Sunteți pe pagina 1din 13

1. Bonturi protetice. Definitie.

Criteriile de clasificare a bonturilor protetice:


Abutment-ul ( bontul protetic ) reprezint acea parte a complexului implantar, rspunztoare att de stabilirea unei
legturi etane i stabile cu implantul dentar, ct i de agregarea restaurrii protetice prin cimentarea sau nurubarea
acesteia pe bont.
Criterii de clasificare:
Dupa generatia implantului utilizat (implant one-stage sau two-stage)
Dupa forma bontului protetic
Dupa axul bontului in raport cu implantul
Dupa numarul componentelor bontului protetic
Dupa materialul din care este confectionat bontul
Dupa modalitatea de agregare a restaurarii protetice finite
2. Clasificarea bonturilor protetice dupa forma, dupa axul bontului in raport cu implantul, dupa numarul
componentelor bontului protetic:
Dupa forma:

Conica- sunt cel mai frecvent utilizate, din cauza gamei largi de indicatii de utilizare (edentatii
unidentare, partiale sau totale, lucrari protetice agregate prin cimentare sau insurubare).
Misch remarca faptul ca retentia coroanei scade rapid daca conicitatea bontului creshte de la 6 la 25, acest grad de
conicitate fiind dat de suma ambelor versante ale bontului protetic.
Pentru a creste retentia bonturilor conice se recurge de obicei la urmatoarele metode:

Cresterea unor retentii aditionale pentru cresterea suprafetei bontului protetic

Alegerea unui bont protetic cat mai inalt posibil in situatia clinica respectiva

Sablarea suprafetei bontului protetic

Cilindrica- sunt indicate pentru situatiile clinice in care spatiile protetice disponibil este redus sau
atunci cand se prefera realizarea unei restaurari protetice agregate prin insurubare. Forma cilindrica prezinta shi
bonturile care pot fi prelucrate de tehnician prin frezare, cele din teflon care se pot turna direct si bonturile
protetice provizorii.

Sferica- reprezinta indicatia de electie pentru situatiile in care se doreste realizarea unui overdenture
inferior, sustinut pe doua implante

Dupa axul bontului in raport cu implantul:


Drept- Situatia idiala o constituie existenta unui unghi de 90 intre implant si planul de ocluzie, in aceste
conditii putandu-se alege un bont drept
Angulat- Daca implantul formeaza un unghi de o alta valoare cu planul de ocluzie sau exista o lipsa de
paralelism accentuat intre implantul respectiv si celelalte implante sau dinti vecini, se va alege un bont
angulat, in vederea incadrarii restaurarii protetice in ansamblul arcadei, pentru realizarea unor rapoarte
intermaxilare adecvate. Angulatia bontului variaza in functie de firma producatoare, dar niciodata nu va
depashi un unghi de 25
Bontul protetic poate corespunde ca si ax cu implantul in care se insurubeaza (bont drept) sau poate avea un ax diferit
(bont angulat). Alegerea unui bont angulat este de ordin biomecanic, fortele transvitandu-se paraxial fata de corpul
implantului.
Dupa numarul componentelor bontului protetic:
Dintr-o singura piesa- are sudat surubul de infiletare in implant de portiunea coronara a bontului. Bontul
dintr-o singura piesa este destinat numai realizarii unor restaurari agregate prin cimentare
Din 2 piese- Acest tip de bont protetic are de obicei doua fete plate sau shanturi verticale, servind ca si
componente antirotationale si de pozitionare pentru suprastructura
Acest criteriu de clasificare este valabil doar in cazul bonturilor protetice ale implantelor two-stage.
Avantaje:
Usurinta montarii
Posibilitatea paralelizarii bonturilor fara a exista pericolul perforarii peretilor sau al deteriorarii surubului de
fixare a bontului in implant

Dezavantajul:
Imposibilitatea existentei unei conexiuni antirotationale, devine mai important, nepermitindu-se o fixare
precisa a bontului in implant
3. Clasificarea bonturilor protetice dupa materialul din care a fost confectionat, modalitatea de agregare a
restaurarii protetice finale:
Dupa material:

Metalice

Nemetalice: ceramica, zirconiu

Mixte: metalo-ceramica
Dupa modalitatea de agregare a restaurarii protetice finale:

Cimentare:
Indicatii:
Forte verticale predomina
Edentatii unidentare
Avantaje:
Inchiderea etansa
Dezavantaj:
Nu ilaturam tot cimentul care e in exces, intra subgingival intre coroana si abatment. Permanent va irita
mucoasa, va duce la periimplantita
Punem cauciuc, inainte de a cimenta pentru a inlatura mai usor excesul de ciment. Dupa ce am cimentat a doua zi
chemam pacientul sa examinam daca am inlaturat tot cimentul, sau cu airflow)

Indicatii:

Infiletare:

Cand este putin spatiu


Cand e punte mai bine prin infiletare, deoarece actioneaza atat fortele verticale cat si orizontale
Cand predomina forte orizontale
Dezavantaj:
Se pot desfileta
Raman microfisuri ce duce la dezvoltarea florei microbiene
Ocluzia trebuie sa fie ideala, de verificat permanent ocluzia (ceramica, metalo-ceramica, zirconiu) pe bontul de plastic
se face din ceara viitoarea macheta metalica si apoi pentru viitoarea coroana. Suprafata ocluzala diametrul V-O mai
mic, si sa nu fie atat de exprimata suprafata ocluzala. Forta sa fie situata in mijlocul implantului.
4. Conexiunile implant/bont protetic (interna si externa):
Conexiunea externa:
Conexiunea de la nivelul corpului implantului se afla pozitionata deasupra extremitatii cervicale a acestuia si are o
latime de ~ 2mm.
Poate fi de forma :
Hexagonala
Octagonala
A fost conceputa cu scopul de a rezista la torsiunea aplicata implantului in timpul insertiei lui in os.
Dezavantaje :
Imposibilitatea reproducerii cu exactitate a pozitiei bontului protetic
Deteriorarea hexagonului implantului
Tensionarea surubului de fixare a bontului protetic in implant
Conexiunea interna:
Conexiunea de la nivelul corpului implantului se afla in interiorul lui, pe o distanta de pina la 5.5 mm, imbinindu-se cu
patricea de la nivelul extremitatii cervicale a bontului protetic.
Avantaje:

