe, cu aprobarea personei care efectueaza cercetarea penala, a anchetatorului penal sau procurorului, la interogatorii, audieri si alte actini de ancheta penala 4 in timpul cercetarii penale, anchetei penale si in sedinta de judecata sa puna celui interogat intrebari in legatura cu obiectul expertizei, dar numai cu aprobarea persoanei juridice respective, care efectueaza cercetarea penala, a anchetatorului penal sau judecatorului care prezideaza sedinta de judecata. El poarta responsabilitate pentru concluziile intetionat fasle sau pentru refuzul de a da concluzii, de asemenea daca divulga materialele acumulate de acnheta cu care a luat cunostinta va fi tras la raspundere penala.

5. Formele expertizelor medico-legale.


Exista citeva forme de organizare a expertizei medico-legale: primara, suplimentara si secundara (contraexpertiza). Expertiza primara cercetarea initiala a obiectului si elaborarea concluziilor in baza acesteia. Daca persoana juridica, ce a dispus expertiza primara, nu este satisfacuta de concluziile expertului, pentru motivul ca acestea nu sunt clare sau complete, solicita efectuarea unei expertize suplimentare aceluiasi sau altui expert. In cazurile cind concluziile expertului nu sunt intemeiate sau exista indoieli cu privire la veridicitatea lor, se poate dispune o contraexpertiza unui alt expert sau unei echipe de experti. Expertiza meico-legala in comisie se efectueaza in cazurile mai complicate, cu participarea medicilor de diferite specialitati. In expertizele complexe participa mai multi membri, printre care si specialisti din diverse ramuri ale stiintei: matemat, fiz, chim, botanica... Toate expertizele se efectueaza ziua, cu exceptia celor de urgenta.

6. Documentaia medico-legal, cerinele naintate faa de ntocmirea i eliberarea acesteia.


Principalul document al expertizei medico-legale este Raportul de expertiza medico-legala. Raportul include 3 parti: introductiva, descriptiva si incheierea. In partea introductiva este indicat: cind, unde, cine, din decizia cui s-a efectuat expertiza... sunt incluse si circumstantele faptei ce se contin in ordonanta sau alte documente prezentate: procesul-verbal al examinarii la fata locului, foaia de observatie clinica... Partea descriptiva se descrie detaliat tot ce a fost examinat de expert, metodele de laborator utilizate, mersul cercetarilor efectuate... Partea de incheiere cotine concluziile expertului si rs la intrebari. Concluzia este semnata de medicul legist si confirmata prin stampila. Adesea examinara medico-legala nu se face prin ordonante, dar pe baza unei solicitari in scris din partea organelor de cercetare penala. Documentul acestor cercetari este numit Act de examinare medico-legala, iar forma de prezentare este alcatuita dupa aceeasi schema. Expertul medico-legal perfecteaza si alte documente in primul rind certificatul de deces.

7. Moartea ca proces biologic, strile terminale i agonia.


Moartea prezinta o incetare ireversibila a veitii, ea se instaleaza dupa incetarea functiilor de importanta vitala circulatiei sanguine si respiratiei incetare care are forma unui proces treptat de inhibitie a metabolismului celular si de descompunere a materiei vii organizate. Procesul instalarii mortii consta din 5 etape: 1 starea preagonala inhibitia cunostintei, diminuara pulsului si batailor cardiace, hipotnia arteriala progresiva, tahipneea superficiala, diminuara reflexelor. Durata foarte variata. 2 pauza terminala disparitia cunostintei, pulsului, reflexelor, respiratiei, scaderea tensiunii arteriale aproape de zero. Dureaza 5-10 sec pina la 3-4 min. 3 agonia etapa trazitorie de la viata la moarte, lipsa cunostintei, deprimarea functiei corticale a creierului, o usoara tahicardie si o crestere neinsemnata a tensiunii arteriale, o respiratie rara si profunda cu antrenarea muschilor scheletali. Finele agoniei se evidentiaza printr-o bradipnee si hipotonie accentuate, dupa care urmeaza un stop respirator, iar apoi si cardiac. 4 moartea clinica inhibitie totala a cunostintei, a reflexelor, a activitatii cardiace si respiratorii. La etapa aceasta e posibila reanimara tuturor functiilor vitale. Durata 5-6 min. 5 moartea biologica survin schimbari ireversibile in SNC si in sistemul cardiorespirator.

8. Categoriile, tipurile i genurile morii.


Se cunosc 2 categorii de baza ale mortii: violenta si neviolenta. Moartea violenta survine in urma omuciderii, sinuciderii sau a accidentlui. Moartea neviolenta care nu este o repercusiune a violarii normelor de drept. Moartea poate fi rapida si lenta. Moartea rapida perioada agonala lilpseste complet sau are o durata foarte scurta, vor fi aceleasi semne morfologice ca si in moartea prin asfixie. Moartea lenta agonia poate dura chiar citeva zile sau saptamini, la necropsie lividitatile cadaverice vor aparea pal-violete, se vor constata chiaguri rosii, albe si mixte si o congestie neuniforma a organelor interne. Omuciderea, sinuciderea, moartea accidentala reprezinta genul mortii violente. Deoarece criterii medicale ale genului mortii nu exista, determinarea genului mortii nu e de competenta medicului legist.

9. Moartea subit, factorii favorizani n declanarea ei.


Moartea subita este o moarte fulgeratoare instalata la o persoana in stare de sanatate aparenta, fiind cauzata de o afectiune patologica camuflata. Instalarea mortii subite poate fi facilitata de urmatoarele circumstante: efort fizic, stres psihoemotional, alcoolemia, fumatul tutunului, utilizarea stupefiantelor, conditiile meteo nefavorabile.

10. Diagnosticul pozitiv al morii, semnele probabile i certe.


Diagnosticul mortii reale se efectueaza in baza constatarii semnelor negative de viata si semnelor pozitive de moarte. Semen probabile: incetarea functiilor sistemelor nervos central, respiratoriu si cardiovascular Semne certe: encefalograma muta, modificari cadaverice

11. Modificrile cadaverice precoce i importana lor medico-legal.


1 Racirea cadavrului se considera ca racirea cadavrului aflat la temperatura aerului de 16-18 grade se face cu 1 grad pe ora. Temperatura cadavrului poate fi masurata in cavitatea bucala in rectum, esofag, in cavitatea craniana, intrahepatic. 2) Deshidratarea ca consecinta a incetarii circulatiei sanguine. Dupa 2-3 ore de la moarte dispare luciul scleroticei, corneea devine opalescenta. Ca urmare a deshidratarii locale apare placa pergamentoasa care poate fi confundata cu excoriatiile. 3) Lividitatile (petele) cadaverice o modificatie exclusiv tanatologica, o consecinta a incetarii circulatiei sanguine cu scurgerea singelui pri vase in partile declive necompresionate ale corpului. Singele scurs i aceste parti coloreaza tehumentele in violaceu. Sunt 3 stadii: stadiul de hipostaza, stadul de staza (de difuziune) de la 8-12 ore pina la 24-36 ore, stadiul de imbibitie. Lividitatile pot fi confundante cu echimozele. 4) Rigiditate cadaverica o contractura musculara postuma soldata cu intepenirea articulatiilor. Se instaleaza conform legii lui Nisten, prinde articulatiile in sens cranio-caudal si dispare in aceeasi ordine. Apare la circa 2 ore dupa moarte. 3 stadii: instalarea rigiditatii pina la 12-14 ore, generalizarea rigiditatii intre 14-24 ore, o data rupta nu se mai reinstaleaza, rezolutia rigiditatii dupa 24-36 ore disparind treptat in aceeasi ordine. 5) Autoliza un proces de alterare celulara conditionat de o activitate enzimatica postuma. Primele tesuturi care se autolizeaza este singele, apoi suprarenalele, pancreasul...

12. Modificrile cadaverice tardive i importana lor medico-legal. 1) Putrefactia proces de descompunere a tesuturilor sub actiunea microflorei aerobe si facultativ
anaerobe si anaerobe. Ea duce la formarea substantelor toxice precum cadaverina si putrescina. La temperatura de 18 grade primele semne de putrefactie apare dupa 1-2 zile de la moarte, manifestindu-se prin pete verzi-cenusii ce apar mai frecvent in fosa iliaca. Dupa 3-4 zile pe tegumente apare desenul vascular de putrefactie. La sfirsitul primei saptamini apare emfizemul cadaveric. 2)Modificarile cadaverice conservatoare apar in conditii de mediu nefavorabile pentru procesul de putrefactie. Din ele fac parte: mumificarea, saponificarea, lignificarea si congelarea naturala.

a)mumificarea apare in mediu cu temperatura ridicaa, umiditate scazuta si ventilatie buna, mumificarea completa e posibila pe parcursul a 6-12 luni, iar in conditii ideale 2-3 luni. b) Saponificarea (adipoceara) se intilneste mai ales la cadavrele stationaet in mediu umed si lipsit de oxigen. Tesuturile aflate in starea de adipoceara au culoarea alba-galbuie sau galben-cenusie, un miros rinced si consistenta dura. O saponificare completa se realizeaza in decursul unui an. c)Lignificarea se observa la cadavrele staionate timp indelungat in turbarii, terenuri mlastinoase cu reactie acida putrnica care impiedica putrefactia. d)Congelarea naturala se realizeaza in zone cu temperaturi scazute sub zero. Cadavrul se conserveaza cu pastrarea caracterelor leziunilor traumatice si patologice. Dupa congelarea brusca a cadavrului, ultimul progresiv se putrefiaza.

13. Sarcinile medicului legist i metodologia examinrii cadavrului la faa locului.


Sarcinile medicului legist: - stabilirea diagnosticului mortii - ajutorarea anchetatorului in examinarea corecta si consecutiva a cadavrului - ajutorarea anchetatorului in depistarea si recoltarea corpurilor delicte de origine biologica (urme de singe, sperma, saliva, materii fecale) - ajutorarea anchetatorului in descrierea rezultatelor examenului exterior al cadavrului si al corpurilor delicte de origine biologica - expunerea opiniei preliminare cu privire la caracterul, mecanismul si vechimea producerii leziunilor corporale de pe cadavru, precum si referitor la obiectul vulnerant si la unele probleme de ordin medical, care apar la anchetator in procesul examinarii cadavrului - consultarea anchetatorului referitor la intocmirea ordonantei despre dispunerea expertizei medicolegale a cadavrului si a corpurilor delicte, precum si la formularea intrebarilor pentru expertiza medico-legala. Examenul exterior a cadavrului se face intr-o anumita consecutivitate pentru a scoate in evidenta un numar maxim de probe: 1) Localizarea, pozitia si atitudinea cadavrului (locul, sectorul; raportul dintre cadavrul si obiectele care il inconjoara; raportul reciproc dintre diferite parti anatomice ale corpului) 2)Obiectele de pe cadavru si din apropierea lui nemijlocita 3)Hainele si incaltamintea de pe cadavru 4)Date generale despre cadavru 5)Fenomele cadaverice (modificarile cadaverice precoce sau tardive) 6)Reactiile supravitale (reactie musculara la excitarea mecanica si electrica, reactia pupilara la agenti chimici si curent electric) 7)Particularitatile partilor anatomice ale cadavrului 8)Loja cadavrului (adica suprafata pe care a fost descoperit cadavrul, se examineaza dupa ridicarea cadavrului) 9) Circumstantele negative (lipsa acelor urme, semne obiecte care ar trebui neaparat sa fie prezente in circumstantele concrete)

14. Necropsia medico-legal i anatomopatologic. Motivele de expertiz medico-legal a


cadavrului. Necropsia se efectueaza nu mai devreme de 12 ore de la instalarea mortii. Necropsia medico-legala se deosebeste de cea anatomopatologica: 1)autopsia medico-legala se efectueaza numai in baza unei ordonante(in scris), emise de organele de procuratura, politie sau de instanta judecatoreasca, pe cind autopsia anatomopatologica se efectueaza in baza unei adrese orale a administratiei institutiei medicale 2)cea anatomopatologica studiaza daor modificarile antomopatologice din cadrul diferitelor afectiuni, cea medico-legala cerceteaza si urmele de violenta de pe cadavru cautind felul, cauza mortii 3)necropsia medico-legala nu poate fi abandonata din cauza putrefactiei avansate a cadavrului 4)in autopsia medico-legala se cerceteaza minutios fenomenele cadaverice pentru o eventuala estimare a datei mortii 5)medico-legala presupune cercetarea detailata a hainelor si a incaltamintei raposatului

6)in autopsia medico-legala e obligatorie deschidderea tuturor cavitatilor (craniene, toracice si abdominale, iar uneori si a canalului vertebral) Motivele de expetiza medico-legala sunt: moartea violenta, moartea subita, moartea in institutiile medicale pe parcursul primelor 24 ore dupa internare, atunci cind nu este stabilit diagnosticul clinic, cadavre de persoane neindentificate, in caz de inintare de catre rudele raposatului sau de alte persoane a unor plingeri organelor de ancheta penala in legatura cu o deficienta in asistenta medicala.

15. Obliga iunile sanitar-epidemiologice ale expertului n caz de suspectare sau moarte prin
maladii infecioase deosebit de periculoase. Obligaiunile sanitar-epidemiologice ale expertului n caz de suspectare sau moarte prin maladii infecioase deosebit de periculoase. Cercetarea decedailor de pe urma diverselor forme de boli deosebit de contagioase prevede respectarea unui spectru specific de cerine, ce vizeaz condiiile naintate fa de morg, msurile de prevenire a contaminrii personalului medical, procedeele tehnice ale autopsiei metodele de prelevare a materialului cadaveric pentru investigaii suplimentare de laborator, prevenirea rspndirii infeciei n mediul ambiant, transportarea i nhumarea cadavrelor. In aceste scopuri, normele sanitaro-epidemiologice prevd morgi-tip cu intrri separate pentru personalul medical, pentru primirea i eliberarea cadavrelor. Morga trebuie s dispun de camer frigorific, reea de canalizare, geamuri cu gratii metalice i teren pentru dezinfectarea mijloacelor de transport. Pentru respectarea regimului antiepidemic de activitate n morgi trebuie si existe un numr suficient de uniti de mbrcminte protectoare, vesel steril, rezerve de dezinfectani. instrumente speciale, rezervi de ap de. in scopul asigurrii proteciei individuale a personalului medical, autopsia se efectueaz n costume speciale (costum antipest): or de muama, cizme de cauciuc, glug (batist), ochelari protectori. masc de tifon, mnui rezistente. De regul, autopsia se efectueaz n cursul zilei i doar n cazuri excepionale - cu iluminare artificial. nainte de autopsie, medicul va consulta n mod obligator instruciunile ce in de organizarea i respectarea regimului antiepidemic prevzut n astfel de cazuri. Totodat, pn la autopsie se va ntiina neaprat serviciul de medicin preventiv din localitatea respectiv.

16. Diagnosticul medico-legal i principiile de ntocmire ale acestuia. Concluziile expertale,


argumentarea i cerinele naintate fa de acestea. Diagnosticul medioc-legal reprezinta o sinteza a modificarilor constatate la autopsie si descrise in raporul medico-legal, urmarindu-se modificarile patologice dupa criteriu topografic sau al graviditatii acestora si al eventualei concurente, de rind cu leziunile traumatice in producerea mortii. Diagnosticul se elaboreaza tinindu-se cont de: - leziunea sau boala de baza si semnele morfologice care o confirma - complicatiile leziunii sau bolii de baza, care au servit drept cauza nemijlocita a mortii - leziunile sau bolile asociate care nu au conditionar declansarea mortii in afara principiului patogenetic, la elaboararea dignosticului medico-legal sunt necesare si principiile: - nosologic - etiologic - topografic Cerintele fa de elaborarea concluziilor medico-legale trebuie sa corespunda unor principii riguroase: - motivarea obiectiva sa fie confirmate prin date real depistate la autopsie si prin rezultatele cercetarilor suplimentare - abordarea stiintifica elaborarea in baza celor mai moderne teorii si metode contemporane stiintifice - argumentarea exhaustiva intemeiate profund si multilateral, incit interpretarea lor sa nu admita echivocuri - expunerea concluziilor trebuie sa fie deplina, concreta, consecutiva si clara la toate intrebarile - concluziile nu trebuie sa depasesca limitele de componenta profesionala si sa fie accesibile persoanelor fara studii medicale.

17. Mecanismele de producere a leziunilor prin obiecte contondente. Particularitile leziunilor


corporale.

La producerea leziunilor corporale sub actiunea unui obiect contondent se deosebesc patru mecanisme principale: 1) Lovirea o actiune dinamica in care obiecctul vulnerant, aflat in miscare, interactioneaza intr-un timp surt cu corpul omului. La actiunea unei forte moderate se formeaza numai excoriatii si echimoze. La loviitura considerabila se formeaza plagi contuze, fracture ale oaselor, rupture ale organelor interne. Poate produce leziuni directe si indirecte. 2) Compresiunea aplicarea a doua forte care actioneaza centriped asupra corpului din partile opuse. De regula se produce traumarea oaselor si a organelor interne cu tegumentele corpului intacte sau cu leziuni minimale. Compresiunea de lunga durata provoaca simtomocomplex numit sindromul de compresiune sau toxicoza traumatica. 3)Extensiunea este opus compresiunii. La extindere fortele de actiune sunt indreptate centrifuge in raport cu corpul omului. Cele mai specifice leziuni prin extensiune sunt plagile rupte si smulgerea unei parti a corpului. 4) Frictiunea daca obiectul contondent, aflat in miscare, se atinge de corpul omului sau invers, se formeaza leziuni prin frictiune. Prin aceasta metoda se produc leziuni superficiale: excoriatii, plagi, decoalrea pielii. Pot fi si profunde, ajungind pina la oase, care lezindu-se se sterg.

18. Clasificarea leziunilor mecanice i a cauzelor medicale ale morii provocate de acestea. 1) Leziuni prin obiecte contodente:
a)leziuni produse prin lovire cu obiecte contondente b) leziuni produse prin lovirea corpulu de obiecte contondente (caderi, precipitari) c)traumatism de transport d)traumatism sportiv e)traumatism de productie 2)Leziuni prin obiecte ascutite a)leziuni prin obiecte taietoare b)leziuni prin obiecte intepatoare c)leziuni prin obiecte intepator-taietoare d)leziuni prin obiecte despicatoare 3)Leziuni prin arme de foc a)leziuni prin arme de foc b)lezuni prin grenade, mine, obuze c)leziuni prin substante explozibile

19. Particularitile morfologice i importana medico-legal a excoriaiilor i echimozelor.


Excoriatia o dereglare superficiala a integritatii pielii. Mecanismul de producere consta in frictiunea unui corp dur cu o suprafata rugoasa sau a unui obiect ascutit cu pielea, provocind o detasare a epidermei in directia opusa miscarii. Pe cadavru excoriatiile si eroziunile epidermale se pergamenteaza, ceea ce le fac asemanatoare cu excoriatiile intravitale. Excoriatia semnaleaza actiunea agentului mecanic. Dupa localizarea si forma ei se apreciaza particularitatile traumatizarii. Semnificative sunt excoriatiile semilunare de la unghii, de la muscatura cu dintii... Echimoza un revarsat de singe in profunzimea tesutului subcutanat sau mucoase, cu pastrarea integritatii tegumentelor. Apare in locul de actiune a agentului vulnerant, unde se rup vasele sanvine si singele iese sub piele. Evolutia echimozei depinde de marimea extravazatului. In primele zile ea este rosie, apoi albastruie-violeta, iar mai tirziu cafenie, verzuie si galbena. Importanta medico-legala a echimozelor si excoriatiilor consta in faptul ca atesta realitatea traumei, uneori permit aprecierea mecanisului de formare, a timpului scurs de la producere, iar pe cadavru condirma si caracterul vital al leziunii. Uneori este necesar a face un diagnostic diferential intre echimoza si lividitatile cadaverice.

20. Particularitile morfologice ale plgilor contuze (zdrobite i plesnite). 6

Plaga contuza reprezinta o leziune in care se distruge integritatea anatomica a pielii sau a mucoaselor. Adesea se distrug si tesuturile mai profunde sau penetreaza in cavitatea corpului. Mecanismul de producere a plagii contuze consta in lovirea sau comprimarea tesuturilor. Plaga contuza se caracterizeaza prin profunzime si singerare mica, margini neregulate, peretii neregulati. La fundul plagii se observa punti tisulare care unesc peretii acesteia. Cind corpul contondent loveste pielea aflata imediat deasupra unui plan dur osos (craniu, genunchi, cot) se produce o plaga plesnita avind forma liniara sau stelata conditionata de suprafata contondenta a agentului vulnerant. Plaga plesnita se caracterizeaza prin margini relative drepte cu usoare anfractuozitati si dehiscenta mica datorita puntilor tisulare care nu permit indepartarea marginilor. Plagile prin strivire au forme neregulate, fiind inconjurate de zone intinse excoriate, iar cele prin smulgere realizeaza detasari si scalpari. 21. Leziuni produse de omul nenarmat, caracteristica morfologic. 1)Leziuni produse cu degete formeaza echimoze tipice ovale, semiovale, rotunde , daca prezente unghii vor forma excoriatii. 2) Leziuni produse cu pumnul, piciorul si muchia palmei pot produce cele mai variate leziuni: de la echimoze si excoriatii pina la fracture osoase si rupture ale organelor interne 3) Leziuni produse cu dintii acestea fac parte din traumatismele prin obiecte boante doarece dintii nu sint in stare sa produca o solutie de continuitate a pielii. Poate produce excoriatii, echimoze sau plagi contuse. Sunt 3 feluri de muscaturi: rupta, supta, mixta. Actiunea traumatizata a dintilor poate fi: - statica - dinamica

22. Schema i ordinea descrierii leziunilor corporale.


1)Localizarea leziunii regiunea anatomica, distanta in cm de la liniile si punctele de reper. 2)Felul leziunii excoriatie, echimoza, plaga 3)Forma leziunii figuri geometrice: liniara, rotunda, ovala 4) Dimensiunile leziunilor determinate prin doua linii reciproc perpendiculare. 5)Caracterul marginilor si colturilor leziunilor regulate, netede, neregulate si ascutite, rotunjite, sub forma literei p ruse 6)Suprafata leziunilor care inglobeaza relieful, culoarea, depunerile straine 7)Starea tesuturilor limitrofe atentie urmelor de singe, directia lor, prezenta impuritatilor 23. Principiile de identificare a obiectelor vulnerante. Sunt 3 principii de baza conform careia se efectueaza identificarea obiectelor vulnerante: 1) dupa caracterele morfologice ale leziunilor mecanice de pe corpul victimei 2) dupa specificul urmelor sau a particulelor obiectului vulnerant, ramase si depistate in locurile traumatizate 3) dupa prezenta diferitelor tesuturi ale organismului (singe, piele, resturi de organe, fire de par) pe obiectul vulnerant, care coincid cu circumstantele faptei, particularitatile leziunilor... se pot utiliza diferite probe de laborator: metoda radiologica, stereoscopica, stereografica, fotografierea cu razele infrarosii...

