PROIECT-DIDACTIC

Disciplina: Bioritmologia preşcolară

Subiectul lecţiei: Bioritmurile şi sănătatea
Data: 4 martie 2015
Cadru didactic: Cojocari Lidia, dr., conf. univ.
Forma de organizarea a instruirii: seminar
Tipul seminarului: de reluare şi aprofundare
Durata: 120 min
Strategii didactice:
 Metode, tehnici, procedee: explicaţie, convorbire, demonstaraţie, problematizare, algoritmi de conţinut, conferinţă de presă.
 Mijloace didactice: prezentarea Power Point, proiector, calculator, film ,,Bioritm şi melatonina”, fişe Ghid al sănătăţi.
 Forme de organizare a activităţii studenţilor: individual, frontal, în grup.
Bibliografie:
1. Melnic B., Crivoi A. Bioritmologia contemporană. - Chişinău, 2004. - 54 p.
2. Popescu Şt. Ritmurile biopsihice şi omul modern. - Bucuresti, 1981. - 120 p.
3. Алякринский Б. С., Степанова С. И. По закону ритма. – М.: Наука , 1985. – 175 с.
4. Доскин В. А., К уинджи Н. Н. Биологические ритмы растущего организма. - М.: Медицина, 1989. 224 с.
5. Рыбаков В. П., Орлова Н. И., Пронина Т. С. и др. Биологические ритмы ребенка. // Физиология развития ребенка: теоретические
и прикладные аспекты. - М.: Образование от А до Я, 2000, с. 287 – 295.
6. Павалюк П. П. Биологические ритмы - саногенический показатель состояния организма. Кишинев, 2003. - 124 с.
7. Ковешникова И. И. Работоспособность и заболеваемость школьников в зависимости от соответствия смены обучения их
региональному биоритмологическ ому профилю.// Гигиена и санитария, 1991, №7, с. 43- 45.
8. Моисеев Н. И. Восприятие времени человеческим сознанием. Хронобиология и хрономеднцина. Рук оводство . Под ред. Ф. И.
Комарова. - М.: Медицина, 1989, с.261-277.

1
Finalităţi de studii:
La finele lecţiei studenţii vor fi capabili:
 O1. Să identifice noţiunile, conceptele studiate în cadrul cursului – bioritm, sănătate, sănătate fizică şi psihică, factorii cu impact asupra
sănătăţii.
 O2. Să descrie dimensiunile sănătăţii.
 O3. Să identifice noi caracteristici ale fenomenelor: ritmuri circadiene, lunare, sezoniere.
 O4. Să stabilească corelaţiei cu alte discipline academice - medicina, sanalogia, biofizica, heliobiologia etc.
 O5. Să argumenteze avantajele şi dezavantajele unei vieţi în acord cu ritmurile biologice.
 O6. Să elaboreze un ghid propriu al sănătăţii în acord cu ritmurile biologice.

Planul lecţiei:
1. Sănătatea şi dimensiunile ei.
2. Factorii ce determină starea sănătăţii.
3. Impactul desincronizării ritmurilor biologice asupra sănătăţii.

2
Demersul didactic
Strategii didactice
Metode, tehnici, Mijloace Forme de organizare
Nr Evenimentele Obiectiv Activitatea didactică procedee a activităţii
. instrucţional e studenţilor
d/ e realizate
o
1 Evocare  Crearea unui climat psiho-
pedagogic favorabil desfasurarii Prezentarea
lectiei. Power Point
O1  Pregatirea si distribuirea conversaţia Fişe (anexa 1)
O2 materialelor necesare lectiei.
 Se prezintă tema - mesajul zile, Exerciţiul În grup
bibliografia, finalităţile şi ,,Copacul
subiectele de abordare părerilor”
 Se propune studenţilor să Tehnica
reactualizeze cunoştinţele în Păingen Anexa 2
domeniul respecticv
2 Retenţie şi O3  Se anunţă deschiderea şi Conferinţa de Prezentarea Individual
transfer O4 desfăşurarea conferinţei de presă Power Point În grup mare
O5 presă Povestirea Film
 Analiza conferinţei de presă Conversaţia
Explicaţia
Demonstaraţia
3 Extensiune O6 Studenţii vor elabora un ghid Ghidul Individual
propriu al sănăţii în acord cu sănătăţii
ritmurile biologice.

3
 Anexa 1.

,,Copacul părerilor”
Ce înseamnă să fii sănătos? Încercaţi să răspundeţi la
următoarele întrebări:
Pentru o femeie
gravidă, a fi
sănătoasă înseamnă Pentru guvern, a fi
... sănătos înseamnă ...

Pentru o persoană
peste 50 de ani, Pentru o persoană cu
înseamnă ... handicap mintal, a fi
sănătos poate însemna
Pentru un ...
adolescent, a fi
sănătos
înseamnă ... Pentru cineva, a fi
sănătos înseamnă
probabil ...
Pentru un copil mic, a
fi sănătos înseamnă
probabil ...

Pentru mine
personal, a fi sănătos
înseamnă ...

4
 Anexa 2.

Păiangen ,, Dimensiunile sănătăţii”

5
 Anexa 3

Ghidul meu de sănătate 

Elaboraţi
Ce gîndesc despre mine? Ce activităţi îmi fac
 Sunt suficient de bun aşa cum sunt! plăcere?
 Mă mulţumesc pe mine însumi! ........................
 Sunt deschis şi imi exprim
dorinţele!
 Trec la acţiune!
 Îmi acord timp!
 Am puterea să îmi schim viaţa!

GHIDUL MEU DE Ce sport prefer?

..............................
SĂNĂTATE ÎN
TANDEM CU
Cum mă relaxez? RITMURILE
.................... BIOLOGICE

Regimul zilei?
..............................
Cum mă îngrijesc?
................................

Conferinţa de presă ,,Bioritmurile şi sănătatea”

6
 Evocare
Astăzi avem o conferință de presă - tema ,,Bioritmurile şi sănătatea”. Am stabilit din timp întrebările care vor fi puse în discuţie de participan ții la conferință
în calitate de reprezentanţi ai preseii şi profesioniști în domeniul medicinei, cronobiologiei, ecologiei, biofizicii, cronofarmacologiei, am stabilit algoritmul de
organizare şi desfăşurare al conferinţei.
Algoritmul conferinţei de presă
Cuvînt profesor:
Bioritmul reprezintă o proprietate fundamentală a entităţilor biologice, în condiţii de constantă a factorilor de mediu înconjurător, inclusiv a
sincronizatorilor de timp. În accepţiunea curentă, termenul este rezervat fenomenelor ritmice, cu o anumită repetitivitate egală în timp - ciclicitate),
care statisfac o serie de criterii testabile statistic.
Sincronizarea reprezintă starea unui sistem în care două sau mai multe variabile periodice au aceeaşi frecventă. Dacă aceasta este determinată
de un factor de mediu (sincronizator) aceasta este denumită externă, iar dacă este determinată de un generator de ritm (pace-maker) este denumită
internă.
Dupa cum se ştie, organismul uman este guvernat de ritmuri circadiene care se repetă în cicluri de 24 de ore. Functionarea fizică şi
comportamentală în parametri normali poate fi perturbată de desincronizarea rirmurilor biologice.
Specialiştii din domeniul Bioritmologie tot mai mult atrag atenţia că secretul sănătăţii ar fi ziua programată intr-o sincronizare perfectă cu
ceasul intern. In general, ritmurile biologice sint legate de doi factori externi: lumina şi caldura, sinconizatorii – ritmurilor biologice.