Insertie mai facila a bonturilor protetice in cavitatea bucala

Asigurarea unei protectii mai superioare impotriva ruperii surubului

Asigurarea unei distributii mai buna a fortelor asupra implanturilor incarcate functional

Dezavantaje:

Necesitatea existentei unei forme mult mai evazate a implantului in regiunea crestala, necesara pentru a gazdui
conexiunea interna, ceea ce creeaza implanturi slabe cu pereti subtiri la acest nivel (0,3 mm)

5. Biomecanica corelat cu restaurarea protetic pe implante:


Acest raport trebuie s fie ntotdeauna mai mic dect 1
Situaiile nefavorabile apar consecutiv atrofiei osoase verticale postextracionale i duc la creterea alarmant
a forelor paraxiale
Datele literaturii de specialitate ne demonstreaz c n cazul unui raport coroan/implant mai mare dect 1,
fiecare 1 mm n plus crete cu 4% efectul de flexiune asupra complexului implantar
Pentru depistarea i evaluarea precis a viitorului raport coroan/implant se va realiza un studiu pre-operator
Cu ajutorul acestuia se va aprecia mrimea i localizarea precis a defectului i se va alege modalitatea cea
mai potrivit de corectare prin tehnici de augmentare ce vor fi realizate pre-implantar
n majoritatea situaiilor, atrofia postextracional este prezent nu doar n sens vertical, ci i vestibulo-oral,
ducnd de obicei la optarea pentru tehnici combinate de augmentare
Se observ astfel cum o component preimplantar (atrofia crestei edentate) restaurarea protetic prin
intermediul raportului copoan/implant
Inseria implantelor exercit multiple implicaii biomecanice asupra viitoarei restaurri implanto-protetice prin
diametrul, topografia i numrul implantelor, parametrii alei n funcie de tipul de edentaiei, topografia i
ntinderea ei, parafunciile din antecedente i tipul viitoarei restaurri
6. Avantajele supraptotezei fata de restaurarea implant-protetica fixa:
7. Criterii comparative dintre implante dentare si dintii naturali:

Un dinte natural are o mobilitate vertical fiziologic de 28 microni, pe cnd cea a unui implant este
de aproximativ 8 microni

Mobilitatea implantelor se datoreaz elasticitii osului periimplantar i este influenat de diametrul,


numrul i geometria implantelor incluse n lucrarea protetic, precum i de intensitatea forelor aplicate

Diferena de mobilitate dintre cele dou tipuri de stlpi de punte duce la apariia unor probleme
biomecanice

nfundarea primar a dintelui n alveol sub aciunea forelor ocluzale este urmat de o nfundare
secundar. n timpul aceste nfundri secundare se produce i nfundarea implantelor cu 5 microni. Aceast
nfundare reprezint o micare fiziologic echilibrat a celor dou tipuri de stlpi de punte

n cadrul unei restaurri protetice cu sprijin mixt trebuie s existe un sistem special (sistem de
amortizare a forelor) care s permit n timpul nfundrii primare a dintelui i nfundarea lucrrii protetice,
evitndu-se n acest fel transmiterea unor fore suplimentare la nivelul implantului

Pentru a-i ndeplini acest rol, sistemele de amortizatori de fore reprezentai de culise i balamale se
vor monta lng implant.
8. Morfologia suprafeei ocluzale a coroanelor n restaurarea protetic:
n cazul edentaiilor posterioare superioare sau inferioare se recomand confecionarea unor lucrri protetice cu relief
ocluzal mai atenuat, i suprafeele ocluzale mai nguste n sens vestibulo-oral, deoarece n regiunile posterioare ale
arcadelor suprafaa implantelor este mai mic dect suprafaa radicular a dinilor naturali pierdui. O suprafa
ocluzal ngust scade presiunile exercitate asupra implantului i contribuie la o distribuie mai fiziologic a forelor
scznd efectul forelor laterale
9. Extensiile restaurrilor protetice. Indicatii:
De cte ori este posibil se evit realizarea unor extensii la restaurrile implanto-protetice fixe.
Totui, n cazurile n care sunt utilizate este esenial lungimea acestora. S-a observat c la fiecare 1 mm de prghie
duce la o cretere cu 15% a flexiunii asupra implantului situat n vecintatea extensiei.
Lungimea maxim a extensiei att la restaurrile fixe, ct i la cele mobilizabile va trebui s fie cel mult egal cu
distana antero-posterioar dintre implantele cele mai anterioare i cele mai posterioare.

ntr-un experiment s-a observat c la o extensie de 16 mm pe 4 implante i o for de 100 N aplicat pe extensie,
implantul din vecintatea extensiei se va nfunda, iar urmtorul se va ridica, producnd balans i resorbie osoas.
n aceleai condiii, dar cu o extensie de 8 mm, scad forele de presiune pe primul implant, iar pe al doilea implant
fora este aproape nul. n consecin se indic realizarea unor extensii de cel mult 8 mm.
Indicaii:

Pentru confecionarea restaurrilor fixe


Pentru confecionarea restaurrilor mobilizabile
Edentaii pariale mici
La inseria a trei implante n poziie tripodic, iar la polul opus se afl realizarea unei extensii distale

