Organizarea actuala a institutiilor de medicina legala

In conformitate cu prevederile legislatiei actuale (legea 459/2001 derivata din OG 1/2000 privind organizarea si functionarea
institutiilor de medicina legala) institutiile de medicina legala fac parte din sistemul unitatilor de sanatate si familie.
In aceste unitati sanitare se efectueaza constatari, expertize si alte lucrari medico-legale.
Metodologic si stiintific activitatea medico-legala e coordonata de Consiliul superior de medicina legala, format din directorii
institutiilor de medicina legala, profesori de medicina legala, medici primari legisti si cate un reprezentant al Colegiului
medicilor din Romania, al Ministerului Sanatatii, Ministerului Justitiei, Ministerului Public, Ministerul de interne.
Una din atributiile Consiliului Superior de Medicina Legala e de a aviza lista expertilor medico-legali care sunt impartiti pe
nivele de competenta.
Activitatea medico legala se desfasoara in:
1. Institutul national de Medicina legala Mina Minovici
2. Institute de Medicina legala din centre universitare: Timisoara, Iasi, Cluj, Craiova, Targu Mures, Bucuresti
3. Servicii judetele de medicina legala si cabinete de medicina legala din anumite municipii.
Institutului de medicina legala din Timisoara ii sunt arondate judetele Timis, Arad, Caras, Hunedoara, Bihor.
Sunt organizate laboratoare histo, pato, bioserologie, antropologie, tanatochimie, genetica medico-legala.

Examinarile medico-legale

Examinarile medico-legale constau in:

- examinari si cercetari privind cadavrele umane si parti ale acestora;
- examinari si cercetari ale produselor biologice si cadaverice
- examinari si cercetari privind persoanele in viata
- evaluarea unor lucrari medico-legale in legatura cu lucrarile de expertiza
Examinarile medico-legale privind persoanele in viata:
- constatarea virginitatii;
- constatarea varstei, conformitatii, dezvoltarii fizice ptr.obtinerea certificatului de dispensa de varsta ptr.casatorie;
- constatarea starii de sarcina, avort, leuzie, nastere;
- constatarea leziunilor traumatice recente inainte de disparitia leziunii vizuale dar nu mai tarziu de 30 de zile de la data
producerii;
- constatarea infirmitatii, a starii de boala consecutive leziunilor traumatice;
- constatarea capacitatii psihice in vederea stabilirii capacitatii de exercitiu necesara pentru intocmirea actelor de dispozitie si in
cazul bolnavilor netransportabili cu evolutie letala sau aflati in stare grava in conditii de spitalizare. Expertiza psihiatrica are ca
obiectiv si stabilirea discernamantului legat de comiterea unor infractiuni;
- constatarea starii de sanatate avand ca scop stabilirea aptitudinii unor persoane de a exercita anumite activitati profesionale
- expertiza medico-legala a capacitatii de munca, stabilirea gradului de invaliditate
- expertiza medico-legala a filiatiei
- expertiza toxicologica si calculul retroactiv al alcolemiei
- amanarea sau intreruperea executarii pedepsei privative de libertate
- alte expertize

1
 Aspecte privind moartea, modul de constatare

Tanatologia medico-legala  studiază  problematica  morţii organismului uman.

Semiologia este disciplina care se ocupa de identificarea si apoi interpretarea simptomelor (manifestari ale bolii percepute de bolnav) si a
semnelor (aspecte patologice puse in evidenta de examinator) cu scopul stabilirii diagnosticului.