№1 NP, ziarul Timpul

Este cunoscut, că rotaţia solară este una dintre cele mai puternice influenţe ritmice ale cosmosului asupra Pământului. Atât pe suprafaţă cât şi în adâncul Soarelui au loc
permanent procese care se manifestă sub formă de erupţii. Fluxurile puternice de energie apărute ca rezultat al erupţiilor solare atingând Pământul, modifică brusc starea
câmpurilor magnetice şi ionosfera influenţează asupra timpului, dar asupra sănătăţii manifestă careva influenţe?

№1 Biofizic-heliobiolog NP
Multiplele observaţii, cercetări au permis de a face concluzia că activitatea solară maximă se repetă în medie o dată la 11 ani. În perioada activităţii maxime pe suprafaţa
Soarelui pot fi observate pete sub formă de fâşii înguste, care apar ca rezultat al transformării energiei cinetice în energie a câmpului magnetic. Petele pe Soare indică o radiaţie
sporită care influenţează atât asupra lumii vegetale cât şi asupra lumii animale.
Englezul B. Mur în anul 1881 a comunicat, că petele solare influenţează asupra mediului extern favorizând dezvoltării epidemiilor, probabil, datorită faptului că în această
perioadă activiatea limfocitelor diminuează, ele nu produc anticorpi, necătînd la aceea că cantitatea lor în sînge creşte. Studierea în arhivă a istoriei epidemiilor, secetelor şi a altor
cataclisme care au avut loc în decursul a mai multor secole s-a ajuns la concluzia că tocmai în anii când au avut loc aceste nenorociri activitatea solară era maximă.
Numeroase cercetări a savanţilor în timpul intensităţii activităţii solare au estimat agravarea stării bolnavilor care suferă de hipertensiune, arteroscleroză, infarct miocardic.
În această perioadă se dereglează, starea funcţională a sistemului nervos central, apar spasme ale vaselor sangvine.

7
 După datele obţinute de savanţii francezi I. Sardey şi I. Vallo prezenţa pe soare a petelor coincide cu circa 85% din numărul total de cazuri de moarte subită din cauza
infarctelor, hemoragiilor cerebrale etc. Japonezul S. Masamura a demonstrat că în perioade de activitate maximă a Soarelui, de regulă se înregistrează un număr sporit de accidente
rutiere creşte, de asemenea, numărul de traume la întreprinderile de producţie.
Activitatea solară şi câmpul magnetic al Pământului influenţează asupra dezvoltării fizice a omului. Micşorarea câmpului magnetic al Pământului contribuie la creşterea în
înălţime a oamenilor, determinând aşa numitul proces de “acceleraţie”. Sporirea câmpului magnetic, dimpotrivă, stagnează creşterea. Durata perioadei modificărilor câmpului
magnetic al Pământului este relativ mare – de 10-11 ani. Săpăturile arheologice arată că oamenii care au trăit aproximativ 4-5 mii de ani până la era noastră erau foarte înalţi, ce se
datoreşte nivelului scăzut al câmpului magnetic al Pământului din acea perioadă. Mai târziu, la începutul erei noastre se observa micşorarea înălţimii omului ce coincide cu sporirea
treptată a câmpului magnetic al Pământului.
Un interes deosebit prezintă cercetările savanţilor referitor la influenţa activităţii solare asupra capacităţilor intelectuale ale omului. S-a ajuns la concluzia că cea mai
fecundă etapă creativă a savanţilor, scriitorilor, compozitorilor coincide cu perioadele de intensificare a activităţii solare. Ritmul activităţii solare se reflectă şi asupra naşterii
oamenilor iluştri. Cercetătorul rus E. Maximova a constatat că în ultimii 500 ani creşterea curbei naşterii oamenilor celebri corespunde perioadelor respective de 11 ani ale activităţii
solare maxime.
În afară de perioada de 11 ani mai există şi alte cicluri ale activităţii solare, cum e aşa numitul ciclul scurt de 27 zile, care este legat de rotaţia Soarelui în jurul axei sale.
Intensitatea activităţii solare poate varia şi la 6 luni. De exemplu: majoritatea furtunilor magnetice se observă în lunile martie-aprilie şi septembrie-octombrie.
Prin urmare, viaţa pe planeta noastră este legată de rotaţia Pământului în jurul axei sale, care determină ritmul de 24 de ore şi de rotaţia Pământului în jurul Soarelui de care
depinde succesiunea anotimpurilor. Rotaţia Pământului în jurul axei sale condiţionează modificările ritmice ale factorilor mediului extern, cum ar fi temperatura, umeditatea,
iluminarea, presiunea atmosferică, potenţialele electrice atmosferice, gravitaţia, radiaţiei cosmică şi altele. Aceşti factori ai mediului extern influenţează asupra tuturor proceselor
vitale ale organismelor.

№2 NP, revista Arta Medica

1.Este cunoscut că ritmul circadian, sau ritmul nictemeral este un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale aparținând
entităților vii, inclusiv plante, animale, ciuperci sau cianobacterii. Organismul omului este supus la peste o sută de ritmuri biologice care reflectă diferite procese fiziologice. Dar
care este importanţa cunoaşterii lor?
2.Cum funcţionează ceasornicul biologic la copii?

№2 Cardiopulmunolog NP
Din cele mai străvechi timpuri şi până în prezent omul a manifestat mereu interes faţă de minunatul şi misteriosul simţ al vremii.
Toate organismele au ceasornicul lor biologic. E cunoscut că toate organele şi funcţiile sistemelor fiziologice ale organismului uman au ritmicitatea de 24 de ore. Acestea sunt
ritmurile de somn şi de veghe, modificările temperaturii corpului, activităţii inimii, rinichilor, plămânilor, compoziţiei sângelui, pulsului şi altele. Cunoscând profund dinamica
acţiunilor reciproce ale ritmurilor funcţiilor fiziologice ale organismului omului în perioada ciclului de 24 de ore, dinamica modificărilor acestor funcţii fiziologice permite de a
determina starea organismului în momentul dat şi ca urmare de a programa şi de a organiza just munca, instruirea, odihna, metodele eficiente de tratare a bolilor. Ritmul
biologic de 24 ore al organismului uman este determinat de cele peste o sută de funcţii fiziologice, care se modifică în permanenţă pe fondul perioadelor de veghe şi somn, activităţii
intense şi stării de repaus. Intensitatea funcţiilor fiziologice se manifestă în mod deosebit în diferite perioade ale zilei. Deoarece toate funcţiile fiziologice sunt legate de consumul de
energie ritmul biologic al organismului reflectă nu altceva decât nivelul metabolismului care depinde de schimbarea periodică a excitabilităţii sistemului nervos ce stimulează sau
inhibă metabolismul.
E cunoscut faptul că dinamica temperaturii corpului în decursul ciclului de 24 ore are un caracter foarte schimbător atingând cotele maxime în jurul orei 18 00, iar cotele
minime între orele 100 şi 500 dimineaţa.
8
În normă FCC în orele de noapte se reduce, pe cînd ziua creşte, ceea ce denotă activizarea ritmului în perioada luminoasă a zilei. Acrofaza (valoarea maximală a parametrului studiat
într-un interval de timp) ritmului pulsului se înregistrează la orele 1340. Unii cercetători au menţionat creşterea PA seara şi noaptea. Presiunea sistolică creşte în orele de seară 20 00, iar
cea diastolică – aproape de 2400. Un ritm circadian îl posedă şi debitul sistolic cu sporirea valorilor sale între orele 14 15 – 2015. Activitatea fizică a cordului atinge valori maxime între
orele 1200 -1500, şi minime între 3-6 , iar acrofaza consumului de oxigen s-a constat la 1500.
Creşterea activităţii bioritmologice este condiţionată de intensificarea activităţii sistemului vegetativ şi a proceselor de dezasimilaţie şi mărturiseşte despre repartizarea
raţională a capacităţilor potenţiale ale inimii la persoanele sănătoase în conformitatea cu necesităţile organismului.
La persoanee sănătoase s-au evidenţiat ritmurile frecvenţei, profunzimii respiraţiei şi minut-volumului rerspirator, care aveau valori maximale ziua. Acrofazele capacităţii
vitale a plămînilor, vitezei inspiraţiei şi expiraţiei s-au înregistrat în a 2 jumătate a zilei.
În slaidul următor sunt date care reflectă activitatea funcţională a organismului uman în 24 de ore.

