MEDICINA LEGALA Curs 1 Medicina legala se ocupa cu furnizarea de probe care atesta anumite aspecte asupra prejudiciului adus

sanatatii persoanelor sau se ocupa cu determinarea cauzelor mortii . este o ramura auxiliara a justitiei si o disciplina din ramura dreptului se ocupa de analiza subiectului infractiunii ( de ex. , la subiectul activ , de expertiza psihiatrica ) , al obiectului infractiunii ( de ex. , in dreptul civil, la stabilirea discernamantului unui minor ) .

Organizarea institutiilor medico-legale Sunt structurate sub forma piramidala , exista in cadrul sistemului sanitar si au urmatoarele atributii : 1. Fata de persoanele in viata : se realizeaza constatari si expertize cu privire la stabilirea starii de sanatate ; pentru precizarea realitatii unui traumatism; pentru stabilirea varstei ; pentru stabilirea starii de virginitate ( in caz de viol , perversiuni sexuale , etc ) ; pentru stabilirea viduitatii ( examinarea cavitatii uterine goale ) ; pentru stabilirea sarcinii si a lehuziei ; la nivelul Comisiei de sihiatrie !edico" #egala , pentru stabilirea starii de sanatate pentru exercitarea anumitor profesii ( de ex. , conducatori auto profesionisti ) ; se evalueaza gradul de invaliditate si existenta unor infirmitati : $%&'#$($)')* + existenta unei deficiente functionale , temporare sau definitive , care poate fi consecinta unui traumatism sau a unei afectiuni netraumatice ; $%,$-!$)')* + deficienta morfologica ce asimileaza , de exemplu , pierderea unui membru si poate uneori sa atraga diminuarea anumitor functii .

Examinarea se realizeaza: la cererea organelor judiciare , prin ordonanta , unde sunt precizate obiectivele expertizei , ordonanta realizandu"se in cazul agresiunilor , a accidentelor rutiere etc . $n cazul ordonantei se intocmesc : rapoarte de constatare , buletine de analiza si avize . la cererea persoanei vatamate , cand se intocmeste un act specific : certificatul medico" legal .

2. In cazul pesoanelor decedate ( expertiza pe cadavru ) : exista o adresa scrisa emisa de organele judiciare in ordonanta , prin care , se solicita efectuarea autopsiei medico"legale , in cazurile de : moarte violenta moarte suspecta ( e suspecta prin circumstantele din care survine sau din punct de vedere medical , atunci cand nu se cunoaste cauza mortii ) exhumari ( numai la solicitarea procurorului ) , daca : cadavrul nu a fost mai inainte autopsiat ; la cei care au avut parte de o autopsie prosecturala ( partiala , adica la cei decedati in spitale ) ; daca existand deja o autopsie medico"legala , apar pe parcurs , noi date de ancheta sau nelamuriri in legatura cu prima autopsie . )oate exhumarile se realizeaza in intregime si in exclusivitate in cimitire .

Certificatele medico-legale

cererile din partea persoanelor vatamate sunt cereri olografe , unde se precizeaza datele de identitate ale acesteia si semnatura ; examinarea se desfasuara in cadrul institutiilor medico-legale , respectiv in cabinete si se percepe o taxa , precum si timbru fiscal ; de asemenea , examinarea se desfasoara in urmatoarele conditii : pentru minori , in prezenta tutorelui ; pentru detinuti , in prezenta personalului de paza de acelasi sex , dar fara incatusare ; examinarea se realizeaza complet si se cere in urmatoarele imprejurari : daca persoanele respective au fost victime in urma unor agresiuni , a unor accidente ( rutiere sau nu ) , etc ; pot fi solicitate examinari complementare ( de ex. , radiografii ) , rezultatele fiind consemnate in partea descriptiva a actelor ; aceste acte se elibereaza pentru a servi in justitie ; structura actelor este aceeasi si in cazul expertizelor , insa in cadrul rapoartelor de expertiza , structura celor care efectueaza expertiza e mai ampla , putand fi cooptati medici din diferite specialitati ; timpul de ingrijiri medicale acordat se calculeaza de la data producerii leziunilor , daca nu survin complicatii si se apreciaza in legatura cu leziunea cea mai grava ; daca una din leziuni se complica , se realizeaza o completare a actului initial , iar timpul de ingrijiri medicale devine mai mare ; exista o Comisie Superioara !edico"#egala si o Comisie de Control unde se analizeaza continutul documentelor medico-legale , fie prin efectul legii (vatamare corporala grava , omor ) , fie cand , la acelasi caz , exista documente medico"legale contradictorii ; conform art. ./0 C.pen. , se necesita expertiza in cazurile : punerea in primejdie a vietii unei persoane + exista o disfunctie a organelor care e reala , iminenta si care necesita efectuarea unui tratament medical de urgenta ; slutirea ( permanenta , pe orice parte a corpului ) ; invaliditatea si infirmitatea ; avortul post"traumatic ; pierderea unui simt ( auz , vaz , miros , gust ) sau organ + in cazul organelor pereche ( rinichi , etc ) exista o compensatie functionala , alte organe , cum e splina , de ex. , nu e un organ vital .

Structura actelor Partea introductiva numele si prenumele medicului legist si gradul lui de specializare ; datele de identitate ale persoanei examinate ; descrierea evenimentul care a produs leziunea ( foarte pe scurt ) ;

Partea descriptive ( cu nr. de ordine ) descrierea tuturor leziunilor de violenta ; astfel , se precizeaza : tipul leziunii ( plaga , echimoza , excoriatie ) ; localizarea anatomica a leziunilor ; dimensiunea acestora ; forma ; culoarea ( echimozele de la nivelul globului ocular si de la patul unghial nu isi modifica culoarea ) ; in cazul excoriatiilor , se descriu forma ci culoarea crustelor ; in cazul plagilor , se descriu aspectul marginilor si al unghiurilor ; se mai precizeaza caracterul tesutului invecinat leziunii ; daca exista corpi straini in leziuni;urmele de tratament medical ( suturi , pansamente , imobilizari ) investigatiile complementare ; datele din biletele de iesire , daca persoana a fost internata ;

Concluzii momentul in care au fost produse leziunile ; mecanismul producerii leziunilor ;

timpul de ingrijiri medicale ( in cifre si litere ) ; Curs 2 TANATOLOGIE

!anatologia se ocupa cu studiul mortii " etimologic " derivand de la zeul !anatos " zeul grec al mortii . #bordarea tanatologiei se poate face din mai multe perspective ( filosofica " evolutionista " biologica ) . in cadrul acestei stiinte , ne ocupam cu mortile suspecte , cele violente , situatii in care se realizeaza autopsia , aceasta avand ca obiectiv principal stabilirea cauzei mortii , a mecanismului de producere a leziunilor de violenta , a intervalului scurs de la deces .

$oartea se refera la incetarea functiilor vitale ( respiratia si circulatia )" a functiilor celulelor " respectiv " incetarea sc%imburilor metabolice " iar forma de manifestare a mortii o constituie moartea cerebrala . !edicul e cel care are obligatia de a stabili instalarea mortii cerebrale , verificand astfel reflexele si , mai precis , reflexul cornean , alaturi de functia cardiaca si respiratorie . $oartea debuteaza prin : moartea celulelor din stratul neocortexului , prin moartea fiecarei celule , iar , fenomenul mortii progreseaza , ajungandu"se la moartea intregului organism . ,iinta umana e caracterizata prin structuri cerebrale ce au o rezistenta diferita la lipsa oxigenului . 'stfel , neocortexul ( parte a creierului , cea mai veche din punct de vedere genetic ) , moare primul ( supravietuind doar 1 min fara oxigen ) , spre deosebire bulbul ra%idian ( structura mai veche cerebrala ) , care are o rezistenta mai crescuta ( pana la 23 min , in lipsa oxigenului ) . ,ormele mortii sunt urmatoarele : .. Moartea cere rala + survine dupa cele 1 minute de hipoxie , aceasta etapa continuandu"se cu moartea intregului organism ; e caracterizata prin : lipsa activitatilor nervoase ( aceasta fiind verificata prin **4 + electro" encefalograma ) , absenta reflexelor ( ultimul care dispare e reflexul cornean ) si scaderea concentratiei partiale a oxigenului in sangele arterial ; 0. Moartea clinica + diminuarea sau incetarea temporara a functiilor vitale , care , in conditiile aplicarii unui tratament medical adecvat ( terapie intensiva ) , isi pot reveni la normal ; 2. Moartea aparenta + diminuarea pana la nivelul imperceptibil a functiilor vitale , situatie care preteaza la confuzii cu starea de moarte reala , putandu"se ajunge pana la inhumari precipitate . 'stfel , este obligatorie constatarea mortii de catre medic , acesta verificand semnele cardiace ( puls , inima ) , a functiei respiratorie (plamanul ) , testul cu oglinda , etc ; 5. !ita minima + scaderea functiilor vitale realizate prin antrenament ( de ex. , 6oginii ) ; 1. Moartea iologica + moartea corpului , ducand pana la distrugerea elementelor organice si reintoarcerea acestora in circuitul natural . Fazele premergatoare mortii se numesc faze agonale si au aumite caracteristici . $n aceste etape , persoana poate avea manifestari legate de modificarea functiilor cerebrale ( agitatie si calm ) ,

aceste etape fiind important de evidentiat pentru a observa discernamantul unei persoane , in cazul in care incheie anumite acte juridice . ,ormele etapei agonale : Agonia lucida + in aceasta stare , persoana este constienta de faptele si actele pe care le intreprinde ; Agonia inconstienta + persoana este obnubilata , actele si faptele comise de ea isi pierd valabilitatea ; Agonia alternati"a + este o situatie dificila , in care , perioadele de luciditate alterneaza cu cele de inconstienta ;