10. Particulariti ale biomecanicii n restaurrile protetice cu sprijin mixt:


n cazul unor edentaii pariale, tratamentul implanto-protetic se poate realiza prin dou variante:
Lucrri protetice susinute exclusiv pe implante;
Lucrri protetice susinute att pe implante, ct i pe dini naturali (restaurri protetice cu sprijin mixt).
Majoritatea autorilor au reinut n ceea ce privete tratamentul implanto-protetic prin lucrri protetice cu sprijin mixt,
reineri datorate diferenei de rezilien dintre implant i dini naturali.
Un dinte natural are o mobilitate vertical fiziologic de 28 microni, pe cnd cea a unui implant este de aproximativ 8
microni. Mobilitatea implantelor se datoreaz elasticitii osului periimplantar i este influenat de diametrul, numrul
i geometria implantelor incluse n lucrarea protetic, precum i de intensitatea forelor aplicate.
Diferena de mobilitate dintre cele dou tipuri de stlpi de punte duce la apariia unor probleme biomecanice.
nfundarea primar a dintelui n alveol sub aciunea forelor ocluzale este urmat de o nfundare secundar. n timpul
aceste nfundri secundare se produce i nfundarea implantelor cu 5 microni. Aceast nfundare reprezint o micare
fiziologic echilibrat a celor dou tipuri de stlpi de punte.
n cadrul unei restaurri protetice cu sprijin mixt trebuie s existe un sistem special (sistem de amortizare a forelor)
care s permit n timpul nfundrii primare a dintelui i nfundarea lucrrii protetice, evitndu-se n acest fel
transmiterea unor fore suplimentare la nivelul implantului. Pentru a-i ndeplini acest rol, sistemele de amortizatori de
fore reprezentai de culise i balamale se vor monta lng implant.
11. Care sunt criteriile de alegere a unei restaurri implanto-protetice:
12. Clasificarea restaurrilor implant-protetice dup Mish:
Misch mparte viitoarele restaurri implanto-protetice fixe (FP) in 3 clase:

FP-1 reprezinta o restaurare fixa ce inlocuieste numai coroana si avind aspectul unui dinte natural.
Acest tip de restaurare protetica e posibila doar in contextul unei oferte osoase adecvate (edentatii unidentare)

FP-2 este o restaurare implanto-protetica fixa,ce inlocueste atit coroana cit si o parte din radacina.
Conturul coroanei va aparea normal in jumatatea ocluzala/incizala, dar este alungit in jumatatea gingivala,
dind un aspect inestetic

FP-3 este o restaurare implanto-protetica care spre deosebire de FP-2,va inlocui atit coroana cit si o
parte a gingiei fixe retrase in urma resorbtiei osoase
Misch imparte restaurarile mobilizabile (RP) in doua categorii:

RP-4 reprezinta un overdenture cu sprijin exclusiv implantar,necesitind de obicei insertia a 5


implanturi la mandibula si 6-8 la maxila

RP-5 este o proteza mobilizabila cu sprijin mixt pe implanturi si mucoasa, necesitind prezenta a 2-4
implanturi
13. Varietatile restaurarilor implanto-protetice in tratamentul edentatiei unidentare:
Este restaurata implanto-protetic printr-o restaurare fixa cu sprijin implantar, utilizindu-se criterii dependente si
independente de topografia edentatiei.
Latimea vestibulo-orala a crestei va trebui sa fie de minim 6mm. Dimensiunea mezio-distala a coroanei din ceara va
trebui sa fie minim 7mm.Implantul se va insera in dreptul centrului viitoarei coroane,atit in sens vestibulo-oral,cit si
mezio-distal pentru a permite o directionare a fortelor in axul lung al implantului.
In sens gingivo-apical, extremitatea cervicala a corpului implantului va fi plasata la minim 2 mm deasupra marginii
gingivale libere.
Printre contraindicatiile locale ale restaurarii implanto-protetice unidentare se numara:
Ocluzia adinca

Bruxism
Distructii coronare importante ale dintilor naturali vecini ce recomanda si reconstructia lor protetica, optinduse pentru o punte clasica cu trei unitati

Contraindicatiile generale:
Stari precanceroase
Endocrinopatii
Afectiuni granulomatoase
Boli sanguine
Obiceiuri vicioase
Tulburari psihologice
14. Varietatile restaurarilor implanto-protetice in tratamentul edentatiei partiale:
In restaurarea implanto-protetica a edentatiei partiale se recomanda solidarizarea implanturilor multiple pentru o mai
buna amortizare,exceptie facind unele edentatii frontale reduse.
Distanta dintre doua implante se calculeaza tininduse cont de faptul ca intre centrele a doua implanturi adiacente
trebuie sa fie 7mm.Distanta dintre un implant si dinte natural se calculeaza din centrul implantului pina la fata
proximala a dintelui care trebuie sa fie min 4mm.
Restaurarile protetice cu sprijin exclusiv implantar sunt preferate restaurarilor cu sprijin mixt. Uneori se ajunge la
necesitatea includerii in lucrare alaturi de implanturi si a unor dinti restanti, cind e:
Imposibil insertia in os a unui numar suficient de implanturi, datorita unei oferte osoase necorespunzatoare
Posibilitatea insertiei implantului doar la o distanta mai mare de un dinte fata de dintii restanti
In cazul unui prognostic favorabil de 5-10 ani dintii sunt tratati si se prefera sa nu fie inclusi in lucrare. Daca totusi se
includ se recurge la una din variantele terapeutice:

Punte demontabila cu prezenta unei cape la nivelul dintelui

Se unesc m.multi dinti adiacenti sau se adauga mai multe implante,conexiunea cu corpul de punte cu
dispozitive speciale de ancorare
In edentatie frontala maxilara pentru planificarea tratamentului implanto-protetic se masoara distanta de la suprafata
proximala a dintelui pina la extremitatea laterala a canalului incisiv. Daca distanta este mai mare
sau egal cu 22mm se pot insera 3 implanturi. Daca este mai mare sau egal cu 15 se pot insera 2, iar daca este mai mic
de 15 se poate insera doar 1.
In edentatii maxilare posterioare deseori se recurge la diverse procedee de augumentare din cauza deficitara a
inaltimii osului.In privinta nr de implante ce vor fi inserate,ideal ar fi ca fiecare dinte absent sa fie inlocuit cu un
implant. Nr de implanturi posibile intr-o situatie clinica se calculeaza prin masurarea distantei de la nivelul fetei distale
a dintelui adiacent spatiului edentat,pina in dreptul locului unde inaltimea osului disponibil masoara min 10mm.
In edentatie frontala mandibulara nr de implanturi se va determina prin masurarea lungimii spatiului edentat.
In edentatie posterioara mandibulara este necesara insertia unor implante de 10mm.Cind latimea crestei edentate
deficitara necesita procedee de augumentare.
Spatiul edentat se analizeaza pe 2 segmente:
- De la fata distala a dintelui adiacent spatiului edentat pina la orificiu mentonier
- De la or.mentonier pina unde limita verticala a osului disponibil este de 12mm
15. Varietatile restaurarilor implanto-protetice in tratamentul edentatiei totale:
Variante terapeutice implanto-protetice utilizate:
a. Proteza detasabila fixa
b. Supraproteza cu sprijin