Orele Activizarea Particularităţi

organului
01-03 ficatului Între aceste ore din noapte este indicat să dormiţi.
Se activeză ficatul, atunci când oxigenarea creierului este minimă pentru ca acesta se află în odihnă şi adesea în somnul fără vise.
Persoanele suferinde de ficat şi vezica biliară au somnul zbucuiumat, agitat sau întrerupt în această perioadă a nopţii, ficatul nu îşi poate
exercita cu uşurinţă functiile de „regenerare şi odihnă”. De asemenea cei care în această perioadă nu dom, ba chiar „petrec”, mîncînd alimente
calorice şi bînd alcool, îşi perturba intens funcţiile hepatice.
03-05 plămînilor Se realizeaza toaleta bronşică, mai exact bronhiile elimină secreţiile fin, în timp de ce noi dormim. Multe patologii legate de dinamica
bronhiolelor debuteaza prin tuse între aceste ore, cum ar fi unele tipuri de astm sau tusea nocturnă la persoanele care sufera de boala pulmonara
cronica.

05-07 intestinului gros Sunt unele persoane care, trezite de dimineaţă, merg la tualetă pentru scaun. Este un bun reflex şi acesta demonstrează că persoane respectivele
au un regim alimentar correct în accord cu bioritmul intestinal. Tot bune venit în această privinţă este şi un scaun imediat după masa, caci mai
există un reflex de activare colonică la umplerea stomacului.
07-09 stomacului Toţi nutritioniştii insistă pentru micul dejun, deoarece orice gustare cît de mică, este esenţială pentru menţinerea sănătăţii şi greutăţii normale!
Puteţi îceva usor (brînză, fructe, legume, cereale integrale, ou), cu condiţia esenţială că alimentele de la micul dejun să fie calde sau la
temperatura camerei. NU consumati alimente reci sau fierbinti. NU beti cafeaua pe stomacul gol. Un ceai cald la micul dejun e o alinare pentru
stomac. La final, puteti savura cafeaua.
testicolelor O crestere a testosteronului, hormonul masculin responsabil de erectia matinală a bărbaţilor.
NU se recomandă exerciţiile fizice intense în aceste perioade!
09-11 splinei pancreasului Este momentul din zi cînd organismul poate tolera cel mai bine dulciurile! De aceea este indicată acum prima gustare din zi (din cele două
gustări pe care trebuie sa le avem), cînd puteţi consuma fructe uscate, cereale integrale, făinoase, fructe proaspete, legume dulci, biscuiţi etc.
Atentie: intre aceste ore NU aveti voie deloc alcool! Se va evita efortul fizic, in timp ce disponibilitatea pentru învăţare şi suprasolicitare
intelectuală este maximă!
11-13 inimii Inima prezintă cel mai bun tonus din zi! Atenţie însă, între aceste ore scade activitatea şi oxigenarea creierului, aşadar o pauză de o jumătate de
oră pentru relaxare este binevenită. În aceast moment al zilei se înregistrează multe cauzuri de accidente vasculare cerebrale. Puteţi lua o
prînzul, masă care ar trebui sa fie destul de consistent, însă nu exageraţi!
13-15 intestinului subţire Intestinal subţire prezintă un tonus excelent!
9
 recepţiei algice Între aceste ore este recomandat să mergeţi la stomatolog, căci scade sensibilitatea la nivelul cavităţii orale!
(doloră)
tonusului Tonusul muscular este în creştere şi organismul devine tot mai dispus la efort fizic.
muscular
15-17 vezicii urinare Perioada hiperactivă a vezicii urinare, moment în care se recomandă de a bea apă.
tonusului digestiv Creşte uşor, se recomandă o gustare.
activităţii Creşte, chiar se recomnadă.
fizice
17-19 rinichilor Un motiv pentru care cina nu trebuie să conţină alimente grele sau preparate hipercalorice: rinichiilor le poate fi ingreunată funcţia.
19-21 sensibilităţii Activate maximal – inima şi sistemul cardiovascular, tonusul muscular, libidoul. Este momentul propice pentru - distracţie, spectacole,
meditaţie etc.
21-23 endocrină Creşte concentraţia melatoninei care pregăteşte organismul pentru odihnă. Timpul cel mai potrivit pentru a merge la culcare.
23-01 vezicii biliare Cei care suferă de „fiere” (litiază biliara etc.) adorm greu, nu se simt liniştiţi înainte de culcare, au somn fracţionat sau se trezesc greu.

Deci, cunoascînd orologiul funcţional al organismului uman, vom înţelege mai fenomenele din organism şi totodată să ne program activităţile în acord cu ritmurile
biologice.

№2A Pediatrul NP
Este fascinant faptul că, ceasul biologic al adulţilor se „resetează” la un interval de 24 de ore şi 11-16 minute, odată ce rotaţia Pământului a fost incheiată.
Dar ceasul interior al unui sugar este “reglat” în primele luni de viaţă la un ritm de 4 ore. Nu din rea voinţă copilul îşi trezeşte părinţii din somn în toiul nopţii, ci doar
datorită faptului сă, pentru micul pămîntean, la fiecare 4 оге înсере о nouă zi. Ре parcursul următoarelor 3 luni de viaţă, sugarul îşi adaptează treptat ceasul interior la ritmul cotidian
al părinţilor săi, respectiv al adulţilor cu care conveţueşte.
Cu toate că ritmurile biologice sunt prezente încă din perioda de dezvoltare embrionară, dar formarea lor mai continuă şi pe parcursul vieţii pînă la perioda înflorii biologice
şi maturizării sexuale. Iar îmbătrînirea organismului estre tratată de către specialiştii din domeniu ca pierderea bioritmurilor, iar pierderea lor – incompatibilă cu viaţa.

№3 NP, ziarul Sănătatea

Se afirmă că unul din ritmurile circadiene sau nictimerale este ritmul somn-veghe şi ar avea legături strînse cu ascilaţiile temperaturii corporale, iar perturbarea lui ar
duce la desincronoze şi în cele din urmă la diverse patologii?
№3 Somnologul NP
Ciclul de veghe şi somn este strâns legat întradevăr temperatura corpului: cu cât temperatura este mai mare, cu atât suntem mai activi; de partea cealaltă, cu cât temperatura
scade, starea de somnolenţă începe să apară.
Veghea reprezintă starea funcţional cerebrală determinată de creşterea tonusului sistemului reticulat activator descendent, concomitent cu orientarea conştiintei spre
o anumita activitate. Veghea incepe odată cu stabilirea contactului conştient cu mediul inconjurător sau cu gîndurile proprii şi se termină cînd acest contact încetează.
Somnul este o stare fiziologică periodică şi reversibilă, caracterizată prin suprimarea temporară a conştienţei, prin abolirea parţială a sensibilităţii şi încetinirea funcţiilor
vieţii organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculară, scăderea temperaturii cu aproximativ 0,5 0C, scăderea funcţiilor secretorii).
În timp ce mulţi dintre noi cred că somnul este o relaxare temporală în care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puţin din punct de vedere neurologic - o
perioadă de timp importantă pentru pentru refacerea unor structuri nervoase, care întreţin starea de veghe, supravieţuirea omului.