Studiul semnelor mortii se numeste Tanatosemiologie . *xista o serie de semne premergatoare , analiza acestora fiind facuta de catre medicii legisti , ei observand functiile vitale ( respiratia , circulatia , activitatea nervoasa ) . $n urmatoarele etape se analizeaza semnele mortii reale : DE#$ID%ATA%EA LA NI!EL&L M&COA#ELO% ( ochi , buze ) : aceasta depinde de : temperatura mediului ambient si de curentii de aer (deshidratarea putand ajunge pana la .3 7 din greutatea corporala ) ; leziunile externe , de starea persoanei si se produce in starea agonala ; %ACI%EA CADA!%&L&I : aceasta depinde , de asemenea : de temperatura ambianta , de curentii de aer , de starea de nutritie , de boli , de imbracaminte si scade cu 1 grad pe ora ; temperatura ce confirma decesul este de 00 grade Celsius ; LI!IDITATEA CADA!E%ICA : coloratia violacee a tegumentelor apare la 3-4 ore de la deces si sunt situate pe partile declive ale cadavrului ; in primele ore de la deces , lividitatile au o culoare rosiatica , deoarece sangele e inca situat in sistemul vascular ; la 1 -1! ore de la deces , ele capata o culoare cenusie , iar sangele e partial iesit din vase ; la !4-3" ore de la deces , lividitatile au culoare verzuie , datorita aparitiei putrefactiei ; ele nu sunt vizibile acolo unde stratul de tesut e comprimat intre doua planuri dure ( planul suportului si os ) ; lividitatile au culori diferite in raport cu afectiunea sau intoxicatia care a determinat decesul ; astfel , in bolile cronice pulmonare , ele sunt intens violacee , in intoxicatia cu monoxid de carbon si in cazul mortii prin refrigerare , sunt rosu aprins , in intoxicatia cu cianur , au culoare carmin , iar in intoxicatiile cu nitriti , dau o culoare ciocolatie ( acestea apar in special la sugarii alimentati artificial , cand se foloseste pentru prepararea mancarii acestora apa din fantani contaminate ) ; %IGIDITATEA CADA!E%ICA : acestea se instaleaza rapid ( in interval de 0"2 ore ) dupa moarte la nivelul articulatiei temporo-mandibulare , pentru a cobori apoi la nivelul celorlalte articulatii ; rigiditatea devine completa la 05 ore de la deces , dar , retrocedeaza datorita fenomenelor de putrefactie si e in rezolutie completa ( dispare ) la 80 ore de le deces ; in unele situatii , rigiditatea sugereaza anumite afectiuni , de ex . , la moartea prin electrocutare , se observa inclestarea mainii victimei ; A&TOLI'A ( intrarea in putrefactie ) : e initiata la nivelul organelor bogate in echipament enzimatic ( pancreas , splina , ficat ) ; ot fi analizate modificari tardive ale mortii , cum este : (ENOMEN&L DE )&T%E(ACTIE + acesta este un fenomen biochimic ce determina aparitia unor compusi intermediari ca : indolul , scatolul si gazele de putrefactie ( gaze cadaverine si

putrescine ) , in final , ajungandu"se la elemente chimice primare . utrefactia debuteaza la : nivelul organelor bogate in flora microbiana ( intestinul gros , de ex. ) ; nivelul fosei iliace drepte , sub forma petei de putrefacie ( aceasta extinzandu"se si determinand culoarea verde a cadavrului ) ; la putrefactie participa : flora microbiana , insecte de diferite specii , animale mici ( rozatoare ) , mari , sau pesti ; actiunea acestor animale asupra cadavrului determina aparitia unor modificari fara caracter vital , spre deosebire de actiunile care se petrec in timpul vietii , care determina aparitia unor modificari cu caracter vital . (upa deces , se descriu fenomenele post"itale sau supra"itale , ce apar dupa incetarea functiilor vitale . 'cestea sunt urmatoarele : miscarea cililor din arborele bronsic ; contractia musculaturii netede a tractului digestiv ( duce la incurcaturi de intestine ) ; contractia musculaturii netede uterine ( se realizeaza in cazul expulziei fatului dupa moartea mamei ) ; mobilitatea spermatozoizilor ( pe o perioada de 80 ore ) .

Studiul modificarilor conservatoare Modificarile conser"atoare ale cada"relor sunt anumite fenomene care conduc la pastrarea formei corpului si la conservarea structurii organelor . 'cestea sunt modificari ce apar in mediul natural si pot fi create artificial de catre om , astfel , distingand : $odificari naturale #umifierea cadavrului + este o deshidratare intensa a cadavrului si apare in conditii de temperaturi crescute si aeraj intens ( de ex. , in podurile caselor ) ; $abacirea % lignifierea & cadavrului + se petrece in medii apoase acide de ex. in turbarii ( mlastini ) ; are ca si caracteristica transformarea cu aspect maroniu a tegumentelor si organelor ; Saponificarea cadavrului + apare la corpurile cufundate in ape statatoare cu continut crescut de saruri , cand tesutul adipos (lipidele) e transformat in sapunuri ; in toate modificarile , leziunile de violenta se pastreaza si pot fi observate ; 'efrigerarea cadavrului + reprezinta conservarea prin frig a structurilor biologice si , permite conservarea naturala ideala , cu pastrarea aspectului organelor , inclusive al celor microscopice ;

$odificari artificiale Conservarea cadavrului + prin substante chimice ; (ormolizarea cadavrului + injectarea cu aldehida formica .3 7 in sistemul vascular ; )eshidratari si parafinari successive ale cadavrului + pentru pastrarea aspectului morfologic al acestuia ;

toate cadavrele se transporta in sicrie speciale duble si in prealabil formolizate ; momentul stabilirii decesului prezinta importanta deoarece permite recoltarea de organe si tesuturi in vederea transplantului , aceasta activitate fiind reglementata de #egea 09.::/ , unde , se precizeaza definitia mortii cere rale * momentul sta ilirii decesului si

conditiile in care pot fi recoltate organele si tesuturile . $ntreaga activitate e organizata pe plan national si coordonata la nivel central , desfasurandu"se sub controlul Comisiei %ationale de )ransplant ; cu privire la recoltarea de organe si tesuturi , se necesita consimtamantul familiei donatorului ; in lege , se arata in ce consta acest consimtamant , el trebuind sa fie specializat , modalitatea in care se acorda precum si ordinea membrilor familiei ce"l poate da ;

Euthanasia &ut%anasia " denumita si ' moartea blanda " usoara " dulce ( " este determinata de catre un medic sau cadru medical asupra unei personae aflate intr)o suferinta cronica " a carei terapie nu este posibila . *uthanasia disculpa persoana ce provoaca moartea altei persoane , in tarile in care e legiferata , cum e cazul ;landei si a statului ;regon din S.<.' de exemplu , unde , medicii de familie sunt rugati se injecteze , la cererea pacientului o substanta ce provoaca decesul . *xista forme mascate ce sunt interpretate ca euthanasie , acestea fiind : moartea din mila , in cazul bolilor incurabile , practicata in special , in tarile anglo"saxone ; cresterea dozei de sedativ ; criptotanasia + consta in acordarea de ingrijiri medicale minimale ; externarea pacientului ; motivatiile economice , cu privire la medicamente ; Curs * T%A&MATOLOGIA MECANICA !raumatologia mecanica este stiinta care studiaza traumatismele produse prin corpuri sau agenti mecanici . agentii mecanici pot avea asupra organismului efecte locale , la nivelul locului de impact , sau efecte generale , sistematice ; efectele agentilor pot fi imediate ( primare ) , sau efecte care se instaleaza mediat ( secundar ) , datorita existentei unor verigi intermediare ; efectele agentilor vulnerabili asupra organismului sunt influentate de afectiunile sau bolile preexistente ale subiectului ( de ex. , la persoanele care sufera de diabet zaharat , plagile se vindeca mai tarziu , avand o vascularizatie precara ) ; in aprecierea efectelor traumatice , a gravitatii loviturii , trebuie sa tinem seama de caracterul corpului vulnerant ; astfel , se noteaza : suprafata , forta cu care agentul actioneaza , regiunea corpului uman interesata , reactivitatea organismului ; in cadrul expertizei medico)legale , se vor descrie , dupa anumite reguli,urmatoarele aspecte:realitatea existentei leziunilor de violenta* timpul de ingri+iri medicale necesare vindecarii leziunilor , existenta sechelelor post-traumatice (infirmitati sau invaliditati ) , mecanismul de producere a leziunilor de violenta si latura de cauzalitate dintre leziunile prezentate si imprejurari ( natura incidentului care le"a generat ) ; in unele situatii , cand examinarea medico"legala se efectueaza la un interval mai mare de timp de la momentul producerii traumatismului , semnele externe de violenta pot sa lipseasca , insa vor fi consemnate datele din biletele de internare sau alte examinari , care sa confirme traumatismul ; examinarea se poate face tardiv , cand se observa pe corpul victimei cicatrici , acestea fiind sechele ale traumatismului initial ;

imprejurarile de producere a leziunilor traumatice mecanice apar cel mai frecvent in cazul : agresiunilor ( autoagresiuni si heteroagresiuni ) , a accidentelor clasice * diverse ( circulatie , vanatoare , pescuit ) , agresiunilor sexuale , incidentelor din timpul razboiului , torturii ; - in aprecierea gravitatii leziunilor de violenta si a perioadei de ingrijiri medicale , vom tine cont de terenul patologic preexistent al victimei , acest teren putand influenta procesul de vindecare , prelungind perioada de evolutie ; Clasificarea agentilor mecanici corpuri contondente ascutite + ace , andrele , cuie ; corpuri taioase + cioturi , lame , bricege ; corpuri intepatoare-taietoare + cutite , corpuri despicatoare ( satar , topor , sapa , tarnacop ) , obiecte de bucatarie ; proiectile de arme de foc + gloante ; corpuri contondente cu suprafete de pana la +, cm patrati + imprima o forma riguroasa , ca o amprenta , pe corpul victimei ( ciocan , partea opusa a taisului lamei unui topor , etc. ) ; corpuri contondente cu suprafete de peste +, cm patrati + pereti , podele , etc. ;

,eziunile de violenta #eziunile de violenta pot fi de doua feluri : fara solutie de continuitate a tegumentului , care permit pastrarea integritatii tegumentare ( '. ) si cele cu solutie de continuitate a tegumentului ( =. ) : '. 1. Iritatia ( roseata ) " sau congestia traumatica este o leziune superficiala , ce apare ca urmare a presiunii exercitate pe tegument sau pe o fractiune a tegumentului ; apare imediat dupa un traumatism si este de culoare rosiatica ; permite pastrarea amprentei agentului vulnerabil ( lovire cu palma > urmele degetelor ) ; nu necesita ingrijiri medicale , trecand in decurs de 0"5 ore de la producere ; forta cu care actioneaza este de intensitate redusa ;

2. &c%imoze sau vanatai se produc in mod diferit , prin lovire activa sau prin cadere ; apare sub forma unei leziuni de culoare rosiatica"violacee situate oriunde pe suprafata corpului ( tegument , seroasa , mucoasa ) ; este rezultatul actiunii directe a agentului vulnerant care , determina ruperea vaselor de sange , prin elongatie sau torsionare ; dupa rupere , se produce un cheag de sange format dintr"o retea de fibrina si hematii (acestea distrugandu"se si descompunandu"se in hem si globina ) ; ec-imozele isi modifica culoarea astfel : in ziua 1 : rosie , in ziua !-3 : albastru , in ziua --. : verde si in ziua /-1! : galben ; acest variaj de culoare se petrece la majoritatea echimozelor , cu exceptia celor situate la nivelul patului ungheal si a celor subconpunctinale , de la nivelul ochiului ( chemozis ) ; semnificatia ec-imozei este confirmarea unui traumatism , permite observarea numarului loviturilor primite , vechimea traumatismelor si a mecanismelor de producere ; localizarea ec%imozelor : zona cervicala + strangerea intempestiva cu mana ( de unde ne putem da seama daca agresorul e dreptaci sau stangaci ) ; echimoze in banda + doua dungi echinotice , intre care se situeaza un centru mai clar , palid , sugerand lovirea cu un corp contondent de forma alungita ( bete , bastoane , curele , etc. ) ; pe coapse + sugereaza impotrivirea la viol ; pe partile proeminente ( piramida nazala , barbia , genunchii , coatele ) +

prezinta un mecanism de cadere ; la nivelul mucoasei ( buzele ) + prezinta mecanismul comprimarii cu mana a orificiului bucal ( se intalneste mai des la pruncucidere , prin mecanismul de sufocare ) ; la nivelul pleoapelor interioare " sugereaza existenta fracturilor oaselor nazale ; la nivel laterocervical " sugrumarea ; de regula , echimozele nu necesita ingrijiri medicale , insa , daca sunt intalnite pe suprafete mai mari de .? cm patrati , se vor acorde 0"2 zile ; in cazul echimozelor palpebrale , insotite de edem marcat ( ceea ce face ca pleoapa sa nu mai poata fi deschisa ) , se acorda ?"8 zile de ingrijiri medicale , cu mentiunea existentei prejudiciului estetic temporar ;

