Sunteți pe pagina 1din 5

Elaborare 1

Tema Aspectele morfologice ale parodontului. Etiologia si patogenia afeciunilor parodontului. Tabloul clinic.
1. Noiuni despre parodontiu si structura lui
Parodontul este reprezentat de un complex de esuturi, de origine genetica si funcional comuna, care nconjoara dintele si asigura
meninerea lui in oasele maxilare (gingia, apofiza alveolara, periodontiului, iar unii autori sus in si cimentul radicular).
Din punct de vedere topografic, distingem:
- Parodont de nveli
- Parodont de susinere
Parodontul de nveli este reprezentat de fbromucoasa gingivala care acopera apofiza alveolara si nconjoara coletul dintelui, realizndu-si
funcia sa prin intermediul ligamentelor surpaalveolare pe care le conin.
Gingia formeaz papilele interdentare, iar la nivelul coletului participa la formarea sulcusului dentogingival. Aceasta forma iune nconjoara
fiecare dinte si este limitat de smalul dental si epiteliul de inserare.
Parodontul de susinere este format din cementul radicular, periodontiu si apofiza alveolara.
Cementul este un esut mezenchimal calcificat care acoper suprafaa rdcinii dentare. Grosimea stratului de cement radicular creste creste
odata cu vrsta; el conine fibre de colagen dispuse paralel cu suprafata rdcinii, precum si fibrele lui Sharpey, calcificate in zonele profunde
si care continua in stratul periodontal cu fibrele de colagen ce formeaz ligamentele alveolodentare.
Apofiza alveolara este alctuita din 2 placi osoase compacte (substana corticala) intre care este situat stratul de substan a spongioasa
destinata pentru implantarea dinilor si suportul fibromucoasei.
Periodoniul este esutul conjunctiv cu o structura difereniata ce ocupa spaiul periodontal si este format din fibre ligamentare principale si
secundare, esut conjunctiv lax, in care gsim celule conjunctive si epiteliale, vase sangvine si limfatice, nervi. Fibrele ligamentare sunt de
natura colagena si realizeaz legtura intre rdcina dintelui si apofiza alveolara. Ele sunt dispuse in fascicule si in stare de repaus sunt
ondulate, au direcie variata si se prezint in grupuri orizontale, oblice si apicale.
Ligamentele alveolo-dentare ndeplinesc urmtoarele funcii:
Fixeaz dintele de apofiza alveolara,
Menin esutul gingival strns aplicat in jurul coletului dintelui
Transforma forele de presiune in forte de traciune, dispersndu-le pe toata suprafata substanei corticale
Amortizeaz presiunile ocluzale
Protejeaz vasele si nervii de strivire.
Aceste structuri permit ca dintele supus presiunii sa nu ptrund in alveola dect lent.
2. Etiologia si patogenia afeciunilor parodontului
Etiologia
Factorii cauzali ce au rol determinat in etiologia proceselor inflamatorii ale parodontului au fost grupa i in:
a. Factori locali
Mecanici (diverse sisteme protetice defectuos concepute, aplicate sau executate);
Chimico-toxici (tartrul dentar, diabet, stri uremice, srurile mercurice, bismutul);
Fizici (ocluzia traumatica si suprasolicitrile funcionala, anomalii dentare si de ocluzie, autocur irea insuficienta si
ignorarea regulilor de igiena bucala)
b. Factori generali
Afeciuni endocrine (diabet zaharat)
Afeciuni somatice ale sistemului nervos, cardiovascular,
Dereglri metabolice
Conform OMS cauza primara a gingivitei o constituie placa microbiana.
Patogenia
O veriga importanta in patogenia afeciunilor inflamatorii ale parodontului o constituie aciona corelativa a func iei dinamice masticatorie si
circulaiei sanguine in esuturile parodontale.
Uneori in cadrul aplicrii coroanelor de nveli, de diferite tipuri, pe bonturile dentare preparate se stabilesc contacte incorecte intre marginea
coroanei si gingie si ca rezultat marginea libera a acestor coroane adeseori groasa, lezeaz prin comprimare a parodontului marginal.
Modelarea incorecta a zonelor de lipire, cat si raportul intre corpul de punte si elementele de agregare duc la comprimarea papilei
interdentare si produc iritaia parodontului marginal si duneaz igienei bucale cu consecinele respective. La factorii descri i mai sus deseori
se asociaz aciunea iritanta a mai multor factori:
Placa dentara microbiana
Caria suprafeelor proximale si in zona cervicala
Unele obturaii cervicale si proximale defectuos executate
Periajul dentar incorect.
Asupra parodontului pot aciona nociv si factori indireci, care isi declaneaz aciunea in cazul nerespectrii unor principii de ordin
biomecanic la executarea lucrrilor protetice fixe si mobilizabile. Nerespectarea principiilor biomecanice la confec ionarea protezelor fixe