10
 Ritmurile corpului par a se baza pe două perioade de somn în fiecare zi: una lungă pe parcursul nopţii şi una scurtă, la amiază, când mulţi oameni obişnuiesc să doarmă sau
cel puţin să se odihnească, oprindu-se din alerta obişnuită a celorlalte momente ale zilei.
Somnul se produce prin mecanisme pasive si active. Somnul pasiv se datoreaza oboselii neuronilor care menţin starea de veghe. Somnul activ se datorează unor centri
care induc starea de somn prin inhibarea sistemului reticular activator ascendant (SRAA), prin acţiunea unor sisteme subcorticale inhibitorii şi prin secreţia unor mediatori chimici.
Somnul este influentat de factorii mediului - linişte, întuneric, poziţia culcat, închiderea ochilor). Starea de somn nu este aceeiaşi: in timpul somnului se produc faze ciclice de
activitate neuronală - somnul paradoxal sau profund, caracterizat prin mişcări rapide ale globilor ocular şi apariţia viselor, şi somnul lent, caracterizat prin mişcări oculare lente şi
sforăit. Visele atestă faptul că somnul nu este o stare total lipsită de conştienţă, precum narcoza sau coma.
Dereglările de ritm circadian ale somnului sunt o categorie de dereglări ce afectează sincronizarea sau punctualitatea acestuia. Persoanele ce au această dereglare de
ritm sunt incapabile să adoarmă sau să se trezească la orele de program normale pentru muncă, şcoală sau alte nevoi sociale. În general, sunt capabili să doarmă necesarul zilnic,
atât timp cât îl pot obţine în intervalul preferat de ei. În caz că nu suferă de o altă dereglare, somnul lor are o consistenţă şi calitate bună, normală.
Printer dereglările ritmului somn-veghe remarcăm:
 Dereglarea cauzată de fusul orar, ce afectează persoanele ce călătoresc traversând fusuri orare.
 Schimbul de noapte: Persoanele ce lucrează în schimbul de noapte au deseori probleme cu somnul în timpul zilei.
De exemplu, piloţii şi pasagerii unei curse aeriene de durată sunt supuşi surmenajului, oboselii specifice unui zbor, din cauza   atmosferei uscate şi deficitare în oxigen,
vibraţiilor, lipsei de mişcare, a stresului asociat cu zborul şi  a  traversării fuselor orare, ajungînd la o destinaţie unde timpul local nu este acelaşi cu cel de acasă. Obiceiurile
localnicilor, răsăritul şi apusul soarelui, sunt reglate după timpul local, dar nu şi ceasul biologic al corpului dumneavoatră   care va fi  reglat după timpul de acasă. În zori, vă veti
simţi  ca şi cum ar trebui să mergeţi la culcare, în timp ce alţii  încep o nouă zi. Activităţile urbane din zori, cum ar fi colectatul lăzilor de gunoi, livrările de lapte, clopotele care bat,
nu prea se potrivisc cu ceea ce simte organismul dvs. Problema constă în  ezitarea   de  a  regla corpul după ora locală sau nu. Aceasta depinde de cît de lungă este şederea. Pentru un
pilot care zboară înapoi spre casă a doua zi nu este nici o problemă. Dar pentru cine stă mai mult, de exemplu o vacanţă, merită încercarea.
  Sunt mai multe bioritmuri ale corpului, unul din cele mai importante fiind acela al temperaturii interne. Unele bioritmuri pot fi reglate după timpul local la o rată de o
oră la o zi, adică, dacă suntem decalaţi cu patru ore, atunci corpul are nevoie de patru zile să se adapteze.
   Există diferenţe între bioritmuri, astfel ca unele se adaptează după o  rată diferită de celelalte, la o oră şi jumatăte pe zi sau o jumătate de ora pe zi, de aceea s-ar putea să ne
ia opt zile pentru o adaptare completă la o diferenţă de timp local de patru ore. Aceasta mai înseamnă că organismul încearcă să se adapteze la o nouă oră biologică. Bioritmurile care
în mod normal erau sincronizate, acum se desincronizează faţă de ele însăşi. Acest proces  se mai numeste disritmie circadiană.
    Simptomele acesteia pot fi dureri de cap, insomnii, tulburări digestive, constipaţie, vertij, performanţe slabe mentale, şi chiar o usoară depresie. S-ar putea să dureze cel
puţin trei săptămîni, pînă cînd organismul este ,,setat” la timpul local.
  
№4 NP, revista Noosfera
Schimbarea orologiului primăvara şi toamna are careva influenţe asupra organismului uman? Dră ce părere aveţi?
№4 Bioritmologul Iurcu Irina
Ideea trecerii la ora de iarnă a apărut ca o glumă. În anul 1784, renumitul activist american Benjamin  Franklin a publicat într-un articol o scrisoare satirică, în care el a
propus să se introducă un impozit pe obloane, care va duce la economisirea lumânărilor. Însă entomologul din Noua Zeelandă George Vernon Hudson a preluat această ideea și în
anul 1895 a prezentat articolul la Societatea Filozofică Wellington, unde a promovat propunerea de a schimba ora de iarnă cu două ore în urmă, pentru a ,,extinde” ziua.
  Prima țară care a schimbat ora a fost Germania, în timpul I Război Mondial, atunci când țara avea nevoie să economisească cărbunele
Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ORA DE VARĂ, ceasurile vor fi date înainte cu
o oră, ora 03:00 devenind ora 04:00, astfel că duminică 31 martie, care va avea 23 de ore, va fi cea mai scurtă zi din an.
În ultimii ani s-au întreprins multiple cercetări pentru a estima consecintele negative ale schimbării orologiului asupra organismului uman.
11
 Invăţaţii de la Universitatea Helsinchi au demonstrate influenţa negativa asupra persoanelor cu cronip ,,bufniţe,, şi a bolnavilor cardio-vasculari.
Cerectătorii din Olanda şi Germania în 2007 în cadrul unui studiu au depista 55 mii de persoane care trăiau pe timpul vechi, ora fiind schimbată deja. Rezulatele au fost e în
revista americană ,,Currentul Biologiei”.
Într-un raport recent al CDC Atlanta (Centrul de control şi prevenire a bolilor) se atrage atenţia că o treime din americani dorm mai puţin de şapte ore pe noapte, lucru care
se poate solda în timp cu alterarea stării de sănătate, crescând incidenţa bolilor cardiovasculare, diabetului, bolilor  psihice, fenomenelor de scădere a imunităţii, modificând treptat cu
câte 15 minute ora de culcare şi de trezire.
Ora de vară furnizează mai multă lumină după-amiază pentru mişcarea în aer liber, dar cu
toate acestea, organismul are nevoie de cel puţin o lună pentru a se adapta la ora de vară, iar medicii recomandă odihnă şi plimbări în aer liber în primele două săptămâni de la
schimbarea orei, să dormiţi mai mult, chiar şi după-amiază, dacă aveţi ocazia, nu lucraţi până noaptea târziu alimentaţie bogată în vitamine şi minerale etc.
Conseder, ca mai bine sa nu se faca aceste schimbări de oră, deoarce mari foloase economice nu se detesta, însă consecintele asupra sanatatii poulatiei sunt mult mai
drastice.

№5 NP, revista Universul pedagogic

Astăzi se vorbeşte tot mai mult despre anumite cronotipuri în care se împart oamenii ,,ciocîrlii”, ,,bufniţe” şi ,,porumbei”. Influenţează cumva aceste cronotipuri
capacitatea de muncă, sănătatea, comportamnetul omului?