=. 1. Plaga intepata se observa la suprafata tegumentului o plaga cu diametrul mic , ce corespunde corpului care a produs"o ; pericolul e reprezentat de infectarea plagii si de faptul ca se poate vehicula pe traiectul ei o substanta toxica naturala sau sintetica ; poate avea o urma rotunda sau punctiforma , acoperita cu o crusta hematica , continuata cu un canal traiect ;

2. Plaga taiata se produc prin corpuri taioase ( de ex. , lama ) si sunt o variatie a plagilor intepate produse de corpuri cu margini ascutite; - lungimea acestor plagi e mai mare decat lungimea corpului ce le"a produs , dar , nu sunt profunde ; - pericolul poate interesa vase de sange superficiale ( vene jugulare , cand se produce decesul prin embolie ) , sau pot afecta artera carotida ; *. Plagi intepate)taiate se realizeaza , de regula , prin taieturi de cutite ; modul de actionare : initial cu varful , apoi plin aplicarea fortei se patrunde in profunzime , realizandu"se un canal traiect ; forma plagii e caracteristica si corespunde obiectului producator : astfel , poate avea forma : eliptica ( cutitul are ambele margini taioase ) , triunghiulara ( o margine taioasa a cutitului ) sau stelata ; expertiza ofera indicii asupra : latimea plagii ; daca cutitul avea una sau doua margini taioase ( aceasta se observa dupa aspectul unghiurilor plagii ) ; directia de lovire ( aceasta e indicata prin faptul ca departarea marginala e dependenta de localizarea plagii , precum si exfoliatia sau zgarietura la nivelul unuia dintre unghiuri ) ;

+. Plagi despicate sunt produse prin agenti despicatori cu greutate considerabila , ce actioneaza cu energie cinetice ridicata; lungimea plagii este egala cu lungimea marginii ascutite a obiectului despicator ; sunt plagi cu margini neregulate , iar ca aspect al tesuturilor in profunzime , se observa ca versantii plagii despicate sunt rupti ; toate aceste plagi se vindeca in urma tratamentului medical in circa 8 zile, doar daca sunt suturate in primele ? ore de la producere ;

,. Plagi contuze aceste leziuni sunt produse prin corpuri contondente de forma neregulata ( pietre , caramizi , etc. ) sau cu forma alungita ( bastoane ) , ori , prin caderea pe suprafete dure ( podea ,

perete , etc. ) sau pe suprafata apei, care actioneaza direct si strivesc tegumentul intre doua planuri dure; de regula , le intalnim la nivelul scalpului si la genunchi , aici existand un sub"tegument sub structura osoasa ;

-.Plagi muscate pot fi produse de coltii animalelor sau de dintii umani ; se intalnesc atat la persoanele agresate , cat si la agresor ; ele sunt atat un mi+loc de aparare , cat si un mi+loc de atac ; pot fi recunoscute datorita formei lor , leziunile fiind eliptice ( de dimensiunea arcedelor dentare ale agresorului ) si avand situate pe marginile incizale exfoliatii corespunzatoare dintilor frontali ; dispersia pe corp : mai frecvent , se intalnesc la nivel facial , pectoral , genital ( la infractiunile sexuale ) sau , sunt localizate la nivelul membrelor superioare ( pe fetele cubitale , plagile in palma ) , ca mecanism de aparare ; daca pe langa inchiderea gurii se produce si tractiune , se pot produce plagi mai grave si chiar amputatii ; timpul de ingrijiri medicale : la plagile produse de animal , se necesita .5 zile de vindecare , efectuandu"se in prealabil vaccinul antirabic ; la plagile muscate de om timpul de vindecare e individualizat ;

.. &xcoriatia se poate produce prin miscarea de translatie , dintre un corp cu margini neregulate si tegument ; poate avea forme diferite : punctiforma ( produsa , de regula , prin cadere pe o suprafata cu asperitati ) , liniara ( liniile excoriate pot fi produse prin actiunea unghiilor ) si in plan ; de regula , nu necesita ingrijiri medicale , dar , poate constitui o cale de patrundere a unor microbi sau substante straine ; initial , excoriatia e acoperita de o secretie serohematica de culoare rosie si apoi , bruna , in zilele 1"? , aceasta detasandu"se pe parcurs , in final , disparand in totalitate ;

/. #mputarea de regula , amputarea unui segment de membru , se produce prin actiunea unor corpuri cu energie cinetica mare ( angrenaje industriale , roti metalice ale unor vehicule , etc. ) ; leziunile sunt neregulate , cu numeroase fragmente osoase angrenate la nivelul leziunii ; se instaleaza de regula infirmitatea permanenta . Curs + MOA%TEA #&.ITA $oartea subita este moartea survenita pe neasteptate ( in 2+ ore ) " la o persoana fara antecedente patologice . Intervine de obicei la sugari (sindromul mortii inexplicabile ) " la sportivi" dar si la persoanele adulte . Conform C. proc. pen. art. 1+ " medicina legala e obligata sa faca constatarile in toate cazurile de moarte violenta sau atunci cand nu se cunoaste cauza mortii . Ponderea de moarte subita din activitatea laboratoarelor e de *,0 . !oartea subita este cunoscuta in literatura anglo"saxona sub prescurtarea de S<<( . *lementul esential este acela ca persoana nu a cunoscut ca are o suferinta organica si ca nu s"a adresat medicului pentru suferinta respectiva .

In urma necropsiei , exista cateva grupe de situatii ce pot fi decelate : grupa cazurilor cu modificari macroscopice + orientative pentru anumite afectiuni ; grupa modificarilor microscopice + acestea ofera indicii asupra existentei anumitor boli ; grupa ce cuprinde mortile reflexe + decesul survenit pe fondul unor modificari minime la nivelul unor organe si siteme , modificari ce se decompenseaza atunci cand se produc micro" traumatisme in zonele reflexe ale corpului uman ; grupa fara nici o modificare decelabila macro sau microscopic + moartea alba ;

Cauzele de moarte subita sunt urmatoarele : determinarea cardiaca ( e cea mai frecventa , intalnindu"se la ?3"83 7 din situatii ) , afectiunile respiratorii , ale sistemului nervos central , ale aparatulului digestive si ale altor aparate . $n etiologia mortii subite intalnim : cauze preexistente + constitutia astenica ; predispozitia ereditara ; predispozitia legata de raspunsuri exagerate la micro"traume ; cauze fa"orizante + varsta ( 3". an si 13"?3 ani ); sexul (barbatesc , rata mortalitatii fiind de 5:. ) ; alimentatia bogata in nitriti ( substantele de sinteza din grupa * + conservanti , coloranti ) ; stresul , consumul de tigari , cafea , ceaiuri ; factori meteorologici ( schimbari bruste de temperatura , ceata ) oboseala ; tulburarile circulatorii care influenteaza functia cardiaca ( efortul post"prandial , de ex. ) ; consumul de alcool ; temperamentul tip ' ( colericii ) ; efort ( fizic , alimentar , sexual); hiper"colesterolemia ; dislipidemiile ; cauze declansatoare / determinante + mecanisme nervoase reflexe care pot determina decesul ; organul tinta a caii reflexe e un organ bine inervat ( zona sinocarotidiana , zona laringiana , pleura , peritoneul , colul uterin , mameloanele , testiculele ) ; unele manevre terapeutice pot declansa pe cale reflexa , decesul prin inhibitia zonelor reflexogene , astfel de manopere pot fi : manoperele terapeutice curente pentru punctii ale cavitatii pleurale sau a celei peritoneale ; manoperele avortive pot de asemenea genere reflex decesul prin dilatarea colului uterin ; manoperele de injectare cu solutii cristaloide ( clorura de sodiu , glucoza , iod ) determina decesul prin mecanism alergic; manevra de punctionare a maduvei spinarii pentru extragerea lichidului cefalo"rahidian , poate determina decesul atunci cand , se efectueaza prea rapid ;

<rmatoarele afectiuni ale diferitelor aparate ale corpului uman , sunt susceptibile de a determina moartea subita : 1. #fectiunile aparatului cardio)vascular infarctul miocardic acut + apare mai frecvent la barbati , la varste din ce in ce mai tinere ; pericarditele ( bolile invelisului cordului ) + pot fi seroase sau hemoragice si au ca efect impiedicarea contractiei cordului ; cardiopatia ischemica + se complica cu tulburari de ritm si insuficienta cardiaca ; miocarditele " sunt inflamatii ale muschiului cardiac ; miocardo-scleroza + este o modificare degenerativa a fibrelor cardiace , acestea pierzandu"si elasticitatea ; artero-scleroza generalizata si coroniana + e reprezentata prin depuneri de grasimi in peretele arterial ;

10

miocardo-fibroza 0 cardio-miniopatia etanomica 0 2. #fectiunile aparatului respirator

pneumonia " infectie microbiana ; bronho-pneumonia + este o infectie datorata germenilor microbieni care afecteaza ambii plamani si se intalneste in special , la persoanele tarate (bolnave) si la etilici ; bronsite + sunt infectii ale arborelui bronhic si se intalnesc frecvent in perioadele reci , in special la fumatori ; pleureziile + acestea se declanseaza atunci cand se formeaza o colectie lichidiana in cavitatea pleurala , nepermitandu"se astfel , aeratia ; sclero-enfizemul pulmonar + determina dificultati in respiratia pulmonara ; tuberculoza pulmonara + se intalneste in special la persoanele sarace , malnutrite , etilice sau fumatoare si se asociaza frecvent cu @.$.&. ; insuficienta respiratorie cronica ; tumori pulmonare + cancer pulmonar ; sclero-drefizem pulmonar ; +. #fectiunile sistemului nervos

accidente vasculare cerebrale + pot fi ischemice in contextul artero"sclerozei generalizate ; accidente vasculare hemoragice + pot fi intalnite in crizele hipertensive ; meningitele + sunt infectii ale invelisurilor meningeale ; abcesele cerebrale + pot proveni de la leziuni ale tegumentelor capului , prin propagare pe cale sangvina a unor microbi ; hemoragia cerebrala ; ,. #fectiunile aparatului digestiv si a glandelor anexe

hemoragia digestiva superioara + e reprezentata in boli cum sunt : varicele esofagiene rupte , ulcerul gastric , duodenul hemoragic ; hepatita acuta fulminanta 0 pancreatita acuta hemoragica ( este violenta in cazul intoxicatiei cu etanol ) ; infarctul intestino-mezenteric + apare in general la persoanele varstnice care sufera de artero" scleroza generalizata ; peritonite primitive 0 sarcina extrauterina rupta + desesul intervine prin hemoragie interna ; hemoragia prin placenta previa + in acest caz , placenta e prost inserata ; eclampsie + este o afectiune a rinichiului in ultimul trimestru de sarcina ; dilatarea intempestiva a colului ; cancer digestiv ;