24. Leziuni prin cdere i precipitare. Particularitile morfologice n funcie de condiiile


traumatizrii. Caderea poate fi pasiva in repaus din ortostatism, activa din mers, sau prin impingere. Caderea pasiva se caracterizeaza prin producerea de leziuni unipolare, cel mai frecvente vor fi echimoze, excoriatii, mai grav plagi contuze, fracturi osoase, rupturi de organe. In caderea pe spate leziunile pot fi localizate in reg scapulara, lobo-sacrala, occipitala, fata posterioara a coatelor. In caderea laterala reg temporala, treimea inferioara a fetei laterale a coapselor, pe fata posterioara a miinilor, reg ariculatiilor coxofemurale. In caderea pe fata fronto-nazal, pe barbie, pe fata anterioara a genunchilor, in reg miinilor.

In caderea activa tot aceleasi semne ca in pasiva plus urme de alunecare a corpului pe planul de cadere sub forma excoriatiilor liniare multiple paralele orientate spre directia miscarii corpului. Caracteristic la caderea activa prin impingere leziunile bipolare. Precipitarea poate fi directa sau consecutiva, pasiva sau activa, libera sau nelibera. Leziunile corporale sunt - primare directe produse in momentul impactului primar cu planul de precipitare si localizate in regiunea acestui impact - primare indirecte produse in momentul impactului primar, dar distantate de regiunea acestui impact - leziuni secundare care se produc in momentul impactului secundar cu planul de precipitare. Leziunile prin precipitare sunt polimorfe, cele interne predomina asupra celor externe. In locul interactiunii corpului cu planul de precipitare se formeaza excoriatii, echimoze, uneori plagi contuze, care au un caracter unipolar. Sunt caracteristice diferite leziuni, fracturi in dependenta de tipul caderii: pe picioare, pe fese, in vertex, pe spate, pe fata anterioara a corpului, pe fata laterala a corpului. Leziunile organelor interne se produc in urma comotiei generale marcate a corpului in momentul impactului. 25. Clasificarea traumelor de trafic. Traumele auto, mecanismele de producere a leziunilor corporale. Clasificarea traumatismului auto: 1)trauma prin ciocnirea automobilului cu pietonul 2)trauma prin caderea pasagerului sau conducatorului din automobil 3)trauma prin traversarea cu rotile automobilului 4)trauma in salonul automobilului 5)trauma prin comprimarea intre partile automobilului si alte obiecte sau obstacole 6)trauma auto combinata Patru mecanisme principale de formare a leziunilor in traumatismele auto: - leziuni produse prin actiunea locala a partilor automobilului si a carosabilului asupra corpului - leziuni aparute in rezultatul actiunii generale a automobilului sau a carosabilului asupra corpului - leziuni formate prin comprimarea corpului intre roata vehiculului si carosabil, intre automobil si diferite obstacole imobile sau alt mijloc de transport - leziuni produse in urma frictiunii corpului de automobil sau de carosabil

26. Particularitile leziunilor prin ciocnirea automobilului cu pietonul.


In majoritatea cazurilor leziunile sunt produse de partile si piesele proeminente ale vehiculului. Leziunile specifice la ciocnirea automobilului cu pietonul se formeaza in rezultatul actiunii radiatorului, farului, suruburilor, retrovizorului, minerelor, scaritelor.. aceste leziuni reflecta total sau partial forma si dimensiunile pieselor proeminente. Ele sunt reprezentate de excoriatii, echimoze sau chiar plagi contuze ale gambelor sau coapselor dispuse orizontal, fracturi-bamper cu eschile treiungiulare ale oaselor tubulare lungi situate la nivelul de ciocnire cu bara de protectie a masinii, leziuni locale, unilaterale situate in regiunile corpului ce au contactat cu partile masinii, leziuni prin comotie generala a corpului...

27. Clasificarea obiectelor ascuite i a leziunilor produse de acestea. Particularitile morfologice


ale plgilor nepate i tiate. Clasificarea obiectelor ascutite: 1. cu actiune simpla a)taietoare (cutit, brici) b)intepatoarea (sula, cuie) c)despicatoare (topor, satir, sabie) 2. cu actiune combinata a)intepator-taietoare (pumnal, cutit cu virf, briceag) b)intepator-despicatoare c)taietor-despicatoare d)ferestruitoare Leziuni: taiate, intepate, taiat-intepate, despicate. Plagile produse prin actiunea obiectelor ascutite dispun de anumite caractere morfologice comune, care le deosebesc de cele provocate prin obiecte contondente. Semnele comune ale acestor plagi sunt:

margini regulate, lipsa puntilor de tesut conjunctiv, peretii netezi ai canalului de ranire, lumenul deschis al vaselor sangvine sectionate, care cauzeaza hemoragie interna sau externa. Fiecare plaga are caractere particulare care permit identificarea obiectului vulnerant si aprecierea mecanismului de producere.

28. Leziunile produse prin obiecte despictoare, mecanismul de traumatizare, caracteristica


morfologic a plgilor n funcie de condiiile de producere. Mecanismul de baza consta in disecarea tesuturilor, inclusiv cele osoase, cu o ulterioara inlaturare a lor. Plagile despicate mai frecvent sint localizate in regiunea capului. Marginile plagii despicate produse cu o lama bine ascutita vor fi netede, regulate. Cele produse cu lame stirbite vor avea marginile neregulate, excoriatie. La o lovitura sub unghi ascutit va fi excoriatie numai o margine, cea orientata spre fata inferioara a lamei. Cind rana e produsa cu scutisul lamei unghiurile pot fi ascutite ori sub forma literei M. Pentru unghiurile plagilor despicate e caracteristica prezenta unor plagi superficiale suplimentare, produse de virful sau calciiul lamei, mai pronuntate la o patrundere adinca. Exist 3 feluri de plagi suplimentare: o singura placa ca o prelungire a plagii despicate; una plasat transversal fata de axa longitudinala a plagii despicate; doua carei confera plagii despicate forma literei T. Leziunile oaselor lungi cu aspectul de crestatura sau despicatura pot avea forma de pana ori de butoniera. Leziunile oaselor plate prezinta niste crestaturi sau despicaturi, fracturi orificiale, cominutive. 29. Armele de foc, clasificarea lor. DUPA CARTEA NOUA Clasificarea armelor de foc I. Destinatia si particularitatile consctructive generale: 1. Destinatia: - de lupta - de serviciu - pentru autoaparare - criminale - sportive - de vinatoare 2. Variante: - pistol - revolver - carabina - pusca etc 3. Tehnica fabricarii: - de uzina - de constructie proprie - deghizate - defectate 4. In functie de proiectil: - cu glont - cu alice - cu proiectile atipice - cu gaze II. Particularitatile elementelor constructive 1. Ale tevii: a)numarul tevilor: una, doua, mai multe b)lungimea tevii: scurta, medie, lunga c)Calibru: mic, mediu, mare d)Constructia canalului: teava lisa, teava ghintuita 2. Ale sistemului de incarcare-decarcare: - manual - semiautomat - automat - de constructie proprie - combinat 3. Ale sistemului de aprindere:

- termic - electric - mecanic DUPA CARTEA VECHE Clasificarea armelor de foc 1. Dupa destinatie: a)arme militare - cu teava lunga: pusti, carabine - cu teava scurta: revolvere, pistolete b)arme de vinatoare - cu o teava - cu doua tevi - cu trei tevi c)arme sportive d)arme deghizate - pistol-baston - pistol-stilou 2. Dupa lungimea tevii: a)cu teava scurta (3-20cm) - revolvere - pistolete b)cu teava mijlocie (20-50 cm) - arme de tir - pistol-mitraliera c)cu teava lunga (50-80 cm) - carabine - arme de vinatoare 3. Dupa sistemul de forare a tevii: a)cu teava lisa - arme de vinatoare - pistoale-racheta b)cu teava ghintuita 4. Dupa modul de funcionare: a)arme simple (cu un singur cartus) b)arme de repetitie (incarcare manuala) c)arme semiautomate (percutia e manuala, dar descarcarea automata) d)arme automate (alimentarea si percutia in serie) 5. Dupa calibru: a) arme cu calibru mic (pina la 6 mm) b) arme cu calibru mijlociu (pina la 9 mm) c) arme cu calibru mare (peste 9 mm) 6. Dupa munitia folosita: a)arme cu glont b)arme cu alice c)arme mixte

30. Factorii traumatici ai mpucturii. Distana de tragere din punct de vedere medico-legal.
Factorii traumatici ai impuscaturii: 1. Proiectilul armei de foc sau partile lui componente: - glontul obisnuit sau special - eschilele glontului explodat

10

- alice sau srapnele, bura si alte componente ale armei de vinatoare - proiectil atipic 2. Factorii suplimentari la tragere de la distanta apropiata - gazele si aerul din teava - pulberea - particule de pulbere - particule de metal 3. Arma de foc sau particulele acesteia - orificiul tevii - partile mobile ale armei - patul armei - eschilele tevii si ale altor parti ale armei 4. Proiectilele secundare - eschilele si particulele proiectilului - particulele de haine - eschile osoase La impuscaturi de la distante mari leziunile se produc preponderent de proiectil. Formeaza o cavitate mai mare decit diametrul glontului, apare fenomenul minus tesut, se evidentiaza 3 zone a canalului de ranire: zona propriu-zisa; zona de contuzie a tesuturilor care reprezinta peretii canalului de la citiva mm pina la 1-2cm; zona de contuzie moleculara a tesuturilor 4-5cm. Un orificiu clasic atunci cind glontul patrunde perpendicular si apare minus tesut, un inel de excoriatie si unul de stergere. Distanta impuscaturii cu teava apropiata se divizeaza conventional in trei zone: - zona de actiune maxima a gazelor explozibile (distanta de tragere 1-5cm) - zona de depunere concomitenta a funinginii cu particule de metal si pulbere (25-35cm) - zona de depunere doar a particulelor de metal si pulbere (35-200cm) La trageri cu teava lipita, teava poate fi aplicata ermetic sau neermetic, orientata perpendicular sau sub unghi. Aici gazele pot realiza 3 feluri de actiuni: de penetrare, de rupere si contuziva. Marginile plagii propriu-zise sint neregulate, echimotice, zdrobite, decolate de la tesuturile subiacente, acoperite pe dinauntru cu funingine. Tragerea cu teaba lipita adesea genereaza leziuni suplimentare localizate in jurul orificiului de intrare care sunt numite stamp de imprimare, inel de imprimare

31. Semnele leziunilor produse prin gloane la tragere de la distan apropiat.


Distana este considerat apropiat atunci cnd inta se afl n limitele aciuni factorilor suplimentari ai mpucturii. Se cunosc urmtoarele zone ale distanei apropiate: - tragerea cu eava lipit - zona aciunii preponderent mecanice a gazelor (prima zon). - zona aciunii combinate a funinginii, a particulelor de pulbere i metal (zona a doua); - zona aciunii particulelor de pulbere si metal (zona a treia) Dac gura evii in momentul mpucturii intr in contact direct cu hainele sau pielea victimei, tragerea este considerat drept tragere cu eava lipit. In astfel de cazuri ama se sprijin de obiectul atacat. Lipirea poate fi ermetic, cnd gura evii e lipit cu putere de obiectul atacat sa neermetic, cnd gura evii numai se atinge de acest obiect. Direcia evii poate fi perpendicular fa de suprafaa obiectului atacat, sau cub un unghi ascuit. In tragerea cu eava lipit gazele pot realiza 3 feluri de aciuni: de penetrare, de rupere i contuziv. Aciunea de penetrare se manifest atunci, cnd presiunea gazelor la gura evii ajunge la cteva sute de kilo pascali. Aciunea de rupere are loc atunci cnd gazele ntlnesc n partea iniial a canalului o rezisten din partea esuturilor dure subcutanate. Aciunea de rupere se manifest mai frecvent in regiunea capului i a minilor. Aciunea contuziv se manifest cnd gazele la nivelul gurii evi, exercit o presiune mici (din cauza energiei cinetice iniiale mici sau din cauza trecerii lor preventive ,printr-un obstacol). In tragerea cu eava lipit orificiul de intrare poate fi stelat, in cruce, uneori unghiular, liniar sau rotund (cu sau fr rupturi radiale). Marginile plgii propriu-zise, cu excepia marginilor rupturilor suplimentare, snt neregulate, echimotice, zdrobite, decolate de la esuturile subiacente, acoperite pe dinuntru cu funingine Apro piind marginile, in centrul plgii poate fi observat un defect de esut format

11

prin concursul unor mici adncituri localizate la vrful lambourilor cutanate. Marginile orificiilor de intrare rotunde i vrfurile lambourilor la plgile stelate snt acoperite, de regul, cu funingine. In lipirea ermetic depunerile de funingine au forma unu inel ngust de culoare cenuie-intunecat sau neagr. In lipirea neermetic au forma unui cerc cu diametrul de 35 cm. In lipirea lateral depunerile de funingine snt neuniforme, au form de evantai. In tragerea cu eava lipit ermetic in jurul orificiului de intrare depuneri de funingine i tatuaj prin pulbere, de regul, nu se observ. Tragerea cu eava lipit adesea genereaz leziuni suplimentare (prin gura evii) localizate in jurul orificiului de intrare.

32. Diagnosticul orificiului de intrare i de ieire, aprecierea direciei canalului de rnire.


Orificiul de intrare: Forma orificiului rotunda sau ovala, mai rar semilunara sau nedeterminata, defect tisular practic permanent, defectul dermei este mai mic decit diametrul glontului, defectul in epiderm deseori este egal, inelul de excoriatie de regula se determina bine, inelul de stergere prezent pe piele sau pe haine, marginile frecvent festonate, mai rar netede. Orificiul de iesire: Forma orificiului stelata, fisurata, semilunara, mai rar rotunda sau ovala, defest tisular frecvent lipseste, dimensiunile deseori mai mari decit ale orificiului de intrare, mai rar egale sau mai mici, inelul de excoriatie frecvent lipseste mai rar este prezent, inelul de stergere lipseste, marginile de regula neregulate, adesea rasfrinte in afara. Canalul de ranire poate fi rectiliniu sau cu un traiect curb. El are forma unui con retezat, baza lui fiind orientata in directia miscarii glontului. Dupa acest caracter morfologic al fracturii se apreciaza directia canalului de ranire.

33. Plgile oarbe i tangeniale. nsemntatea criminalistic a glonului.


Plagile oarbe sunt considerate acele plagi in care proiectilul se opreste in corp. Glontul ramine in corp atunci cind isi epuizeaza toata energia cinetica. O plaga oarba are doar orificiu de intrare si canal de ranire, care se termina in diverse tesuturi ale corpului. Caracterul morfologic al plagilor oarbe se aseamnana cu plagile transfixiante. Efectul hidrodinamic se manifesta mai slab, glontul care dispune de o viteza mica ricoseaza de os, schimbindusi directia de miscare... Plaga tangentiala se formeaza atunci cind glontul se atinge de suprafata corpului, lasind doar o excoratie sau o plaga alungita. Plaga tangentiala poate avea forma unui uluc ingust cu margini neregulate si rupturi superficilae ale stratului dermal sau chiar ale epidermului. Coltul plagii din directia miscarii glontului poate fi rotunjit, excoriat, cu semne ale inelului de stergere. Coltul plagii din partea opusa este ascutit, mai putin excoriat. Actiunea tangentiala a glontului manifestata pe haine poate lasa orificii de intrare si de iesire separate, situate la o anumita distatna unul de altul.

34. Leziunile oaselor, produse de gloane. Efectul hidrodinamic.


In oasele plate (craniu,omoplat,oasele bazinului) canalul de intrare a glontelui are forma unui con retezat cu virful orientat spre locul impactului. In cazul impactului perpendicular pe tablia externa a osului vom gasi un orificiu rotund regulat, de la marginile careia pornesc niste fisuri radiare scurte. Dimensiunile acestui orificiu aproape coincid cu diametrul transversal al proiectilului. Pe tablia interna vom gasi un orificiu neregulat, dimensiunile caruia depasesc diametrul transversal al proiectilului. Daca glontul penetreaza osul sub un unghi ascutit la intrare se produce o eschila osoasa si un orificiu avind dimensiunile mai mari decit ale glontelui. La intrare sub un unghi obtuz orificiul este si mai mare. In epifizele oaselor lungi se formeaza un canal orificial. Trabeculele traumatizate ale substantei spongioase vor fi rasfrinate in sensul miscarii glontului. Fracturile impuscate ale diafizelor aoselor lungi prezinta de regula un sector de aschiere a osului. Dupa restaurarea osului la intrare se observa un defect de tesut de forma rotunda cu marginele regulate de la care pornesc fisuri radiante. Pe suprafetele laterale ale osului se evidentiaza niste eschile mari avind forma aripelor de fluture (gratiei acestui fapt fracturile balistice ale oaselor lungi au si fost numite fracturi in fluture). Orificiul de iesire se manifesta printr-un defect de tesut de dimensiuni foarte mari, cu marginele neregulate de la care pornesc multiple fisuri longitudinale. Iesind din os glontul detaseaza unele eschile osoase si formeaza o cararuie care se extinde in directia zborului proiactilului. Efectul hidrodinamic: acesta are loc atunci cind pe parcursul traiectoriei sale proiectilul intilneste un organ cavitar plin cu lichid(stomac,inima,intestin,vezica urinara). Rupturile se vor produce sub actiunea

12

undelor hidrodinamice asupra peretilor organului cavitar. Printr-un mecanism similar se vor prouce si rupturile splinei ale ficatului(in stare de congestie) si chiar ale cutiei craniene.

35. Caracteristicile leziunilor organelor interne prin gloane.


Leziunile organelor interne (ficat,rinichi,splina),produse prin gloante sunt steriotipice: un orificiu de intrare stelat, cu dimensiuni relativ mici un canal rectiliniu cu o zona de distrugere a tesuturilor adiacente un orificiu de ieseri stelat sau neregulat,fiind mai mare decit cel de intrare. Leziunile balistice ale plaminilor sunt mai mici ca volum decit cele a organelor parenchimatoase (datorita bunei aeratii si a densitatii relativ mici). Marginile orificiului de intrare sunt rounjite ,pleura viscerala este rasfrinta in lumenul canalului. Marginile orificiului de iesire sunt rupte, neregulate rasfrinte in afara. In lumnul canalului pot fi fragmente de tesut pulmunar sub forma unor lambouri orientate cu capetele libere in sensul propulsarii proiectilului. In pericard si cord orificiul de intrare este rotubd sau oval,cu marginele regulate rotunjite. Orificiul de iesire are dimensiuni mai mari o forma neregulata marginele rupte si rasfrinate in sensul miscarii glontelui. In stomac, intestine, vezica urinara daca lumenul lor este desert orificiul de intrare si de iesire sunt rotunde cu multiple rupturi scurte ale seroasei si ale mucoasei. Daca organele sus mentionate sunt pline cu lichid vor fi prezente rupturi ale peretilor asociate cu echimoze si detaserii de mucoasa datorita actiunii hidrodinamice a proiectilului).

36. Particularitile autopsiei n caz de leziuni mortale prin arme de foc. Cercetrile suplimentare
de laborator. In leziunile balistice trebuie sa se stabileasca: - prezenta si localizarea plagii impuscate - specificul (glonte, alice, schije) si caracterul plagii (oarbe, transfixiante, tangentiala) - localizarea orificiulu de intrare si de iesire ale plagii - numarul impuscaturilor, distanta lor de la plante - distanta tragerii - directia canalului de ranire pe tot proiectul sau - tipul armei din care s-a tras - pozitia victimei in momentul tragerii - accesibilitatea regiunii traumatizate pentru tragere cu mina proprie - corespunderea numarului leziunilor de pe haine cu a celor de pe corpul victimelor.

37. Semnele morfologice ale morii asfixice (rapide).


La examinarea persoanelor moarte prin asfixiile mecanice vor fi constatate semne morfologice numite leziuni asfixice generale. Ele se impart in : interne si externe. Din semnele externe fac parte: 1 petesii asfixice: (se explica prin faptul ca semareste presiunea venoasa si sporirea permeabilitatii peretilor vaselor sanguine di cauza hipoxiei) sunt hemoragii mici punctiforme ale pielii si mucoasel fetii. Sunt mai pronuntate pe conjunctiva palpebrala si oculara. In asfixiile de lunga durata sunt prezente si pe pilea pleoapelor, fetei, gitului, partilor superioare ale toracelui, pe mucoasa bucala. Prezenta petesiilor nu este strict obligatorie . 2 Cianoza fetei: se caracterizeaza prin culoarea albastr-vinetie a obrajilor, a conjunctivei si a mucoasei buzelor, conditionata de staza venoasa. E mai pronuntata in primele ore dupa moarte peurma pierde din intensitate si poate disparea complet din cauza hipostazei. 3 Cianoza extremitatilor: degetelor a membrelor superioare si in special a unghiilor care au culoare albastr-violeta. 4 lividitatile cadaverice precoce: intinse ca suprafata intens cianotica albastru-inchis,violacee, fenomen explicat prin fluiditatea singelui. 5 Semnele mictiunii si defecatiei involuntare: se datoreste spasmelor musculare in timpul convulsiilor contractiei musculaturii netede. Din semnele interne fac parte: 1 singe fluid de culoare inchisa:se explica prin cresterea activitatii fibrinolitice si a unor factori anticoagulanti ca o consecinta a suprasaturatiei cu CO2 si datorita reducerii mari a proportiei de oxihemoglobina.

13

2 Dilatarea si umplerea cordului drept si sting fluid si inchis la culoare: Ventricolul sting contine putin singe sau este gol semn conditionat de staza sanguina pulmunara. 3 Staza generalizata pronuntata in toate organele,mai exprimata cerebral si pulmunar. 4 anemie splenica (semnul lui Stabinschi intilnit rar explicat prin splenocontractie). 5 Petesii subpleurale, subendocardiale(petele Tardieu) hemoragii punctiforme sau insulare pina la marimea semintelor de mei. Mai frecvent se intilnesc sub pleura viscerala la baza plaminilor sau epicard. Ele sa datoresc cresterii presiunii sanguine si a presiunii intraalveolare in stadiul culminant al asfixiei.

38. Spnzurarea, semnele morfologice.


In afara de semnele asfixice generale vor fi si prezente semnele specifice mortii prin spinzurare. Semnul specific este santul de spinzurare leziune specifica a pielii gitului sub forma unei zone denivelate care reprezinta o reproducere negativa (ca imaginea in oglinda) a reliefului latului. Santul este plasat in treimea sperioara a gitului deasupra cartilajului tiroid. Directia santului este oblica ascendenta spre nod, deasemeni santul este o circulara incompleta care se ontrerupe prin interpunerea nodului latului. Adincimea este neuniforma mai mare in partea opusa a nodului. Latimea santului va depinde de latimea latului. Santul poate fi unic ,dublu sau multiplu in dependenta de numarul de laturilor. Fundul santului poate fi moale sau dur. Semnele originii vitale a santului de spinzurare sunt urmatoarele: 1 Dilatarea vaselor sanguine capilare si hemoragiile mici punctiforme in straturile superficiale ale pielii de-a lungul marginii superioare a santului. 2 Infiltratele hemoraice in tesutul celuloadipos si muschii gitului (sternocleidomastoidian) semnul Walcher. 3 Mansoanele echimoticepericarotidiene semnul lui Martin. 4 Rupturile transversale ale intimei carotidelor semnul lui Amusat. 5 Fracturile cartilajelor laringiene si ale osului hioid. 6 Hemoragiile in capsula ganglionilor limfatici si tesuturile laxe adiacente. 7 Anizocoria. 8 Amprentle dentare pe virful limbii cu hemoragii in mucoasa.