№ 5 Cronotipobiologul NP
Studiile din domeniul bioritmologiei vizează că majoritatea la oamenilor capacitatea de muncă sporeşte în timpul zilei și scade pe timp de noapte. La o bună parte din adulţi
se estimează 2 perioade de sporire a performanțelor mentale pe parcursul zilei: prima creștere de la 800 pînă la 1200 ore, iar al doilea – de la 1700-1900. Ziua de la 1300 pînă la 1500,
noaptea de la 200 pînă la 500, capacitatea de muncă de obicei înregistrează performanța cea mai diminuată. Aceste date sugerează necesitatea de a lua în considerare ritmurile
biologice în organizarea activități de muncă și procesului instructive-educativ, care la rîndul lor influenţează asupra sănătăţii.
Prezintă interes şi clasificarea oamenilor după particularităţile cronotipologice şi capacitatea de muncă. Studiile efectuate pe cohorte mari de adulti sănăto și au arătat ca pot
fi împărțite în 3 grupuri: ,,ciocârlii” - persoane cu o capacitate mare de muncă dimineața în prima jumătatea azilei, şi diminuată în a doua jumătate a zilei, mai ales spre seară. Ei
iubesc să meargă la culcare degrabă şi se trezesc devreme.
Un tablou invers se observă la pesoanele convenţional numite ,,bufniţe”. La ei perioada activităţi intense revine în orele de seară. Aceste persoane iubesc să stea pînă tîrziu,
trăiesc după principiul ,,tîrziu la culcare – tîrziu la trezire”, ei mai des sunt persoane implicate în activitatea de creație şi constituie peste 30% din populatia adultă.
Şi studiile științifice au arătat că astfel de funcții fiziologice, cum ar fi temperatura corpului, tensiunea arterială, pulsul și alți parametri, variază considerabil în dinamica lor
de zi cu zi la persoanele de diferite tipuri cronotipuri. ,,Ciocîrliile” dis-de-dimineață se caracterizează printr-un nivel ridicat a funcțiilor de bază, ei deja sunt programaţi pentru
activitate, pe cînd ,,bufnițele” au nivel scăzute ale acestor indicatori, care se manifestă prin inhibarea dispoziţiei, stare de spirit nu prea bună, capacitate de muncă diminuată.
Majoritatea oamenilor cca 45%, sunt atribuiţi ,,porumbeilor”, aritmicilor. Dinamica capacităţii de muncă nu are oslaţii de performanţă bine exprimate şi se află la un nivel
înal, mai rar – diminuat, inferior. Prezența acestor diferențe tipologice din punct de vedere a bioritmurilor au importanţă în organizarea eficientă a muncii și alte activități, în scopul
de a crește productivitatea, pentru a preveni traumele etc. Aceste diferențe nu pot fi reflectate în toate aspectele vieții umane. În acest sens, în prim-plan ar trebui să se evidenţieze
organizarea a regimului zilei.
Analizînd corelaţia dintere regimul alimentar şi cronotip, s-a observat, necîtînd la faptul că cerinţele în hrană poartă un caracter ritmic şi depind de mai mulţi factori. De
asemenea trebuie să se ţină cont de modificarea ciclă în aportul de alimente. Este important nu numai ce mănîncă omul, dar şi la ce oră. Dacă pentru ,,ciocîrlii” este caracteristic

12
aforizmul ,,dejunul mănîncă-l singur, prînzul împartel cu prietenul, iar cină s-o dai duşmanului”, atunci pentru aritmici şi mai ales pentru ,,bufniţe” este contraindicat. Bufniţe au
nevoie mai degrabă de o cină bună, decît de un dejun, deoarce la acestă oră ei cheltuie mai multă energie.
Iar în final vă propun spre atenţie o secvenţă din una din povestirile lui I.P. Cehov ,,Contrabasul şi flautul”, descrie foarte precis și delicat diferențele în comportamentul
celor doi eroi: Contrabasul - ciocîrlie și Flautul - bufnița, iar Dră să estimaţi impactul lor asupra sănătăţii.
Erau doi prieteni Contrabasul şi Flautul şi au decis să trăiască în aceeași cameră, din cauza dificultăților în plata chiriei, dar imediat au început să se certe.
Seara începea astfel. Contrabasul: ,,... Ei bine, noapte bună Stingeți lumina”!
- Eu vreau să mai citesc - ... Flautul
- Dumneata să citeşti, iar eu vreau să dorm.
- Dar, eu cred că, noi nu ar trebui să limitităm libertatea unui de altuia ...
- Aşa că nu-mi limitaţi libertatea mea ... Stingeţi lumina!
Dimineaţa contrabasul s-a trezit des dimineaţă, ca de obicei la ora 6 00, Flautul însă iubea să doarmă până la unsprezece. Contrabasul, trezindu-se, neavînd ce face s-a
apacut de rparaţia futlarului de la contrabas.
- Nu știţi unde-i ciocanul nostru? – îl întrebă el pe Flaut.
- Ascultă, dle! Somnoros! Nu știi unde-i ciocanul nostru?
- Ah ... Eu vreau să dorm!
- Și dormiţi ... Cine vă oprește? Daţimi ciocanul și dormiţi.
În curând prietenii s-au despărțit. ..................

№6 NP, revista Planificarea familială

Astăzi suntem martorii unor probleme ce ţin de planificarea familial – infertilitatea, care capătă o amploare din ce în e mai mare în ultimii ani. M-ar inters dacă ritmurile
biologice au vre-o influenţă asupra produsului de concepere, asupra sexualităţii umane.