Sindromul de moarte subita a copilului - S1)S

11

sindromul se mai numeste 2 moarte de patut 3 si reprezinta a treia cauza de deces la sugari ( intre 3". an ) ; decesul intervine brusc , in timpul noptii , fara simptome premergatoare ; se imune diferentierea de situatiile de asfexie prin comprimare de catre mama si de cele de asfixie prin regurgitat alimentar ; diagnosticul de S$(S este un diagnostic de eliminare a altor afectiuni , pentru ca datele obiective macro si microscopice sunt nespecifice ; factorii de risc ai acestei afectiuni sunt : greutatea mica la nastere (sub 2 Ag) ; sexul masculin ; deficitul imunitar post"natal ; mamele foarte tinere; mame fumatoare si care consuma droguri ; mamele multipare ( cu mai multi copii ) ; pozitia copilului in patut ; felul alimentatiei copilului ;

#oartea subita a sportivilor factorii de risc sunt : efortul nedozat ; consumul de anabolizante ; fumatul ; consumul de medicamente tranchilizante ; terapia cu oxigen ; auto"hemo"transfuzia ; decesul intervine in absenta unei patologii preexistente si , se datoreaza , in principiu , afectiunilor cardiace , cum sunt : hipertrofia cardiaca (fenomen fiziologic la sportivi ) , cardiopatia ischemica , focare de fibroza si tulburari de ritm cardiac ; decesul e consecutiv in special afectiunilor cardiace , deoarece , antrenamentele sportive cresc masa musculara cardiaca , producand o hipertofie a cordului , insa sistemul vascular cardiac ramane la aceleasi dimensiuni , astfel , irigatia masei musculare e deficitara , la fel ca si sistemul nervos al inimii , provocand in acest fel tulburari de ritm ;

Curs , T%A&MATI#MELE C%ANIO-(ACIALE !raumatismele cranio)faciale se intalnesc in special in cadrul agresiunilor " a accidentelor rutiere si a celor de munca . #ceste traumatisme se divid in traumatisme cranio)cerebrale " acestea localizandu)se la nivelul partilor moi craniene " a structurilor osoase craniene " a invelisurilor creierului si a creierului si in traumatisme faciale " acestea fiind localizate la nivelul partilor moi si la nivelul sc%eletului osos . $raumatismele cranio-cerebrale

1. -

1a nivelul partilor moi ( scalp )

intalnim hematoame , echimoze ( de regula , sunt mascate de par ) , excoriatii si plagi de diferite categorii ( cea mai frecventa fiind plaga contuza ) ; 2. 1a nivelul structurilor osoase

12

intalnim fracturi craniene la nivelul tuturor oaselor calotei craniene : frontal , parietal , temporal si occipital ; fracturile se produc prin mecanism direct , respectiv prin actionarea nemijlocita a unui agent contondent la nivelul cutiei craniene ; exista o mar+a naturala a elasticitatii cutiei craniene , care permite diminuarea razei de curbura a craniului cu maximum . cm , fara a se produce fracturi ; ,racturile craniene sunt descrise dupa forma lor , in : a. ('4C$5'1 ,16E4'E + au dispozitie ecuatoriala sau dispozitie meridionala ; defiscenta ( departarea de pereti) maxima e la locul de aplicare a fortei , linia de fractura ingustandu"se spre periferia locului ; intalnim fractura lineara dace daca suprafata obiectului vulnerant este mai mare e / cm patrati ; b. ('4C$5'1 CO#165$17E + mai sunt denumite si fracturi multi"eschiloase si sunt formate din mai multe fragmente osoase mici ; exista o relatie intre dimensiunea obiectului sau agentului vulnerant si focarul de fractura , astfel , daca obiectul vulnerant are urmatoarele dimensiuni : pana la 4 cm patrati , se va creea o fractura cu infundare care reprezinta amprenta fidela a obiectului care a produs fractura ; intre 4-1" cm patrati , se va produce o fractura multi"eschiloasa cu forma aproximativa a obiectului generator ; mai mare de 1" cm patrati , va genera o fractura cu infundare partiala a carei forma nu sugereaza forma obiectului producator ;

numarul focarelor de fractura sugereaza numarul loviturilor ; analiza dispozitiei liniilor de fractura permite precizarea succesiunii loviturilor ; astfel , intotdeauna , a doua linie de fractura se va opri la nivelul liniei de fractura preexistente ; liniile de fractura se propaga , urmand anumite reguli , care depind de structura anatomica a regiunii ; astfel : fracturile frontale se propaga la etajul anterior al craniului ; liniile de fractura de la ni"el parietal , se propaga la nivelul mijlociu al bazei iar , liniile de fracturi occipitale se propaga la nivelul posterior al bazei craniului ; *. 1a nivelul invelisului creierului

invelisul creierului e format din : dura mater ( invelis fibros ) si lepto-meninge ( invelis subtire ) ; aceste invelisuri pot prezenta rupturi , fisuri , care pot avea un caracter localizat sau subiacent ( alaturi de focar ) unui focar de fractura ; hemoragiile lepto"meningeale pot fi : difuze ( in cadrul unor traumatisme grave ) , extinse sau , in cazul unor efctiuni patologice preexistente ; +. 1a nivelul creierului

'. @*!');'!* hematoamele sunt colectii sangvine care apar , de regula , in cadrul traumatismelor craniene si , mai rar , in cazul unor boli cronice ; hematoamele cerebrale sunt constituite ca urmare a ruperii unor vase de sange de la nivelul invelisurilor creierului sau a vaselor intracerebrale ; dupa localizare , intalnim :

13

.. -ematoame extradurale 0 epidurale 1 + sunt situate intre duramater si structura osoasa ; sunt de regula urmarea unor traumatisme directe care determina ruperea unor vase meningeale; se produc , de obicei , in regiunea temporo"parietala ; aspectul hematomului recent corespunde unui cheag de sange rosiatic lucios ; devin periculoase pentru viata cand au un volum intre .13"033 cm patrati, deoarece , determina compresiunea centrilor respiratori de la nivelul bulbului cerebral ; 0. -ematoame su durale + sunt situate intre duramater si creier ; au, de regula , tot o etiologie traumatica si sunt rezultatul ruperii unor artere cerebrale , devenind si acesta in evolutie comprensiv , avand efect letal ; in unele situatii , dar mai rar , aparitia acestuia poate fi consecinta ruperii unui anevrism al arterelor de la baza creierului , aceasta fiind spontana sau consecinta unui traumatism minor ; volumul la care devine periculos pentru viata estre intre .13"033 cm patrati , dar periculozitatea acestor hematomi este data de existenta unui interval liber intre momentul producerii traumatismului si maximum 2 saptamani post"traumatice ; 2. -ematoame intracere rale 0 intra-parentcimatoase 1 + sunt consecinta ruperii unor ramnificatii mici vasculare de la nivelul masei cerebrale , avand de regula , ca etiologie afectiuni preexistente , cum ar fi , hipertensiunea arteriala sau artero" scleroza cerebrala si , in foarte rare cazuri , au o etiologie traumatica ; =. C;%)<B$$ contuzia cere rala se manifesta sub forma unor puncte rosii dispersate subadiacent locului de inpact al loviturii directe , sau in zona de contralovitura ; mecanismul de contralovitura e constatat in cazul in care capul , in miscare , se loveste brutal , de un obiect fix , moment in care masa cerebrala are o miscare de recul , iar lobii posteriori se lovesc de structurile osoase ; acest mecanism poate fi intalnit in cazurile de propulsie ; acest mecanism se poate produce atat pe craniu fix ( prin accelerarea miscarii lui ) , cat si pe un craniu mobil ( prin deceleratii ) ; de regula , leziunile de contralovitura sunt mai grave decat cele produse la locul de impact ;

C. ($#'C*-'-$ dilacerarea cerebrala e o leziune foarte grava , intalnita la nivelul masei cerebrale ; apare subiacent focarelor de fractura cominutiva sau in leziunile produse prin corpi straini ; zona de dilacerare e constituita din cheaguri de sange si din tesut nervos devitalizat ;

(. C$C')-$C$ cicatricea meningo"cerebrala apare ca urmare a vindecarii leziunilor de la nivelul meningelui , respectiv , a structurilor cerebrale ; cicatricile de acest tip sunt periculoase , putand declansa crize epileptice;

2ec%elele traumatismului cranio)cerebral 2ec%elele sunt consecinte tardive ale unor leziuni traumatice primare . 'cestea pot fi urmatoarele : scleroza atrofica a cortexului ;

14

scleroza atrofica a scoartei cerebrale ; cicatricea meningo-cerebrala ; epilepsii post-traumatice + pentru existenta acestei sechele , trebuie indeplinite urmatoarele conditii : existenta traumatismului cranio"cerebral ; obiectivarea prin examinari de specialitate a crizelor epileptice ; demonstrarea prin documente medicale a inexistentei crizelor epileptice anterior traumatismului incriminat ; abcesele cerebrale + sunt infectii situate in masa cerebrala si pot fi rezultatul insamantarii microbiene pe cale hematologica , punctul de plecare fiind reprezentat de o excoriatie situata la nivelul scalpului si contaminata ; pierderea de substanta osoasa + poate aparea ca urmare a interventiilor chirurgicale facute fie pentru evacuarea unui hematom cerebral , fie pentru eliminarea unor eschile ospase ; chiar daca lipsa de substanta osoasa e inlocuita cu o placa artificiala sau un grefon osos , se considera infirmitate , deoarece absenta unui fragment osos cranian poate declansa crize epileptice , care sunt extrem de periculoase si grave ; cerebrastenia post-traumatica + e insotita de atrofia substantei cenusii ;

$raumatismele faciale #eziunile se produc prin lovire activa , cu corpuri contondente , in cadrul unor agresiuni sau alte incidente . Se mai produc , de asemenea , prin mecanisme de cadere , cand traumatismele sunt localizate predilect la nivelul partilor proeminente : piramida nazala , regiunea zigomatica si barbia . ,eziunile faciale sunt localizate : 1. 1a nivelul partilor moi

intalnim echimoze , excoriatii si plagi regiunea faciala are un potential de vindecare deosebit , datorita existentei unei retele vasculare foarte bogata , de aceea leziunile se vindeca foarte repede ; totusi , aceasta regiune poate fi sediul unor plagi care se vindeca cu sechele , atunci cand intersecteaza muschii orbiculari , sau cand intersecteaza santurile naturale , deoarece cicatricile modifica aspectul estetic ; 2. 1a nivelul sc%eletului osos

traumatismele se situeaza la nivelul oaselor proprii nazale , a oaselor zigomatice , a oaselor maxilare sau a mandibulei ; leziunile osoase se vindeca in .1"./ zile de ingrijiri medicale , cu exceptia fracturilor mandibulare ,care necesita intre 23"?3 zile de ingrijiri , iar atunci cand aceste fracturi mandibulare sunt complicate de procese infectioase , timpul de ingrijiri medicale necesitat poate trece de ?3 zile ; leziunile faciale , pot determina , atunci cand intereseaza organele de simt , consecinte grave , cum sunt : pierderea vederii ( monoculara sau bilaterala ) , pierderea mirosului si , mai rar , pierderea auzului ;