Implantar

Mixt (implanturi si mucoasa)


In edentatie totala la maxila e importanta determinarea preimplantara a relatiilor intermaxilare.Dintre variantele
terapeutice implanto protetice se poate instala:
Proteza maxilara fixa detasabila,nr de implanturi necesare este cel putin 4,dar sunt preferate 6 implanturi
Supraproteza maxilara(overdenture-ul maxilar) care poate fi cu 2 sau cu 4 implante
In edentatia totala la mandibula:

a. Proteza fixa detasabila:


Se indica utilizarea a 5 implanturi
Dispunerea colineara sau insertia implantelor de-a lungul unei linii curbe
Pirghia maxima va fi de o lungime si jumatate din distanta dintre cel mai anterior si cel mai posterior implant
In structurii metalice va fi de 6 mm
b. Supraproteza cu 2 implanturi
c. Supraproteza cu 3 implanturi si atasamente sferice
d. Supraproteza cu 4 implanturi dispuse trapezoidal
16. Supraproteza. Avantaje. Dezavantaje:
Avantaje:
a. Lucrare fix:
o Cimentat
o Demontabil
b. Stabilizeaz osul crestei alveolare
c. Nu impune lefuirea i devitalizarea dinilor restani
d. Transformarea crestelor alveolare n proces neoalveolar
e. Ameliorarea funciilor alterate
Dezavantaje:
Riscul fracturrii lucrrii protetice
Riscul fracturrii implantului
Riscul apariiei mobilitii implantului
2 intervenii chirurgicale
Tratament de lung durat
Riscul fracturrii bontului protetic
Riscul deurubrii bontului protetic
Riscul fracturrii/deurubrii urubului de fixare al protezei
Riscul descimentrii
17. Examenele paraclinice utilizate in diagnosticarea si tratamentul implant-protetic:
Dup examinarea clinic a pacientului i se vor recomanda acestuia examene complementare:
Analize medicale generale individualizate rezultatul lor ar putea temporiza tratamentul
Radiografii dentare pentru stabilirea unui diagnostic precis i pentru efectuarea corect a tratamentului pre- i
proprotetic
Se vor indica radiografii pentru:
Procesul alveolar la nivelul dinilor stlpi
Dinii stlpi (rdcin, spatiul parodontal, coroan)
Crestele edentate
Dinii restani care ridic probleme (distrucie coronar masiv, microproteze, modificri de culoare, mobilitate,
dureri, resturi radiculare dar au importan pentru proiectul protezei)
Radiografiile simple retroalveolare sunt cele mai bune deoarece arat n detaliu situaia local. Se pot realiza i
radiografii panoramice pentru vizualizarea n ansamblu a ambelor maxilare. Radiografiile care intereseaz ATM sunt
necesare atunci cnd sunt semne clinice de afectare a articulaiei.
Fotografia
n cazurile grave n care sunt realizate modele documentare sunt necesare i diapozitive/fotografii pentru a ilustra
gravitatea situaiei i complexitatea tratamentului.
Este bine ca fotografia, filmele sau nregistrarea video s se fac nainte de amprentare pentru a demonstra exact starea
clinic cu care se prezint pacientul.
Amprentarea
Se va realiza n prima sedin de prezentare a pacientului la medic i va viza ambele maxilare nainte de efectuarea
vreunui tratament preprotetic n afara unui detartraj supragingival.
Dup aceast amprent se va realiza modelul documentar.
n cazurile n care nu sunt necesare extracii dentare care s schimbe situaia clinic aceast amprent preliminar va
folosi la realizarea modelului de studiu.
Modelele vor fi realizate din gips dur.