№6 Sanologul NP
Bioritmurile si conceperea unui copil
La începutul fiecărui ciclu menstrual lunar, corpul femeii începe să se pregatească pentru o nouă posibilitate de a rămîne însărcinată.
Etapele procesului de concepere. Acesta este un proces compus din patru etape:
 Din prima zi a ciclului menstrual (atunci cînd începe sângerearea) hipotalamusul, formaţiune a creierului, trimite semnale către glanda hipofiza, care v-a produce hormoni
foliculostimulant, luteinizant, prolactină care la rîndul lor vor stimula producţia de foliculi ovarieni. Aceasta se întamplă pentru a stimula apariţia unui nou grup de foliculi
în ovar, care să producă la rândul lor ovule.
 Pe măsură ce ovulele cresc, foliculii eliberează estrogenul. În aşteptarea fertilizării, acesta stimulează îngroşarea ţesutului care captuşeste interiorul uterului (endometrul).
Astfel ia naştere o formaţiune spongioasă care va adăposti ovulul dacă acesta va fi fecundat şi în care acesta va începe să se dezvolte.
 Dupa stimularea timp de cîteva zile a foliculilor, unul dintre ovule se va dezvolta mai mult decît celalte. Acesta fiind numit ,,foliculul lui Graff”, care produce cel mai
puternic ovul, cel care va fi ulterior eliberat pentru fertilizare.
 Pe măsură ce ovulul se maturizează, el migrează catre partea superioară a ovarului, unde formează o mică excrescenţă. Cand ovulul ajunge la maturitate deplină, nivelul de
estrogen creşte. Hipofiza primeste un impuls care determina eliberarea hormonului luteinizant (LH), care trece rapid în sînge. Această creştere a nivelului de hormonă
ovarul (se produce ovulaţia) şi este eliminat în apropierea trompei şi captat de către aceasta. Stratul interior a ţesutului uterin continuă să se îngroaşe, aşteptând sosirea
13
 ovulului. Din momentul în care ovulul ajunge in trompa uterină, el este pregatit pentru fecundare. Ovulul traieste circa 12-24 de ore. Cea mai buna metoda pentru a fi siguri
asupra fertilizarii este sincronizarea actului sexual cu momentul ovulaţiei.
În cecea ce priveşte produsul de concepţie, o serie cercetători susţin că ovula, în anumite momente, este mai predispusă să accepte o celulă X şi în alte momente, o celulă Y.
Din punct de vedere bioritmic se presupune că atunci când ciclul fizic al mamei este pozitiv în momentul concepţiei, ovula este predispusă să accepte celulele Y, ceea ce va da
naştere unui băiat. Dacă în momentul concepţiei ciclul emotiv este pozitiv la mamă, cercetătorii au credinţa că se va naşte o fată. Ciclul înalt fizic (23 zile) antrenează în sânge o
compoziţie alcalină, în timp ce un ciclul emotiv (de 28 zile) are tendinţa să creeze un mediu acid. (M. Ifrim)
Psihologii americani au observat că partenerii care nu sunt compatibili din punct de vedere al bioritmului sexual se ceartă mai mult, fac mai greu compromisuri şi petrec mai
puţin timp împreună. Problemele fiind accentuate din cauza ritmurilor sexual diferite.
Totuşi, şi în cuplurile cu o compatibilitate de ritm sexual pot apărea diferenţe în ceea ce priveşte momentele de pasiune. Aceasta pentru că, până la urmă, femeile şi bărbaţii
au o structură hormonală diferită care, în anumite momente, le influenţează major comportamentul.
Libidoul masculin faţă de libidoul feminine. În primele ore ale dimineţii, reprezentanţii sexului puternic au cea mai aprinsă dorinţă sexuală. La ora 7, nivelul hormonilor
sexuali masculini este cu 20 la sută mai crescut, iar până la ora 9, acesta ajunge cu 50% mai mare decât la alte ore.
Aici apare o discrepanţă. Dimineaţa, femeile sunt cel mai puţin preocupate de sex, ele fiind prinse cu pregătirile obişnuite, sexualitatea lor începînd să îşi ceară drepturile
abia spre după-amiază.
Ora 19 reprezintă ora la care dorinţa bărbatului atinge din nou un punct maxim. Din păcate, nu acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul femeii. Sexualitatea ei va fi mai intensă la
ora 22, când organismul masculin este mai puţin receptiv, la această oră bărbatul fiind obosit şi atras mai degrabă de lenevitul pe canapea, în faţa televizorului sau de un somn bun.
Sexualitatea ţine cont de anotimp. În cazul ambelor sexe, libidoul este mai crescut vara şi mai scăzut pe timpul iernii. Lumina uşoară acţionează asupra hormonilor, ceea ce
duce la o mai bună irigare cu sânge a zonelor erogene şi, implicit, la o creştere a dorinţei sexuale. În plus, vara este perioada concediilor, iar acum stresul şi oboseala sunt date uitării,
pentru a face loc momentelor de pasiune. Femeile însă sunt şi mai active sexual primăvara, datorită unei creşteri a nivelului de estrogeni, pe când bărbaţii sunt asaltaţi de testosteron
cel mai mult în luna august.
Astfel, reusita produsului de concepere este în mare parte dependent şi de discrepanţa ritmurilor biologice ale partenerilorde cuplui.

№7 NP, revista Noosfera

În afară de ciclul menstrual, care este un ritm de lungă durată de aproximativ o lună, au foste descries şi ciclurile fizic de către Wilhem Fleiss şi Herman Swoboda, ciclul
emoţional de H. Swoboda şi intelectual de către Alfred Teltscher. Care este impactul acestor bioritmuri asupra organismului uman?

№7 Bioritmologul NP
Ciclurile numite sunt nu altceva decît bioritmuri cu fluctuaţii lunare naturale care guverneaza fiinţa umană din punct de vedere fizic, emoţional şi intelectual.
Ritmul fizic sau al activismului îşi are originea în celulele sau fibrele nervoase şi are o durată de 23 zile. Fluctuatiile lui afectează puterea fizică, rezistenţa, energia psihică şi
fizică. In prima jumatate a perioadei (11 zile şi jumătate) are un caracter ascendent sau de descărcare. Subiectul se simte mai puternic, cu o mare vitalitate cu performanţe mari. A
doua jumatate a ritmului este destinată reîncărcării şi se caracterizează prin oboseală, prin slăbirea performanţelor fizice. Punctele de maxim sunt date de prima zi şi de perioada întâi.
Punctele de minim sau critice sunt situate în a 12- a zi şi în primele zile din a doua perioadă.

14
 Ritmul emoţional (sensibilităţii, afectivităţii) de 28 zile este specific laturii psihoafective. Prima perioada de 14 zile este pozitivă, de descărcare, subiectul se află în buna
dispoziţie, este optimist, are disponibilităţi relaţionale şi creative, stări afective tonice. A doua perioadă (intervalul dintre ziua a 15-a şi a 28-a) este de încărcare şi recuperare,
subiectul fiind puţin disponibil, irascibil, tonus scăzut. Punctul de maxim – ziua 1; punctul de minim – ziua a 15).
Ritmul intelectual, de 33 zile îşi are originea în celulele sistemului nervos central. Prima perioadă de 14 zile este pozitivă, şi se caracterizează printr-o mare receptivitate a
subiecţilor la asimilarea de noi cunoştinţe, gîndirea este mai activă, acurateţea ideilor mai evidentă, capacitatea de memorare crescută, reactivitate mentală promptă, disponibilităţ
pentru studiu mai mari. A doua jumatate se caracterizează printr-o redusă capacitate cognitivă, slabă capacitate mnezică, slabă capacitate de imaginare sau concentrare.

Ciclurile biologice ale omului pot fi determinate. Pentru acesta e necesar să cunoaştem:
 numărul total de zile ale vieţii de la naştere până la prima zi a lunii în care ne aflăm;
 suma de zile obţinute se împarte la numărul de zile a fiecărui ciclu, la 23, pe urmă la 28 şi în sfârşit la 33;
 restul de la fiecare împărţire indică faza fiecărui din cicluri pentru prima zi a linii.
Menţioăm, că cunoasterea acesor cicluri nu suplineşte şi nici nu se substituie activităţilor specifice de învăţare, activitate fizică, ea aduce doar un spor de
autocunoaştere, mărirea rezervelor funcţionale ale organismului şi fortificarea sănătăţii.

№8 NP, revista Alunel

În literatura de specialitate sunt descrise mai mult bioritmurile la palnte, animale, la adulţi, dar la copii, mai ales la preşcolari decurg la fel sau intervin cu care
schimbări?