Curs ACCIDENTELE %&TIE%E #I MODALITATEA DE %EALI'A%E A E2)E%TI'EI MEDICO-LEGALE

15

$ortalitatea prin accidente rutiere e considerata " conform statisticilor" ca prima cauza de deces la tinerii de varsta activa . 2tatisticile ofera date extrem de variate " deoarece " sursele de informare difera de la o tara la alta . In accidentele rutiere " medicul legist investig%eaza atat persoanele in viata care prezinta leziuni de violenta " cat si persoanele decedate . Obiectivele expertizei precizarea existentei leziunilor de violenta ; precizarea timpului de ingrijiri medicale + pentru o corecta incadrare a faptei precum si a unor infirmitati sau invaliditati ; precizarea cauzei mortii + in cazul persoanelor decedate ; precizarea mecanismului de producere a leziunilor de violenta ; evidentierea eventualului consum de alcool + cu precizarea nivelului alcoolemiei ( concentratia de alcool in sange ) si a alcooluriei (concentratia de alcool in urina ) ; evidentierea altor substante interzise in cazul conducatorilor auto + sedative , tranchilizante , droguri , etc. ;

(actori intalniti in geneza accidentelor rutiere .. (actorul om ( atat in calitate de conducator auto , cat si in calitate de participant la trafic ) + aproximativ 092 din accidente se datoreaza acestui factor , mai precis , fiind vorba de : teribilism , conducere imprudenta , afectiunile aparatului vizual , consum de alcool ; 0. (actorul "e-icul + e determinant in .3".1 7 dintre accidente , fiind vorba de defectiuni ale sistemului de directie , de franare sau de semnalizare . $n acest caz , se expertizeaza tehnic vehiculul . entru prevenirea accidentelor, se iau masurile : purtarea centurilor de siguranta , dotarea vehiculului cu '$-"baguri , etc. ; 2. (actorul drum + aici intra in discutie : unghiul de panta si cel al curbelor , calitatea asfaltului , modalitatea de semnalizare a drumului ; 5. (actori secundari ( factori meteorologici ) + in acest caz , au fost invocate urmatoarele conditii meteorologice nefavorabile:vizibilitatea redusa(in caz de ceata sau crepuscul ) , petele de ulei de pe carosabil , poleiul , noroiul , etc. ; ,eziunile constatate #eziunile care se constata cu ocazia accidentelor rutiere , au rolul de a permite precizarea modului de producere a accidentelor . 'ceste leziuni se constata in cazul urmatoarelor categorii de participanti in accidentele rutiere : leziunile conducatorului auto sunt dispuse : la nivel facial ; la nivelul toracelui ( sub forma unei echimoze in banda , produsa de centura , sau , a unei echimoze care e amprenta volanului ) ; la nivelul toracelui intern ( se intalnesc fracturi costale , de stren , leziuni mediastinale , ruptura de cord si de vase mari ) ; la nivelul membrelor inferioare ( fracturi de bazin , de femur , acestea fiind consecinta impactului cu bordul si fracturi la nivelul gambei , date de contactul cu pedalele ) ; leziunile ocupantului locului din dreapta : de regula , acesta e proiectat prin parbriz afara din vehicul , sau , are leziuni pe partea dreapta ; leziunile ocupantilor locurilor din spate : acestia sunt proiectati in spate ( ejectati ) la un impact puternic ; leziunile pietonilor : sunt dispuse , de obicei , la nivelul extremitatilor cefalice , mai putin intalnindu"se leziuni la nivelul toracic sau abdominal ;

6oul Cod 'utier muta responsabilitatea privind starea de sanatate a conducatorului auto la nivelul unor cadre medicale abilitate , acestea avand obligatia de a verifica starea de sanatate a potentialilor

16

conducatori , cu obligatia de a anunta de indata organelor de politie din raza teritoriala , aceste situatii de inaptitudine . 3ecoltarea probelor in cadrul consumului de alcool se realizeaza prin : .. Examen clinic + examinarea clinica se realizeaza de catre medici , care intocmesc un proces" verbal si care , contine mai multe etape de examinare ; 0. 8robe biologice calitative + sunt probe care folosesc aparate de detectare a alcoolului din aerul expirat ; 2. 8robe biologice cantitative + aceste probe constau in determinarea chimica a concentratiei de alcool in sange ; determinarea cantitativa se realizeaza in cadrul institutiilor medico"legale , in cabinetele de toxicologie ; recoltarea prizei de sange se face respectand anumite precautii si anume : dezinfectia tegumentului se realizeaza cu dezinfectant nonalcoolic , deoarece , si o urma infima de alcool , poate modifica valoarea alcoolemiei ; Consumul de alcool ori de stupefiante inainte sau dupa producerea accidentului , e considerat infractiune . 'stfel , urmatorii factori influenteaza producerea accidentelor rutiere : s"a constatat ca la "alorile alcoolemiei de 3*4-+*4 / +333 , exista un risc crescut de producere a accidentelor ; pe masura ce concentratia creste , se produc modificari psihomotorii care scad capacitatea de conducere , coordonarea miscarilor si a timpului de reactie precum si perceptia obiectelor ; la alcoolemii de 5 / +333 , persoanele sunt in stare de coma etanonica ; de asemenea , medicamentele influenteaza producerea accidentelor, in special cele pentru sistemul nervos ( calmente, sedative, tranchilizante ) , scazand reflexele si tensiunea arteriala ; (umatul afecteaza capacitatea de conducere , crescand concentratia de monoxid de carbon in sange , influentand astfel auzul si vazul . persoana care conduce poate fi influentata de anumite afectiuni de care sufera ; astfel : bolile de inima , pot determina perturbari ale functiei conducerii ; diabetul zaharat , cu dependenta de insulina , poate duce la aparitia unor crize ; epilepsia ;

$n componenta ec%ipei de cercetare de la locul faptei , intra in mod obisnuit agentii de circulatie , un ofiter criminalist si medicul legist , daca exista morti . $n anumite situatii , cum sunt accidentele cu mai multe victime decedate , accidentele cu fuga de la locul faptei sau cele in care sunt implicati militari , in aceasta echipa participa si procurorul criminalist . $n cercetarea statica " vom urmari : urmele de pe vehicul sau din interiorul lui , urmele date de impactul cu victimele sau cu obiectele din jur . $n situatia in care ve%iculul care a produs accidentul a parasit locul faptei , vor fi culese urmele de rulare si informatii de la persoanele care au observat accidentul . $n dosarul unei cauze cu accident rutier , elementele obiective sunt furnizate de expertiza tehnica , in care regasim , precizandu"se mecanismul de producere , modul exact in care a condus soferul . #ecanismele de producere a accidentelor rutiere #EC461S#5, )E ,O71'E + se intalneste la impactul vehiculului cu pietonul , atunci cand masina circula cu "iteza mica . ,eziunile sunt dispuse pe un singur plan si se intalnesc echimoze si excoriatii , ce pot avea amprenta partii de vehicul care a realizat impactul .

17

#EC461S#5, )E ,O71'E 5'#4$ )E C4)E'E4 71C$1#E1 + se realizeaza atunci cand "iteza masinii e mai mare . Se intalnesc leziuni pe doua planuri : cel de impact ( echimoze cu amprenta partii ) si cel de cadere (excoriatii si echimoze ) . #EC461S#5, )E ,O71'E 5'#4$ )E C4)E'E * C4,C4'E S1 $4'4'E + se intalnesc leziuni de impact , leziuni de calcare (denumite dupa mecanismul Ccalcatorului de rufeD , pe tegument sau pe imbracaminte, observandu"se desenul anvelopei ) si leziuni de tarare ( excoriatii si placarde excoriatii ) . #EC461S#5, )E ,O71'E 5'#4$ )E 8'O1EC$4'E4 71C$1#E1 + distanta de proiectare depinde de : viteza autovehiculului , greutatea victimei si unghiul de impact . &om deosebi doua categorii de leziuni : pe planul de impact si pe planul de proiectare ( la nivelul capului , aceste leziuni fiind cele mai greve si , de regula , letale ) . #EC461S#5, )E 8'O1EC$4'E )16 7E91C5, + se realizeaza atunci cand viteza este crescuta si se pune o frana brusca sau are loc un viraj . 'ici se asociaza leziuni de rostogolire * pe mai multe planuri ( diseminate ) . #EC461S#5, )E $4#8O64'E : CO#8'1#4'E + se intalneste atunci cand corpul e prins intre doua planuri : cel al vehiculului si cel al altui vehicul sau corp dur . #EC461S#5, )E C4,C4'E S1#8,4 + se intalneste atunci cand vehiculul e neasigurat si stationeaza , iar victima este asezata pe carosabil . #EC461S#5, )E C4)E'E )16 7E91C5,

$oartea poate avea ca etiologie traumatismul sau alta cauza violenta de deces , printre care , intoxicatia cu monoxid de carbon care , poate fi accidentala sau intentionata ( sinucidere ) . Ca si consecinte a accidentelor rutiere , putem avea : sechele , invaliditati . 'ccidentele pot fi : de munca , feroviare ( sinucideri ) , omoruri ( cazuri rare ) , disimularea unui omor . Curs . A#(I2IILE #sfixiile reprezinta obstructionarea patrunderii aerului in caile respiratorii si scaderea concentratiei de oxigen in aerul respirat " pana la absenta acestuia in sangele circular . !ermenul provine din limba greaca " unde 'sfigmos( inseamna 'puls( " insa " lipsa pulsului e gresit utilizata " termenul propriu fiind '%ipoxie( sau 'anoxie( . (in punct de vedere medico"legal , asfixiile se clasifica in : asfixii mecanice , asfixii de transport si asfixii %istotoxice . !edicina legala studiaza asfixiile mecanice , care, la randul lor , se clasifica in : asfixii prin compresiune (spanzurarea , stangularea cu latul , sugrumarea cu mana si compresiunea toraco" abdominala ) si asfixii obstructive (obstructii ale cailor respiratorii prin diferite materiale + textile , cereale + sau cele realizate cu mana + obstructia nasului si a gurii ) . (iziopatologia starilor asfixice odata cu diminuarea oxigenului se produc perturbari la nivelul centrilor respiratori bulbari si se modifica activitatea reflexa respiratorie ;