sau mobilizabile adeseori provoac nu numai iritaii la nivelul mucoasei, ci si suprasolicitarea unitatilor odontoparodontale. Acest efect nociv,
insotit de alterarea troficitii parodontale, se datoreaz unor factori cum ar fi:
a. Neindividualizarea reliefului ocluzal al punii dentare, ce provoac apariia unui plan protetic patogen, care la rndul sau va
suprasolicita dinii-stlpi si antagonitii
b. Nerealizarea corpului de punte in linie dreapta la nivelul zonei laterale (premolare-molare)
c. Neefectuarea imobilizrii in bloc a dinilor cu parodontul afectat
In evoluia proceselor patologice ale parodontului o importanta mare o au contactele anormale de ocluzie in urma crora unul sau mai mul i
dinti sunt expui unor suprasolicitri, capabile sa provoace leziuni ale aparatului de sus inere a dintelui, atunci cnd rezistenta esuturilor
parodontale este redusa.
Aceste contacte duc la suprasolicitarea funcionala a dinilor, care provoac tulburri de circulaia sanguina si nutri ie, la distrugeri
ligamentare ale periodoniului si lrgirea spaiului periodontal. Prin urmare, datorita contactelor ocluzale anormale, dintele este
microtraumat, acest fenomen primind denumirea de ocluzie traumatica.
Slbirea rezistentei esuturilor parodontale in continuare provoac mobilitatea dinilor, substituirea fibrelor parodontului cu esut de
granulaie, apare migraia dentara.
3. Tabloul clinic al parodontitei localizate
Simptomele sunt la nivel de focar.
Se caracterizeaz prin extinderea procesului inflamator gingival asupra altor esuturi ale parodontului cu destruc ia progresiva a
periodoniului si esutului osos.
Aceasta afeciune se caracterizeaz prin urmtoarele simptome:
Manifestri inflamatorii care intereseaz gingia, periodoniul si septurile interdentare insotite de proliferarea epiteliului gingival de-a
lungul cementului radicular cu formarea pungii parodontale
Sngerri ale gingiei
Prezenta unor depuneri moi, a tartrului dentar
Modificri destructive ale esutului osos, in special al septului interdentar apreciate radiologic
Retracia gingiei
Mobilitatea patologica a dinilor cu migrarea lor si pierderea contactelor interdentare
Apariia tremelor diastemelor si inclinaiilor dentare cu instalarea dezechilibrului ocluzal
Manifestarea unor semne clinice generale: creterea temperaturii, oboseala, modificri in sngele periferic in cadrul parodontitei
cronice. Afeciunea se manifesta cu precdere la persoanele in vrsta de peste 40 ani.
Forma uoara a parodontitei se manifesta prin prezenta pungii parodontale cu o adncime de pana la 3.5 mm cu precdere in zona spaiului
interdentar.
Datele radiologice ne vor prezenta o distructie a esutului osos al septului interdentar pana la 1/3 (gradul 1), o lrgire a spa iului periodontal,
in zona cervicala. Dinii sunt stabili si nu se observa migrri.
Forma medie se caracterizeaz prin evoluie progresiva a modificrilor patologice: 7
adncimea pungii parodontale atinge 5 mm,
mobilitate patologica a dinilor este de gradele I-II
este posibila migrarea dinilor cu apariia spatiilor interdentare
instalarea ocluziei traumatice
radiografic se evidenteaza destrucia esutului osos de gradul II cu scderea nlimii esutului osos interdentar pana la si se
observa focare de osteoporoza.
Forma grava se manifesta prin:
prezenta pungii parodontale cu o adncime de peste 5-6mm,
mobilitatea dentara fiind de gradele II si III
dinii sunt deplasai, inclinai, dispar contactele interdentare insotite de apari ia tremelor, diastemelor
survine ocluzia traumatica
dinii migrai blocheaz partial micrile mandibulei, fiind suprasolicitai si suprasolicitnd la rndul lor antagoni tii.
Dinii frontali superiori in aceste condiii au o inclinare vestibulara.
Radiografic se evidenteaza o distructie a esutului osos al septului interdentar cu peste din inaltime sau chiar in ntregime, cu
alungirea coroanei clinice a dinilor, proces care, mrind braul de prghie extraaveolar, agraveaz condiiile de suprasolicitare
verticala si, mai ales, orizontala, care va accelera resorbia esutului osos.
4. Tabloul clinic al parodontitei generalizate
Tot aceleai simptome ca si la 3 doar ca generalizat.