n funcie de situaiile individuale examinate, mai pot fi recomandate i alte examene paraclinice ca:
Kineziomandibulografia
Electromiografia
Axografia computerizata pentru ATM
18. Etapele clinico-tehnice de confectionare a restaurarilor implanto-protetice fixe:
Etapa clinica:
Examenul clinic si paraclinic pentru evaluarea starii generale a pacientului si a statusului dento-parodontal in
contextul diagnosticului complex ; evaluare clinica si radiologica a ofertei de os
Etapa paraclinica:
Realizarea modelului de studiu si diagnostic
Etapa clinica:
Diagnosticul final
Indicatia de tratament
Stabilirea planului terapeutic
Alternative protetice
Etapa prechirurgicala
Conditionarea structurilor dure si moi ale campului protetic
Confectionarea placii de orientare ocluzala
Etapa chirurgicala(monofazica la implantele de stadiul I)
Faza I inserarea infrastructurii la nivelul ofertei osoase existente si a minisuruburilor provizorii(pentru
implantele de stadiul II)`
Amprentarea campului protetic pentru realizarea restaurarilor provizorii
Etapa paraclinica:
Confectionarea modelului pentru restaurarea provizorie si realizarea acesteia in functie de particularitatile
cazului
Etapa clinica:
Etapa chirurgicala
Faza a II-a descoperirea corpurilor implantelor si montarea dispozitivelor permucozale(cele de stadiul II)
Etapa paraclinica:
Eventuale reoptimizari ale RP
Etapa clinica:
Inserarea stalpilor adevarati sau analogi eventual prepararea bonturilor dentare pe care se va agrega viitoarea
restaurare protetica definitiva.
Amprentarea campului protetic cu sau fara dispozitive de transfer
Etapa paraclinica:
Confectionarea modelului de lucru de obicei cu bonturi mobile
Confectionarea placii de contentie si inregistrare pe modelul de lucru
Etapa clinica:
Verificarea pozitiei placii de contentie si inregistrare in cavitatea bucala pentru prevenirea posibilitatilor de
modificare a pozitiei stalpilor
Etapa paraclinica:
Montarea modelului de lucru in articulatorpe baza datelor inregistrate cu sabloanele de ocluzie sau arcul facial
Confectionarea machetei viitoarei suprastructuri (ceara, rasini, sau materiale foto)
Ambalarea tiparul si turnarea componentei metalice
19. Particularitati de confectionare a restaurarilor implanto-protetice provizorii:
Restaurarea provizorie se poate fixa prin cimentare sau cu urub. Retenia prin cimentare prezint unele avantaje, cea
mai important fiind uurina fabricrii. Aceast metod are, ns, o serie de dezavantaje. Posibilitatea decimentrii,
necesitatea de a manipula bontul i esuturile moi n cursul fazei de vindecare precoce reprezint o potenial
problem. Totodat, posibilele complicaii biologice, precum reacia de corp strin i inflamaia asociat reteniei
cimentului n esuturile periimplantare moi se pot dovedi catastrofale. n cadrul unor rapoarte de caz, Shapoff a
demonstrat natura distructiv a cimentului retenionat, ce poate conduce la pierdere osoas.
Utilizarea unei restaurri provizorii fixat cu urub elimin dezavantajele cimentrii, dar fabricarea restaurrii este
mult mai dificil. Angulaia implanturilor frontale, ndeosebi la implanturile maxilare frontale, impune necesitatea unui
acces ctre urub situat vestibular sau vestibulo-incizal, ceea ce necesit abiliti anumite pentru a-l ascunde la
nivelul restaurrilor temporare.
Alegerea materialului restaurator provizoriu adecvat pentru situaia specific este esenial pentru obinerea
succesului. Fabricarea corect a restaurrii temporare fixate cu urub poate minimiza complicaiile precoce.
Complicaiile precum fracturile necesit ndeprtarea acestor componente fixate cu urub, adesea nainte de apariia

osteointegrrii. n primele studii legate de ncrcarea imediat, ndeprtarea prematur a restaurrii era considerat un
factor contributiv la eecul implantului.
Ocluzia este un factor important n protocoalele de ncrcare imediat i precoce. Aplicarea unei restaurri temporare
n ocluzie nu se poate considera o contraindicaie absolut. Degidi i colab. au constatat c implanturile posterioare
multiple imobilizate i restaurate cu i fr contact ocluzal n locaiile mandibulare laterale s-au comportat n mod
similar.8 Restaurrile frontale pe implant difer de cele posterioare prin faptul c de obicei forele ocluzale nu sunt
direcionate axial, ci n direcii oblice. Aceasta poate duce la slbirea uruburilor din bonturi i la fracturarea
materialelor de faetare acrilice i compozite. Meninerea acestor restaurri n afara contactului ocluzal poate minimiza
frecvena acestor complicaii.
n 2011, autorul (Dr. Levin) a publicat o serie de cazuri cu evaluarea supravieuirii implanturilor i a nivelurilor osoase
marginale la implanturile cu inserare i restaurare provizorie imediat n regiunile maxilare i mandibulare frontale.9
S-au monitorizat implanturi de titan modificate pe o perioad medie de ncrcare cu restaurarea final de 9 luni. S-au
evaluat nivelurile osului marginal, iar meninerea osului, BM (bone maintenance) s-a definit ca fiind osul prezent
proximal la nivelul sau mai coronar de platforma implantului. Din cele 30 implanturi plasate consecutiv, 25 (83%) au
demonstrat meninerea osului.
Studiul de fa evalueaz implanturile situate n locaii anatomice similare respectnd acelai protocol chirurgical (cu
lambou). Singura diferen fa de studiul anterior a constat n tipul de implant utilizat: din titan de gradul 4, cu
suprafa sablat cu fluoruri. Aceste implanturi prezint, de asemenea, i o poriune coronar prevzut cu
microfileturi (0,185mm). Implanturile cu nivel osos utilizate n studiul anterior nu conineau acest segment cu
microfileturi pe corpul implantului. Este postulat faptul c microfiletul este responsabil de BM crestal. De peste un
deceniu, investigatorii au demonstrat BM excelent cu acest tip de macrotopografie pe corpul implantului. Printre ei se
numra Norton, care n 2001 a realizat acest lucru dup ncrcarea timp de 4-7 ani a acestui design de implant n cazul
substituiilor unidentare.
Scopul acestui studiu prospectiv este acela de a demonstra supravieuirea implantului i BM n cazul unor implanturi
din titan de gradul 4, cu suprafaa sablat cu fluoruri, inserate imediat postextracional i restaurate provizoriu imediat
ntr-o manier nefuncional, n zona estetic, precum i ncrcate timp de minim 1 an cu restaurarea definitiv.
20. Particularitati de confectionare a restaurarilor implanto-protetice definitive:
Etapa clinica:
Verificarea adaptarii scheletului metalic al suprastructurii in cavitatea bucala
Etapa paraclinica:
Dezambalarea prelucrarea componentei metalice si conditionarea in vederea aplicarii componentei
fizionomice
Aplicarea placajelor fizionomice: ceramica, rasina diacrilica, compozita, polisticla
Verificarea restaurarii pe model
Prelucrarea finala a restaurarii
Etapa clinica:
Verificarea adaptarii protezei pe campul protetic, a integrarii ei in functionalitatea ADM
Fixarea provizorie nu este unanim acceptat
Fixarea nu are loc suprastructurile mobilizabile
Definitivarea agregrii definitive prin unul din procedeele de fixare
Controlul periodic al pacientului
Contraindicatii:
Generale : diabet zaharat decompensat, lupus, leucemii,hemofilie, TM regionale, boli metastatice, abuz de
alcool sau tutun, tratament prelungit cu imunosupresoare, tulb. psihice severe,graviditate, pacieni nemotivai
Locale: factori anatomici, bruxism, raporturi ocluzale nefavorabile