18

la om , numai primul timp al respiratiei e un timp activ si anume , inspiratia , expirul reprezentand un timp pasiv ; inspirul este faza activa in care intervin muschii intercostali , ce cresc diametrul cutiei toracice , alaturi de diafragma ; declansarea inspirului se produce datorita cresterii concentratiei de dioxid de carbon in sangele circular ; in momentul hipoxiei , dupa 23 sec + . min , intervine pierderea cunostintei ; astfel , daca nu se intervine in acest interval , se produc modificari ireversibile ; derularea rapida a fazelor asfixiei reprezinta explicatia pentru care , in cazul spanzuratilor , interventiile terapeutice nu au sansa de reusita ;

4spectul general al persoanelor decedate prin asfixie macanica e caracterizat prin li"iditati intens "iolacee , acestea fiind presarate cu mici stelute vasculare ; dispozitia li"iditatilor depinde de pozitia cadavrului , astfel : la spanzurarile complete ( in care capul atarna fara sprijin ) , lividitatile sunt evidente la nivelul membrelor superioare si inferioare ; daca pozitia cadavrului e in sezut , lividitatile vor fi evidente la nivelul membrelor inferioare ; alta particularitate e protruzia ( iesirea ) limbii intre arcadele dentare , iar , la barbati , emisia de sperma ; la ni"elul organelor interne , elementele caracteristice sunt observate la nivel pulmonar , unde se remarca : emfizem , edem pulmonar hemoragic, congestie a septurilor interalveolare cu staza marcata ; la ni"elul cordului si la ni"elul plamanilor , se observa petesii subseroase; microscopic , se observa in plaman : ruperea septurilor alveolare cu edem hemoragic si dilatarea vaselor din peretii alveolari ; atunci cand asfixia se datoreaza inecului , pe preparatele histologice , se pot observa : elemente de plancton , alge , fire de nisip sau mal ;

4sfixii prin compresiune 1. 2panzurarea elementul caracteristic e reprezentat prin santul de spanzurare , care e situat : la nivel cervical , in treimea superioara , avand , de regula , un traseu oblic ascendent spre nod ; dupa deces , datorita deshidratarii , patul santului se pergamenteaza ( devine brun ) ; spanzurarea se poate produce cu un lat * format din diferite materiale , care pot fi : moi ( fulare , cordoane , cravate ) , semirigide (cabluri electrice , de telefon , franghii ) si rigide ( sarme , lanturi ) ; laturile sunt , in general , culante ( aluneca progresiv si isi micsoreaza circumferinta ) , dar , pot fi si fixe ; la ni"elul santului de spanzurare , intalnim profunzime mai accentuata in regiunea opusa nodului ; dupa localizarea nodului , vom avea : spanzurari tipice ( nodul e la nivel occipital ) si spanzurari atipice ( nodul are oricare alta localizare + la nivelul unghiului mandibulei sau in regiunea barbiei ) ; dupa modalitatea de spri6in a corpului , spanzurarile sunt : incomplete (corpul are un punct oarecare de sprijin ) si complete ( corpul nu are nici un punct de sprijin ) ; mecanismul tanato-generator in cazul spanzurarii , poate fi un mecanism: reflex ( atunci cand santul de spanzurare afecteaza sinusul carotidian ) , vascular ( santul de spanzurare realizeaza obliterarea arterelor de la nivel cervical ) , de compresie a caii respiratorii superioare prin intermediul bazei limbii ( latul e situat extrem de aproape de baza limbii + persoanele decedate astfel au extremitatea cefalica intens violacee ) ;

19

ca si cauzalitate , spanzurarea e , de regula , o modalitate de realizare a suicidului , aceasta putand fi accidentala si , rareori , poate fi vorba de disimularea unui omor ;

2. 2tangularea cu latul santul de spanzurare e situat : la nivel cervical anterior , in treimea medie sau chiar in cea inferioara cervicala , traseul este orizontal ; - la ni"elul santului de spanzurare , adancimea lui e aproape constanta pe traiectul sau , acesta deosebindu"se net fata de cel din spanzurare ; - se utilizeaza , de obicei , laturi din sarma foarte subtire cu doua manere la capete ; - strangularea cu latul e , de regula , intalnita in cazul -eteroagresiunilor si reprezinta doar modalitate de realizare a omorului ; *. 2ugrumarea cu mana vom intalni urmele degetelor la nivel cervical , sub forma unor amprente echimotice * ovalare * marginite de excoriatii lenticulare ; dupa dispunerea echimozelor , putem prezuma daca autorul faptei este dreptaci sau stangaci ; sugrumarea e realizata prin -eteroagresiune si se intalneste in cazul omorurilor asupra batranilor , copiilor , a persoanelor fara aparare in general ;

+. Compresiunea toraco)abdominala acest mecanism e intalnit in cazul : accidentelor de circulatie ( cand corpul victimei e surprins sub un vehicul ) , in cazul accidentelor de munca ( la mineri , lucratori in constructii ) sau in cazul agresiunilor sexuale ( cand agresorul se aseaza cu genunchii pe toracele victimei ) ; compresiunea poate fi : brutala ( realizandu"se si leziuni traumatice asociate ) si lenta ( se intalnesc cazuri de deces dupa comprimarea de ?"/ ore realizata cu corpuri de 13 Ag , producandu"se epuizarea diafragmei si a musculaturii intercostale ) ;

4sfixii obstructive o structia orificiilor respiratorii se poate realiza prin intermediul unor corpuri moi (perne , hartie , etc.), care patrund la nivelul cailor respiratorii; aici vom intalni leziuni la nivelul : fetelor vestibulare a buzelor , la nivelul limbii , a palatului si a faringelui ; imprejurarile de realizare a o structiei pot fi : in cazul omorului asupra unor persoane fara aparare , in cazul pruncuciderii ( cand mama introduce corpuri straine la nivelul orificiului bucal ) sau accidental ( cand, de ex. , muncitorii sunt surprinsi in silozuri + se produce o hipersecretie de mucus , obstructia fiind progresiva ) ; sau in cazul copiilor care inghit diferite obiecte mici ( bile , margele , nasturi " patrund in trehee si obtureaza ramnificatia acestuia ) ; o situatie particulara o reprezinta aspirarea regurgitatului alimentar si patrunderea acestuia in trahee si bronsiile mari ; mecanismul asfixiei prin regurgitat se intalneste la etilicii cronici (potatori cronici) , in urma dereglarii mecanismelor neurologice determinate de consumul de alcool ; mai poate aparea in fazele agonale in decuvit dorsal , cand , continutulgastric se intoarce pe esofag , intrand apoi in caile respiraorii ; asfixia prin refluat gastric se mai intalneste la persoanele cu artero"scleroza cerebrala si in perioada preanestezica ( aceasta fiind foarte riscanta inaintea interventiilor chirurgicale cu anestezie generala ) ; o structia cailor respiratorii se poate realiza si cu bol alimentar , situatie intalnita la : alcoolici , bolnavi psihici si la persoanele care sufera de artero"scleroza ;

20

in mod accidental , aspirarea olului alimentar se mai poate produce in timpul unei chinte de ras sau de tusa , atunci cand , calea aeriana se intersecteaza cu cea digestiva ;

4sfixia mecanica prin inec inecul se produce consecutiv patrunderii lichidelor in caile respiratorii , cu imposibilitatea schimburilor gazoase la nivelul alveolelor pulmonare ; fazele inecului se desfasoara in trei etape succesive : faza de agitatie (este o faza motorie , in care apar miscari dezordonate ) , faza in care se realizeaza inspirarea ( se petrece patrunderea apei in caile respiratorii ) si faza agonala ; succesiunea acestor faze e extrem de rapida ( intre ."2 minute ) ; mecanismul decesului prin inec se realizeaza , in majoritatea cazurilor , prin asfixie mecanica , dar , se intalnesc si decese reflexe , datorate impactului cu apa ( atunci cand exista diferente mari de temperatura intre corp si apa ) ; din punct de "edere fizio-patologic , exista diferente intre inecul din apa dulce ( se realizeaza hemodilutia ) si inecul din apa sarata ( se realizeaza hemoconcentratia ) ; aspectul macroscopic in cazul inecatilor e dat de : catifelarea pielii cu formarea Cmainii de spalatoreasaD ( acest proces putand ajunge pana la detasarea completa a dermului de la nivelul mainilor , sub forma denumita Cmanusa mortiiD ) si fenomenul Cciuperca inecatilorD ( apare sub forma unei spume alb"rozate la nivelul orificiilor bucale si nazale , nefiind caracteristica deceselor prin inec , ci stationarii corpului in apa ) ; la examenul intern , elementele caracteristice le gasim : la nivel pulmonar (sunt reprezentatede enfizemi pulmonari + destinsi si palizi + iar plamanii au urmele coastelor imprimate pe suprafata ) , la nivelul pleurei ( se observa pete poligonale , asfixice , denumite Cpete )ardieuD ) ; microscopic , se observa : ruperea septurilor alveolare , edem hemoragic la nivelul alveolelor si urme de plancton ; studiile asupra unui grup de diatomee 0 alge microscopice 1 au aratat ca acestea sunt caracteristice decesului prin inec si permit totodata , stabilirea locului unde a avut loc patrunderea corpului in apa ; sunt cunoscute peste 1333 de specii diatomee , acestea avand o raspandire care depinde de : zona geografica , de anotimp si de gradul de poluare al apei ; diatomeele se fixeaza la nivelul organelor cu circulatie terminala , ca : plamani , rinichi si maduva osoasa ; cauzalitatea deceselor prin inec este : de obicei accidentala , suicid , omor, pruncucidere sau disimularea unui omor ; datorita putrefactiei , toate cadavrele din apa , se ridica la suprafata , chiar daca au atarnate de ele greutati sau alte corpuri ; dificultatile expertizei medico-legale se refera la : precizarea intervalului scurs de la deces ( deoarece in apa , putrefactia avanseaza mai repede ) , diferentierea leziunilor produse inainte de ajungerea corpului in apa fata de cele care se produc prin contactul corpului cu elemente sau obiecte din apa; de regula , in apa , pozitia corpului este cu fata in jos ( datorita dispozitiei tesutului adipos ) ,ducand la aparitia unor posibile leziuni la nivelul : frontal , fetei dorsale a mainilor si al genunchilor ; pentru diferentierea leziunilor ante-"itam de cele post-mortem , se recomanda efectuarea unor preparate histologice . Curs / IDENTI(ICA%EA

21

Identificarea reprezinta activitatea de recunoastere a trasaturilor caracteristice ale unui individ " obiect sau sistem si care permit departajarea de grupul generic din care obiectul de cercetat face parte . (omeniul identificarii medico"legale este parte componenta a identificarii criminalistice . $mprejurarile in care se solicita identificarea se refera la identificarea personala a unei persoane si se bazeaza pe o serie de investigatii in raport cu materialul de cercetat . $etodele de identificare pot fi : .. Metode antropologice + se refera la date tabelare somatometrice; 0. Metode serologice + permit stabilirea grupelor de sange si alte caracteristici sangvine , precum si stabilirea apartenentei de specie si subspecie ; 2. Metode odonto-stomatologice + se aplica pentru identificarea persoanelor , atunci cand , materialul de cercetat e reprezentat de : dinti , resturi dentare sau sunt urme de muscatura ; 5. Metode genetice + compara anumite gene continute in secretii biologice ( saliva , secretie vaginala , fire de par , de unghii si tesuturi umane), acestea fiind comparate cu materialul de cercetat ; 'tunci cand organele de cercetare statica solicita efectuarea identificarii persoanei , in functie de materialul din dosarul expertal , medicul legist poate alege o metoda sau alta , pentru realizarea obiectivelor expertizei . $n anumite imprejurari , te-nicile de identificare pot fi completate prin : investigatii chimice, biochimice , prin expertize balistice sau prin orice alt tip de investigatie complementara . &xpertiza de identificare are trei etape : .. I Etapa 0 preexpertala 1 + se realizeaza studiul elementelor din dosarul cauzei ; medicului legist i se aduce la cunostinta despre: ce tip de identificare este vorba , obiectul identificarii si materialul probator ; expertul va stabili tactica de urmat si , se va orienta asupra metodelor si tehnicilor care se aplica ; II Etapa 0 expertala 1 + se efectueaza expertiza propriu"zisa , care poate fi : antropologica , serologica , odonto"stomatologica sau genetica ; se analizeaza extrem de amanuntit si riguros descrierea obiectelor si a urmelor obiectelor supuse expertizei , respectiv , compararea cu corpul delict ; orice nepotrivire , orice element particular , ce nu apare la elementele de comparare , vor fi excluse ; III Etapa 0 raportul de expertiza 1 + in cadrul acestei etape se elaboreaza concluziile ;

0.