5. Clasificarea afeciunilor parodontului.


Conform clasificrii aprobate in Rusia toate bolile parodontale se mpart:
a. Gingivite inflamaia gingiei iniiata de aciunea factorilor nocivi locali si generali. Evolueaz fara alterarea integrit ii
ligamentului alveolodentar, fara formarea pungilor profunde dentogingivale si fara leziuni osoase confirmate radiologic.
Forme clinice catarala, hipertrofica, ulceroasa
Forme de manifestare uoara, medie, grava
Forme de evoluie acuta, cronica, agravata (exacerbata)
Grad de extindere gingivita localizata, gingivita generalizata
b. Parodontite inflamaia esuturilor parodontului, caracterizata prin distructia progresiva a parodontului si a apofizelor alveolare.
Forme clinice localizata, generalizata
Forme de manifestare uoara, medie, grava
c. Parodontoza afeciunea parodontului de origine distrofica
Forme clinice generalizata
Forme de manifestare uoara, medie si grava
Forme de evoluie cronica, remisiune
d. Bolile idiopatice cu distructie progresiva a esuturilor parodontului:
Sindromul Papillon-Lefevre, histocitoza X, acatalazie, neutropenia, gama-globulinemia, etc.
e. Parodontoma tumefacii si afeciuni tumefiante
Epulis, fibromatoza, etc.
6. Metodele clinice de examinare ale afeciunilor parodontului
Inspecie, palpare,
7. Metodele paraclinice de examinare ale afeciunilor parodontului
Examen complementar contribue la precizarea diagnosticului, posibilitilor i mijloacelor de tratament, include:
Metode funcionale (stomatoscopia,capilaroscopia, reografia, polearografia);
Metode de investigaie a esutului osos (R-grafia panoramic ortopantomografia, radioviziografia etc.);
Ivestigaii de laborator:
o citologie studierea elementelor celulare din coninutul pungilor parodontale;
o migrarea leucocitelor (proba Isinovschi) determin gradul de aprare a esuturilor parodontale;
o monocitograma starea funcional a mezenchimului.
Ivestigaii microbiologice:
examinarea cantitativ i calitativ a coninutului pungilor parodontale (microorganismelor);
examinarea fluidului gingival (prin metode citologice,histochimice, microbiologice, imunologice):
Investigaii biochimice i imunologice:
Coninutul vitaminei E n snge;
Saturarea esuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) micoreaz permiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor);
Testul intracutanat (dup Kavechii modificat de S. Bazarova) determin starea funcional a esutului conjunctiv (n mucoasa
buzei inferioare se ntroduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu rezultatul se citete imediat msurnd pata de colorant, n norm este5-7 mm;
Investigaii morfologice: biopsie esut gingival, studiat histologic.
8. Odontoparodontograma si importanta ei.
Acest tip de investigare radiologica se efectueaz cu ajutorul radiografiei panoramice prin proiec ie desf urata pe una si aceea i pelicula a
celor 2 arcade dentare si a maxilarelor in ocluzie centric, stare de postura a mandibulei sau la o deschidere maxima a gurii.
Pe aa pelicula vom studia aceleai particularitati de structura a parodontului si esutului osos, nsa in acest caz apare posibilitatea de studiu
in ansamblu, comparativ si concomitent a rapoartelor dintre arcadele dentare si elementele ATM.
In acest caz, nsa multe detalii, cum ar fi particularitile de structura ale marginii osului alveolar, spa iului dentoalveolar caracterul de trecere
a canalelor radiculare nu se evidenteaza clar pe asemenea pelicule si deci uneori apare necesitatea de a executa un examen radiologic
intraoral suplimentar in cadrul cruia aceste detalii ar putea fi relevate mai bine.
9. Schimbrile radiologice caracteristice pentru parodontite
Forma uoara
Datele radiologice ne vor prezenta o distructie a esutului osos al septului interdentar pana la 1/3 (gradul 1), o lrgire a spa iului periodontal,
in zona cervicala