39. Diagnosticul medico-legal al strangulrii gtului cu laul.


Strangularea cu latul este o asfixie mecanica prin comprimarea formatiunilor neurovasculare si aeriene ale gitului. Se folosesc deobicei laturi moi ori semidure care se string imprejurul gitului printr-un nod. Semnul specific este santul de strangulare care este situat la nivelul cartilajului tiroid sau sub el. Are o directie orizontala si o circulara completa cu o adincime uniforma. Vor fi intilnite destul de frecvent fracturi laringiene si revarsate sanguine in tesutul celuloadipos subiacent si in muschi dea lungul latului. Santul de strangulare va aparea intermitent cind intre piele si lat se interpun obiecte (par, mina, degetele etc.).

40. Diagnosticul medico-legal al sugrumrii.


Sau strangularea cu mina este o asfixie mecanica produsa prin comprimarea formatiunilor neurovasculare si aeriene ale gitului realizata prin intermediul miinii. Paralel cu comprimarea neurovasculara are loc micsorarea lumenului traheei iar uneori ocluzia completa a fisurii coardelor vocale prin comprimarea laterala a laringelui. Semnul specifice ale sugrumarii vor fi prezentate prin : excoriatii liniare si semilunare asociate cu echimoze rotunde si ovale pe partile anterioare si laterale ale gitului produse prin actiunea pulpei degetelor si unghiilor. Lipsa santului de strangulare. Leziunile interne mai evidente decit in celelalte asfixii, sunt prezentate prin hemoragii masive in tesutul celuloadipos subcutanat in muschii gitului si in spatiile perivasculare in capsula tiroidei in laringe si trahee. In caz de strangulare intre brat si antebrat vor fi destul de pronuntate si masive si difuze hemoragiile tesutului celuloadipos subcutanat si in muschiul gitului. Pot fi deasemeni atestate leziuni produse anterior strangularii fracturi costale, rupturi de ficat splina.

41. Asfixia prin compresiune toraco-abdominal: tanatogenia i semnele caracteristice.


Mecanismul de formare a mtii echimotice.

14

Asfixia prin compresie toraco abdominala se instaleaza datorita impiedicarii sau blocarii miscarilor respiratorii care se realizeaza pein compresiunea toracelui si abdomenului. Se produce deseori prin surprinderea corpului de catre ziduri darimate in seisme de catre avalanse de zapada. Mecanismul mortii atenuarea sau blocarea miscarilor respiratorii produce o anoxie anoxica appoi o anoxie stagnata. Moartea se instaleaza dupa 30min. Din semne specifice vom mentiona masca echimotica ocianoza foarte pronuntata a fetei si gitului a partii superioare a toracelui si multiple echimoze cutanate in aceleasi regiunimecanismul formarii se datoreste dereglarii circulatiei sanguine in sistemul venei cave superioare si in special de supraincarcarea cu singe a bazinului venelor inominate si jugulare. La necropsie apare edemul carminatal plaminilor (plamini mariti in dimensiuni, aerati moderat, edematiati, avind suprafata si la sectiune cul. Rosie-aprins). Semnul de sus se datoreste stazei in plamini a unei cantitati de singe oxigenat. Semnele mai putin caracteristice sunt (hemoragii in tesuturi moi pericraniene si ale gitului multiple hemoragii punctiforme sub pleura epicard in mucoasa cailor respiratorii.)

42. Obstruarea cilor respiratorii cu corpuri strine. Particularitile de vrst a acestor forme de
asfixie. Obstruarea cilor respiratorii este asfixia mecanic care se datorete nchiderii lumenului laringelui i/sau traheei cu corpuri strine. Deseori n laringe, traheee, bronhii ptrund monede, nasturi, boabe i alte obiecte mici. Cel mai frecvent aceast situaie se ntlnete la copii, care le introduc n cavitatea bucal. n mediul umed al cilor respiratorii boabele de gru, fasole sau mazre se mresc n volum, ocupnd ntreg lumenul. La persoane adulte aceast form de deces poate surveni dupa ptrunderea n timpul somnului n cile respiratorii a protezelor dentare. Uneori n timpul mesei, pe fond de stres emoional sau de consum de buturi alcoolice, se produce obstruarea cu bol alimentar : buci de carne, salam, pine. Asfixia mecanic prin aspirarea coninutului gastric se poate produce n timpul somnului sau n stare de ebrietate. Coninutul gastric ocup tot spaiul liber al arborelui respirator i produce decesul. La autopsie este foarte important stabilirea ptrunderii intravitale a coninutului gastric n cile respiratorii. Pentru aceasta trebuie s fie stabilit nivelului pn la care au ptruns masele gastrice, obligatoriu se efectueaz examenul microscopic al fragmentelor de plmni pentru constatarea elementelor coninutului gastric n poriunile terminale ale arborelui respirator (alveole i bronsiole). Este bine cunoscut faptul ca uneori coninutul gastric poate ptrunde n cile respiratorii postmortem. Gazele de putrefacie care se formeaz n stomac i intestin, deplaseaz coninutul n cavitatea bucal i ulterior n trahee i bronhii. Coninutul gastric poate ptrunde n cile respiratorii i n cadrul manevrelor de resuscitare, n special n timpul respiraiei artificiale. Examinarea atent a cadavrului, stabilirea nivelului de ptrundere a coninutului gastric n cile respiratorii, examenul microscopic al fragmentelor plmnilor permit diferenierea aspiratului intravital de cel postmortem. 43. Sufocarea. Diagnosticul medico-legal. Sufocarea este asfixia mecanic prin obstruarea (nchiderea) orificiului bucal i a orificiilor nazale (orificiile respiratorii superioare) cu mna sau alte obiecte moi. Una dintre cele mai grele expertize medico-legale este expertiza pe cadavru n caz de sufocare prin intermediul obiectelor moi (perna, punga din plastic .a.). Pe corpul victimei, n zonele de aplicare a acestor obiecte, leziunile pot s nu apar. Iar dac victima se afl n stare de imposibilitate de autoaprare, nu se va constata nici un semn de violen. Datele de anchet (examinarea amnunit a locului faptei, cunoaterea unor elemente de istoric) sunt foarte preioase i absolut necesare pentru rezolvarea corect a acestor cazuri. Din punct de vedere juridic, exsist i obstruri accidentale ale orificiilor respiratorii superioare cu obiecte moi. Decesul prin asfixie poate surveni i n situaiile obstrurii orificiilor respiratorii

15

superioare cu mna. Pentru aceste cazuri sunt caracteristice leziunile pe faa intern a buzelor i obrajilor, care se produc prin strivirea esuturilor ntre palm i dini. Dup obstruarea orificiului bucal i nazal cu mna decesul survine n aproximativ 3 5 minute. n prima faz a acestei perioade de timp, n marea majoritate a cazurilor, victima opune rezisten. n afara leziunilor caracteristice n zona din jurul gurii i nasului, pe cap, corp i membre se vor constata leziuni traumatice care atest lupta ntre victim i agresor.

44. necul. Diagnosticul morfologic. Investigaiile de laborator.

Prin necare se nelege asfixia mecanic prin nlocuirea aerului din cile respiratorii cu lichide. Lichidul ptrunde n cile respiratorii pn la alveole, producnd blocaj mecanic ce nu permite aerului s ajung la plmni. Se declaneaz starea asfixic. Lichidul ptruns nlaringe, trahee, bronhii este expulzat cu fora prin tuse reflex rezultatul iritaiilor mucoasei cilor respiratorii. Stoparea ptrunderii aerului la plmni duce la accentuarea asfixiei i pierderea cunotinei. Micrile respiratorii devin aritmice, convulsive, dup care progresiv se superficializeaz pn la stop cardio-respirator. Mai rar, procesul necrii se caracterizeaz prin evoluie foarte rapid spre deces, cnd succesiunea fazelor asfixiei specific necului nu este respectat. Aceste aspecte se observ n situaiile necrii n lichide cu temperatura sczut, cnd se produce ocul hipotermic cu contracia spastic a musculaturii scheletice i a laringelui, proces denumit hidrocuie. Leziunile i modificrile specifice pentru necare. n primele minute dup scoaterea cadavrului din ap, la nivelul orificiilor respiratorii superioare i n jurul gurii se constat spuma alb, foarte dens ciuperca necailor. Producerea acesteia se datorete ptrunderii apei n cile respiratorii, care irit mucoasa laringelui, traheei i a bronhiilor Mrirea volumului plmnilor (emfizem hidroaeric pulmonar), amprentele costale pe suprafaa lor, pstrarea amprentelor dup presiune cu degetele, acoperirea parial a inimii cu marginile pulmonare rotunjite, sunt semnele frecvent ntlnite n cazurile de deces prin nec. Prezena sub pleur a unor pete albstrui cu margini neclare petele Paltauf - este un semn caracteristic pentru nec n ap dulce. Aceste pete sunt rezultatul ptrunderii apei n reeaua vascular, dilurii sngelui i a distrugerii eritrocitelor. n primul rnd trebuie amintit constatarea microalgelor (planctonului) din ap, care ptrund n snge i organe. Unele dintre microalge sunt acoperite cu un strat de siliciu, formnd un fel de carapace. Aceast categorie de plancton se numete diatomee. Ele pot fi gsite n sngele, organele i oasele cadavrului, n acestea din urm putnd fi constatate i dup distrugerea total a esuturilor moi prin putrefacie. mpreun cu lichidul, planctonul ajunge n reeaua vaselor sanguine prin rupturile pereilor alveolari. Constatarea se face cu ajutorul microscopului dup centrifugarea prealabil a fragmentelor organelor. Dup punerea n eviden a planctonului, prin examen comparativ cu probele de ap recoltate de la locul gsirii cadavrului, se poate stabili cu exactitate locul decesului prin nec. Examenul sngelui: se compar temperatura de ngheare (punctual crioscopic), concentraia de ioni i rezistena electric a sngelui din ventricolul stng cu cel din ventricolul drept. n caz de nec n ap dulce, datorit dilurii sngelui n ventricolul stng, se va constata scderea n acesta a concentraiei ionilor, rezistenei electrice i a punctului crioscopic. Efectul invers este valabil pentru nec n apa srat. Modificrile datorate apei depind de durata aflrii cadavrului n ap, temperatura, tipul apei (srat, dulce) i fauna.La examenul extern se observ paloarea pielii i aspectul de piele de gin. Aceste semne sunt consecina aciunii temperaturii sczute a apei, care produce contracia musculaturii pielii i spasmul vaselor acesteia. Sub aciunea apei pielea se macereaz. Primele semne ale maceraiei se observ pe pielea palmelor i plantelor. Iniial pielea se albete, devine reliefat, dup care este ncreit i alb i pe feele posterioare a minilor i cptnd aspectul minilor de spltoreas. Cu trecerea timpului, stratul

16

superficial umflat se detaeaz de pielea minilor i picioarelor mpreun cu unghiile, aspect demnumit mnua morii . Cu ct mai scurt este perioada de aflare n ap i mai scazut temperatura acesteia, cu att mai puin evidente vor fi semnele de macerare. La temperatura de +18 - +20oC primele semne de maceraie vor aprea peste 3 ore, iar mnua morii peste dou-trei sptmni . Cadavrele aflate n ap sunt frecvent atacate de fauna acvatic. Spectrul leziunilor este de la mici zone de lips a esuturilor moi i pn la detaarea unor membre. Corpul necatului la scurt timp iese la suprafaa. Perioada depinde de viteza formrii gazelor de putrefacie n intestin.

45. Asfixiile prin aer confinat. Caracteristica patologiei regionale. Particularitile cercetrii
locului faptei. Asfixiile prin aer confinat pot avea loc in spatiile inchise din cauza : \ 1 micsorarii treptate a continutului de oxigen si acumularii bioxidului de carbon in aerul resoirat (in submarine blocate, mine obstruate, ); 2 inlocuirea oxigenului prin gaze inerte ( azot, metan,) ; relativ toxice (CO2) ; toxice (sulfura de hidrogen. Asfixiile prin aer confinat de regula sunt accidentale dar pot fi voluntare si ca omuciderea. Mecanismul mortii aerul confinat realizeaza o asfixie de aport. Asfixiile prin aer confinat nu au semne morfologice specifice se vor constata semne generale de asfixie. Pen stabilirea diagnosticului mortii se va efectua analiza aerului din incaperea unde a avut loc moartea.

46. Moartea produs prin aciunea general a frigului. Modificrile morfologice.

Leziunile sunt determinate de aciunea ndelungat a temperaturii sczute a mediului nconjurtor, decontact cu obiecte sau gaze extrem de reci. Factorii care favorizeaz aciunea frigului asupra organismului: aciunea local a frigului, cu apariia consecutiv a degerturilor, este favorizat de umiditate, vnt, mbrcmintea mulat i nclmintea de mrime necorespunztoare, precum i de bolile i leziunile regiunii afectate; aciunea general a frigului depinde de factori ai mediului (umiditatea, vntul favorizeaz aciunea) i de rezistena organismului (oboseal, ocul, hemoragiile, bolile cronice, intoxicaiile, n special cea cu alcool, care accelereaz aciunea frigului). Efectele locale ale temperaturilor sczute (degerturile). Modificrile locale determinate de aciunea frigului asupra organismului se numesc degerturi. Acestea se localizeaz n special la nivelul poriunilor descoperite (vrful nasului, pavilioanele urechilor) i la nivelul extremitilor (degete). n funcie de profunzimea afectrii esuturilor, degerturile se impart n patru grade: Gradul I: pielea este palid, uor tumefiat, iniial zona afectat este dureroas, apoi sensibilitatea scade. Gradul II: flictene cu coninut lichidian limpede; deoarece sunt afectate straturile superficiale ale pielii, vindecarea este complet, fr formarea cicatricilor. Gradul III: flictene cu coninut lichidian sanguinolent; sunt afectate toate straturile pielii, ducnd la vindecare ndelungat cu formarea unor cicatrici. Gradul IV: se caracterizeaz prin distrugerea esuturilor moi, muchilor i oaselor cu mumificarea esuturilor (gangrena uscat), fiind necesar ndeprtarea chirurgical a esuturilor distruse. Din punct de vedere medico-legal, existena degerturilor semnific faptul aciunii ndelungate a frigului i, n unele cazuri, prin acestea se poate stabili caracterul vital al aciunii frigului. Efectele generale ale temperaturilor sczute asupra organismului (hipotermia). Aciunea ndelungat a frigului iniial duce la creterea produciei de cldur n organism. Dac frigul acioneaz n continuare, indicele de producie este depit de cel de pierdere de cldurprin convecie i conducie. Temperatura corpului ncepe s scad progresiv. Paralel cu scderea temperaturii corpului scade activitatea biologic a esuturilor (metabolismul celular). La temperaturi corporale de sub 31oC, persoana devine incontient, la 25-20oC funciile organismului sunt

17

abolite, survine decesul. La examenul medico-legal al cadavrului se constat: lividitile cadaverice de culoare roie (ca semn al scderii metabolismului cu utilizarea incomplet a oxigenului de ctre esuturi); pete brune-maronii (microhemoragii) la nivelul mucoasei gastrice (pete Visnevski); sngele i plamanii de culoare roie-aprins; lipsa aproape complet a glicogenului n ficat; modificri distrofice la nivelul creierului, miocardului, rinichilor. Cercetarea la faa locului poate furniza informaii foarte preioase pentru stabilirea circumstanelor de producere a decesului : Cadavrul poate fi gsit n poziie embrionar, prin care pierderile de cldur n mediul nconjurtor scad semnificativ. Topirea zpezii sub cadavru prin cldura corpului pe zpad se observ depresiuni corespunztoare capului (C), membrelor superioare (MS) i inferioare (MI)). ururi de ghea la orificiile nazale.

47. Electrotrauma. Factorii ce influeneaz electrocuia. Semnele morii prin electrocuie.

Factorii care influeneaz gravitatea electrocuiei. Gravitatea electrocuiei depinde de: caracteristicile curentului electric, de tipul i durata contactului, precum i de caracteristicile organismului. 1. Caracteristicile curentului: pentru organismul uman n egal msur este periculos att curentul continuu, ct i cel alternativ, cu toate c unii autori consider c mult mai periculos este curentul alternativ de mic frecven (ntre 40 i 60 Hz); tensiunii de 110-240 V i corespunde mortalitatea maxim; intensitatea de 0,1 A este periculoas pentru via, iar valorile cuprinse ntre 0,12 si 0,15 A sunt considerate mortale. 2. Tipul de contact. n majoritatea cazurilor, aciunea curentului electric industrial se produce prin contact direct ntre conductorul electric i corpul victimei. Contactul direct poate fi unipolar, atunci cnd o zon a corpului intr n contact cu o singur surs a curentului electric. Mult mai grav pentru organism este contactul multipolar, situaia n care mai multe zone a corpului intr n contact cu o surs de curent electric, formndu-se un scurtcircuit. n cazul contactului bipolar, curentul electric trece prin organism prin trei traiectorii principale:Superioar, prin atingerea concomitent a conductorului electric cu ambele mini. Inferioar, prin contact cu conductorul electric cu ambele picioare. Supero-inferioar, cu atingerea conductorului electric cu mna cu ieirea curentului prin piciorPericolul maxim pentru via este reprezentat de traiectoriile superioare cu trecerea curentului electric prin creier i inim. n practica medico-legal rareori se ntlnesc cazurile de electrocutare prin contact indirect: arc voltaic. Arcul voltaic se produce de curent cu tensiune mare i n cazuri n care ntre conductor i corpul victimei exista un strat intermediar de aer de pn la 5 cm. 3. Durata i suprafaa contactului cu counductorul electric sunt direct proporionale cu gravitatea modificrilor funcionale n organism. De exemplu, aciunea curentului electric cu intensitate de 1000 V cu durata contactului ntre conductor i piele de 0,02 s. produce modificri funcionale nesemnificative, iar dac durata de contact crete pn la 1 secund, curentul cu aceeai intensitate declaneaz moartea.4. Caracteristicile organismului. Evoluia electrocutrii depinde de rezistena general a organismului i rezistena local a esuturilor. Rezistena esuturilor este invers proporional cu coninutul de ap. Astfel cea mai mare rezisten o are pielea groas, bttorit, uscat; organelle interne, sngele, nervii, muchii au un nivel de rezisten mult mai sczut. Vrstele extreme (copiii, vrstnicii), bolile cardio-vasculare preexistente, intoxicaiile i hemoragiile, cresc sensibilitatea la aciunea curentului electric, mrind riscul unei evoluii spre deces. Modificrile locale produse prin aciunea curentului electric Marca electric apare la locul de intrare i ieire a curentului electric, are aspectul unui crater cenuiu-glbui sau cenuiu-albicios, a crui forma i dimensiuni depind de relieful i suprafaa conductorului electric cu care a intrat n contact corpul. La palpare se constat consisten crescut i marginile uor ridicate. Uneori marca electric imit conturul i relieful sursei de

18

curent electric cu care a intrat n contact pielea. Stabilirea cert a diagnosticului de marc electric este posibil prin efectuarea examenului microscopic. Metalizarea se observ la locul de intrare a curentului electric, n jurul mrcii electrice, fiind caracteristic ncrustarea particulelor de metal pe piele. Uneori metalizarea poate fi vzut cu ochiul liber: n funcie de metalul din care a fost confecionat conductorul, se observ coloraie brunglbuie sau cenuiu-negricioas. Prin analiza spectral se poate stabili natura chimic a conductorului electric cu care a intrat n contact victima. Arsura electric se localizeaz la locul de intrare sau ieire a curentului electric i este consecina contactului cu conductorul sau a arcului voltaic. Arsura electric se deosebete de arsura termic prin margini clare, bine delimitate i prin localizare. Se caracterizeaz prin dimensiuni variabile, culoarea brun-cenuie, consisten crescut. Prin aprinderea mbrcminii se pot produce i arsuri termice care se pot localiza i n afara locului de contact ntre corp i conductor. Edemul electrogen este reprezentat de o tumefacie dureroas, dur la palpare, cu dimensiuni variabile, situat n jurul locului de contact. Modificrile de la nivelul organelor interne nu sunt caracteristice. Se observ semnele generale asfixice. Aciunea curentului electric atmosferic (fulgeraia). Fulgerul, avnd intensitate de ordinul sutelor de mii de amperi, tensiune de ordinul milioanelor de voli, temperatura de 20.000-25.000C, acioneaz asupra organismului uman preponderent prin efect mecanic i termic. La locurile de contact se produc rupturi ale pielii, carbonizri profunde, uneori pn la amputri ale membrelor. Se constat arsuri termice superficiale pe suprafee mari. Semnul caracteristic este figura de trsnet situat pe pielea cadavrului, reprezentat de benzi brun-rozii sau brun-roietice, avnd forma unor ramuri de brad , putnd fi dispuse pe suprafee mari. Acestea devin mai palide, pentru ca s dispar n cteva ore. De regul, mbrcmintea este rupt i carbonizat, cu topirea obiectelor metalice din sau de pe aceasta (nasturi, brichete, bijuterii).

48. Toxicele i clasificarea lor.

Prin toxic se nelege orice substan exogen care, odat ptruns n organism, induce alterri funcionale i/sau lezionale ce caracterizeaz starea de intoxicaie, dereglare a sanatatii cu o instalare ulterioara a mortii. Toxicele se clasifica in : 1 In f-ie de caracterul actiunii asupra org. : - Erosive (care produc schimbari morfologice locale pronuntate); - Distructive ( care produc schimbari distrofice, necrobiotice, in organe si tesuturi, inclusiv si in locul interactiunii nemijlocite cu organismul); - Hematice (care produc schimbari la nivelul hemoglobinei); - Functionale ( actioneaza asupra SNC si Snperiferic); Toxicitatea substanelor este condiionat att de proprietile toxicului, ct i de reactivitatea organismului, dintre care cele mai importante sunt: 1. Doza 2. Concentraia 3. Proprieti fizico-chimice 4. Viteza de ptrundere i eliminare 5. Cile de ptrundere a toxicelor: prin respiraie; pe cale digestive: 6. Existena efectului cumulativ 7. Starea organismului. Reacia organismului este individual i depinde de sex, vrst, greutatea corpului, toleran i existena bolilor cronice.