Radiografie panoramica:

Examenul de baz ,indispensabil n implantologie

Nu permite aprecierea precis a calitii osului spongios

Mrirea dimensiunilor n plan vertical de aproximativ 1,3 ori

Se folosesc abloane radiologice cu bile metalice cu diametru cunoscut

Conditii de incarcare:

ncrcarea gradual tardiv are cea mai mare rat de succes i este recomandat nceptorilor

ncrcarea imediat este rezervat cazurilor n care stabilitatea iniial primara a implantelor este excelenta
(mai mare de 20 N:cm2)

21. Etapele clinico-tehnice de confectionare a supraprotezei al pacientului edentat total:


Dup ce a fost msurat dimensiunea vertical de ocluzie conform metodei anatomo- fiziologic , urmtoarele
preparaii sunt fcute pentru amprentarea final a mandibulei i nregistrrii relaiei centrice .
Pe baza unei amprentri preliminare, se realizeaza modelul de diagnostic al mandibulei, conform crea se
confecioneaza o lingur individual cu forma arcadei mandibulare, la care se va adapta ablonul de ocluzie pentru
nregistrarea relaiei centric . Pentru ghidarea materialului de nregistrare a relaiei intermaxilare, sunt create doua
orificii corespunzatoare implanturilor i multiple retenii pe suprafaa ocluzal a lingurii situate posterior acestor
orificii. Apoi se nurubeaza bonturile de transfer i se efectueaza ampretarea final concomitent cu nregistrarea
relaiei centrice.
n laborator, sunt ataate la bonturile de transfer implanturile analog, i se confecioneaza un model de lucru din ghips.
Pe baza relaiei centric inregistrat, modelul mandibular se poziioneaza n conjunt cu cel maxilar pe braul inferior i
respectiv superior al ocluzorului.
Modelul final mandibular se va repoziiona n ocluzor, iar dinii protezei mandibulare sunt aezai n macheta din cear
n funcie de modelul antagonist deja stabilit. Macheta din cear este returnat la cabinet pentru proba intraoral, unde
sunt verificate: aezarea pe cmp, ocluzia, estetica i aprobarea pacientei .
In laborator, proteza este executat din rin acrilic termopolimerizabil dup protocolul standard. Suprafaetele
protezei sunt finisate i lustruite.
n cabinet, sunt fixate bonturile retentive pe implanturi conform recomandrilor productorului i proteza final este
inserat intraoral pentru ajustarea ei n locurile unde presiunea pe esuturi era n exces, folosindu-se o past indicatoare
de presiune .
22. Proteza detasabila fixa. Indicatii. Avantajele:
23. Tipurile de sisteme de mentinere ale unei supraproteze:
Bara Dolders
Bonturi speciale
Telescoape
Ancorare prin magnei
Capse (ball attachment)
Culise
24. Metoda de amprentare cu lingura inchis n cazul implanturilor din 2 piese chirurgicale (two-stages):
Amprentarea cu lingura inchis este posibil doar n cazul cnd producatorul sistemei de implanturi produce, respectiviele
trasferuri. Trasferurile pentru lingura nchis se deosebesc de cele pentru lingura deschis prin lipsa pintenului fixator.
Astfel, amprenta se efectuez cu trtansferurile fixate, dupa priza materialului amprentar se nlatura din caviatea bucal,
transferurile se desurubeaz de pe implant sau abutment si se repozi ioneaza pe lingur. Perforri pe lingura nu se creaz,
poziia trasferuli se meine datorita masei amprentare.
Amprentarea indirect/ Lingur nchis Amprentarea cu lingura nchis, prin metoda indirect, o folosim cnd implanturile
inserate sunt paralele ntre ele, sau unghiul de corecie este unul redus (max 9 - 10 ) Aceast metod de amprentare o
recomandm mai ales n cazul edentaiilor pariale i subtotale. La acest tip de amprentare recomandm utilizarea
materialelor de amprentare pe baz de silicon. La amprentare v recomandm s utilizai o lingur de amprentare din
plastic sau lingur individual
Pe ct posibil se va lua o amprent ntr-un singur timp.