№8 Bioritmolog în domneiul vîrstelor NP

Cu toate că probleme bioritmologiei etative sunt încă puţin studiate, este stabilit că ele se formează din primele săptămîni de viaţă, probabil ele fiind prezente la embrion, dar
formarea lor în ontogeneză se defăşoară treptat. De exemplu, se cunoaşte că copilul nu se naşte cu o senzaţie definitivată a timpului, ritmurile circadiene nu sunt pe deplin formate
către momentul naşteri, dar se formează în procesul dezvoltării ontogenetice (individuale) în baza scalei temporale individuale a organismului în creştere şi dezvoltare. La nou-
născut nu se constată variaţii ale indicilor temperaturii corporale dimineaţa, ziua şi seara, diferenţele apar abia la a doua lună de viaţă, dar mai pronunţate vor fi mai tîrziu din contul
scăderii temperaturii seara. Unele bioritmuri ating valorile specifice adulţilor la vîrsta şcolară – pulsul, temperatura corporală, somnul etc.
Perioada 3-7 ani este perioda formării intense a ritmurlor circadiene şi altor ritmuri. Anume la această etapă a vieţii are loc distribuirea copiilor în ciocîrlii, bufniţe şi
prombei. Dar pînă cînd coraportul lor în rîndurile copiilor nu sete cunoscut. Se pesupune că la copii de 5-7 ani cronotipurile sunt ca şi la adulţi. Considerăm că fiecare mamă
împreună cu educatorul în urma observaţiilor pe parcursul unei zile ar putea să descrie ,,portretul bioritmologic” al copilului, iar apoi să intervină cu anumite corecţii în organizarea
regimului zilei şi procesului educativ.
Datele privind formarea bioritmurilor în ontogeneză copilului au un impact direct asupra consolidării sănătății. Cert este că între manifestările ciclice și starea sănătăţii
există o relație directă. Mai mult decât atât, există toate motivele să credem că cele mai multe varia ții inițiale în starea de sănătate se manifestă în primul rând prin deregalea
bioritmurilor.
Aceste fapte sunt cunoscute pentru fiecare mamă atunci când, de exemplu, în dimineața doar copilul s-a trezit, fruntea e fierbinte - creșterea de temperatură. Un alt semn
bine-cunoscut debutului bolii se poate manifesta prin perturbarea somnului diurn sau nocturn, prin capricii, plaxivitate. Schimbarea bruscă regimului obişnuit de viaţă, în special în
tulburările de somn, apare o stare de boală cunoscută ca desincronaze, care la copii se manifestă prin reacţii emoţionale neadecvate, refuz de amînca, iratabilitate creşcută, oboseală.
Anume aceste simptome se înregistrează al ecei copii, părinţiii cărora în zilele de odihnă în mod grosolan încalcă regimul zilei (lipsa somnului de zi, lipsa plimbărilor, somn la ore
tîrzii etc.).

15
 Aceasta explică importanța, bine-cunoscută multor profesori și părinți, a necesităţii respectării regimului zilei pentru fortificarea sănătăţii, în special al sistemul nervos al
copilului.
Fiziologul rus I.Pavlov a subliniat că la baza regimului stă ,,stereotip dinamic”, adtivităţi care se repetă cu o anumită , însă nu inerte, dar dinamice. Din păcate, aceastei
ultimei funcții în învățământul preșcolar, și școalar, nu să acorde o atenție cuvenită întotdeauna.
Astfel, regimul raţional trebuie să fie stabil şi, în același timp dinamic, pentru a asigura adaptarea la condițiile în permanentă schimbare ale mediului social și biologic.
Părinții trebui să ţină minte că obligatoriu este respectarea principalelor componente ale regimului zilei: trezirea și somnul, durata plimbărilor, ora meselor. Celelalte
activități ale copilului pot varia în timp şi durată. Astfel, ativitatea ciclică în ontogeneză poate fi considerat ca unul dintre factorii de promovare a sănătății.

№9 NP, ziarului Timpul

Se spune că pentru a trăi în acord cu ritmurile biologice, trebuie ca copiii să respecte regimul zilei, dar de fapt ce reprezintă acest regim?

№9 Sanologul NP
Regimul zilei la preşcolari
Regimul zilei reprezintă succesiunea raţională şi precisă, repetată zi de zi, a diferitelor tipuri de activitate efectuate în decursul a 24 de ore, inclusiv a alimentaţiei şi odihnei.
Un regim corect contribuie la menţinerea şi întemeierea stării de sănătate, creează o dispoziţie echilibrată, asigură o desfăşurare optimă şi eficientă a activităţilor, îi disciplinează pe
copii şi le îmbunătăţeşte pofta de mîncare.
Respectarea regimului are drept urmare formarea în scoarţa cerebrală a unor conexiuni condiţionate şi stereotipuri stabile, ce înlesnesc trecerea de la un fel de activitate la altul.
  Compartimentele regimului de zi:
Conţinutul şi durata fiecărui compartiment, cât şi rolul lor în diverse perioade se schimbă, îmbinând forme şi particularităţi noi.
 Somnul.
 Odihna în aer liber, plimbările.
 Activitatea intelectuală.
 Activitatea de joc, şi ocupaţiile conform aptitudinilor şi preferinţelor personale.
 Alimentaţia.
 Igiena personală.
Regimul zilei este în funcţie de vârsta copilului
De exemplu, nou-născuţii dorm aproape în permanenţă, trezindu-se doar la orele de alăptare. În prima lună de viaţă durata somnului unui bebeluş este de 20 -21 ore. La 3 luni,
cu 2 ore mai puţin (perioadele de veghe, adică perioadele în care copilul stă treaz între mese devin mai mari. După 6 luni acestea cresc şi mai mult, sugarul începe să se joace,
“comunică” în prezenţa adultului într-un limbaj caracteristic format din vocale aspirate sau bisilabe, iar somnul propriu zis se reduce la aproximativ 15 ore din zi. Aceste valori sunt
orientative pentru ca exista mari variaţii individuale. Pînă la 1 an şi jumătate copiii dorm de câteva ori pe zi; peste 1 an şi jumătate, cînd timpul de veghe al copilului se măreşte mult,
ei dorm ziua o singură dată (după masă). Cu timpul orele destinate somnului de noapte şi de zi se reduc treptat. Tot odată scade şi frecvenţa orelor de somn de zi. Începînd de la vîrsta
de 3-4 ani pentru starea de veghe şi somn se rezervă acelaşi număr de ore.
Regimul lecţiilor La copiii de pînă la 3 ani tot timpul de veghe consta în jocuri şi lecţii de scurtă durată, care nu au încă caracter sistematic. Durata lecţiilor diferă în funcţie de
vârsta copilului: copiii din grupa mică la gradiniţă  au un program de 10-15 minute. În grupa medie (a copiilor de 4-5 ani) aceste lecţii durează 15-20 minute. Copiii de 5-6 ani au
două lecţii: prima de 25-30 minute, iar după un interval de zece minute, a doua de 15-20 de minute.

16
 Aflarea la aer curat. Este de dorit ca un copil să stea cât mai mult timp la aer curat. Iarna, la copiii pînă la un an şi jumătate necesitatea de aer curat este asigurată prin somnul
de zi în camere luminoase cu ferestrele deschise. Puteţi să plimbaţi bebeluşul în căruţ, însă este destul de dificil cu îmbrăcatul acestuia. Copiii de 1 an şi jumătate şi mai mari se
plimbă 2 ore după masa şi activităţile de dimineaţă şi 2-3 ore după somnul de prânz. Durata generală a plimbărilor zilnice în timpul iernii este de 4-5 ore. În timpul verii,  somnul de
noapte se scurtează (copiii se scoală la orele 7 şi 30 de minute şi nu la 8, şi se culcă la orele 20 şi 30 de minute), iar cel de zi se lungeşte în mod corespunzător.
Variantele şi modificarea regimului. Pentru stabilirea regimului se ia în considerare nu numai vîrsta, dar şi starea sănătăţii, anotimpul, condiţiile climaterice. Copiii slăbiţi,
care au suportat boli grele, trebuie culcaţi mai devreme şi sculaţi mai tîrziu; tot odată plimbările lor trebuie să fie mai lungi, iar lecţiile mai scurte.

№10 NP, ziarul Timpul

Ritmurile biologice au vre-o influenţă asupra predispunerii copiilor spre anumite bolili?