49. Sursele i circumstanele intoxicaiilor.


Odat cu dezvoltarea n continuare a agriculturii i a industriei chimice din ar, rolul diferitelor substane chimice folosite ca ngrminte i pesticide. nclcarea regulilor de pstrare i utilizarea lor

19

creeaz posibilitatea de otrvire n agricultur i n gospodrii. Uneori, medicii prescriu doze inutil de mari de substane toxice i puterni. Toate otrvire pot fi mprite n: 1. Aleatoare - acest grup include accidente intoxicaii i a erorilor medicale. 2. Intenionat - la crim i sinucidere, 3. De producie asociate cu utilizarea de substane toxice la locul de munc i de multe ori cauzate de o nclcare a regulamentelor de siguran. 4. Familiar observat la persoanele dependente de droguri, n mod deliberat de droguri otrav (opiu, morfin, cocain, alcool, etc). 5. Produsele alimentare - atunci cnd se utilizeaz, pentru a-manca alimente, carne de animale bolnave i plante comestibile.

50. Condiiile de aciune a toxicelor. Deprinderea fa de toxic.


Exista urmatoarele tipuri de actiune a toxicului asupra organismului: Primara se manifesta in locul interactiunii toxicului cu organismul Consecutiva se manifesta prin dereglarea f-ei organelor consecutiv actiunii primare a toxicului. Metatoxica repercusiunile tardive ale intoxicatiilor manifestindu-se in fond dupa eliminarea toxicului din organism. Conditiile de actiune a toxicului: 1 Proprietatile toxicului (doza; concentratia; starea de agregare; solubilitatea; stabilitatea). 2 Starea organismului ( masa corpului; cantitatea si caracterul continutului gastric; virsta; sexul; patologii preexistente; sensibilitatea individuala; rezistenta generala). 3 Caile de introducere ( distribuirea; acumularea; caile de eliminare). 4 Conditiile mediului ambiant (mediatorii chimici si biologici; temperatura si umeditatea). 5 Actiunea combinata a toxicelor (sinergismul (alcoolul si barbiturice; efedrina si adrenalina) si antagonismul (alcoolul si cofeina; )

51. Particularitile cercetrii locului faptei n caz de intoxicaie.

La cercetarea la faa locului, n cazurile de suspiciune la intoxicaie, se vor cuta, fixa i ridica toate substanele care ar putea determina apariia intoxicaiilor i toate recipientele care le conin. Este necesar cutarea, descrierea i ridicarea produselor biologice ca voma, urina, materiile fecale, precum i resturile alimentare, buturile, smocurile de igar, precum i alte obiecte asemntoare. Toate obiectele gsite i ridicate se consemneaz procesul verbal de cercetare la faa locului i se trimit pentru analiza de laborator la instituiile de medicin legal. Autopsia cadavrelor cu suspiciune de deces prin intoxicaii are anumite particulariti, dictate de necesitatea determinrii substanei toxice care a produs moartea persoanei. La examenul extern al cadavrului expertul urmrete cu atenie constatarea pe mbrcminte i pe corpul victimei a unor substane strine, semnelor de injecii i a resturilor de substane chimice n buzunare. Se examineaz cu atenie lividitile i rigiditatea cadaveric, deoarece l pot orienta pe expert asupra aciunii unor substane toxice. Expertul caut s stabileasc existena unor mirosuri neobinuite de la cadavru. n toate cazurile n care se presupune moartea prin intoxicaie, este obligatorie efectuarea examenului toxicologic a esuturilor i organelor recoltate de la cadavru. Dac exist informaii orientative privind aciunea substanei toxice concrete, se vor preleva, n primul rnd, organele i esuturile care pot conine aceast substan.n lipsa suspiciunii aciunii unei anumite substane se recolteaz esuturile i organele pentru examenul toxicologic general. n unele cazuri gsirea substanelor toxice n corpul decedatului nu vor fi puse n legtur direct cu decesul, deoarece pot fi substane

20

medicamentoase, introduse n organism n scop curativ. Se poate constata si existena unor substane care au ajuns n corpul uman dup moarte (mblsmri neautorizate, din sol, ap, alte surse). 52. Diagnosticul de laborator n caz de intoxicaii. Examenul toxicologic se poate extinde asupra singelui, organelor interne si continutul lor, fragmentelor de tesut, spalaturii gastrice, vomei, eliminarile organismului. Rezultatul negativ poate fi conditionat de urmatoarele cauze : transformarea toxicului in timpul vietii victimii (distrugerea, oxidarea, reducerea,); eliminarea toxicului din organism (pe caile naturale voma); tratamentul cu antidoturi: colectarea incorecta a materialelor analizate. Examenul histilogic permite evidentiaza in unele cazuri locul interactiunii toxicului cu organismul, schimbarilor caracteristice pen unele anumite toxice. Printr-un examen botanic se vor aprecia resturile de plante si se va aprecia toxicitatea. Examenul biologic il completeaza pe cel toxicologic grati lui se poate evidentia cantitatile minime de toxic. Examenul bacteriologic se face in caz de suspectie la intoxicatie alimentara. Pentru demonstrarea intoxicatiei vor fi analizate datele anchetei penale ale actelor medicale ale examenului medico-legal al victimei precum si rezultatele investigatiilor de laborator in special celui toxicologic.

53. Etapele expertizei cadavrului n caz de intoxicaie.


ncepnd cu un studiu de mbrcminte i tot ceea ce este livrat mpreun cu cadavrul. n special se descrie n detaliu i cu atenie i tratate cu substane suspectate de a nu fi surse de otravire. Acestea sunt trimise la laborator corespunztoare pentru continuarea studiilor. O atenie deosebit este acordat un miros special, dar pentru c camer trebuie s fie pre-curate i difuzate de diferite droguri, are o valoare mare petele cadaverice, culoarea sngelui , astfel nct iluminatul trebuie s fie natural i suficient. Toate instrumentele, numai din sticl, mnui trebuie cltit cu ap curat i uscat. Cercetare intern ncepnd cu inspecie a cavitile toracic i abdominal. nainte de extracie organelor , se deschide inima de unde se ia singe pen analize. Este pusa ligatura la intrarea i ieirea din stomac, care dezvluie ntr-un an. Nu spalati organele cu apa pen a nu spala toxicul.

54. Intoxicaiile cu toxicele corosive, mecanismul de aciune, particularitile morfologice.


Toxicele corosive sunt substante cu actiune locala pronuntata care se manifesta prin arsuri cimice ale tesuturilor la nivelul contactului. Absorbindu-se in singe toxicele exercita o actiune generala provocind dereglari metabolice, hemoliza eritrocitelor, efect nefrotoxic pronuntat. la actiunea bazelor caustice tesuturile lezate din cauza saponificarii grasimilor sunt moi, tumefiate, lunecoase, cu o mare tendinta spre perforatie. Fenolul provoaca deshidratarea tesuturilor si ciaguleaza proteinele formind escare albicioase uscate, afectarea SNC. Acizii : modificari la nivelul mucoaselor ele sunt dure de o cul cenusiu murdara mucoasa gastrica este bruna pina la negru, in stomac lichid brun cu fragmente de mucoasa descuamata, organele interne cu modificari distrofice pronuntata. Fenolul : arsuri la nivelul cavitatii bucale pot fi si pe miini, intern pe mucoasele bucale esofagului stomacului se observa cruste uscate dure alb cenusii, edem cerebral, nefroza toxica, in vase singele este dens inchis la culoare.

55. Intoxicaiile cu mercur. Tabloul morfologic.


Mercurul metalic ingerat nu este toxic din cauza solubilitatii proaste in tractul gastrointestinal sunt toxici vaporii de mercur. Toxicitatea difera de la compus la compus unii compusi sunt foarte agresivi (biclorura de mercur, oxicianura de mercur). Calea de partundere este digestiva, pen vapori cea inhalatorie. Morfopatologie : la moartea rapida depistam necroza mucoasei bucale si a faringelui,esofagului la nivelul interactiunii toxicului cu org. Daca moartea este tardiva vor vi evidentiate afectiuni morfologice la nivelul eliminarii mercurului: stomatita mercuriana, colita ulceroasa,. La debutul intoxicatiei rinichii sunt mariti in volum si intens congestionati. La circa 1 saotamina rinichii sunt mari si de cul alba cu

21

corticala mult ingrosata slaninoasa de culoare alb-galbuie cu dungi si puncte rosii pe fundul carora se vad bine piramidele visinii inchise (rinichi de sublimat). Granozanul (insectofungicid folosit in agricultura) examenul extern arata o casexie pronuntata. Examenul intern uneri lipsa completa a tesutului celuloadipos, singele viscos si dens, edem congestie, tulburari grave in ficat (distrofie adipoasa, hepatita toxici- nefrotica) cit si in rinichi.

56. Intoxicaiile cu arsenic. Modificrile morfologice.


Arseniul este un element foarte toxic mai ales sub forma de compusi anorganici anhiudrida arsenioasa (trioxidul de arsen) , acetoarsenicul de cupru, sodiu, calciu,acetoarsenicul de cupru (verde de Paris) . Derivatii arseniul patrund in organism in conditii de productie prin inhalare in conditii casnice prin ingerare. Actiunea arseniului ste multipla de la iritatie locala pina la leziuni profunde degenerative. El se distribuie destul de repede pe tot organismul cumulinduse in organe cea mai mare concentratie fiind in ficat. Se depune si se cumuleaza in unghii par piele oase. Derivatii arseniului au actiune capilarotoxica provocind pareza capilarelor apoi si paralizia capilarelor si colapsul. Doze min letale anhidrida arsenioasa(arsenicul alb)- 0.1-0.25gr....arsenicul metalic pur 0.01gr... Modificari morfologice sunt in forma gastrointestinala. Examenul extern : pielea uscata, turgoul scazut, ulterior apare icterul. Examenul intern in cazul mortii rapide : edem cerebrl, congestie cerebrala, si a organelor interne, multiple revarsate sanguine punctiforme in mucoase, in meningele moale, sub endocard si in tesutul organelor parenchimatoase, inflamatie seroasa-necrotica a mucoaselor tractului gastrointestinal cu multiple hemoragii mici in focar. In cazul mortii tardive predomina componentul hemoragic pe mucoase apar ulcere la fundul caruia sunt depistate cristale de arseniu. In lumenul intestinului se observa lichid cu mucoasa descuamata seroasa e de culoare roz cleioasa di cauza fibrinei. La histologie gasim o degenerescenta grasa a ficatului cu necroza periportala in focar. Leziunile miocardului sunt similare cu cele a unei cardiomiopatii ischemice.

57. Toxicele hemolitice, modul de aciune, semnele morfologice ale hemolizei pe cadavru.
Din toxicele hematice fac parte substante care provoaca schimbari sanguine dintre acestea fac parte cele care produc hemaglutinarea (fazinul); dereglarea hematopoiezei (benzolul, plumbul); care provoaca tulburari hemodinamice (ac. Cianhidric); sau hemoliza ( arseniul). Substantele hemolitice se caracterizeaza prin capacitatea de a distruge stroma eritrocitelor si esirea hemoglobinei in plasma sanguina. CO : se leaga de hemoglobina si formeaza carboxihemoglobina este un complex greu disociabil la nivel celulr care duce treptat la hipoxie anemica. Induce blocarea lantului respirator si scaderea transportului de electroni cu anoxie celulara si perturbarii metabolice. Pielea si mucoasele sunt de cul rosie aprinsa. Singele este fluid si rosu aprins. Plaminii prezinta un edem carminat primar; Substante methemoglobinizante: sub actiunea toxicului se oxideaza fierul bivalent, in fier trivalent, cu formarea methemoglobinei, care este o subs. Stabila care nu este capabil sa lege oxigenul, se creaza o hipoxie anemica. Pielea este de culoarea ardeziei (moartea rapida); si galben cenusie (moarte lenta); singele este fluid organele interne sunt congestionate, edem pulmunar si cerebral pronuntat. Ficatul si rinichii mariti in volum.

58. Intoxicaiile cu oxid de carbon, mecanismul de aciune, diagnosticul patomorfologic i


investigaiile de laborator. Oxidul de carbon gaz incolor, fara miros. Se formeaza in procesul de ardere incompleta a carbunelui si substantelor organice. Prin inhalare CO patrunde in pulmoni, se dizolva partial in plasma, dar in cea mai mare parte se fixeaza de hemoglobina. Si pe calea circulatiei este vehiculat prin capilare spre toate organele interne. Actiunea toxica este datorata legarii de Hb si formarii de carboxiHb. Aceasta este o substanta stabila nu disociaza la nivel celular si reduce treptat concentratia oxiHb, micsorind astfel aportul de O2 la nivel tisular si producind o hipoxemie anemica. Mai are si toxicitate celulara. El blocheaza si hemul altor proteine care au capacitatea de a se combina reversibil cu CO mioglobina, cit C, cit a3, cit p450, catlaze, peroxidaze. Are loc blocarea lantului respirator si blocarea transportului de electroni cu o anoxie celulara, perturbari metabolice. In doze mari are proprietatea de a paraliza direct SNC, mareste permiabilitatea capilarelor. La examen extern: pielea si mucoasele de culoare rosu aprins,

22

lividitatile cadaverice precoce de culoare rosu-aprins pronuntate. La examen intern: singe fluid, rosu aprins, de acceasi culoare sunt si muschii organele interne congestionate, mici revarsate sanguine in mucoasa stomacului, uneori a intestinului, in parenchimul organelor interne. Plaminii prezinta un edem primitiv carminat. Creierul prezinta o congestie masiva meningo-cerebrala. In creier poate fin intilnita purpuraangiotoxica, caracterizata prin dilatarea extrema a vaselor, cu eritrodiapedeza perivasculara, hemoragii lenticulare prin ruptura vasculara, focare de ramolisment. In miocard: necroza hemoragica, ficatul necroza si degenerescenta grasa. Proba Goppa Zeisler: la capetele extreme ale unei lamele de sticla se picura 2 pic. De singe de la cadavrul decedat in urma intoxicatiei cu CO, si pe alta singe de la alt cadavru. Se adauga cu pipeta cite o picatura de NaOH sau KOH. Singele ce contine CO nu-si schimba culoarea, celalalt isi schimba culoarea in galben brun. Proba Libman la fel dar cu formalina in locu NaOH, se obtine culoarea negru bruna, cu formarea pigmentului de formol.

59. Intoxicaiile cu compuii acidului cianhidric, mecanismul de aciune, modificrile


patomorfologice. Face parte din intoxicatiile cu toxice functionale si anume: cu actiune paralitice. Acidul cianhidric realizeaza o actiune toxica fulgeratoare. In mod obisnuit se gaseste su forma de saruri. Glicozide cianogenetice in special amigdalina care se gaseste in semintele diferitor fructe. Din punct de vedere medico-legal acidul cianhidric si compusii sai produc: intoxicatii voluntare sub forma de suicid ori omucidere sau accidentale mai des la copii. Intoxicatiile voluntare se produc cu cianuri alcaline care sunt folosite in laboratoare diverse. Acidul cianhidric patrunde in organism in special pe cale respiratorie, in mod voluntar poate fi introdus si prin ingerare. In conditii de munca mai poate patrunde pe cale cutanata. Mod de actiune se datoreaza capacitatii ionului cian CN de a inhiba circa 42 enzime tisulare, in special citocromoxidaza prin complexarea fierului in stare stabila trivalenta, impiedicind astfel utilizarea oxigenului molecular de catre celule in procesul de respiratie tisulara. Ionul cian se combina si cu Hb dar in proportii foarte mici, lipsita de importanta toxicologica. Inhibarea enzimelor tisulare determina asfixia celulara, singele ramine saturat cu oxigen, ceea ce explica culoarea rosie-visinie a pielii in intoxicatia acuta fatala. Simptomatologia intoxicatiilor: actiune toxica in caz de ingestie a unei doze letale se maifesta foarte rapid datorita faptului ca prin caracterul sau hidrosolubil ajunge in scurt timp in mitocondrii. Perioada de distributie este de numai citeva minute. De aceea este considerat unul dintre cele mai puternice otravurimoderne, moartea producinduse aproape instantaneu, dupa o perioada scurta de convulsii. Intoxicatia acuta pe cale inhalatorie este gradata, in functie de concentratia toxicului in mediu. La concentratii de 300 mg/mc aer are loc intoxicarea supraacuta. Debutul se caracterizeaza prin un strigat puternic strigatul mortii. Victima prezinta brusc ameteli, palpitatie, dispnee, urmata de convulsii, coma. Nu se produce cianoza deoarece singele ramine saturat cu oxigen. Culoarea pielii si mucoaselor roz. Moartea survine prin stop cardiac in 3-5 minute. Concentratii mari de 150-300 mg/mc aer produc intoxicaia acuta si conduc la moarte in 10-30 min intoxicatul simte la inceput un gust amar si o senzatie de constrigenta faringiana, cu lipsa acuta de aer, sufocare, cefalee puternica ameteli, alterare senzoriala si a capacitatii de miscare. Apar hipersalivatia, greturi, vome. Respiratia devine ampla si rapida. Dispar treptat vazul, auzul, apoi starea de constienta. Convulsii toxico-clonice, colaps, respiratia diminueaza treptat, devine sacadata, stop respirator si cardiac. Pielea e palida sau moderat cianotica si cu nuanta purpurie a extremitatilor. Concentratii relativ mici (25-65mg/mc aer) la o expunere prelungita produc miocardie subacuta, cefalee, vertij, fatigabilitate, neliniste, tulburari senzoriale, vome, uneori stare de confuzie. Repetarea zilnica a expunerii duce la moarte in 5-15 zile. Intoxicatia cronica se produce la expuneri prelungite in conditii de contaminare toxica a mediului cu concentratii de <20mg/mc aer. Tulburari neuropsihice sunt relativ minore: cefalee, ameteli, oboseala, scaderea capacitatii de efort, tulburari digestive. Morfopatologie: examen extern semne general asfixice. Pielea si mucoasele, mai ales pavilioanele urechilor, nasul, buzele au culoare roz sau roz-visinie. Lividitatile cadaverice sunt rosii visinii. Rigiditatea cadaverica precoce si intirziere a proceselor de putrefactie. Examen intern viscerele prezinta un miros penetrant de migdale amare, singele este fluid rosu-viu, ca si la intoxicatia cu CO (poate fi si rosu inchis in intoxicatiile cu moarte tardiva), mucoasa gastrica tumefiata, rosie visinie (din cauza cianhematinei) In cazul mortii rapide vor fi prezente semnele generale de asfixie. Atunci cind intoxicatia are loc consecutiv ingerarii simburilor de caise, etc pot fi evidentiate resturi de simburi, acestea avind forma unei crupe sau solzi marunti de culoare alba

60. Intoxicaiile cu alcool etilic, evoluia clinic, modificrile morfologice, diagnosticul de


laborator.

23

Face parte din intoxicatiile cu toxice functionale si anume cu actiune deprimanta asupra SNC. Etanolul este un lichid incolor, volatil, inflamabil, miscibil in orice proportii cu apa. In intoxicatia acuta alcoolul se comporta ca un deprimant al SNC cu afectarea treptata a diferitor etaje incepind cu scoarta si continuind pina la bulb. Actiunea de deprimare si de paralizie a SNC poate ajunge pina la abolirea functiilor vitale. Etanolul la nivel celular produce hipoxie hipoxica prin depresiune centrala cit si prin actiune directa la nivelul cailor respiratorii (prin incarcarea lor cu secretii si prin scaderea presiunii partiale a oxigenului alveolar, consecutiv tensiunii mari de vapori ai alcoolului). Alcoolul produce hipertermie prin vasodilatatie cutanata si consecutiv transpiratii abundente. In doze mici mareste aciditatea gastrica, in doze mari provoaca gastrite. Etanolul poate provoca fie hip[oglicemie, frecvent intilnita la indivizii slab nutriti, sau dupa o stare prelungita a jeun sunt cazuri si de coma hipoglicemica indusa de intoxicatia alcoolica. In intoxicatiile cronice, efecteloe toxice ale etanolului sunt multiple. Acestea influenteaza defavorabil nu numai SNC dar si ficatul, miocardul, sistemul hematopoetic si metabolismul. Doze minime letale pentru alcool etilic de 96 grade sunt de circa 250-300 ml. Simptomatologia intoxicatiei acute este stris legata de alcoolemie si evolueaza in 3 faze. 1. Faza de excitatie alcoolemia de 0,5-1,5 % - stare de euforie, logoree, comportament neretinut si imposibilitatea de apreciere exacta a pericolului. Capacitatea de observatie, acuitatea vizuala si acustica, promptitudinea reflexelor, capacitatile fizica si psihica sunt diminuate. Vasodilatatia periferica provoaca o senzatie de caldura. 2. Faza-medicolegala alcoolemie 1,5-2,5% - prezinta confuzie incoerenta. Se constata trecerea treptata de la logoree la dizartrie. Sensibilitatea este diminuata, slabesc vederea si auzul. Mersul este ataxic. Intoxicatul trece brusc de la veselie excesiva la accese de furie si poate prezenta dezorientare, confuzie, tulburari psihice, care duc la acte agresive. Adeseori vome, ca urmare a gastritei acute alcoolice, voma poate fi si de origine centrala. 3. Coma alcoolica alcoolemia > 2,5% - este o coma linistita, insotita de semne de anestezie, datorita actiunii narcotice a alcoolului. Reflexele osteotendinoase sunt abolite, pupilele sunt normale sau midiatrice. Rareori apar accese convulsive determinate de hipoglicemie indusa de alcool. Coma alcoolica care se instaleaza in urma ingerarii dozei subletale de etanol dureaza 6-12 ore, coma profunda care survine i8n urma ingestiei dozei letale de alcool etilic se prelungeste si evolueaza cu sfirsit letal prin insuficienta respiratorie sau circulatorie. Coma alcoolica se poate complica cu insuficienta respiratorie de origine centrala si cu insuficienta cardiovasculara acuta, chiar in cazurile cind doza ingerata nu este letala. Alte complicatii ale comei etilice sunt aspiratia vomei si asfixia, aspiratie de suc gastric urmata de pneumonie chimica, bronhopneumonii, AVC, pancreatite, etc. Trezirea din coma este urmata de obicei de fenomene de gastrita acuta, cefalee, stare de rau general. Morfopatologic intoxicatia acuta nu are semne morfologice caracteristice. Examen extern fata cianotica cu o nuanta rosietica, puhava, pleoapele edematiate, conjunctiva hiperemiata, exoftalm. Pot fi eliminari vitrificate din orificiul nazal si bucal. Lividitatile cadaverice sunt difuze, intense, albastre-rosietice. Persista semnele de defecatie, urinare si ejaculare involuntara. Examen intern congestie intensa a meningelor cu sufuziuni sangvinolente, hiperemie si edem coroidian, edem cerebral, revarsate sangvine punctiforme subendocardiale, modificari iritative la nivelul mucoasei gastrice si intestinale hemoragii punctiforme, mici eroziuni, mucozitati vitrificate si viscoase, cenusii deschis sau incolore si semitransparente, pancreas congestionat, visiniu inchis cu hemoragii in focar, loja veziculei biliare edematiate cu aspect de captuscala gelatinoasa, mucoasa larigelui si a traheei hiperemiate, plamini congestionati, edematiati, cu revarsate sangvine subpleurale, abundenta de singe in sistemul venei cava superior, revarsate sangvine in suprarenale. Uneori hemoragii in focar, bine delimitate, de culoare rosie bruna pe partea abdominala a diafragmei toraco- abdominale. Vezica urinara este de obicei supraincarcata cu urina. Examen histopatologic congestie venoasa si hemoragii in organele interne si creier, emfizem pulmonar, tulburari de permiabilitate la nivelul vaselor sangvine. Nu se pot relatii strict matematice intre alcoolemie si forma de manifestare clinica, reactivitatea individuala fiind mult diferentiata fie printr-o suscebilitate individuala, fie prin toleranta fata de alcool. Totusi, pe baza unor studii statistice s-au stabilit unele limite medii de alcoolemii corespunzatoare diferitor stadii de influenta alcoolica: <0.3% - lipsa influentei; 0,3-0,5 influenta neinsemnata, 0,5-1,5 ebrietate usoara, 1,5-2,5 ebrietate medie, 2,5-3,0 - ebrietate grava, 3,0-5,0 itoxicatie alcoolica, poate surveni decesul; 5,0-6,0 intoxicatie mortala.