2.

3ezultatul expertizei se concretizeaza intr"o identificare : .. Identificare poziti"a ( de certitudine ) + aceasta se realizeaza atunci cand exista elemente certe care corespund la analiza comparativa ; 0. Identificare negati"a + se realizeaza atunci cand nu exista elemente suficiente care sa permita o comparare de certitudine ; 2. Identificare incerta + exista atunci cand dosarul cauzei poate fi returnat , datorita materialului probator insuficient , urmand a se completa cercetarea sau a se aborda alte tehnici de identificare ; 1dentificarea persoanei umane

22

Impre6urarile in care se solicita identificarea pot fi : pentru persoanele decedate + in cazul unor catastrofe naturale cu victime multiple ( avalanse , cutremure , eruptii vulcanice ) a unor accidente , sau , in cazurile in care fenomenele de putrefactie au distrus aproape in totalitate cadavrul ; pentru persoanele in viata + in cazul unor sindroame amnezice , aceste persoane neavand acte de identitate , sau ,atunci cand se solicita inscrierea tardiva in registrele de stare civila ;

Identificarea se face pe baza : caracteristicilor morfo"fiziologice , a descrierii somatometrice si a trasaturilor fizionomice . $etoda identificarii fizionomice a fost introdusa de catre criminalistul =ertillon si e cunoscuta sub denumirea de C portret vorbit D ; el a realizat o descriere standard a fetei in care , se descrie foarte amanuntit : forma fetei , a fruntii , culoarea si forma sprancenelor , culoarea ochilor , aspectul buzelor , forma nasului , a barbiei , a urechilor , santurile naturale ale fetei si unghiul fronto"nazal ; de la aceasta regula , au derivat : schita"portret , portretul"robot si programele pe C pentru identificarea persoanei ;

4atele somatometrice se bazeaza pe masuratori ale : taliei , greutatii , lungimii urechii drepte , inaltimea persoanei in sezut si latimea piciorului drept ; datele se completeaza cu radiografii ( in special cele craniene + fata si profil ) si cu orto-pan-radiografii ( acestea permitand evidentierea maxilarului superior , a mandibulei si a tuturor dintilor in plan frontal ; in unele tari si pentru anumite profesii , considerate de risc (personalul companiilor de aviatie , personalul diplomatic si militarii ) , exista baze de date care colecteaza obligatoriu datele somatometrice si cele radiografice , in scopul unor eventuale expertize de identificare ;

$etodele serologice aceste metode permit identificarea de specie si subspecie pe baza compararii grupelor sangvine ; materialul biologic e reprezentat de sange proaspat sau pete de sange de diferite vechimi , care , se preleveaza ; tot prin aceste metode , se cerceteaza prezenta corpusculului barr , pa baza caruia se identifica sexul unei persoane ;

Metodele iologice de identificare permit precizarea speciei si diferentierea structurilor umane de cele animale , pornind de la analize structurilor osoase . )ot pentru identificare , se utilizeaza identificarea dactiloscopica , cu referire atat la urmele papilare , palmare ( amprentele ) cat si la urmele papilare plantare .

Identificarea odonto)stomatologica

23

pe baza caracteristicilor dentare din cadrul identificarii odonto"stomatologice , se realizeaza , in mare masura , identificarea persoanei ; acest tip de identificare exploateaza rezistenta crescuta a dintilor la conditiile de mediu extern , ei rezistand pana la E/33 grade Celsius , fara a"si pierde individualitatea ; dintii au capacitatea de a fi patognomonici ( tipici ) unei persoane ; prin aceasta identificare , se poate stabili : specia ( om sau animal ) , rasa ( caucaziana , mongoloida sau negroida ) , varsta ( intrauterina , sugar , copil mic , adolescent si adult ) si talia ; in perioada intrauterina se formeaza mugurii dentari cu o anumita secventialitate ; in perioada se sugar , eruptia dentara se realizeaza dupa un calendar biologic bine stabilit ; la "arsta de , ani erupe molarul al doilea superior ; molarul al treilea ( maseaua de minte ) erupe pana la "arsta de 7+ ani ; in perioada de adult , dentitia sufera modificari de uzura , acestea permitand stabilirea varstei ; in tarile scandinave , exista o Scoala de ;donto"Stomatologi !edico"#egali , fondata in anii F?3 de 4ustaffson , acesta punand bazele stabilirii varstei , prin analiza unui dinte , utilizand sase criterii ; expertiza dentitiei permite stabilirea : statutului social ( se observa existenta unor lucrari costisitoare , a implanturilor de portelan , etc. ) , a anumitor profesii ( deoarece acestea duc la anumite obiceiuri care pot lasa urme asupra dintilor + de ex. , croitorii tin un ac intre dinti ) , existenta anumitor afeciuni ( de ex. , intoxicatia cronica cu plumb + saturnismul + lasa o margine cenusie la nivelul gingiei ) ;

2tabilirea varstei si sexului unei persoane analiza suturilor craniene ofera indicii privind varsta , in functie de gradul de osificare ; analiza unghiului pe care il face ramura ascendenta a mandibulei cu ramura orizontala , ofera , de asemenea , indicii; examinarea radiografiilor somatice , ofera indici privin varsta , dar si sexul unei persoane ; astfel , caracteristice sexului feminin sunt : oasele de dimensiuni mai reduse ( atat lungimea cat si latimea ) , aspectul lor gracil , bazinul osos lat si putin inalt , gonionul (unghiul mandibular ) este introvers ( orientat spre interior ) ; caracteristice sexului ar atesc sunt : oasele robuste , de dimensiuni mai mari , bazinul inalt si ingust , gonionul este extrovers , cu crestele de insertie musculare puternic reliefate ;

1dentificarea altor corpuri procesul de identificare se poate referi si la identificarea unor corpuri delicte , utilizand : metode chimice * bio-chimice sau imuno-chimice ; metodele utilizate trebuie sa fie oficiale si standardizate ; atunci cand materialul de examinat e format din fragmente de corp sau resturi scheletale , expertul va utiliza metode reconstructive de identificare , care permit intregirea la structura initiala ; metodele reconstructive de identificare sunt utilizate pentru aprecierea sexului si a varstei , acestea completandu"se in vederea identificarii individului prin metode comparative ;

24

$n prezent , se utilizeaza pe plan mondial , in vederea identificarii comparative , proiectul (.&.$ , elaborat de $nterpol . 'cest organism a introdus din .:?0 , fisa de identificare , utilizata in toate tarile si completata in cazul persoanelor cu identitate necunoscuta. $n aceasta fisa regasim numerotarea internationala a dintilor , datele de somatometrie , casetele cu impresiuni digitale si palmare . $etode de identificare comparativa fise de identificare + reprezinta orice document medical aflat in cabinetele stomatologice , fiind realizate dupa modelul $nterpol si contin date privind statusul dentar al persoanei ; marca+ul lucrarilor protetice + sunt trecute initialele si datele de identificare ale pacientului ; analiza documentelor medicale ante-mortem + se cauta existenta semnelor particulare , cum ar fi : depigmentari , fracturi vechi , amputatii , tatuaje , cicatrici dupa interventii chirurgicale , etc. ; radiografii ante-mortem + acestea pot fi : somatice , retro"alveolare dentare sau orto"pan"radiografii ; mula+ele dentare + au insa o inconvenienta , depozitarea lor constituind o dificultate , ocupand mult spatiu ; compararea implantelor . cheiloscopia ( reprezinta compararea urmelor lasate de buze pe diferite suporturi , precum si procedeul de ridicare al acestora ) se compara cu rugoscopia ( urmele rugilor palatine), in cazul cadavrelor carbonizate ; Curs 5 )%&NC&CIDE%EA Conform art 1.. C.pen " pruncuciderea reprezinta uciderea copilului nou)nascut " savarsita imediat dupa nastere " de catre mama aflata intr)o stare de tulburare pricinuita de nastere . 2e pedepseste cu incisoarea de la 2 la . ani . entru a ne afla in prezenta termenului de 8nou-nascut9 , acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sarcina sa fie dusa la termen , respectiv , durata de viata intrauterina sa fie de : luni sau , 2? saptamani ; nou"nascutul sa poarte urmele sau semnele nasterii recente : urme de sange , lanugo ( fire de par fin si scurt ) , vernix-cazeoza ( strat de grasime alba , care inveleste corpul nou" nascutului in scop de protectie ) . erioada in care este susceptibila de a se savarsi infractiunea de pruncucidere , nu este specificata expres , precizandu"se numai 8perioada imediat dupa nastere9 , astfel incat , exista mai multe acceptiuni : specialitatea de neonatologie delimiteaza perioada de nou"nascut la intervalul de timp dintre nastere si *6 zile ; din punct de vedere medico-legal , in acceptiunea faptei de pruncucidere,durata acestei perioade este cea in care nou"nascutul poarta urmele nasterii recente , mai precis , 1)2 zile ; in acceptiunea +uridica , termenul prin care e delimitata perioada de dupa nastere este variabil , deoarece , in Codul enal anterior , intervalul de timp se referea la cele 1, zile pana cand se putea face inscrierea nou"nascutului la ofiterul de stare civila ;

(in punct de vedere al mamei prezumti" pruncucigase , nu intereseaza daca ea este casatorita , concubina sau vaduva . *a savarseste anumite acte asupra corpului nou"nascutului