Forma medie
Radiografic se evidenteaza destrucia esutului osos de gradul II cu scderea nlimii esutului osos interdentar pana la si se observa
focare de osteoporoza.
Forma grava
Radiografic se evidenteaza o distructie a esutului osos al septului interdentar cu peste din inaltime sau chiar in ntregime, cu alungirea
coroanei clinice a dinilor, proces care, mrind braul de prghie extraaveolar, agraveaz condiiile de suprasolicitare verticala si, mai ales,
orizontala, care va accelera resorbia esutului osos.
10. Diagnosticul diferenial ale afeciunilor parodontului
Diagnosticul diferenial al ocluziei traumatice primare si secundare:
Schimbri patologice sunt reversibile in cazul ocluziei traumatice primare. La nlturarea cauzei ocluziei traumatice
primare au loc procese reparative, cu restabilirea esuturilor parodontale.
Pentru ocluzia traumatica primara este caracteristic localizarea in focar a modificrilor patologice in zona unui sau a mai
multor dinti ce suporta o suprasolicitare funcionala (anomalii, nlarea ocluziei, edentaii, deforma ii secundare ale
arcadelor dentare, etc.).
La bolnavii suferinzi de parodontita cu ocluzie traumatica secundara, de regula, se observa absenta abaziei cuspizilor
dentari, iar ocluzia traumatica primara este insotita de o abrazie avansata.
Mobilitatea patologica a dinilor, prezenta pungilor parodontale si lrgirea spaiului periodontal legate cu ocluzia
traumatica primara se nregistreaz exclusiv in zona dinilor suprasolicitai funcional, iar in cadrul parodontitei cu ocluzie
traumatica secundara pe ntreaga arcada dentara.
Radiografic in cadrul ocluziei traumatice primare se observa resorbia esutului osos in zona din ilor suprasolicita i avnd
un caracter de sistem in cadrul parodontitelor.
11. Noiune de fora de rezerva ale parodontului
Bazndu-se pe principiul biologic de structura bilaterala a organismului uman, cnd un organ pereche poate ndeplini func ia organului
pierdut, se poate de presupus ca si in caz de lipsa a unui dinte funcia lui o ia asupra dintelui vecin.
Aceste schimbri de funcie duc la mobilizarea forelor adugtoare.
nsui parodontul se adopta la forele permanent schimbtoare declaneaz forele de rezerva.
Aceasta particularitate depinde de starea parodontului, de raportul dintre partea coronara si cea radiculara a dintelui, de suprafata radiculara,
de vrsta. Prin urmare, reieind din gradul de intensitate a forei musculare, forei de rezistenta a parodontului si for ei de mastica ie, putem
conchide ca in condiiile fiziologice normale se utilizeaz 50% din fora totala a parodontului, pe cnd celelalte parte se gse te in rezerva.
Forele de rezerva ale parodontului pot fi antrenate prin folosirea alimentelor dure.
12. Noiune de ocluzie traumatica primara. Exemple.
Ocluzia traumatica primara se caracterizeaz prin suprasolicitarea dinilor cu un parodont sntos, depinde de intensitatea si durata for ei
in cadrul parfunctiei musculare, anomaliile dentomaxilare, edentatiile pariale sau tratamentul protetic incorect.
Exemplu:

Obturatii si lucrri protetice incorect concepute si efectuate cu ridicarea dimensiunii verticale de ocluzie
Realizarea unor contacte ocluzale de tip nefuncional
Anomalii dentomaxilare
Parafuncti musculare
Obiceiuri vicioase

13. Noiune de ocluzie traumatica secundara. Exemple


Suprasolicitarea dinilor se datoreaz schimbrilor patologice din esuturile parodontiului, din care cauza for ele ocluzale normale devin
anormale si conduc la traumatizata parodontului.
Fenomenele patologice date determina repoziionarea dinilor, pierderea contactelor interdentare, dereglarea integrit ii arcadelor dentare.
Aceste schimbri morfologice conduc la receptionarea forelor ocluzale izolat de ctre dinti, arcadele dentare nu mai prezint un sistem unic,
apar contacte ocluzale premature, care la rndul lor determina suprasolicitarea parodontului dinilor restanti.
Toate aceste modificri genereaz dezechilibru morfofunctional. Prin urmare, dinii sunt suprasolicita i func ional nu din cauza cre terii for ei
funcionale, dar din cauza slbirii parodontului datorita proceselor patologice. Iat de ce fora funcionala normala devine anormala si duce la
traumatizarea parodontului. Aceste 2 fenomene duc la repoziionarea dinilor restani cu pierderea contactelor interdentare, iar arcada dentara
isi pierde integritatea. Din acest moment dinii recepioneaz forele ocluzale izolat, iar arcadele dentare nceteaz de a mai ac iona ca un
sistem unic.
14. Noiune de ocluzie traumatica teriara. Exemple.
Ocluzia traumatica mixt se caracterizeaz prin suprasolicitarea dinilor cu un parodont alterat.
15. Complicaiile dento-ocluzale in cazurile afeciunilor parodontului.
Complicaiile:

Migrri dentare
Treme diasteme
Ocluzia traumatica