61. Moartea prin oc anafilactic cauzat de medicamente. Particularitile expertizei medico-legale.


Poate fi cauzat de peniciline, cefalosporine, miorelaxante, vitamine-tiamine, citostatice ciclofosfamide opioide. Variante ale socului anafilctic: hemodinamic predomina simptomele insuficientei respiratorii acute; abdominal predomina simptomatologia organelor cavitatii abdominale; cerebral predomina

24

semnele alterarii SNC. Simptome cardio-vasculare: hipovolemie, cresterea viscozitatii singelui prin vasodilatatie, scaderera tonusului vascular si hiperpermiabilitate vasculara. Simptome tegumentare urticarie, angioedem, dermatita atopica. Din partea altor organe: bronhospasm, edem laringian, reactii hematologice, renale, nervoase. Colaps vascular, coma, convulsii, pierderea constiintei, defecatie si urinare spontane, dilatarea pupilelor cu lipsa reactiei la lumina. Obiectiv tegumentele palide, apoi cianotice, spuma la gura, transpiratii reci, lipicioase, midriaza, vene jugulare tensionate, insuficienta respiratorie, coma, prostratie. La femei eliminari sangvinolente din vagin. Edemul limbii, edem pulmonar, uneori edem cerebral. Morfopatologic singe lichid, sindrom CID, sechestrarea singelui in zonele microcirculatiei, suntarea circulatiri, mobilizarea glicogenului din depou, afectarea hipoxicoischemica a organelor si edem tisular.

62. Intoxicaiile cu ciuperci otrvitoare. Diagnosticul morfologic i de laborator.


Amanita phalloides mecanismul de actiune: amanitotoxina termostabila si nu se distruge de sucul gastric si nici in timpul prelucrarii termice. Amanitohemolizina, amanitina, faloidina, faloina se distrug la prelucrare termica si actiunea sucului gastric. Amanitohemolizina hemoliza marcata a eritrocitelor. Celelalte procese distrofice si nectrotice mai ales in ficat. Intoxicatia se manifesta dupa un interval de latenta de 12 ore prin tulburari gastrointestinale greturi, vome incoercibile si dureroase, colici abdominale violente, diaree abundenta si continuua, uneori sangvinolenta, oligoanurie, deshidratare puternica cu sete excesiva, hipoglicemie, azotemie, acidoza, uneori diplopie, convulsii. Daca intoxicatul supravetuieste se adauga si alte semne: ficat marit, fara icter, uneori hemoliza. Tulburari nervoase, cefalee somnolenta, midriaza, prostratie, intoxicatul fiind constient. Inaintea mortii isi pierde constiinta, se instaleaza colaps, mioza, urinare involuntara. Moartea survine in 2-3 zile, de multe ori dupa o remisie aparenta, prin insuficienta acuta hepatice sau renala sau prin paralizia centrului cardio-vascular. Morfopatologic exam extern icter, rigiditatea cadaveri9ca lipseste sau e slab pronuntata. Examen intern: hemoragii multiple in mucoasele si seroasele organelor interne, distrofie grasa a ficatului, rinichi, miocard, gastroenterocolita. Zbirciog gras contine acid helvelic toxic hemolitic si hepatotrop. Tulburari digestive si neurologice, convulsii clonice, coma. Dupa 24 ore semnele anemiei hemolitice, icter hemolitic si toxic, marirea ficatului, splinei si a rinichilor. Morfopatologic: extern icterul pielii mucoselor, intern singe hemolizat dens, inchis la culoare, splina si ficatul marite, galbene. Amanita muscaria burete pestrit contine citeva toxice muscarina, muscaridina si un toxic convulsiv. Greturi, vome, colici abdominale, sialoree, lacrimatie, transpiratii abundente, dispnee, bradipnee, ameteli, frica, agitatie, delir, halucinatii, mioza sau midriaza, fotoreactie abolita, convulsii coma. Morfo tulburari caracteristice la gastroenterocolita si moarte rapida.

63. Particularitile expertizei medico-legale a intoxicaiilor alimentare. Cercetrile de laborator.


Botulism greturi, vome, diaree, dereglarea deglutitiei, diplopie, ptoza, paralizia acomodatiei, abolirea fotoreactiei, nistagm, midriaza, anizocorie. Dereglarea fonatiei, paralizii, asfixie de origine centrala prin paralizia diafragmei. Toxina botulinica actioneaza asupra motoneuronilor maduvei spinariisi a terminatiunilor nervoase a muschilor, distruge acetilcolina care transmite impulsul neuro-muscular si rezulta paralizie flasca. Morfo semne nespecifice si putine. Congestie pronuntata a organelor interne, mai ales a intestinului subtire. Uneori edem al laringelui. Posibil pneumonie hemoragica. Splina putin marita si flasca. Uneori muschii cutiei toracice, addominali si ai membrelor au manta senusie pe sectiune. Definitiv se face concluzie in baza rezultatelor bacteriologice. Stafilococii produc exotoxine care nimeresc in organism prin ingerare de carne, lapte, peste contaminate. Are loc o stimulare marcata a terminatiunilor colinergice de la nivelul intestinului. Greturi, vome incoercibile, dureri abdominale, diaree uneori cianoza, hipertermie, puls diminuat si frecvent. Morfo fenomene de gastroenterita si distrofie a organelor interne. Concluzie finala in urma fagotipajului.

64. Semnele raportului sexual la persoane de sex feminin i masculin.


Demonstrarea unui act sexual si estimarea datei acestuia se efectueaza in baza examenului ginecologic al persoanei femenine. Demonstrarea contactului sexual la femeie cu trecut sexual e posibila prin punerea in evidenta a sarcinii si prin depistarea spermatozoizilor in vagin. Prezenta spermatozoizilor in secretia vaginala este un semn incontestabil al copularii. Daca nu se intreprind masuri speciale pentru ai distruge ei se pastreaza in vagin pina la 3-5 zile de la copulare, pentru depistarea lor se recolteaza secretia vaginala si se examineaza dupa metode speciale. In mod indirect prezenta perilor partenerului in vagin pe corpul si lengeria femeii, in cazul raportului sexual intrerupt spermatozoizii pot fi depistati pe

25

lengerie sau pe locul unde s-a ejaculat. Raportul sexual cu o virgina se va demonstra prin evidenta semnelor deflorarii. Poate sa existe un procent de raporturi sexuale fara deflorare, posibile pentru himene dilatabile elastice si cu o latime mica. Un sir de semne vor fi constatate si la examinarea unui partener viril in santul balanopreputial pot fi gasit fire de par, singe si continut vaginal de la femeia in cauza. In contactele sexuale cu exces, brutale, pot fi denudari ale mucoasei glandulului, rupturi ale frenului preputial. Semnele tardive ale contactului sexual vor fi prezentate de bolile venerice si cicatrice in regiunea frenului preputial. Semnele indirecte ale contactului sexului sunt petele de singe si perii de la partenera pe lengeria barbatului, prezenta paduchilor lati la ambii parteneri in lipsa acestora la unul din parteneri pina la coitus. Prezenta smegmei in santul balanopreputial va exclude eventualitatea unui contact sexual pe parcursul a citorva zile precedente examenului in cauza.

65. Expertiza strii de graviditate, de natere i avort recent.


Expertiza graviditatii expertiza medico legala pentru constatarea sarcinii este solicitata in cazurile de viol sau actiuni sexuale in urma carora minora a ramas insarcinata, precum si in cazurile de simulare a graviditatii in scopul obtinerii unor avantaje legate de acesta situatie. Diagnosticul graviditatii semnele probabile ale sarcinii: disparitia menstruatiilor, modificarea senzatiilor olfactive si gustative, pigmentarea unor sectoare ale pielii, cresterea in dimensiuni ale glandelor mamare si a uterului, secretia colostrului. Aceste semne caracterizeaza de obicei prima jumatate a sarcinii , fiind exprimate mai evident in cea de a doua. Uterul se mareste progresiv in dimensiuni pe masura avansarii in termen a sarcinii. Semnele de certitudine ale sarcinii modificari hormonale caracteristice pentru sarcina si prin reactii biologice. Reactii hormonale apar timpuriu, constatinduse eliminarea prin urina a unei cantitati de hormoni gonadotropi. Reactiile biologice sunt pozitive si in cazul sarcinii extrauterine. La 16-18 saptamiini apar bataiile cordului fetal, la 18-20 incep miscarile fetale. Prezenta partilor fetale la palparea uterului. In a doua jumatate a sarcinii se determina dimensiunile bazinului, distanta de la simfiza pubiana, ombilic, apofiza xifoida pina la fundul uterului, circumferinta abdomenului la nivelul ombilicului se palpeaza fatul, se constata suflul cordonului ombilical, miscarea fatului, bataile cordului fetal. Pentru stabilirea diagnosticului de graviditate pot fi utilizate ultrasonografia si examenul radiologic. Constatarea nasterii recente drept motive pentru dispunerea expertizei unui proces de nastere servesc pruncuciderea, abandonarea sau rapirea nou-nascutilor, simularea graviditatii si a nasterii. La examinare se constata prezenta semnelor de nastere si vechimea nasterii. Se iau in consideratie modificarile din glandele mamare, organele genitale externe si interne, precum si starea tegumentelor. La examinarea organelor genitale externe caracterul fantei genitale, a perineului, a mucoasei genitale, a himenului, a vestibulului vaginal. La examenul intern starea vaginului, a colului si corpului uterin, a anexelor, prezenta si caracterul eliminarilor. Semnele autentice ale nasterii recente sunt tumefierea labiiler gentale, dilatarea orificiului extern al uterului, rupturi ale organelor genitale externe, dimensiunile marite ale uterului si scurgerile uterine sangvinolente - lohiile. Spre sfirsitul saptaminii a 6-a este dificil a diagnostica semnele unei nasteri recente. Constatarea avortului recent intrruperea sarcinii in primele 21 saptamini. Avort spontan cauze materne si fetale, avort artificial medical, accidental, criminal conditii antisanitare, persoane necalificate. Expertiza medico-legala a avortului se efectueaza in comisie cu participarea ginecologului-obstreetician pentru diagnosticul pozitiv al sarcinii si starii abortive, stabilirea termenului la care s-a produs avortul, diferentierea avortului spontan de cel provocat, determinarea timpului scurs de la avort, a modalitatii de realizare a avortului, aprecierea raportului de cauzalitate dintre manopera folosita si avort, estimarea prejudiciului adus persoanei ca urma a avortului, stabilirea posibilitatii producerii de sine statatoare a avortului sau cu participarea altei persoane, etc.

66. Violul, problemele medico-legale i modul de soluionare a acestora.


Violul este un raport sexual contra vointei persoanei, realizate prin aplicarea fortei fizice, amenintarii sau profitind de starea de neputinta a victimei. Sarcina principala a acestei expertize medico-legale consta in constatarea raportului sexual si in evidentierea semnelor de constringerea fizica a victimei sau a imposibilitatii acesteia de a se apara ori de asi exprima vointa. Diagnosticul pozitiv al raportului sexual se bazeaza pe urmatoarele semne: deflorarea, prezenta spermei si a firelor de par in caile genitale ale victimei, prezenta altor leziuni ale himenului si organelor adiacente, graviditatea si contaminarea cu maladii venerice. Himenul poate ramine intact in cazul penetrarii incomplete, himen elastic sau complezent. La fetite se produc rupturi imense cu consecinte foarte grave, inclusiv letale. Constringerea fizica a victimei se apreciaza prin depistarea urmelor de violenta pe suprafetelor antero-laterale ale

26

coapselor, pe git, in jurul gurii, pe torace si membrele superioare. Violul survine si ca urmare a imposibilitati victimei de a se apara si de a opune rezistenta. Violul poate fi comis asupra victimei aflate in stare de lipotemie, inconstienta obisnuita cauzata de preparatele narcotice sau somnifere. Violul produs sub influenta alcoolului este posibil numai in starile de ebrietate profunda. Expertiza banuitului se va efectua cit mai curind posibil. Dovada a implicarii lui in comiterea crimei pot servi urmele de pe haine, unele leziuni localizate pe fata, miini, git, urme de sperma si singe pe haine, prezenta unor leziuni si eliminari pe penis, a firelor de par de la victima a maladiilor venerice a continutuluisubunghial. De retinut ca violul poate fi stimulat din motive de profit, razbunare sau santaj. In asemenea cazuri femeia isi rupe hainele si lengeria isi provoaca diverse leziuni corporale, spre exemplu excoriatii in regiunea organelor genitale externe, pe fata, git, coapse. In cazurile de viol, expertiza medico-legala poate solutiona urmatoarele probleme: prezenta rupturii himenale, vechimea acestora, osibilitatea comiterii raportului sexual fara lezarea integritatii anatomice a himenului, prezenta semnelor caracteristive pentru raportul sexual, prezenta, caracterul, mecanismul formarii si gradul de gravitate a leziunilor corporale, etc. 67. Motivele expertizei medico-legale pe persoane. Expertiza medico-legala a persoanelor vii este una dintre cele mai solicitate. Codul de procedura penala a RM prevede in art. 143 efectuarea expertizei medico-legale obligatorii in problemele ce tin de cercetarea infractiunilor comise impotriva vietii si sanatatii omului. Expertiza medico-legala a persoanelor vii se dispune pentru solutionarea urmatoarelor probleme: 1. stabilirea prezentei caracterului si gradului de vatamare corporala precum si a gradului incapacitatii generale si profesionale de munca. Stabilirea gradului de vatamare corporala reprezinta cea mai frecventa problema expus de catre organul de urmarire penala spre solutionare in cadrul cercetarii diverselor infractiuni impotriva persoanei, impotriva averii, impotriva societatii, impotriva sigurantei traficului, etc. 2. aprecierea starii sanatatii a simularii a disimularii a agravarii a maladiilor artificiale si a automutilarii in practica medico-legala expertiza starii sanatatii se efectueaza in urmatoarele cazuri neprezentarea persoanei la ancheta sau judecata pe motiv de boala, prezentarea unor documente medicale a caror autenticitaet este indoielnica, etc. 3. contestarea starii sexuale contestabile determinarea sexului persoanei, a maturitatii sexuale, a virginitatii, a capacitatii d producere, diagnosticarea sarcinii, a avortului, a nasterii, a contaminarii venerice. 4. probatiunea medico-legala a infractiunilor sexuale: stabilirea semnelor unui raport sexual in caz de viol, raportului sexual cu minorii, a pervertirii minorilor, a rapoturilor homosexuale prin constringere. 5. alte probleme constatarea virstei, identificarea persoanei, stabilirea starii de ebrietate.

68. Criteriile de apreciere a gravitii vtmrii corporale.


Aprecierea medico-legala a gravitatii vatamarii corporale sau a sanatatii se efectueaza in conformitate cu prevederile codului penal, codului de procedura penala, codului civil al RM de catre medicul legist in forma de examen medical l persoanei sau in baza documentelor medicale autentice (fisa medicala). Expertiza fara examinarea persoaei nu se admite. Aprecierea gravitatii vatamarii corporale se efectueaza in baza urmatoarelor criterii: prezenta pericolului pentru viata omului, consecinta leziunilor nepericuloase pentru viata, volumul pierderii stabile a capacitatii generale de munca, durata dereglarii sanatatii conditionate de vatamare corporale. Pentru determinarea gravitatii vatamarii corporale este suficienta prezenta unuia dintre semnele calificative. In caz de asociere a citorva criterii calificative, gravitatea vatamarii se apreciaza dupa semnul care corespunde unei vatamari mai grave, cu exceptia incapacitatii de munca, care este calculata prin insumarea procentelor. Gravitatea vatamarii corporale se apreciaza separat in cazul cind acest lucru este indicat in ordonanta. Gradul incapacitatii permanente de munca se apreciaza in conformitate cu regulamentul comisiilor de expertiza medicala a vitalitatii din RM. Expertiza medico-legala in baza acestui criteriu se efectueaza numai dupa definitivarea consecintelor vatamarii corporale confirmate prin date obiective. Gravitatea vatamarilor corporale dupa criteriul dereglarii sanatatii se determina conform timpului necesar pentru restabilirea sanatatii in functie de volumul si caracterul lezional si aprecierea in zile. Exista urmatoarele grade de gravitate a vataamarii corporale si sanatatii: grave, medii, usoare, fara cauzarea prejudiciului sanatatii. Gravitatea vatamarii corporale nu se apreciaza daca: diagnosticul leziunii sau bolii la persoana agresata nu este stabilit cu certitudine, consecinta neprimejdioasa pentru viata a vatamarii corporale pentru moment este neclara, persoana in cauza refuza investigatiile suplimentare necesare sau nu se prezinta la examinarea repetata.

69. Vtmarea corporal grav periculoas pentru via. 27

Criterii de calificare a vtmrii corporale grave: a) prezenta pericolului pentru viata b) vtmri corporale grave calificate n baza consecinelor neprimejdioase pentru via pierderea anatomica a unui organ sau funciei lui ntreruperea posttraumatic a sarcinii desfigurarea ireparabila a fetei infirmitatea psihica postagresional incapacitatea generala de munca cu caracter permanent, in volum > 33% Periculoase pentru via sunt considerate vtmrile care prezint un pericol de moarte iminent-imediat, tardiv sau potenial, indiferent daca acest pericol a fost sau nu nlturat printr-un tratament medical sau datorita reactivitii individuale a organismului. Vtmri corporale grave periculoase pentru via se considera 1. Fracturile deschise ale craniului cu/fara lezarea creierului si membranelor meningiene; 2. Fracturile nchise ale oaselor boltii sau bazei craniului, cu excepia oaselor scheletului facial si fisurilor izolate a lamelelor externe ale boltii craniului; 3. Contuzia cerebrala grava cu/fara compresia esuturilor creierului, contuzia medie nsoita de semne obiective de afectare bulbar; 4. Hemoragiile intracraniene: hematom extra/subdural, hemoragii subarahnoidiene sau intracerebrale -in cazul in care ele sunt asociate cu dereglri periculoase pentru viata obiectivizate neurologic; 5. Leziuni penetrante ale coloanei vertebrale cu/fara lezarea mduvei spinrii; 6. Fracturile si fracturo-luxaiile corpurilor sau ambelor arcuri ale vertebrelor cervicale, fracturile unilaterale ale arcurilor vert. Cerv. 1 sau 2 fractura odontoidului vert. cerv.2 cu/fara lezarea mduvei spinrii; 7. Luxaiile si subluxaiile vert. cerv. asociate de semne clinice periculoase pentru viata; 8. Leziunile nchise ale regiunii cervicale ale mduvei spinrii; 9. Fracturile si fracturo-luxaiile ale uneia sau ctorva vertebre toracice sau lombare, leziunile nchise ale segmentelor toracice,lombare sau sacrale ale mduvei spinrii asociate cu soc spinal; 10. Leziunile penetrante ale faringelui, laringelui, traheii, esofagului (din partea tegumentelor sau mucoaselor); 11. Fracturile nchise ale cartilajelor laringelui sau traheii cu lezarea mucoasei asociate cu un soc grav sau o stare periculoasa pentru viata; 12. Fracturile nchise ale osului hioid, lezarea glandelor tiroida si paratiroida, nsoite de dereglarea respiraiei cu semne ale unei hipoxii cerebrale profunde sau alte stri periculoase pentru viata; 13. Leziunile penetrante in cavitatea pleural, pericardic cu/fara lezarea organelor interne; 14. Leziunile penetrante in cavitatea peritoneal cu/fara lezarea organelor interne; plgi deschise ale spaiului retroperitoneal; leziuni penetrante ale vezicii urinare, segmentului superior, inferior si mediu al rectului; 15. Leziunile nchise ale vaselor magistrale si ale organelor cavitii toracice, abdominale si bazinului, ale organelor spaiului retroperitoneal, ale diafragmei, prostatei, ureterelor, inclusiv rupturile subcapsulare ale organelor confirmate obiectiv prin semne periculoase pentru viata; 16. Fracturile deschise ale oaselor tubulare lungi(humerus, femur si tibie), leziunile deschise ale articulaiilor coxo-femurale si genunchiului; fracturile nchise ale femurului; 17. Gravitatea vtmrii corporale in cazul fracturilor deschise ale ulnei, radiusului i fibulei: fracturile nchise ale arterelor mari se determina in funcie de pericolul pentru via sau de gradul incapacitii permanente de munca: 18. Fracturile oaselor bazinului asociate de oc grav sau de ruptura poriunii membranoase a uretrei. 19. Leziunile nsoite de un soc grav indus de o hemoragie intern sau externa,ce antreneaz un colaps; de o embolie grsoas sau gazoasa; de o toxicoz traumatica cu semne de IRA si alte stri periculoase pentru viata; 20. Lezarea unui vas sanguin mare precum i a venelor ce le insoesc cu semne de pericol pentru via. 21. Arsurile termice de gradele IV cu lezarea > 15% din suprafaa corpului; de gradul III >20%; de gradul II >30%; arsuri cu suprafaa mica dar asociate de soc grav; arsurile cailor respiratorii cu fenomene de edem si strictur a glotei; 22. Barotrauma, electrocutarea, hipotermia i arsurile chimice cu modificri locale si generale periculoase pentru viata:

28

23. Compresia organelor gatului si alte tipuri de asfixie mecanica asociata de fenomene periculoase pentru viata; 24. Stri periculoase pentru via cauzate de aciuni traumatice in regiunile ocogene (plexuri nervoase, testicule).