25

( infractiune comisiva ) sau , nu acorda ingrijirile necesare nou"nascutului ( infractiune omisiva ) , aceste ingrijiri fiind legate de : taierea cordonului ombilical * spalarea si infasarea copilului . %eglijarea acestora duce la deces , deoarece , nou"nascutul e extrem de sensibil la variatiile de temperatura , daca diferenta dintre mediul ambiant si corpul copilului e mai mare de .3 grade Celsius . Obiectivele expertizei medico-legale 'ceste obiective pot interesa : nou"nascutul , mama pruncucigasa si cercetarea la fata locului . 1. Constatarea asupra cadavrului nou)nascutului .. <n prim obiectiv este precizarea duratei vietii intrauterine , adica , aprecierea gradului de maturitatea nou-nascutului . 'stfel , avem urmatoarele criterii obiective : un nou nascut la termen are aproximativ 2033 g greutate si talia de aproximativ 5/"10 cm ; un nou"nascut viabil are greutatea de .333 g , insa , medicina legala , apreciaza ca fiind viabil un nou"nascut de .533 g ; - aspectul morfologic al nou"nascutului : lungimea firului de par cranian sa fie de .,2 cm ; unghiile sa acopere pulpa degetelor ; la fetite , labiile mari sa acopere labiile mici ; la baietei , testiculele sa fie coborate in scrot ; 0. 'utopic , putem cerceta : mugurii dentari de la ni"elul al"eolelor dentare ( care au o evolutie secventiala ) , nucleii de osificare ai oaselor lungi ( la : luni de sarcina e prezent nucleul de osificare beclard de la nivelul extremitatii proeminente a femurului , iar , la 8 luni de viata intrauterina se evidentiaza nucleul de osificare tapon de la nivelul extremitatii distale a tibiei ) . 2. 'lt obiectiv de cercetare este cordonul om ilical , care trebuie sa fie : lucios , umed si elastic . ; problema ridicata la expertiza este , atunci cand , cordonul e sectionat sau rupt ( este pruncabitat ) . 5. <n alt obiectiv este sta ilirea "ietii extrauterine . 'ceasta se realizeaza prin examinarea plamanilor insituu ( pe loc , in cavitatea toracica ) , acestia putand fi : plamanii nerespirati : sunt de mici dimensiuni , sunt aglomerati la nivelul hilului pulmonar , au o coloratie roz"palida ; aspectul pulmonar este de tip parenhimatos , fara secretii alveolare ; bronsiile au mocoasa ondulata cu plicaturi , fiind situate la distanta de cartilajul din structura peretelui bronsic ; plamanii respirati : au culoare roz si aspect perlat : proemina la nivelul cavitatii pulmonare ; are un aspect buretos ; poate fi observat cu ochiul liber ( cu ajutorul lupei ) ca prezentand aspect alveolar tipic ; la palpare prezinta crepitatii uniforme ; plamanii partial respirati : se intalneste in nasteri laborioase , cu travaliu indelungat ; plamanii sunt violacei , fara un perlaj alveolar uniform ; o parte din alveolele pulmonare sunt destinse de trecerea aerului , iar o parte , sunt plicaturate ; mucoasa bronsica , poate fi pe anumite sectiuni alipita cartilajului ;

entru verificarea vietii extrauterine se realizeaza trei procedee diferite , denumite docimazii , acestea fiind : (;C$!'B$' @$(-;S)')$C' + se efectueaza cufundarea plamanilor intr-un vas cu apa , plamanul nerespirat se va aseza la fundul vasului , iar cel respirat , se ridica la suprafata apei ; *xista rezultate : poziti"e (cand plamanul pluteste ) , fals-poziti"e ( cand plamanul e inghetat , precum si in cazurile de putrefactie avansata ) si fals-negati"e ( in cazul

26

suferintelor pulmonare intranatale de tip pneumonic , cand condensarea pulmonara face ca piesa sa se situeze pe fundul vasului; (;C$!'B$' $%)*S)$%'#' + aceasta ne indica orientativ durata vietii extrauterine . 'stfel : daca identificam aer la nivelul stomacului , apreciem o supravietuire de .1 min ; daca exista aer la nivelul duodenului , durata vietii a fost de 23 min ; daca exista aer la nivelul intestinului subtire , nou"nascutul a supravietuit ? ore daca identificam aer la nivelul intestinului gros ,durata vietii a putut fi de pana la .0 ore ; daca exista aer la ni"elul "al"ulei ileocecale , exista o supravietuire de .?"./ ore . (;C$!'B$' !$C-;SC; $C' + se efectueaza preparate histologice din plamani . 'stfel , in cazul plamanului nerespirat intalnim : alveole colabate ( stranse ) , bronsiile au mucoasa plicaturata , celulele sunt cilindrice cu nuclei rotunzi ; la plamanul respirat intalnim : aspect alveolar tipic ( cu alveole destinse si circulatie septala prezenta ) , mucoasa bronsica e alipita de peretele bronsic , celulele au forma patrata cu nucleu oval .

1. <n al cincilea obiectiv este aprecierea "ia ilitatii nou-nascutului , respectiv , a evidentierii existentei unor malformatii sau a unor afectiuni incompatibile cu viata extrauterina . Clarificarea acestui obiectiv este importanta , deoarece , daca nou"nascutul nu era viabil si nu respira extrauterin , lipseste elementul esential + suprimarea vietii . 'stfel , se vor observa : malformatii congenitale incompatibile cu viata ( anencefalia + lipsa creierului ) , afectiuni dobandite in timpul vietii intrauterine ( de natura infectioasa sau de alta natura ) . ?. <n obiectiv general este sta ilirea cauzei mortii , urmatoarele cauze putand fi intalnite in cazul pruncuciderii : principala cauza este A#(I2IA MECANICA , aceasta putand lua mai multe forme : obstructia cailor respiratorii realizata cu mana ; strangerea intempestiva cu mana in regiunea cervicala ; strangularea cu latul din materiale textile ( cordon , tifon , batista , etc. ) ; strangularea cu cordonul ombilical ( cand acesta are deja o circulatie in jurul gatului nou"nascutului ) ; asfixia cu lichide de facere " cufundarea nou"nascutului in lichidul amniotic , acesta fiind aspirat de nou"nascut , aceasta aspirare putand fi obiectivata prin examen microscopic , prilej cu care se observa pe preparat ( la nivelul cailor repiratorii si in alveole) existenta de lanugo , granule de meconiu si celule epiteliale ; introducerea in cavitatea bucala a nou"nascutului a unor corpuri moi ; ingroparea nou"nascutului . T%A&MATI#ME MECANICE : in acest caz , trebuie facuta diferentierea intre traumatismul cranio-cerebral obstetrical ( care apare in situatiile de nastere auto"asistata ) si traumatismul mecanic produs direct ( prin lovire ) . (iferentierea se observa la : aspectul leziunilor din nasterea auto"asistata unde intalnim linii de fractura in forma literei C&D, la nivel parietal ( este aspectul tipic pentru nasterea cu prezentatie craniana + copilul se naste cu capul inainte ) ; fracturile de mandibula si la leziunile faciale ( acestea apar atunci cand copilul se naste cu fata inainte ) . INTO2ICATIA : aceasta cauza este rar intalnita si atunci , intoxicatia fiind produsa de actiunea unor substante corozive .

2. &xpertiza asupra mamei pruncucigase '. primul aspect pe care il comporta aceasta expertiza este e"identierea semnelor unei nasteri recente , acestea fiind : involutia uterina ; aparitia secretiei lactate ; aparitia lohiilor ( secretiile uterine de dupa nastere ) ; =. efectuarea expertizei psi-iatrico-legale a mamei , aceasta fiind retroactiva si trebuind sa evidentieze tulburarile pricinuite de nastere si anume : aspecte

27

structurale (agitatie, neliniste ) ; aspecte comportamentale particulare (impulsivitate ) si reactii hipermetrice ( reactii exagerate la un anumit moment ). *. Cercetarea la locul faptei #a examinarea locului faptei , medicul legist evidentiaza eventualele urme de sange * meconiu* lichid amniotic sau placenta , precum si posibilele corpuri delicte cu urme biologice .

Curs 16 !IOL&L Conform art 15. C.pen. " violul este actul sexual " de orice natura " cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex " prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a)si exprima vointa . 2e pedepseste cu inc%isoarea de la * la 16 ani si interzicerea unor drepturi . Expertiza asupra femeii ; aspect general Capacitatea de a intretine relatii sexuale se verifica prin examen clinic genital , cand , se examineaza conformatia cavitatii vaginale si a organelor sexuale externe feminine , precum si profilul hormonal . Capacitatea de procreere incepe la ..".0 ani si dureaza pana la 11 ani , iar , in cazuri extreme , peste ?3 ani . $n patologia de cuplu , sunt intalnite frecvent tulburari ale dinamicii sexuale , cunoscute sub denumirea de frigiditate , acestea fiind adesea invocate ca motivatie in procesele de divort . '. (aca femeia este la primul contact sexual realizandu"se astfel deflorarea : membrana %imeneala este situata la nivelul antrolim vaginal , este integra si e formata dintr" un ax conjunctiv"vascular , tapetat cu o mucoasa ; are o baza de implantare si o margine libera de regula , situata central ; latimea membranei e , de regula , de 3,1"3,8 mm , iar orificiul central de .".,1 cm ; examinarea medico"legala pune in evidenta rupturi recente ale membranei himeneale , insotite de o mica sangerare ; examinarea unei minore se face in prezenta unuia dintre parinti sau a tutorelui ; examinarea se desfasoara pe masa ginecologica , iar , in cadrul deflorarii recente , se evidentiaza rupturi cu margini sangerande ; vechimea se apreciaza pana la maxim 12 zile , dupa acest interval , aspectul morfologic nepermitand precizarea momentului deflorarii ;

=. ,emeia are o "iata sexuala acti"a : expertiza medico"legala va evidentia existenta unor rupturi himeneale cicatrizate , iar , in cazul in care femeia a nascut recent , se vor evidentia carunculii mirtiformi ( himenul se rupe de mai multe ori pe parcursul nasterii ) ; daca raportul sexual a avut loc cu maxim .2 ore inainte de examinare , se vor recolta secretii vaginale care pot evidentia : spermatozoizi ( integrii sau viabili si degradati ) , consumarea raportului sexual si ejacularea intravaginala ;

28

1eziuni sugestive in cazul violului echimoze sau excoriatii pe fetele interne ale coapselor ( care sugereaza opunerea la actul sexual neacceptat ) ; leziuni la : nivel cervical , la nivelul toracelui anterior , la nivelul articulatiilor radio" carpiene , la nivelul gatului ;

'spectul legat de consimtamantul femeii , comporta urmatoarele examinari : examinare psihiatrica " cu examen psihologic si test $.G. ; examen toxicologic + pentru evidentierea substantelor tranchilizante care au putut fi administrate , cu intentia de a determina victima la o atitudine cooperanta ; Situatiile legate de raporturile sexuale anale , pot fi evidentiate prin : modificari morfologice la nivelul anusului : acesta e foarte dilatat la victima : existenta la nivelul orificiului anal a unor rupturi , fisuri , sau spermatozoizi ; la agresor : existenta in santul baleno-preputial a celulelor epiteliale , a firelor de par si , eventual , a oualor de paraziti ;

29