№10 Pediatru NP
Aş vrea să remarc că sănătatea copiilor poate fi afectată şi de ritmurile anuale, sezoniere adică de anotimpul în care s-a născut şi de alţi factori, cum ar fi: perioada
conceperii, alimentele consumate în timpul sarcinii şi starea de sănătatea mamei.
Nivelul de hormoni, estrogeni şi progesteron pot varia mult în timpul sarcinii, în funcţie de anotimp. De exemplu, melatonina, hormonul care ,,dictează cît de bine dormim,
este influenţat de nivelul temperaturii ţi al luminii.
Bebeluşii născuţi primăvara au şanse mari să dezvolte astm, anorexie, dar la ei coeficientul de inteligenţă tinde să fie ridicat. Riscul spoit de face astm bronşic e determinat
din cauza unor viruşi care-şi fac apariţia în acest anotimp ţi afectează respiraţia.
Riscul că copilul să facă anorexie este de 8 ori mai mare în cazul în careva din rude suferă de anorexie. Datorită căldurii din lunile iulie şi august, femeilor anorexice le este
mai uşor să conceapă în această perioadă, iar astfel data naşterii va fi primăvara.
Bebeluşii născuţi vara sunt cel mai puţin predispuşi la alergiile la polen, deoarece persoanele născute vara sunt obişnuite cu cantităţile mari de polen, aşa că riscurile că vor
suferi de alergii sunt mult mai mici. In plus, mamele aflate în ultimele luni de sarcină, la inceputul verii, încep să producă tot felul de anticorpi, datorita carora sensibilitatea copiilor
la polen este mult mai redusa.
Bebeluşii născuţi toamna au cele mai multe atacuri de panică, însă sunt cei mai activi din punct de vedere fizic. De regulă, copiii născuţi toamna sunt foarte sănătoşi pentru
ca în timpul sarcinii, mamele lor au sintetizat multă vitamina D în timpul verii sub influenţa razelor solare.
Bebeluşii născuţi iarna tind sa fie cei mai înalţi, deţi pentru acest lucru conteaza mai mult genele parentale. Copiii născuţi irna ar fi mai înalţi datorită faptului că, în timpul
sarcinii, zilele sunt mai lungi şi femeile primesc mai multa vitamina D. Pe de altă parte, lipsa soarelui ar putea fi motivul pentru care aceste persoane sunt mai morocănoase.
Oamenii de stiinţă au constata că persoanele născute iarna evită sportul extremal, preferînd comfortul şi împrejurimile familiare. Acestea însă sunt doar constatări în urma
unor studii, deoarece fiecare copil e diferit şi se comportă diferit.

№11 NP, ziarului Sănătatea

Astăzi tot mai mult se vorbeşte despre deperesie prin ce se manifestă, şi este o perturnbare a ritmurilor biologice?

№11 Psihiatru NP

17
 Dintre sindroamele psihopatologice, sindromul depresiv este astăzi cel mai studiat din perspectiva cronobiologiei moderne. Întrucât în zorii noului mileniu reţelele de
psihiatrie naţionale din ţările avansate economico-social s-au dezvoltat extrem de mult, depistarea sindroamelor depresive, precum si diagnosticarea lor după criterii standardizate au
arătat că incidenţa şi prevalenţa lor este în continuă creştere, estimându-se că în jurul anului 2020 acestea vor ajunge să reprezinte principala problemă a sănătăţii publice.
Din 1984, de când Rosenthal şi colaboratorii au descris asa-numita depresie sezonieră de toamnă-iarnă cu următoarele caracteristici: sindrom depresiv corelat cu
hipersomnie, hiperfagie şi nevoia de alimente dulci cu creştere consecutivă în greutate, au demarat o serie de cercetări în acest domemu, cu rezultate extrem de interesante.
În cadrul sindroamelor depresive, s-au studiat în special perturbările ritmurilor circadiene şi sezoniere ale unor neuromediatori, hormoni, a activităţii bioelectrice cerebrale
(EEG), precum şi a altor parametri biologici.
Studii mai vechi, din anii ‘80, au arătat că nivelul unor neuromediatori variază, având un ritm circadian caracteristic.
Nivelul noradrenalinei (NA), histaminei şi acetilcolinei a înregistrat valori maxime (acrofaza) în timpul nopţii, în opoziţie cu cel al serotoninei (5-HT). Aceasta ar reprezenta
o posibilă explicaţie a suicidului din cadrul sindroamelor depresiv majore, după administrarea unor antidepresive ce inhibă recaptarea NA în fanta sinaptică (distribuţia circadiană a
NA în hipotalamusul anterior-punte şi nucleul caudal este maximă la ora 3 şi minimã la orele 15).
Variaţiile circadiene ale 5-HT sunt corelate cu nivelul triptofanului plasmatic liber şi total. În sindroamele depresive, ritmul triptofanului plasmatic este defazat cu 12 ore, iar
valorile serice ale acestuia sunt scăzute în timpul zilei în comparaţie cu subiecţii normali. Aceste desincronizări ar explica perturbările somnului din sindroamele depresive.
Van Cauter, Linkowski si Mendelwicz (1992) au sintetizat cercetările din sfera perturbărilor neuroendocrine circadiene şi au vizat perturbări ale secreţiei de cortizon,
adrenocorticotrop (ACTH), ale axului tireotrop, somatotrop si lactotrop, în toate aceste axe existând un „avans de fază“ semnificativ.
Numeroase studii privind glanda pineală şi rolul melatoninei, în special în cazul depresiei sezoniere de iarnă, au demonstrat că nivelele melatoninei la pacienţii cu depresie
sezonieră sunt mai mari la orele 1200 şi 1600, în comparaţie cu subiecţii normali, şi se normalizează după fototerapie. Nivelele diurne crescute ale melatoninei reprezintă un marker
al depresiei sezoniere de iarnă.
S-au mai evidenţiat şi rolul posibil al creşterii incidenţei stărilor depresive în corelaţie cu furtunile geomagnetice. Healey (1991) a sintetizat câteva ipoteze interesante,
corelând desincronizarea bioritmurilor din tulburările depresive cu desincronizările bioritmurilor din călătoriile pe distanţe lungi cu avionul („jet lag“) şi muncă în 3 schimburi („shift
work“), atât din perspectiva cronobiologiei cât şi cognitivistă.
Modificările ritmice ale activităţii solare influenţează asupra comportării oamenilor ce suferă de boli psihice. Creşterea activităţii solare modifică esenţial câmpurile magnetice
ale Pământului şi, ca urmare acţionează asupra excitabilităţii sistemului nervos şi în primul rând al creierului. Prin aceasta se şi explică agravarea maladiilor psihice la oameni.
Savantul german I. Kenig în cercetări experimentale a stabilit că energia radiaţiei magnetice a Soarelui se găseşte în zona aceluiaşi diapazon de unde joase, ca şi diapazonul
undelor electromagnetice, emise de creierul omului. Radiaţia magnetică a Soarelui se află într-o acţiune reciprocă cu potenţialele bioelectrice ale creierului omului, contribuind la
modificarea stării funcţionale generale a lui cu consecinţele corespunzătoare.

Profesor: Deci, întrebările s-au epuizat.

Concluzii: Respectarea ritmurilor biologice permite organizarea corectă a ritmurilor vieţii, fapt de care depinde buna dispoziţie,
păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă pe o perioadă cât mai îndelungată.
Oferim cuvînt jurnalistului – expert în domeniului bioritmologiei. S......... G........ ne va exprima opinia despre conferinţă.

Reflecție:
S. G. Conferința a demonstrat cunoştinte trainice acumulate în studiulproblemei abordate. Declaraţiile, subiectele abordate dezvăluie pe deplin problemele-cheie.
18
 Au fost elucidate aşa aspect ca ritmurile biologice circadiene, circaseptane, anuale, lunare.
O atenție deosebită s-a acordat, în opinia mea, problemelor ce ţin importantţa respectării regimului zilei, care stă la baza modului sănătos de viaţă. Au fost elucidate
problemele educației igienice: prevenirea oboselii, desincronazelor, bolilor infecțioase și cardio-vasculare.
Toate aceste cunoștințe vor fi utile examenul vieţii, în viața de zi cu zi. Conferința mi-a plăcut. Cel mai important, este că se formează o atitudine pozitivă, conştientizată,
faţă de sănătatea proprie şi altor persoane bazată cunoştinţe bioritmologice.

19