70. Vtmarea corporal grav calificat n baza consecinelor neprimejdioase pentru via.
1- Pierderea anatomica a unui organ sau funciei lui Pierderea vederii, orbirea complet la ambii ochi sau diminuarea acuitii vizuale < 0,04 dioptrii. pierderea vederii la un singur ochi cu pierderea capacitii de munca > 1-3 Pierderea auzului - surditate completa sau cnd victima nu aude vorbirea obinuita de la 3-5cm de la ureche; Pierderea graiului - din cauza pierderea limbii, dereglrii anatomofunctionale ale coardelor vocale sau de origine nervoasa. Pierderea minii sau piciorului detaarea (mai sus de artera radio-carpian si talo-crural) de la trunchi sau pierderea funciei: Pierderea capacitii de reproducere (coabitare, fecundare, concepere si natere) 2. ntreruperea sarcinii - daca nu este o particularitate individuala a organismului si daca se afla in legtur cauzala directa cu trauma; 3. Desfigurarea ireparabil a fetei si regiunilor adiacente (pavilionul urechii, regiunii anterioare si antero-laterale a gtului). Prin vtmare reparabil a fetei se nelege o micorare considerabila a gradului de pronunare a modificrilor morfologice (a cicatricei, a deformaiei, a dereglrii muncii) pe parcursul timpului sau sub influenta tratamentului conservativ, nechirurgical. Prin vtmare ireparabila a fetei se nelege necesitatea unei intervenii chirurgicale reparatve(cosmetice) pentru nlturarea vtmrii. 4. Infirmarea psihica postagresional - se stabilete in cadrul unei expertize psihiatrice cu participarea medicului legist. Se rine cont de legatara de cauzalitate dintre trauma si dereglarea psihica. 5. Pierderea stabila a capacitii generale de munca in volum considerabil - vtmare a integritii corporale sau a sntii care a dus la o incapacitate stabila de munca in volum > 33% La invalizi si copii incapacitatea de munca se stabilete ca si la aduli in conformitate cu regulamentele in vigoare prin ordonana organului de urmrire penala sau prin hotrrea instanei de judecat.

71. Vtmarea corporal medie, uoar i nensemnat.


Vtmare corporal medie Criteriile de calificare a vtmrilor corporale medii: a. Lipsa pericolului pentru viata. b. Lipsa tuturor consecinelor prevzute la vtmare corporal grav c. Dereglarea sntii de lunga durat (consecine determinate direct de vtmare care au o durata de peste 3 sptmni sau 21 zile): d. Incapacitate permanenta nsemnat de munc (incapacitate generala de munca n volum 10% - 33%) Medicul legist constat caracterul si durata dereglrii de sntate cauzate de vtmarea corporala in baza datelor medicale obiective si a celor din cadrul expertizei efectuate Vtmare corporal uoara Criteriile de calificare a vtmrii corporale medii: a Dereglarea sntaii de scurta durata -(determinata direct de leziunea corporala i dureaz > 6 zile 21 zile); b. Incapacitatea stabil si neesenial de munc - (incapacitate generala de munc in volum de pn la 10%). Leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului sntii- leziuni ce nu genereaz o incapacitate permanenta de munca si nici o dereglare a sanataii (sau determin dar sub 6 zile).

72. Noiuni de btaie, chinuire i torturare.


Btile, chinuirea torturarea reprezint un gen specific de aciune asupra organismului 1. Btile - se caracterizeaz prin aplicarea multipl si repetat a loviturilor. 2. Chinuirea - aciuni care ii provoac victimei suferine prin privaiunea de hrana, butur, cldur sau prin plasarea ori abandonul victimei n condiii nocive pentru via;

29

3. Torturarea - aciuni ce produc dureri perseverente, repetate sau ndelungate (prin biciuiri, mpunsturi, prin cauterizri cu ageni termici sau chimici) Dac n urma btilor sunt provocate vtmri corporale, gravitatea acestora este apreciat n conformitate cu prevederile regulamentului existent. in cazurile cnd pe corpul victimei nu se constat vtmri corporale, medicul legist noteaz acuzele persoanei examinate n Raportul de expertiz medico-legala (Raportul de examinare medico-legal). iar in concluzii menioneaz c n-au fost identificate semne obiective de vtmri corporale. Constatarea aciunilor de tipul btilor, chinuirii sau torturii sunt de competena procuraturii, instanei judectoreti i a altor organe de urmrire penal. n obligaia medicului legist intr doar constatarea prezenei caracterului i vechimii vtmrilor corporale cauzate de aciunile menionate, agentul vulnerant i modul de producere a vtmrilor in baza datelor medicale

73. Problemele soluionate de expertiza medico-legal a cadavrelor de nou-nscut.


Uite 74 74. Diagnosticul pozitiv de nou-nscut i estimarea vieii extrauterine. Stabilirea starii de nou-nascut si virstei se face conform: a. Urme de snge matern b. Vernix caseosa pe tegumente. c. Bosa serosanguinolent epicranian. d. Aspectul cordonului ombilical. care imediat dup natere este turgescent, lucios. fr linie de demarcaie la nivelul implantrii (linia de demarcaie apare dup 2 ore) Criteriilor morfologice NN la termen: Greutate: 2700 - 3500 g; Lungime: 48 - 54 cm; Perimetrul cranian 34 -35 cm. Perimetrul toracic: 31-32 cm: esutul celular subcutanat este bine reprezentat. Unghiile de la degete depesc pulpa degetelor. La biei testiculele sunt coborte in scrot iar la fetite labiile mari acoper labiile mici. Prul pe cap 2 cm. Placenta NN la termen 500 - 600 g , Cordonul ombilical 50 - 60 cm. Stabilirea duratei vieii intrauterine Formula Hoose T<25cm V= \lT, T>25cm V=T:5, V- vrsta n luni, T- talia in cm. Formula Balthazar - Dervieux: V= T* 5.6 V vrsta in zile, T-talia in cm. Aprecierea viabilitii nou-nscutului Viabilitatea este influenat de gr. de dezolare fizica (M>1500g; T-40cm) i de prezenta/absena anomaliilor congenitale. Dovedirea existentei vietii extrauterine. Criteriul de baza instalarea respiraiei care se evideniaz prin examenul macroscopic al plmnilor, docimazia hidrostatic pulmonara(Galen) i examenul microscopic al plmnilor. Stabilirea duratei vietii extrauterine. Examen extern - involuia bosei serosanguine 2-3 zile; descuamarea epidermului 2-3 zile; uscarea si detaarea vemix caseosa dup 2 zile.

75. Docimazia hidrostatic: metodica i scopul efecturii.


Pentru estimarea vietii extrauterine se efectueaza in vaza docimaziei hidrostatice gastro-intestinale (proba lui Breslau) si docimaziei hidrostatice pulmonare (proba lui Galen) docimazia gastro-intestinala (proba Breslau): -evidentiaza patrunderea aerului n tubul digestiv si stabileste nivelul patrunderii aerului -nu are valoare pe cadavrul n putrefactie -se practica ligaturi la: -cardie -pilor -intestinul subtire naintea ampulei ileo-cecale -portiunea distala a colonului descendent

30

-piesa ligaturata se scufunda n vas cu apa;cu un ac se nteapa progresiv dinspre proximal spre distal pna apare aer sub forma de bule -deces dupa 5-10 minute de viata extrauterina->aer n stomac -deces dupa 20-30 minute de viata extrauterina->aer n ansele jejunale -deces dupa 6 ore de viata extrauterina->aer n intestinul subtire -deces dupa 24 ore de viata extrauterina->aer n colon docimazia hidrostatica a plamnilor -tehnica: -n primul timp piesa buco-cervico-toracica este asezata ntr-un vas cu apa -daca pluteste->plamn respirat -daca se scufunda->plamn nerespirat -n al doilea timp se aseaza plamnii ntr-un vas cu apa->daca plutesc atunci au respirat -n al treilea timp se recolteaza tesut pulmonar de 2-3 mm din diferite zone,din fiecare lob,din fiecare plamn + asezare n vas cu apa -daca plutesc->plamni respirati -daca nu plutesc->plamni nerespirati -daca se situeaza ntre zona inferioara si zona superioara a apei->plamni partial respirati ("plutesc ntre 2 ape") -are valoare cnd se executa corect si pe plamn proaspat (nainte de aparitia modificarilor de putrefactie) -exista situatii n care fragmentele plutesc sau plutesc ntre 2 ape,fara sa fi respirat: -plamn de putrefactie -respiratie artificiala -plamn nghetat -exista situatii n care fragmentele se scufunda,dar plamnii au respirat: -prematuritate->expansiune incompleta pe diferite zone pulmonare -procese inflamatorii acute pulmonare intrauterine->pneumonie,bronhopneumonie -zone atelectatice primare

76. Cauzele morii violente a pruncilor. Noiune de pruncucidere, formele acesteia.


Particularitile autopsiei cadavrelor de nou-nscui. Felul i cauza medical a morii in cazul suspiciunii de pruncucidere trebuie sa stabileasc in mod obligatoriu, dac moartea a fost neviolent (din cauze patologice) sau violent (accidental sau criminal). Moartea de cauze patologice a nou-nscutului se poate produce antepartum, intrapartum i postpartum. Antepartum cauzele: -ordin matern, fetal, feto-matern i ovular cauze materne: boli gravidice i afeciuni preexistente agravate de sarcin. traumatisme accidentale din timpul sarcinii. intoxicaii acute, disgravidia tardiv, anemii gravidice. mai des cele hipocrome i hemolitice; cauze fetale - toate malformaiile congenitale incompatibile cu viaa: cauze feto-materne:

31

incompatibiliti sanguine feto-materne. cauze ovulare: inserii vicioase ale placentei, rupturi premature de membran, anomalii ale cordonului ombilical, insuficiena placentar, sarcina prelungit. Moartea intrauterin a produsului de concepie , provocat prin act comisiv (injectarea de substan hipertonic, formol), se echivaleaz cu avortul criminal. Intrapartum - hipertenzia i hiperkinezia uterin; traumatismul cranio-cerebral obstetrical n timpul angajrii, coborrii i degajrii capului, in special n cazul distrofiilor de bazin osos sau moale, disproporie cap-bazin, craniu fetal ireductibil; cauze placentare dezlipirea prematur a placentei, placenta praevia postpartum: prematuritatea; malformaiile congenitale incompatibile cu viaa: atrezii esofagiene, atrezii anale; incompatibilitatea Rh cu icter nuclear, icterul patologic (prin malformaii ale cilor biliare, sindromul hemoragic al nou nscutului (hemoragii digestive pulmonare suprarenaliene, cutanate, cerebrale); infeciile nou-nscutului (ombilicale, pneumonii). Moartea violent a nou-nscutului poate fi accidental, omisiv i comisiv. Accidental Naterea sau expulzia precipital, lipsa de asisten calificat, asfixia accidental, hemoragie. In cazul travaliului scurt lipsesc modificrile capului fetal. La o primipar simptomele naterii snt mult mai evidente, nou-nscutul peste 500 g. printr-o cdere de la 25 - 50 cm. cordonul ombilical se rupe. in majoritatea cazurilor producnd o hemoragie minim, astfel nou-nscutul cade, in majoritatea cazurilor in cap, producndu-se o leziune mic la locul de impact, sub forma unui hematom pericranian. inlmea fiind mic, fracturile sunt rare, prin marea elasticitate a craniului fetal. Urmat fiind uneori de pierderea cunotinei, expulzia precipitat pune parturienta autoasistat n imposibilitatea acordrii primelor ngrijiri nou-nscutului. Acesta poale muri prin hemoragie placentar sau asfixiat in cazul in care naterea precipitat a avut loc in poziie culcat. In cazunie de autoasistare, pe buze, n jurul gurii, a gtului i pe mucoasa gurii nou-nscutului se pot constata excoriaii sau echimoze, reprezentnd leziunile de autoasistare. Moartea violent omisiv - neacordarea intenionat a ngrijirilor necesare imediat dup natere, lsat culcat pe abdomen, nou-nscutul moare sufocat, expus ndelungat la frig nou-nscutul moare chiar la 810*C datorit termoreglrii deficitare i termodependena accentuate; inaniia prin privarea de alimente i face efectul dup 6 - 8 ore. Moartea violent comisiv a nou-nscutului -odat cu degajarea copilului. prin tiere. nepare, lovire Leziunile cranio-cerebrale - diagnostic diferenial cu leziuni produse prin traumatism obstetrical, bosa sero-sanguin i cefalohematomul sau cu lacune congenitale de osificare. fisuri i fracturi obstetricale. Pe prim plan ca frecven n cadrul modalitilor de pruncucidere sunt asfixiile mecanice prin: astuparea orificiilor respiratorii. cu mna sau obiecte moi. strangularea cu mina sau cu cotul prin necare sau prin compresie toraco-abdominal. Trebuie difereniat strangularea criminal de cea natural, produs prin circulri de cordon. anul de strangulare prin circulari de cordon ocup ntreaga circumferin a gtului, are o lime de 5 - 6 mm. se prelungete spre ombilic, este superficial i nepergamentat. Cazurile de otrvire sunt rare, prin alimentarea nou-nscutului cu toxice de orice fel. Particularittile autopsiei. Stabilirea strii de nou-nscut (parametrii - vrsta sarcinii, naterea la termen sau prematura). Semnul patognomonic - prezena cordonului ombilical fr linie de demarcaie la nivelul implantrii, cu luciul i turgescena pierduta n funcie de gradul de instalare a pergamentaiei cadaverice, cu captul liber rupt sau secionat, aspectul cicatricei ombilicale: petele de snge la plicile gtului, axilare i inghinale; prezena lanugo-ului, vemix caseosa ce acoper n special umerii i spatele, sunt semne ce denota o expulzie recent. Recunoaterea bosei serosanguine ce dispare dup dou-trei zile sau a cefalhematomului, care poate persista pn la 40 de zile, criterii ale precizrii datei naterii. E obligatorie cntrirea cadavrului, se efectueaz masurile antropometrice necesare. Se menioneaz prezenta urmelor de snge si meconiu, hemoragiile intra cutanate. culoarea si turgorul pielii, grosimea stratului adipos subcutanat. Stabilirea vrstei intrauterine - durata sarcinii se exprima n luni .Talia, greutatea, dimensiunile craniului, osificarea sunt indicaii ale gradului de dezvoltare. Talia msoar n extensie complet, n medie, 50 cm la nou-nscutul la termen. Pe baza lungimii se calculeaz luna de sarcini, prin mprirea valorii ei cu numrul 5, cnd ftul msoar peste 25 cm. Cnd lungimea nu depete 25 cm. se extrage rdcina ptrat din lungimea sus amintit, aceste rezultate

32

indicnd vrsta fitului n luni. Aspectul exterior prezint modificri importante n ultimele 3 luni de sarcin astfel n luna a 6-a pielea este roie, zbrcit, lipsit de panicul adipos i acoperit de peri fini iar pe msur ce sarcina avanseaz pielea se albete, devine neted (dezvoltarea paniculului adipos) i i pierde firele de pr. La nceputul ultimului trimestru de sarcin faciesul este ridat (facies de btrn) apoi se netezete treptat iar prul ncepe s creasc i s se coloreze la nivelul capului. Greutatea este un clement mult mai variabil, fiind n medie de 3000 g la fetie i 3500 g la bieii nscui la termen Gradul de prematuritate se apreciaz n primul rnd n funcie de acest parametru:-prematur de gradul I, ntre 2000 - 2500 g;-premarur de gradul II, ntre 1500 - 2000 g,-prematur de gradul III. sub 1500 g. Circumferina capului msoar ntre 35-36 cm. iar diametrul occipito-frontal ntre 10,5 i 12 cm. Perioada de nou nscut la termen este caracterizat i de un anumit numr de puncte de osificare. Ele apar ca o zon roie de diametru ntre 3 - 5 mm, pe fondul alb-cenuiu al cartilajului i persist i n putrefacia naintat. Punctul de osificare Biclard. localizat n epifiza distal a femurului ca i cel de la nivelul epifizei proximale a tibiei-nucleul Tapon, prezint o importan deosebit, ele aprnd n ultimele sptmni de gestaie. Mandibula noului nscut, format din unirea a dou segmente osoase printr-un cartilaj fibros central, are pe fiecare segment 5 alveole coninnd fiecare cte un mugure dentar, cu excepia ultimei care conine 4 -5 ele fiind acoperite de gingie. se mai pot utiliza n stabilirea strii de nou-nscut la termen: lungimea prului de 1 - 3 cm, unghiile ce acoper pulpa degetelor, testiculele coborte n scrot i labiile mari ce acoper pe cele mici, prezena meconiului n intestinul gros. Viabilitatea ftului - capacitatea morfo-funcional a acestuia de a se adapta i a tri n condiii de mediu extrauterine, atunci cnd i se acord condiii de ngrijire obinuite, aceasta presupunnd n primul rnd un anumit grad de maturitate. Deschiderea capului la NN are particulariti - oasele craniului se secioneaz cu foarfece bilateral dea lungul sinusului sagital, la distanta de 2-3 cm de sutura sagital. ncepnd cu scoama osului occipital si finisnd cu scoama osului frontal. Apoi din ambele pri seciunea se completeaz cu o seciune ce ntretaie ambele oase parietale se ridica un capac larg. creierul se extrage cu mina foarte atent pentru pstrarea integritii, se fixeaz creierul in soluie de formol 5%.Examenul intern se termina cu cercetarea vertebrelor si mduvei spinrii. pentru examene histopatolgice se va recolta fragmente din cordon si inelul ombilical din regiunea bosei sero-sanguine. din placent si organele interne. 77. Investigaiile de laborator n cazul examinrii medico-legale a cadavrului. Cele mai solicitate investigatii de laborator sunt: examenul histopatologic, toxicologic, biologic si medico-criminalistic. Uneori sunt necesare si examenul bacteriologic, virusologic, botanic... Examenul histopatologic se efectueaza cind este necesar aprecierea provenientei vitale, a vechimii si consecutivitatii leziunilor corporale. Prelevarile se efect din organe si tesuturi. Fragmentele se taie cu cutitul infelii mici, se introduc in borcane cu sol de formol 10% in cantitate de aproximativ 10 ori mai mare decit volumul pieselor de fixat. Examenul toxicologic se efectuiaza in cazurile cind se presupune o intoxicatie si este obligatorie pentru confirmarea prezentei in organism a unei subst toxice deja cunoscute. Se preleveaza organe interne fara a le spala cu apa si se introduc in borcane curate si uscate: - nu mai putin de 1/3 de ficat cu vezicula biliara cu bila - stomacul cu continut sau cite 0,5 m de intestin subtire si gros cu continultul lor - un rinichi cu toata urina - 1/3 creier - Inima cu singele din cavitatile ei , splina si nu mai putin de din plamin. In rest expertul recolteaza organe in vederea examenului tixocologic tinind cont de caracrerul intoxicatiei, caile de patrundere si eliminare a toxicului si timpul scurs de la introducerea lui. Examenul biologic. Pentru aprecierea grupei de singe din cavitatile cordului sau din vasele mari se iau 20-30 ml de singe fluid(intr-un flacon) si uscat (pe o bucata de tifon impaturit in 4 straturi). Daca cadavrul se afla intro stare de putrefactie avansata pentru aprecierea apartenentei de grup se iau circa 100g de muschi din regiunea coapsei. Daca pe hainele cadavrului au fost depistate pete asemanatoare cu cele de singe sau sperma, hainele se expediaza in sectia biologica a laboratorului medico-legal. Examenul medico-criminalistic se foloseste pentru aprecierea caracterului leziunilor, mecanismului produerii acestora si pentru identificarea obiectului vulnerant. Examenul diatomeelor se efectuiaza pentru confirmarea diagnosticului mortii prin inecare, mai ales in cazuri de putrefactie avansata a cadavrului. Consta in depistarea planctonului acvatic, a

33

diatomeelor, in organele cu circulatie terminala, in maduva oaselor si in lichidul sinusului osului sfenoidal. Examenul bacteriologic si bacterioscopic se efectueaza in cazurile cind se presupune moarte prin maladii ifectioase, septicemie sau in urma unei intoxicatii alimentare de origine bvacteriana. Materialul se recolteaza primele 12-24 ore dupa deces in conditii sterile. Examenul virusologic are importanta majora pentru stabilirea diagnosticului cind se presupune gripa epidemica si neuroinfectiile virotice.

78. Expertiza sngelui i a urmelor de snge.


Probleme: diagnosticul pozitiv al petelor de snge, aprecierea aprtenentei de specie a sngelui, de grup, de sex, stabilirea locului de proveniena a sngelui, diagnosticul graviditii in baza petelor de snge, estimarea vechimii petelor de snge, stabilirea cantitii de snge fluid revrsat in baza cercetrii petelor de snge, diferenierea sngelui persoanelor adulte de cel provenit de la prunc. Mecanismele producerii i forma urmelor de snge: pete produse prin cderea picaturilor de snge, pete produse prin mprocare, prelingerile de snge; amprentele; tersturile; impregnrile, bltoacele de snge, splciturile. Diagnosticul pozitiv al petelor de snge : Punerea in evidenta a elementelor figurate ale sngelui, fie pe evidenierea hemoglobinei sau a produselor de dezintegrare a acesteia. Proba morfologica are drept scop punerea in eviden a elementelor figurate ale sngelui in special a hematiilor, cu ajutorul epimicroscopului Probele cristalografice reprezint nite microreacii care dau un rezultat pozitiv chiar cu sngele uscat sau putrefiat. Sngele se identifica prin provocarea formarii cristalelor de hemin (clorhidrat de hematin) sau a cristalelor de hemocromogen. Cristalele de hemin (cristalele Teihmann) apar astfel: la cldur acidul acetic, in prezenta NaCl, transforma hemoglobina in cristale de hemin, care apar sub forma de prisme alungite sau romboide, cu marginile tiate si cu unghiurile ascuite, de culoare galbenbruna sau castanie. Examenul spectroscopic al sngelui se bazeaz pe proprietile soluiilor de hemoglobina si ale derivailor acesteia de a absorbi radiaii luminoase de anumite lungimi de unda si de a forma benzile de absorbie. Proprietile caracteristice ale spectrului (numrul i localizarea benzilor de absorbie) snt importante si specifice pentru fiecare derivat concret al hemoglobinei, obinut prin aciunea substanelor de reducere. Examinarea spectrelor de absorbie se efectueaz cu ajutorul spectroscoapelor, spectrografelor, spectrofotometrelor. Analiza cromatografic este o metoda fizicotehnica de depistare a sngelui din pete. Se bazeaz pe selecia prin diviziune a componentelor obiectului cercetat la trecerea soluiei acestuia printr-un sorbent Substana care ne intereseaza poate fi developata pe sorbent cu ajutorul reaciilor cromatice. In special, hemoglobina poate fi depistata pe plcile de silufol cu ajutorul reaciei cu benzidina. E pozitiv faptul ca pentru analiza cromatografic snt destule cantitati foarte mici de material (snge) Aprecierea apartenenei de specie a sngelui (umana sau animala) se face prin metode serologice, se bazeaz pe reacia de precipitare a proteinelor specifice din pata de snge cu ajutorul serurilor ce conin Ac specifici precipitani (precipitine). Se folosesc seruri precipitante antiom si antianimale, care se prepara prin imunizarea iepurilor la inocularea i/v sau intraperitoneal cu ser uman sau animal. Reacia de precipitare nu are un caracter strici de specie, dar de grup de specie Astfel serul precipitant anti-om va precipita si proteinele maimuei antropoide, iar cel de cal va precipita si proteinele zebrei, mgarului. Metoda Cistovici-Uhlenthuth se prepara un extract din pata de snge cu ajutorul serului fiziologic. Reacia se efectueaz ntr-un ir de eprubete care conin extractul sus numit, snge de om si snge de animal (in diferite eprubete), la care se adaug seruri precipitante anti-om si anti-animal. Reacia pozitiva : apariia unui inel opalescent n zona limitrofa a extrasului din pata de snge si serul precipitant. Inelul acesta este rezultatul precipitrii proteinelor specifice. Reacia de precipitare in agar este specifica si permite examinarea extractelor din petele de snge chiar si atunci cnd acestea conin careva impuriti sau cnd extractele snt tulburi. Din prile negative pot fi menionate doua - necesita mai mult timp i este mai puin sensibila dect reacia Cistovici-Uhlenhuth. Recia de imuno-electroprecipitare este o varianta a reaciei menionate mai sus. Esena ei consta n migrarea antigenelor si a anticorpilor unui in ntmpinarea altuia sub aciunea curentului electric

34

continuu. Este foarte sensibila si necesita puin timp, circa 2060 min. Metoda anafilactica, precum si metoda fixarii indirecte a complementului nu snt folosite in practica medico-legala. Aprecierea apartenenei de grup a sngelui unei pete de snge uman se face prin reacia de izohemaglutinare (reacia de grup). La specia umana exista 4 grupe sanguine fundamentale determinate de aglutinogenii, localizai in eritrocite, si aglutininele din plasma. Antigenele de grup apar la a 2-a luna de virsta intrauterina. Semnele de grup nu prezint schimbri calitative in procesul vieii. Organele si tesuturile, produsele biologice umane (laptele, limfa, saliva sperma) la fel conin antigene de grup, care corespund celor din snge si se transmit prin ereditate conform legilor geneticii. Determinarea aglutinogenilor din petele de snge se bazeaza pe proprietile acestora de a absorbi aglutininele corespunztoare din seruri titrate in prealabil.