Etapele de lucru:
Pregtirea cavitii bucale pentru amprentare: Dup descoperirea implantului, timp de o
sptmn pacientului i se va monta un urub de vindecare, care ajut la formarea
corespunztoare a gingiei periimplantare.Aceast metod o recomandm mai ales n cazul
operaiei de inserare n doi timpi . n cazul operaiei ntr-un singur timp, nu mai avem nevoie
de urub de vindecare
Amprentare: Dup regenerarea gingiei periimplantare (aprox 7-10 zile), se ndeprteaz
urubul de vindecare din implant, si n loc se fixeaz bontul de amprentare cu lingur nchis
Dup ce a fcut priz materialul de amprent, se ndeprteaz portamprenta din cavitatea bucal,
iar bonturile de amprentare se elibereaz din implant, unul cate unul. Dup aceea se
repoziioneaza n implanturi uruburile de vindecare
nainte de turnarea modelului, bonturile de transfer se prind cu urub de implantul analog, i n
aceast variant se reinser in materialul de amprent. Aceat manoper se poate executa att n
cabinet, ct i n laborator
Amrentarea cu lingura nchis n cazul implanturilor one-stage. Materiale utilizate
25. Metoda de amprentare cu lingura inchis ncazul implanturilor dintr-o piesa chirurgicala (one-stage):
Materialul de amprenttrebuie s fie obligatoriu elastic: siliconi, polieteri sau hidrocoloizi(reversibili sau ireversibili).
26. Metoda de amprentare cu lingura deschisa. Avantaje. Dezavantaje:
Ampretanrea cu ajutorul lingurei deschise la momentul de fa reprezint cea mai rspndit metod.
Lingura poate fi una de unic folosin, din plastic cu un spa iu de perforare efectuat in locul implantului introdus.
Utilizarea lingurei individuale este de preferin, mai ales in cazul n care sunt prezente 2 sau mai multe transferuri, cu
toate ca amprentarea n cprezena doa a unui implant pertmite utilizare lingurei standart de unica folosin .
Iniial, n implant se introduce transferul corespunztor. Dac numarul transferurilor este 2 sau
mai mare, se recomad legarea lor mpreuna cu a a dentar si acrilat autopolimerizabil pentru
prevenirea posibilelor deformri n mometul inlturrii amprentei din cavitatea bucal
Ulterior cu ajutorul frezei se creeaz spaiu n loja unde vorr ie i transferurile. Transferul nu
trebuie s se in la marginea tieturii i s se opun inserrii usoare n cavitatea bucal. Din
aceast cauz se recomand perforarea cu un exces de 5 mm. Pentru fiecare transfer. Lingura se
adapeaz obligatoriu n cavitatea bucal (cu transferurile aplicate directia aplicri lingurii poate
fi ngreunat. Apoi, spatiul de perforare este inchis cu cear
Amprentarea se efectueaz pri metoda SANDWICH, sau cu material de amprentare monofazic
n cazul cnd se amprenteaza cu material monofazic poliesteric, toare perforrile existente n
loj se acoper cu emplastru si suprafaa intern se prelucreaz cu adeziv
Ulterior, carpula cu materialul amprentare se introduce in malaxorul autorizat si se aplic pe
gingia din jur-imprejurul transferului. Apoi, se introduce i a distribui materialul amprentar in
lingura, avind grija a l aplica atent, fara bule
Lingura se introduce n cavitatea bucal, se poziioneaz relativ fa de locul transferului si
aplica. n momentul aplicrii, prin stratul fin de cear, care acopera spa iul perforat, se palpeaz
transferul. Dupa finisare apolimerizrii materialului amprentar, suruburile de transfer se
elibereaz de ceara, si se desurubeaz. Lingura amprentara se nltr din cavitatea bucal. Se
determin calitatea amprentei , n el se introduc analogul implantului si n a a fel, amprenta ste
transmisa la laborator
n cazul n care se utilizeaz tehnica sandwich pentru amprentare, se tapeteaz doar spa iul
perforat cu ceara. Stratul corijabil de silicon se introduce din malaxor, prin carpula, acopernd
uniform spaiul din jurul colului transferului si respectiva gingie din jurul implantului. Atunci

cind transferuluile sunt poziionate foarte aproape sau retentivit i vizibile ntre marginea
gingival si transfer, este recomandabil de a acoperi toalmente transferul cu un strat corijabil si
de a umple retentivitaile si matiarl, pentru a exclude, adunarea de boluri de aer si riscul
nerefularii materialului n spaiul creat. Amprentare aulterioare se efectueaza dupa tehnica
Sandwich standart
27. ncrcarea imediata a implanturilor dentare. Etapele clinico-tehnice. Avantaje. Dezavantaje:
Succesul restaurrilor protetice pe implanturi dentare este asigurat de elaborarea unui plan de tratament adecvat i de
poziionarea corect a implanturilor. Progresele tehnologice respectiv imagistica 3D i utilizarea tehnologiei CAD/CAM au
permis inseria precis a implanturilor, fr lambou, cu reducerea timpului de vindecare, discomfortului, tumefaciei i
durerii determinnd creterea gradului de acceptabilitate a tratamentului de ctre pacient. Cazul prezentat ilustreaz un protocol
de ncrcare protetic imediat prin supraprotez pe sistem bar pasiv (Seeger), implanturile fiind inserate printr-o tehnic
chirurgical minim invaziv cu ajutorul unui ghid chirurgical realizat stereolitografic.
Etapa protetic clinic i de laborator pentru
confecionarea supraprotezei.
Secvene:
Preoperator realizarea machetei lucrri protetice mandibulare (laborator) i proba acesteia n
cavitatea bucal. Verificarea ndeplinirii cerinelor estetice i funcionale (clinic)
Confecionarea portamprentei individuale din acrilat fotopolimerizabil transparent prin
duplicarea machetei (laborator)
Postoperator montarea transferurilor pe bonturile protetice (clinic)
Realizarea prin frezaj n portamprenta individual a lca urilor pentru transferuri (clinic)
Amprenta funcional (clinic)
Turnarea modelului (laborator)
Confecionarea machetei barei cu ajutorul componentelor calcinabile prefabricate de la Rhein
83, Italia. Pentru a crea o conexiune pasiv pentru bara susinut pe implanturi i a
corecta micile imperfeciuni care pot aprea n timpul amprentrii sau n timpul etapelor
de laborator s-a utilizat sistemul Seeger de la Rhein83
Confecionarea machetei suprastructurii fr duplicare dup izolarea machetei barei cu un
agent de separare (Picosep)
Montarea tijelor i turnarea ambelor structuri metalice n aceeai timp
Ambalarea, turnarea, dezambalarea i prelucrarea structurilor metalice
Confecionarea componentei fizionomice pe scheletul metalic
Aplicarea barei pe bonturile protetice n cavitatea bucal, inserarea inelelor Seeger i fixarea
acesteia prin nurubare (clinic)
Aplicarea supraprotezei, verificarea i ajustarea rapoartelor ocluzale. Etapa protetic de
confecionare a barei, componentei metalice a protezei i componentei fizionomice nu a durat
mai mult de 28 de ore
Permind respectarea protocolului de ncrcare protetic imediat
o

Indicatii:
Interes public prezinta pacientul
Nu migreaza dintii
Se pastreaza spatiul
Rezultatul estetic (starea papilei, tesutului osos)
Contraindicatii:
Nu s-a facut osteosinteza

28. ncrcarea precoce a implanturilor dentare. Etapele clinico-tehnice. Avantaje. Dezavantaje:


Precoce (de la 2 saptamani pana la o luna):
Nu-i de dorit pentru cs nu-i format osul
29. ncrcarea intarziata a implanturilor dentare. Etapele clinico-tehnice. Avantaje. Dezavantaje:
Tardiva (dupa 3-6 luni):
La mandibula
30. Accidente si complicatii ce pot aprea n protezarea pe implante:

Accidente ce apar la montarea bontului protetic:


Dificultati in descoperirea surubului de vindecare:

Cauzele acestui incident sunt:

Greseli in identificare a suruburilor de vindecare cauzate de inutilizarea ghidului chirurgical


in etapa de descoperire a implanturilor
Acoperirea surubului de vindecare cu os de neoformatie

Imposibilitatea montarii bontului protetic:

Cauzele:

Mobilitatea implatului prin lipsa integrarii osoase

Lipsa de paralelism a implanturilor

Incongruenta dintree implant si bontul protetic ales

Alteterarea fietului din interiorul din interiorul implantului in timpul manevrelor de


introducere in os

Fracturarea partii filetante a bontului protetic

Mobilitatea implantului si alterarea filetului din interiorul extremitatii cervicale a acestuia neesita din pacate inlocuirea
implantului,iar incongruenta dintre implant si bont se remediaza prin alegerea unui bont protetic adecvat.
Fracturarea partii filetante a bontului protetic in interiorul corpului implantului necesita indepartarea portiunii
fracturare.Daca aceasta indedpartare este posibila se va insera un ou bont.Daca nu este posibila,atunci va trebui
indepartat si implantul.
Accidente ce apar la montarea lucrrii protetice definitive:

Dificultati de montare a lucrarii protetice:

Aceste dificultati sunt cauzate de lipsa de paralelism a implanturilor si a bonturilor protetice.Prevenirea acesei situatii
se realizeaza printr-o interventie chirurgicala corecta de insertie a implanturilor,utilizind chidul chirurgical si sprijinita
de un plan de tratament adecvat situatiei clinice.Bonturileprotetice vor fi alese astfel incit sa pemita realizarea unei
insertii facile a lucrarii,cu retusari minime in laborator si crerea unor rapoarte interarcadice fiziologice.

Fracturarea surubului de fixare a lucrarii protetice:

Acest accident are loc prin stringerea excesiva sau paraaxiala a suruburilor destinate agregarii restauratorii protetice
definitive.Majoritaqtea suruburilor de fixare se string cu o forta de 30-35 Ncm.
Complicaiile:
Mobilizarea implantului.Cauzele :

Incarcarea protetica prematura a implantului

Realizarea incorecta a integrarii epitelio-conjuctive

Pozitionarea implantului intr-o zona cu elasticitate mandibulara marita

Restaurari protetice provizorii sau ddefinitive incorecte

Realizarea unei ocluzii nefiziologice

Prezenta bruxismului

Igiena locala deficitara

Principala cauza de mobilizare tardiva a implantului o constituie transmiterea nefiziologic a fortelor asupra acestuia
(forte paraaxiale).
Complicatiile data de trauma ocluzala pot fi ameliorate si prin inlocuirea ceramicilor dure cu rasini compozite si aliaje
nobile,precum si prin realizarea unui design ocluzal adevat ,cu moroflogie atenuata si suprafetele ocluzale ingustate in
sens vestibulo-oral.
Fractura implantului si a bontului protetic:
Cauza o constituie directia si intensitatea nefiziologica a fortelor ce se transmit asupra implanturilor.
Desurubarea bontului protetic,fracturarea sau desurubarea surubului de fixare a restaurarii protetice agregate
prin insurubare:
Aceste complicatii reprezinta consecinta transmiterii nefiziologice a fortelor asupra complexului implantar.

Transmiterea nefiziologica a fortelor este influentata la rindul ei de urmatorii factori :

Insertia implanturilor intr-o topografie inadecvata si intr-un ax dde insertie nefavorabil

Conceperea gresita a planului de tratament

Greseli de executie ale lucrarii protetice ce duc absenta pasivitatii insertiei restaurarii si la o
refaccere ocluzala inadevata

Infectiile periimplantare:
esuturile care vin n contact cu un implant dentar sunt reprezentate de gingia periimplantar i osul periimplantar.
Infeciile periimplantare apar de obicei dup aplicarea pe implanturi a restaurrii protetice, dar pot aprea i consecutiv
expunerii implantului n cavitatea bucal prin dehiscena mucoperiostului i vizualizarea uruburilor de acoperire. n
funcie de stadiul afeciunii, procesul infecios periimplantar poate cuprinde iniial doar esuturile moi periimplantare
(mucozit), pentru ca apoi s se extind i la nivelul esutului osos (periimplantit).Patogenitatea crescut a acestor
infecii este dat de particularitile morfologice ale esuturilor periimplantare, particulariti legate de compoziia
esutului conjunctiv, dispoziia fibrelor de colagen i vascularizaia local. Manonul gingival periimplantar este
format dintr-un epiteliu cu grosimea de 2 mm, ataat direct la suprafaa implantului prin intermediul
hemidesmozomilor i un esut conjunctiv subiacent, cu limea de 1-1.5 mm. Din cauza absenei cementului radicular,
fibrele de colagen se orienteaz paralel cu suprafaa implantului, inserndu-se parial n periostul osului alveolar,
realiznd astfel o legtur mai slab cu implantul, fa de cea realizat cu un dinte natural, prin intermediul
parodoniului. De asemenea, esutul conjuntiv periimplantar este bogat n fibroblati i mai srac n celule comparativ
cu cel din jurul unui dinte natural, iar rata de nlocuire celular va fi mai lent. n sfrit, absena parodoniului
marginal n cazul implanturilor face ca aportul sangvin s fie realizat doar prin vasele supraperiostale. Toate aceste
caracteristici fac ca acest esut moale periimplantar s se asemene cu un esut fibros cicatriceal, cu vascularizaie
deficitar i o capacitate de aprare redus.