79. Urmele de snge n baza formei i mecanismului de producere.


Urmele de singe: a) pete produse prin cderea picaturilor de singe de la nlime b)pete produse prin mprocare c) prelingeri de singe; d) amprente; e) tersturi Pete produse prin cderea picaturilor de singe. Picaturile de singe care cad de la o nlime mica (pn la 1 m) pe un pian orizontal, vor forma pete rotunde, cu margini netede sau uor dinate, Diametrul petei va fi de circa 1 cm sau mai mare. Picaturile czute de la o nlime de 23 m formeaz pete rotunde cu margini dinate cu mici stropi in jur sub forma de puncte, virgule sau benzi. Daca pictur de singe cade pe un plan oblic sau vertical, atunci ei se acumuleaz la cptui inferior al petei. Astfel pata apare piriform sau sub forma semnului de exclamare, cu extremitatea ascuita in sensul deplasrii sngelui. Petele de singe vor fi mai lungi cnd unghiul cderii picturii de singe e mai ascuit. Astfel de pete se produc cnd victima e n micare, capetele ascuite ale petelor indicnd direcia micrii. Cnd se scutura mina nsngerata, atunci se produc aceleai forme. Petele formate prin cderea picaturilor de singe prezint find indicii ale hemoragie, ale deplasrii victimei ranie, ale transportrii cadavrului etc. Pete produse prin mprocare. Se formeaz dintr-un jet arterial. Picaturile de singe se disperseaz sub forma unor stropi, formnd stropituri de singe primare si secundare, izolate sau confluente, orientate in jos sau in sensul micrii in evantai, cnd jetul este marc. Stropituriie snt piriforme sau sub forma semnului de exclamare cu extremitile ascuite in sensul deplasrii stropilor de snge. Stropiturile se mai formeaz prin lovituri aplicate la nivelul unui corp sau object insingerat, precum si prin scuturarea brusca a obiectelor nsngerate. Prelingerile de snge - urmele alungite formate prin prelingerea sngelui pe un plan nclinat sau vertical. La extremitatea inferioara ele snt puin ngroate si mai pronunate. Prelingerile de singe pot indica poziia victimei si a obiectelor din jur ulterior rnirii persoanei. Uneori ele ajuta la aprecierea consecutivitii producerii leziunilor corporate (ex cnd prima plaga e produsa in poziia verticala, iar a doua in poziia culcata a victimei). Amprentele apar in urma unui contact static al obiectului nsngerat cu un plan. Amprentele pot reflecta desenul papilar digital, palmar, plantar, forma si dimensiunile obiectului vulnerant si ale leziunilor corporale externe. Aceste urme fac parte din irul celor mai valoroase probe. tersturile de singe se formeaz in urma unui contact dinamic cu o suprafaa nsngerat. Ele au forme indefinite si provin mai frecvent prin tergerea obiectelor, a minilor etc. tersturile indica locul contactului primar si direcia deplasrii ulterioare a obiectului nsngerat. Impregnrile se produc prin mbibarea materialelor higroscopice (sol. zpada. rumegu, stofa) cu singe. Au forme si dimensiuni diverse. Acestea pot indica locul aflrii persoanei rnite si a cadavrului. bltoacele de singe se formeaz in urma hemoragiilor masive pe suprafeele care nu au proprieti higroscopice: bltoacele indica locul unde s-a aflat victima dup producerea leziunii corporale. De regula sediul bltoacelor mari coincide cu

35

locul unde s-a instalat moartea victimei. splaturile snt urme de singe in apa sau alte lichide. De regula, se formeaz dup splarea minilor, hainelor, obiectelor vulnerante nsngerate.

80. Diagnosticul pozitiv al petelor de sperm.


Lichidul spermatic (sperma) este un lichid vscos, tulbure, albicios - glbui, cu un miros ptrunztor specific. Poate fi gsit in secreiile vaginale, anale, bucale i sub form de pete pe mbrcmintea victimelor unor infraciuni de viol, incest, perversiuni sexuale sau relaii sexuale cu persoan minor. Petele de sperm sunt mai mult sau mai puin vizibile: pe suporturile neabsorbante petele au aspectul unei pelicule solzoase, care cu timpul devin pulverulente; iar pe suporturile absorbante petele de sperm pot fi glbui - murdare sau gri - albicioase, cu contur neregulat. Dup splare sau tergere incompleta petele de sperm capt o nuan glbui-palid. Puse in eviden prin folosirea razelor ultraviolete, fluorescen albstrui - albicioas, contrastnd cu culoarea suportului. Proba prelevat se usuc la temperatura camerei, se mpacheteaz, sigileaz i eticheteaz. Obiective a)Dac pata/urma este format din sperm sau nu? Nespecifice reacia Florence, reacia cu suc de rizomi din cartofi. b)Apartenena de grup a persoanei de la care provine lichidul spermatic c)Identificarea persoanei de la care provine lichidul spermatic? >Examinarea microscopic (metoda morfologic). punerea in eviden a spermatozoizilor. Constatarea unui singur spermatozoid sau a unei pri a acestuia semnific faptul c pata gsit conine sperm. Rezultatul negativ nu permite excluderea naturii spermatice a petei, deoarece spermatozoizii au putut fi distrui prin factori de mediu extern sau brbatul de la care provine lichidul spermatic sufer de azoospermie. Distingem coloraia selectiv a spermatozoizilor fr extracia lor ulterioara din pata, dup extracia lor din pata (extracia se efectueaz cu sol de 10% de amoniac) (coloraia dup Corin - Stokis cu soluie amoniacal de eritrozin). >Metoda cromatografic - componente biochimice ale spermei (cholina, spermina, fosfataza acid, aminoacizi). >Electroforeza - prezena fermentului lactatdehidrogenazei (LDH), ceea ce confirm cu certitudine c n pat exist sperm. >Stabilirea grupei prin sistemul ABO, secretori (85%) i nesecretori (15%). Principiul stabilirii antigenelor, asemntor cu metodele stabilirii in snge. Se efectueaz examenul comparativ cu rezultatele analizei probelor recoltate de la persoana suspectat in svrirea infraciunii. Pentru acest examen comparativ se recolteaz saliva i sngele, prin care se stabilete caracterul secretor/nesecretor i, respectiv, grupa sanguin. Excluderea - se constat antigene diferite. Antigene din aceeai grup - permite expertului s trag concluzii, imitndu-se la sintagma nu este exclus proveniena lichidului spermatic gsit la locul faptei (pe mbrcmintea i/sau corpul victimei) de la persoana X Aceast metod nu permite identificarea persoanei de la care provine lichidul spermatic. Pentru aprecierea categoriei secretor/nesecretor la cadavre se recolteaz bila in care se apreciaz aglutinogenii La ora actual - identificare prin amprenta genetic (unicitatea ADN-ului individual, stabilitatea genetic a organismului, stabilitatea ADN, sensibilitatea metodei). 81. Actele legislative ce reglementeaz activitatea medicului n RM. privind ocrotirea sntii privind transplantul de organe esuturi si celule umane cu privire la profilaxia infectei HIV-SIDA

36

cu privire la sntatea reproductiv i planificare familial cu privire la drepturile si responsabilitile pacientului cu privire la exercitarea profesiunii de medic cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala cu privire la activitatea farmaceutica cu privire la evaluarea si acreditarea in sntate cu privire la circulaia substanelor narcotice i psihotrope i a precursorilor privind controlul i prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri i de alte substane psihotrope cu privire la acces la informaie cu privire la asistena psihiatrica cu privire la medicamente cu privire la donarea de snge cu privire la asigurarea sanitaro-epidemiologic Articolul 3 Principiile generale ale exercitrii profesiunii de medic a) pregtirea profesional b) competenta, responsabilitatea profesionala, respectarea principiului "nu dauna". c) respectarea drepturilor si intereselor pacientului d) respectarea primatului vieii i a dreptului inerent la viata al fiinei umane. e) respectarea si protejarea drepturilor i intereselor legitime ale medicului f) asigurarea condiiilor optime de exercitare a activitii profesionale Articolul 4 (Exercitarea profesiunii de medic) a) este cetean al Republicii Moldova, are domiciliul sau drept de reedina n Republica Moldova b) are studii superioare medicale complete c) i perfecioneaz, pe parcursul ntregii sale activiti profesionale, cunotinele teoretice si deprinderile practice d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii. e) nu cade sub incidena restriciilor i incompatibilitilor prevzute de prezenta lege f) profesiunea de medic poete fi exercitata in Republica Moldova de ctre medici ceteni strini si apatrizi in condiiile prezentei legi, pe baza de reciprocitate stabilita prin tratatele internaionale la care RM este parte Articolul 5 coninutul activitii de medic a) acordarea de asistenta medicala in caz de mbolnvire seu accidentare a pacientului b) promovarea educaiei pentru sntate, c) organizarea de masuri profilactice. d) perfecionarea calitilor profesionale si acumularea de experien medicala e) activitatea de instruire in instituiile medicale de pregtire preuniversitar, universitara si postuniversitara. 82. Dreptul medical: defini ie, subiec i ai raportului de drept medical, obiectul, principiile. Dreptul medical - ansamblul normelor juridice care reglementeaz raporturile juridice profesionale patrimoniale i nepatrimoniale, stabilite ntre cei care exercit profesiuni medicale i pacieni, precum i raporturile specifice instituiilor medico-sanitare, caracterizate prin poziia de egalitate juridic a participanilor la aceste raporturi juridice. Subiecii raportului de drept medical: - medici -pacieni - instituiile medico-sanitare publice - Ministerul Sntii - societi de asigurare a asistenei medicale - instituii de nvmnt i de cercetare n domeniu medical - Liga medicilor Obiectul dreptului medical - ansamblul aciunilor i inaciunilor la care sunt ndrumate sau obligate prile pentru a exprima coninutul raportului juridic medical. Principiile dreptului medical:

37

- principiul legalitii actului medical actul medical trebuie s se desfoare numai n condiiile reglementrilor legale i a evoluiei tiinei - principiul garantrii dreptului la asisten medical prioritatea fiinei umane prevaleaz asupra intereselor singulare ale societii sau ale tiinei - principiul garantrii dreptului la a doua opinie n aceeai cauz medical - principul dreptului la autodeterminare (autonomie). O intervenie n domeniul sntii nu se poate efectua dect dup ce persoana vizat i-a dat consimmntul liber i n cunotin de cauz - principiul inviolabilitii i intangibilitii corpului uman protejarea demnitii i identitii fiinei umane i garantarea oricrei persoane, fr discriminare, respectarea integritii sale 83. Noiunile principale n dreptul medical: pacient, reprezentantul lui legal, act medical, consimmnt, eroare medical. Pacient (consumator al serviciilor de sntate) - persoana care necesit, utilizeaz sau solicit servicii de sntate, indiferent de starea sa de sntate; Reprezentant legal al pacientului - persoana care poate reprezenta, fr procur, interesele unui pacient fr capacitate deplin de exerciiu sau care a fost declarat incapabil ori cu capacitate de exerciiu limitat (printe, tutore, curator); Intervenie medical (act medical) - orice aciune aplicat pacientului cu scop profilactic, diagnostic, curativ (de tratament), de reabilitare sau de cercetare biomedical i executat de un medic sau alt lucrtor medical; Consimmnt - consimmntul contientizat al pacientului sau al reprezentantului su legal (sau al rudei apropiate) pentru efectuarea unei intervenii medicale, exprimat benevol, n baza informaiei multilaterale i exhaustive primite de la medicul curant, autentificat prin semnturile pacientului sau ale reprezentantului su legal (a rudei apropiate) i a medicului n documentaia medical respectiv; Eroare medical - activitatea sau inactivitatea contient a prestatorului de servicii de sntate, soldat cu moartea sau dauna cauzat sntii pacientului din impruden, neglijen sau lips de profesionalism; 84. Raportul medic-pacient. Modul paternalist i antipaternalist. (1) Raportul medic - pacient se ntemeiaz pe respect i ncredere reciproc, pe dreptul la opiune al pacientului. (2) Medicul este obligat s informeze pacientul sau reprezentanii lui legali asupra unor eventuale riscuri ce comport intervenia medical, precum i un eventual refuz de intervenie medical. (3) Medicul este n drept s refuze efectuarea interveniei medicale (cu excepia situaiilor de urgen), readresnd pacientul unui alt medic, n urmtoarele cazuri excepionale: a) n lipsa unei competene profesionale n domeniu sau a posibilitilor tehnico-medicale necesare efecturii interveniei medicale; b) n cazul unor contradicii ntre efectuarea interveniei medicale i principiile etico-morale ale medicului; c) n cazul imposibilitii crerii unui contact terapeutic cu pacientul. (4) Orice intervenie medical poate fi efectuat cu acordul pacientului, cu excepia situaiilor cnd starea lui fizic i psihic nu-i permite s ia o decizie contient sau n alte situaii stabilite de legislaie. Paternalismul - n acest model informaia oferit de ctre medic va fi minor, cu un coninut succint, uneori neclar pentru pacient. Decizia este luat de ctre medic, iar pacientul va trebui s o primeasc i s o accepte, fiind ferm convins c totul se va face pentru binele su. Antipaternalismul - n acest gen de comunicare fluxul de informaie este deschis i bilateral. Modul de abordare nominalizat definete bolnavul drept un subiect responsabil i liber de a lua decizii vital

38

importante i oportune pentru el nsui sau de a oferi informaia necesar lurii hotrrilor. Modul antipaternalist de interaciune poate fi realizat prin intermediul a dou mecanisme: interpretarea cu etica dialogului i acordul informat sau consimmntul. 85. Consim mntul informat al pacientului: variet i, con inut, mod de ob inere i documentare. Consimmntul pacientului la intervenia medical poate fi oral sau scris i se perfecteaz prin nscrierea n documentaia medical a acestuia, cu semnarea obligatorie de ctre pacient sau reprezentantul su legal (ruda apropiat) i medicul curant. Pentru interveniile medicale cu risc sporit (caracter invaziv sau chirurgical), consimmntul se perfecteaz obligatoriu, n form scris, prin completarea unui formular special din documentaia medical, denumit acord informat. Acordul informat trebuie s conin n mod obligatoriu informaia, expus ntr-o form accesibil pentru pacient, cu privire la scopul, efectul scontat, metodele interveniei medicale, riscul potenial legat de ea, posibilele consecine medico-sociale, psihologice, economice etc., precum i privind variantele alternative de tratament i ngrijire medical. 86. Refuzul pacientului: mod de obinere i documentare. n caz de refuz la intervenia medical, exprimat de pacient sau de reprezentantul su legal (de ruda apropiat), acestuia i se explic, ntr-o form accesibil, consecinele posibile. Refuzul categoric al pacientului se perfecteaz prin nscrierea respectiv n documentaia medical, cu indicarea consecinelor posibile, i se semneaz n mod obligatoriu de ctre pacient sau reprezentantul su legal (ruda apropiat), precum i de ctre medicul curant. n caz de eschivare intenionat a pacientului de a-i pune semntura care certific faptul c el a fost informat despre riscurile i consecinele posibile ale refuzului la intervenia medical propus, documentul se semneaz n mod obligatoriu de ctre director, eful de secie i medicul curant. n caz de refuz la asisten medical, exprimat de reprezentantul legal al pacientului (ruda apropiat), cnd o atare asisten este necesar pentru salvarea vieii pacientului, organele de tutel i curatel au dreptul, la solicitarea organizaiilor medicale, de a se adresa n instana judectoreasc pentru protecia intereselor persoanei bolnave. n cazul unei intervenii medicale de urgen, necesare pentru a salva viaa pacientului, cnd acesta nu-i poate exprima voina, iar consimmntul reprezentantului su legal (al rudei apropiate) nu poate fi obinut la timp, personalul medical, are dreptul de a lua decizia respectiv n interesele pacientului. 87. Drepturile pacientului i condi iile de limitare legal a pacientului n drepturi. Drepturile pacientului: 1. asisten medical gratuit n volumul stabilit de legislaie; 2. atitudine respectuoas i uman din partea prestatorului de servicii de sntate, indiferent de vrst, sex, apartenen etnic, statut socio-economic, convingeri politice i religioase; 3. securitate a vieii personale, integritate fizic, psihic i moral, cu asigurarea discreiei n timpul acordrii serviciilor de sntate; 4. reducere a suferinei i atenuare a durerii, provocate de o mbolnvire i/sau intervenie medical, prin toate metodele i mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al tiinei medicale i de posibilitile reale ale prestatorului de servicii de sntate; 5. opinie medical alternativ i primirea recomandrilor altor specialiti, la solicitarea sa ori a reprezentantului su legal (a rudei apropiate); 6. asigurare de asisten medical (obligatorie i benevol); 7. informaii cu privire la prestatorul de servicii de sntate, profilul, volumul, calitatea, costul i modalitatea de prestare a serviciilor respective; 8. examinare, tratament i ntreinere n condiii adecvate normelor sanitaro-igienice; 9. informaii exhaustive cu privire la propria sntate, metodele de diagnostic, tratament i recuperare, profilaxie, precum i la riscul potenial i eficiena terapeutic a acestora; 10. informaie complet privind factorii nocivi ai mediului ambiant; 11. exprimare benevol a consimmntului sau refuzului la intervenie medical;

39

12. acceptare sau refuz n ce privete efectuarea ritualurilor religioase n perioada spitalizrii n instituia medico-sanitar, dac aceasta nu afecteaz activitatea ei i nu provoac prejudiciu moral altor pacieni; 13. asisten a avocatului sau a unui alt reprezentant n scopul proteciei intereselor sale; 14. informaie privind rezultatele examinrii plngerilor i solicitrilor; 15. atacare a aciunilor lucrtorilor medicali i ale altor prestatori ai serviciilor de sntate, precum i a funcionarilor responsabili de garantarea asistenei medicale i a serviciilor aferente n volumul prevzut de legislaie; 16. ngrijire terminal demn de o fiin uman; 17. despgubire a daunelor aduse sntii. Limitarea drepturilor pacientului: a) spitalizare i examinare a bolnavilor ce sufer de boli psihice, innd cont de solicitrile pacientului, n msur adecvat capacitii lui de exerciiu; b) examinare medical obligatorie a persoanelor care doneaz benevol snge, substane lichide biologice, organe i esuturi; c) examinrile medicale obligatorii pentru angajare i examinrile periodice; d) efectuare a examinrii medicale obligatorii, inclusiv pentru depistarea infeciei HIV/SIDA, a sifilisului i a tuberculozei la persoanele aflate n penitenciare; e) spitalizare i izolare obligatorie (carantin) a persoanelor afectate de infecii contagioase i a celor suspectate de vreo boal infecioas ce prezint pericol social. 88. Dreptul pacientului la confidenialitatea informaiilor ce in de secretul medical i condi iile divulgrii legale a acestora. (1) Toate datele privind identitatea i starea pacientului, rezultatele investigaiilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul, precum i datele cu caracter personal snt confideniale i urmeaz a fi protejate i dup moartea acestuia. (2) Confidenialitatea informaiilor cu privire la solicitarea de asisten medical, examinare i tratament, inclusiv a altor informaii ce constituie secret medical, este asigurat de medicul curant i specialitii implicai n acordarea serviciilor de sntate, precum i de alte persoane crora aceste informaii le-au devenit cunoscute datorit exercitrii obligaiilor profesionale i de serviciu. (3) Informaiile ce se consider confideniale pot fi furnizate numai n cazul n care pacientul consimte acest lucru n mod explicit sau la solicitarea reprezentantului su legal (a rudei apropiate). (4) Prezentarea informaiei confideniale fr consimmntul pacientului sau al reprezentantului su legal (al rudei apropiate) se admite: a) pentru a implica n procesul curativ ali specialiti n domeniu, inclusiv n caz de examinare i tratament urgent al persoanei incapabile de a-i exprima voina din cauza strii sale, dar numai n volumul necesar pentru luarea unei decizii adecvate; b) pentru a informa organele i instituiile serviciului sanitaro-epidemiologic de stat n cazul unui pericol real de extindere a bolilor infecioase, otrvirilor i contaminrilor n mas; c) la solicitarea motivat a organului de urmrire penal, a instanei judectoreti n legtur cu efectuarea urmririi penale sau a procesului judiciar, n conformitate cu legislaia; c(1)) la solicitarea avocatului parlamentar i a membrilor consiliului consultativ creat de Centrul pentru Drepturile Omului, n scopul asigurrii proteciei persoanelor mpotriva torturii i a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; d) pentru informarea prinilor sau a reprezentanilor legali ai persoanelor n vrst de pn la 18 ani n caz de acordare acestora a asistenei medicale; e) la existena temeiului de a crede c prejudiciul adus sntii persoanei este rezultatul unor aciuni ilegale sau criminale, informaia urmnd a fi prezentat, n acest caz, organelor de drept competente. (5) Este interzis orice amestec n viaa privat i familial a pacientului fr consimmntul acestuia. (6) Persoanele care, n exerciiul funciunii, au primit informaii confideniale, de rnd cu personalul medico-sanitar i farmaceutic, poart rspundere pentru divulgarea secretului medical. 89. Responsabilitile pacientului prevzute de legislaia RM. a) s aib grij de propria sntate i s duc un mod de via sntos, excluznd aciunile premeditate ce duneaz sntii lui i a altor persoane;

40

b) s respecte msurile de precauie n contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucrtorii medicali, n cazul n care tie c el sufer de o boal ce prezint pericol social; c) s ntreprind, n lipsa contraindicaiilor medicale, msuri profilactice obligatorii, inclusiv prin imunizri, a cror nendeplinire amenin propria sntate i creeaz pericol social; d) s comunice lucrtorului medical informaii complete despre bolile suportate i cele curente, despre maladiile sale ce prezint pericol social, inclusiv n caz de donare benevol a sngelui, a substanelor lichide biologice, a organelor i esuturilor; e) s respecte regulile de comportament stabilite pentru pacieni n instituia medico-sanitar, precum i recomandrile medicului n perioada tratamentului ambulator i staionar; f) s exclud utilizarea produselor farmaceutice i a substanelor medicamentoase fr prescrierea i acceptul medicului curant, inclusiv a drogurilor, a altor substane psihotrope i a alcoolului n perioada tratamentului n instituia medico-sanitar; g) s respecte drepturile i demnitatea altor pacieni, precum i ale personalului medico-sanitar. 90. Drepturile profesionale ale lucrtorilor medico-farmaceutici. Modurile de aprare a lor. Medicul este n drept: a) s fie asigurat cu loc de munc dup ncheierea studiilor postuniversitare i s-i desfoare activitatea medical conform specializrii i calificrii obinute; b) s fie asigurat cu condiii pentru a-i desfura activitatea profesional cu respectarea regulilor i tehnologiilor de acordare a asistenei medicale; c) s-i ridice nivelul de pregtire profesional i s fie atestat; d) s fie remunerat conform funciei ocupate, gradului de calificare profesional, tiinifico-didactic, rezultatelor activitii sale; e) s i se repare prejudiciul cauzat prin vtmare a sntii n legtur cu activitatea profesional; f) s-i apere, inclusiv pe cale judiciar, dreptul la munc i alte drepturi profesionale; g) s cunoasc drepturile i obligaiile sale de serviciu; h) s exercite alte drepturi, n conformitate cu legislaia n vigoare. Modul de aprare a drepturilor medicului: (1) Dreptul exercitrii profesiunii de medic este protejat de stat. (2) ntru aprarea drepturilor sale profesionale i ceteneti, medicul este n drept: a) s apeleze la organele de drept naionale i internaionale conform legislaiei n vigoare; b) s cear soluionarea de ctre instana contenciosului administrativ a unui litigiu generat de un act administrativ, fie de nesoluionarea n termene legale a unei cereri privind recunoaterea unui drept consfinit de lege, n care cealalt parte este o autoritate public sau un funcionar al acestei autoriti; c) s i se repare prejudiciul cauzat prin vtmare a sntii n legtur cu activitatea profesional specific n condiii de permanent risc pentru sntate i via; d) s apeleze la susinerea organizaiilor neguvernamentale ntru aprarea drepturilor i intereselor profesionale; e) s i se garanteze independen moral, economic i profesional, protecie social; f) s fie susinut de angajator la etapa examinrii n instan a litigiilor n cazul exercitrii activitii conform reglementrilor n vigoare; g) s foloseasc fr restricii orice mijloc de transport din contul statului pentru exercitarea de urgen a obligaiilor profesionale, n funcie de situaii concrete; h) s se asocieze n organizaii sindicale, asociaii obteti ce vor participa la aprarea i promovarea drepturilor i intereselor profesionale ale medicului; i) s apeleze la Liga Medicilor din Republica Moldova, care apr interesele profesionale ale medicului, particip la aprecierea exercitrii funciei de medic, la susinerea prestigiului acestei profesiuni n societate. (3) Medicul are dreptul la aprare contra interveniei unor persoane i autoriti ale administraiei publice n exerciiul profesiunii sale, excepie fcnd cazurile de incompeten i culp profesional. 91. Asistena medical n cazuri de urgen i cele extremale: prevederile legislaiei. (1) Peroanele snt asigurate cu asisten medical urgent n caz de pericol pentru via (accidente, mbolnviri acute grave etc.).

41

(2) Se acord asisten medical urgent prin servicii speciale (staii i secii de salvare, aviaia sanitar, spitale de urgent, alte unitii de salvare). (3) Asistena medical urgent se acord i de unitile medico-sanitare proxime, indiferent de tipul de proprietate i forma de organizare juridic. (4) Lucrtorii medico-sanitari i farmaceutici snt obligai s acorde primul ajutor medical de urgen n drum, pe strad, n alte locuri publice i la domiciliu, n orice or de zi sau noapte. n caz de accidente, primul ajutor medical trebuie s fie acordat i de lucrtorii poliiei, ai serviciului de pompieri, de conductorii auto. (5) Neacordarea de asisten medical urgent fr motive ntemeiate, la fel i chemarea ei fals, snt pedepsite conform legii. (6) Orice persoan care este de fa la producerea unei accidentri sau mbolnviri grave este obligat s acorde primul ajutor n limita posibilitilor sale, s anune unitatea medico-sanitar proxim, s ajute personalului medico-sanitar la acordarea de prim ajutor, s dea vehiculele de care dispune pentru transportarea gratuit a accidentailor sau bolnavilor la unitatea medico-sanitar proxim. Identic se procedeaz i n cazul femeilor gravide care necesit asisten medical urgent. (7) Transportarea la unitatea medico-sanitar a persoanei care s-a mbolnvit la locul de munc se efectueaz cu vehicul din contul unitii economice respective. (8) Dac viaa pacientului este n pericol, medicul sau un alt lucrtor medical poate folosi gratuit orice tip de vehicul pentru a se deplasa la bolnav sau pentru a-l transporta la unitatea medico-sanitar proxim. (9) Persoanelor le este garantat asistena medical n situaii extremale (calamiti, catastrofe, avarii, mbolnviri i intoxicaii de mas, iradiere cu raze ionizante i neionizante, poluare abundent a mediului etc.). Acordarea de asisten medical n astfel de cazuri este efectuat de uniti medicosanitare teritoriale i de brigzi speciale de mobilizare permanent, formate de Ministerul Sntii.

92. Rspunderea juridic a personalului medical. Infrac iunile profesionale ale lucrtorilor
medicali i farmaceutici prevzute de Codul Penal al RM. Rspunderea juridic constituie cea mai grav form de rspundere social i este una din instituiile fundamentale ale dreptului, rspunderea const n obligaia de a suporta sanciunea regulii de drept pentru un fapt imputabil. Rspunderea juridic constituie un complex integru de drepturi i obligaii, care, reieind din prevederile legii survin n rezultatul unor anumite aciuni sau inaciuni ilicite din partea unei persoane fizice sau juridice i care constituie cadrul legal de realizare a constrngerii de stat prin aplicarea anumitor sanciuni juridice, gravitatea crora este n coraport cu gravitatea faptelor comise. Formele rspunderii juridice: rspunderea penal; rspunderea civil; rspunderea administrativ; rspunderea disciplinar; rspunderea material; rspunderea familial etc. Infractiunile profesionale ale lucratorilor medicali si farmaceutici - culpe disciplinare si infractiuni de drept comuni. 1. Infractiuni contra vietii si danatatii persoanei: provocarea ilegala a avortului; neacordarea asistentei medicale bolnavului; producerea premeditata sau neintentionata a leziunilor corporale; omuciderea premeditata si din imprudent. 2. Infractiuni contra vietii populatiei: practica medicala ilegala; nerespectarea normelor antiepidemice; fabricarea sau realizarea stupefiantelor si a altor substante drastice si toxice. 3. Infractiuni de serviciu si de ordin economic: abuzul de putere sau in serviciu; excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu; luarea mitei; fals in exercitiu. Provocarea ilegala a avortului. Avortul provocat de catre un medic in afara institutiei curative medicale sau cel provocat de o persoana fara studii medicale superioare este considerat ilegal. Persoana care provoaca un avort ilegal e pasibila de pedeapsa penala. Vina aceste i persoane se va agrava la provocarea repetata a avortului ilegal, precum si atunci cind avortul se va solda cu moartea victimei ori cu consecinte grave (invaliditate, sterilitate, maladii incurabile). Medicul nu va fi pasibil de pedeapsa penala pentru avortul provocat in afara institutiei curative medicale in caz de necesitate imperioasa (cin sint indicatii vitale pentru efectuarea avortului, iar transportarea femeii la spital e imposibila).

42

Neacordarea asistentei necesare unei bolnav fara motive intemeiate de catre o persoana care este obligata sa o acorde conform legii sau regulamentelor speciale. Pedeapsa va fi mai aspra daca in actiunea persoanei in cauza se va solda cu moartea sau cu alte consecinte grave pentru victima. Lucratorii medicali si farmaceutici sint obligati sa acorde prima asistenta medicala de urgenta si in afara institutiilor medicale. Asistenta necesara poate sa se manifeste prin actiuni orientate spre salvarea vieti isau vindecarea bolnavului, spre micsorarea suferintelor acestuia, si poate fi de ordin medical (hemostaza) sau extramedical (chemarea ambulantei). Lucratorii medicali si farmaceutici nu vor fi pasibili de pedeapsa penala pentru neacordarea asistentei necesare in cazurile: debilitatea fizica sau boala lucratorului medical care necesita un repaos la pat, absenta timpului din cauza tratarii unui bolnav mai grav, lipsa mijloacelor de transport necesare pentru deplasarea la un bolnav aflat departe. Omuciderea premeditata si din imprudent. Medicul poate fi tras la raspundere penala pentru derogarile de la obligatiunile personale, derogan soldate cu moartea bolnavului sau cu aparitia leziunilor corporale (anesteziologul administreaza in loc de oxigen CO2, drept urmare bolnavul moare). Sterilizarea femeii sau barbatului in lipsa indicatiilor medicale pot fi considerate drept o producere premeditata a leziunilor corporale grave, medicul fiind pasibil de pedeapsa penala in baza art. 95 a CPM. Practica medicala ilegala Activitatea medicala e considerata ilegala cind este practicata de o persoana care nu are studii medicale necesare. Pentru astfel de actiuni sint pasibili de pedeapsa penala felceii, asistentele medicale, infermierele precum si persoanele fara studii medicale. Nerepectarea normelor antiepidemice art. 234 CPM. Pedeapsa penala survine numai atunci cind nerespectarea normelor antiepidemice poate sa se soldeze sau are drept urmare raspindirea infectiei. Din normele antiepidemice fac parte regulamentele cu privire la: - controlul asupra aprovizionarii cu apa si asupra calitatii produselor alimentare - asigurarea starii sanitare a locurilor publice, a transportului si a intreprinderilor industriale - dezinfectia profilactica a locurilor de uz comun si exterminarea agentilor de raspindire a infectiei - vaccinarea profilactiaca - depistarea bolnavilor de boli infectioase si a purtatoruilor de germeni, inregistrarea obligatorie a bolilor infectioase, izolarea si spitalizarea bolnavilor - protectia sanitara a frontierelor Fabricarea sau realizarea stupefiantelor si a altor substante drastice si toxice art. 225 CPM. In baza acestui articol pot fi trase la raspundere penala persoanele particulare precum si cele oficiale. Acesta primordial se refera la lucratorii medicali si farmaceutici care au acces la stupefiante, substante toxice. Infractiunile de serviciu si de ordin public. Abuzul de putere sau in serviciu art. 184 CPM. Lucratorii medicali ca functionari pot avea anumite atributii administrativ-economice si oranizatorice de dispozitie. In timpul exercitari acestor funtii medicii pot comite un abuz de putere sau serviciu (in timpul aprecierii incapacitatii de munca, aprecierea aptitudinii pentru serviciu militar, necesitatii bolnavului in spitalizare). Excesul de putere sau depasirea atributiilor de srviciu art. 185 CPM. Referitor la lucratorii medicali, excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu poate avea urmatoarele manifectari: - exercitarea functiilor care sint de competenta functionarilor superiori - exercitarea functiilor de competenta colegiala - exercitarea functiilor incompetente pentru orice functionar Dintre acestea fac parte experientele ilicite asupra oamenilor, nerespectarea normelor de prelevare a tesuturilor si organelor pentru transplantare. Neglijenta art. 186 CPM. atitudine manifestata prin nepasare, lipsa de grija in indeplinire unei sarcini. In domeniul medical se includ urmatoarele forme de neglijenta: examenul superficial al bolnavului, ingrijirea si observaria neglijenta a copiilor, spitalizarea inoportuna sau externarea precoce, pregatire insuficienta si efectuarea neglijenta a operatiilor chirurgicale si altor masuri curative. Fals in exercitarea functiei art.189 CPM. subintelege introducerea unor date false in documentatia medicala (foaie de observetie, fisa de consultatie, certificatele medicale). Luarea mitei art.187 CPM. Actiunile ilegale a lucratorilo medicali (cu exceptia luarii de mita) care nu au implicat consecinte grave sunt pasibile de o pedeapsa disciplinara, fiind considerate drept culpe disciplinare si nu crime. 93. Neacordarea asistenei medicale bolnavului. Prevederile legislaiei.

43

Medicul este obligat s acorde primul ajutor medical de urgen, indiferent de timpul, locul i de alte circumstane ale situaiei [17 (1) g), Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic] Lucrtorii medico-sanitari i farmaceutici snt obligai s acorde primul ajutor medical de urgen n drum, pe strad, n alte locuri publice i la domiciliu, n orice or de zi sau noapte [art.24 (4) Legea ocrotirii sntii] Neacordarea de ajutor, fr motive ntemeiate, unui bolnav de ctre o persoan care, n virtutea legii sau a regulilor speciale, era obligat s l acorde se pedepsete [art. 162 CP] Neacordare de ajutor: - neprezentarea la chemare; - refuzul de a primi bolnavul n instituia medical; - refuzul de a aplica respiraia artificial; - refuzul de a efectua pansamentul rnii; - refuzul de a administra medicamentele necesare; - refuzul de a expedia bolnavul la spital etc. Motive ntemeiate, care mpiedic acordarea ajutorului unui bolnav sunt: - fora major (ex.: calamitatea natural); - extrema necesitate (ex.: necesitatea de a acorda n acelai timp ajutor unui bolnav aflat n stare grav); - boala lucrtorului medico-sanitar nsui; - lipsa instrumentelor sau a medicamentelor necesare; - lipsa la lucrtorul medical a calificrii necesare interveniei n acest caz; - opunerea manifest i agresiv a bolnavului sau a persoanelor care l nsoesc, cnd este pus n pericol viaa sau sntatea celui care dorete s acorde ajutor etc. 94. nclcarea din neglijen a regulilor i metodelor de acordare a asistenei medicale. Prevederile legislaiei. Neglijenta art. 213 CP. atitudine manifestata prin nepasare, lipsa de grija in indeplinire unei sarcini. In domeniul medical se includ urmatoarele forme de neglijenta: examenul superficial al bolnavului, ingrijirea si observaria neglijenta a copiilor, spitalizarea inoportuna sau externarea precoce, pregatire insuficienta si efectuarea neglijenta a operatiilor chirurgicale si altor masuri curative, folosirea neglijenta a unor substante medicale, organizarea insuficienta a procesului terapeutic, intretinerea neglijenta a foii de observatie clinica si a altor documente medicale. 95. Gre eala i eroarea medical: clasificare i cauzele apari iei lor. Eroarea medical - eec imprevizibil al unui comportament medical normal. ine mai mult de domeniul cunoaterii, de oboseal, de lips de echilibru psihic al medicului, lipsa experienei medicale. Este considerat ca o posibilitate admis i nu atrage rspunderea penal a medicului. Eroarea, starea de necesitate i cazul fortuit nu fac obiectul rspunderii juridice, ele vor fi aduse n discuia Colegiului Medicilor. ca i colegiului de disciplin cu intenia de a preveni unele fapte similare. Eroarea medical va fi judecat deontologic, iar sanciunile vor fi administrative i/sau civile. Culpa medical - nclcarea unei obligaii profesionale minime de atenie i pruden. Se consider c nu a fost ndeplinit o obligaie sau un act care trebuia ndeplinit, c a existat o conduit anormal pe care un alt medic in condiii similare i cu aceeai pregtire nu ar fi fcut-o. Criterii : s fie evident, material, demonstrat; s existe sigur, in afara oricror dubii; s fie urmarea lipsei de profesionalism, s fie apreciat ca greeala de ctre ali medici competeni. Culpa medical poate fi : - culp medical prin nepregtire (ignoran, incompeten, netiin, nepricepere); - culp prin neprevedere (impruden); - culp prin neglijen (neatenie): - culp prin uurin (nepsare). Greeli de diagnostic condiionat de imperfeciunea tiinelor medicale (lipsa mijloacelor de diagnostic, deficitul de timp necesar pentru examenul minuios al bolnavului, evoluia asimptomatic sau atipica a bolii, starea grava de incontiin sau de ebrietate a bolnavului, refuzul bolnavului la examenul medical, adresarea ntrziat dup asistenta medicala) si de tratament (supra- sau subaprecierea rezultatelor de diagnostic instrumentale si de laborator).

44

Accidentele medicale - soluie nefavorabil a tratamentului n urma unui concurs ntmpltor de mprejurri si care nu a putut fi evitata nici prin cea mai contiincioasa atitudine a medicului fata de funciile sale. nu este o infraciune i nu prevede o pedeapsa penala. 96. Bolile iatrogene: no iune, clasificare. Bolile iatrogene - ansambul consecintelor negative asupra bonavului (inclusiv a conditiilor si ambiantei institutiei sanitare in care se afla pacientul in timpul efectuarii actului medical) ca urmare a efectelor nedorite, necunoscute, neprevazute ale actului medical. Includ: * bolile induse de medicamente * complicatiile procedurilor invazive * bolile induse de radiatii Cauzele care duc la iatrogenoze sunt reprezentate de: 1. greseli de diagnostic a. ignoranta - rezultatul diminuarii sau abandonarii procesului de pregatire continua b. vicii de anamneza 2. folosirea inadecvata mijloacelor paraclinice de investigare 3. utilizarea inadecvata a mijloacelor medicamentoase 4. erori in sistemul de comunicare medic-bolnav 97. Eutanasia: probleme medicale i juridice. Lipsirea de via la dorina persoanei (eutanasia) (art. 148 CP) Rugmintea pacientului de a i se scurta viaa prin mijloace medicale (eutanasie) nu poate fi satisfcut. Aparatura medical care menine viaa pacientului n caz extrem poate fi deconectat numai dup constatarea morii creierului. Pacientul are dreptul s moar n demnitate [art. 34, Legea ocrotirii sntii]. Dreptul la o moarte demn nu este un drept de a omor i nici un drept la sinucidere, ci un drept la moarte netulburat, cu toat demnitatea omeneasc i cretin. n faa producerii morii apropiate i inevitabile, cnd sunt epuizate toate posibilitile medicinii moderne, medicului i este permis s ia decizia de ntrerupere a unei astfel de asistene care doar ar prelungi viaa, n condiii de suferine irezistibile, pentru un scurt timp. ns, nu poate fi ntrerupt cursul unui tratament obinuit, prescris tuturor pacienilor n asemenea situaii (ex.: alimentarea, hidratarea, ndeprtarea secreiilor bronhiale, tratamentul extern al plgilor, decubitsurilor i infeciilor de piele etc.) 98. Avortul medical: condi iile legalit ii i ilegalit ii avortului. Avort ilegal - ntreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, svrit: a) n afara instituiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate n acest scop; b) de ctre o persoan care nu are studii medicale superioare speciale; c) n cazul sarcinii ce depete 12 sptmni, n lipsa indicaiilor medicale, stabilite de Ministerul Sntii; d) n cazul contraindicaiilor medicale pentru efectuarea unei asemenea operaii; e) n condiii antisanitare. Vina persoane se va agrava la provocarea repetata a avortului ilegal, precum si atunci cind avortul se va solda cu moartea victimei ori cu consecinte grave (invaliditate, sterilitate, maladii incurabile). Medicul nu va fi pasibil de pedeapsa penala pentru avortul provocat in afara institutiei curative medicale in caz de necesitate imperioasa (cin sint indicatii vitale pentru efectuarea avortului, iar transportarea femeii la spital e imposibila). 99. Diagnosticul clinic: noiunea, compartimentele lui, principiile de formulare. Diagnosticul clinic Investigaile clinice i clinice de specialitate sunt efectuate de ctre medicul de familie sau medicul specialist. Medicul de familie stabilete diagnosticul sau diagnosticul prezumtiv iar medicul de specialitate efectueaz o examinare clinic intit pe diagnosticul prezumtiv. Este bazat pe simptomatologia subiectiv (ceea ce descrie pacientul sau aparintorii) sau obiectiv (constatrile fcute de examinator). Cuprinde urmtoarele: - semne i simptome

45

- istoricul bolii - antecedente personale fiziologice i patologice - antecedente heredo-colaterale (familiale) - mediul de via i de munc - examenul fizic al aparatelor i sistemelor 100. Reanimare i transplantare: aspectele legale, etice i medicale. Organele, esuturile i celulele pot fi prelevate de la persoana decedat numai n cazul n care decesul a fost confirmat potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Sntii. n cazul apariiei unui potenial donator este necesar de a confirma decesul acestuia pn la iniierea procedurii legale de donare. Decesul va fi confirmat prin una din urmtoarele proceduri: a) dup un stop cardiorespirator, iresuscitabil i ireversibil, la o persoan cu temperatura normal sau aproape normal, decesul se confirm la un interval de minimum 5 minute dup efectuarea tuturor msurilor de reanimare, pe parcursul crora toate testele demonstreaz fr dubii c nu exist circulaie sangvin spre creier i organele vitale; b) la persoana cu schimbri ireversibile n centrele vitale ale creierului, decesul se confirm prin teste (criterii) specifice, aprobate de Ministerul Sntii, n timp ce funcia cardiorespiratorie este meninut artificial. (1) Prelevarea de organe, esuturi i celule de la un donator n via este permis doar n cazul n care lipsesc organe, esuturi sau celule compatibile de la un cadavru. (2) Prelevarea de organe, esuturi i celule se poate efectua de la persoane n via, avnd capacitate de exerciiu deplin, doar n cazul existenei consimmntului scris, liber, prealabil i expres al acestora i cu autorizarea Comisiei independente de avizare. (3) Consimmntul n cauz se semneaz numai dup ce donatorul a fost informat de ctre medic asupra eventualelor riscuri i consecine de ordin fizic, psihic, familial i profesional, rezultate din actul prelevrii. (4) Consimmntul pentru donare se va exprima n conformitate cu legislaia privind drepturile i responsabilitile pacientului i se va perfecta sub form de acord informat, al crui model se aprob de Guvern.

46