Autopsia se refera la examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru, indiferent de timpul trecut de la deces, deci inclusiv
examinarea scheletului uman, in totalitate, sau a diverse fragmente osoase (atunci când a trecut o perioada îndelungata de timp
de la moarte).
Aceasta se face in urmatoarele cazuri:
- moarte violenta sau moarte suspecta de a fi violenta: agresiuni, accidente diverse/de circulatie, de munca, casnice, de
vanatoare, pescuit, intoxicatii, electrocutarile, arsurile-factori fizici
- in cazul mortii suspecte fie datorita imprejurarilor in care s-a produs fie in cazul in care nu se cunoaste cauza (moarte subita –
care intervine brutal, pe neasteptate in plina stare de sanatate sau aparenta sanatate)

Etapele mortii
1. Moartea cerebrala e moartea organismului uman in acceptiunea medico-legala si prin ea se intelege oprirea definitiva,
confirmata prin probe medicale a activitatii cerebrale, nu mai exista reflexe iar activitatea nervoasa nu se mai poate relua,
indiferent de tratamentul legal aplicat. In caz de moarte cerebrala investigatie electroencefalografica este izoelectrica.
2. Moartea aparenta in care putem intalni o absenta a activitatii nervoase pe o perioada indelungata dar nu e definitiva. In astfel
de situatii s-au intalnit inhumari precipitate ale unor persoane care nu erau de fapt moarte.
3. Moartea relativa sau chimica se caracterizeaza prin diminuarea pana la anulare a perceptiilor, a functiilor vitale, revenirea la viata e
posibila prin asistenta medicala calificata. Aplicarea unor tratamente medicale specifice bolilor persoanei poate duce la vindecare.
4. Moartea absoluta/reala e stadiul final al procesului progresiv al mortii in care apara leziuni ireversibile la nivel celular, prin
insumare la nivelul organismului. Aceasta reprezinta un proces biologic care incepe la nivelul celulei, nivelul celulelor nervoase
si afecteaza toate organele si sistemele.
Agonia:
- e un interval de timp cu durata variabila de la debut si pana la incetarea functiilor vitale, putand fi lung, scurt sau inexistent.
- Persoanele aflate in agonie pot intocmi anumite acte juridice: testament, vanzare-cumparare, donatie, marturie, adoptii, etc,
mai rar poate savarsi acte de agresiune.
- Poate fi: - lucida cand persoana intelege atat continutul actelor cat si consecintele, astfel incat se considera ca actele sunt
valabile, adica intocmite cu discernamant;
- inconstienta/deliranta cand persoana nu are discernamant, nu raspunde pentru faptele penale, iar actele civile sunt anulate
- alternativa/mixta

Importanta studiului etapelor mortii:

1. ptr.precizarea momentului mortii cerebrale;
2. ptr. a putea declara decesul persoanei si in acelasi timp a stabili momentul optimal recoltarii de organe si tesuturi in vederea
transplantului
3. ptr.a evita inhumarile precipitate;
4. ptr.a aprecia responsabilitatea privind comiterea unor fapte penale;
5. ptr.a aprecia validitatea unor acte civile pe care subiectii le pot incheia
6. asistarea starilor terminale;
7. deconturarea unor atitudini legate de eutanasiere

Eutanasia
Este determinarea/producerea mortii de personalul medical prin utilizarea anumitor mijloace ce nu produc dureri.
Acceptiuni ale termenului:
- eutanasie activa – omor din mila
- eutanasie pasiva – pacientul nu mai este ingrijit
- intreruperea asistentei respiratorii la pacientii intubati
- eutanasia economica sau netratarea unor pacienti de varsta a treia
- eutanasia eugenica – administrarea limitata de medicamente
- eutanasia mixta sau suicidul asistat, poate fi considerat forma mascata de omor calificat
Atitudini juridice fata de eutanasiere: exista state care o accepta (Olanda, Elvetia, state din SUA), insa in majoritatea statelor
lumii e considerata omor.
2
Semnele mortii – tanatosemiologia
Diagnosticul mortii se pune pe baza semnelor chimice si de laborator care confirma intreruperea functiilor vitale, constatarea mortii
fiind o obligatie directa a medicului care nu poate fi delegata. Medicul de familie trebuie sa examineze cadavrul pacientului aflat in
ingrijirea sa cat mai repede de la momentul anuntarii decesului. Pentru decesele din spital obligatia revine medicului curant/de garda si
se pune problema recoltarii de organe si tesuturi.
Semnele chimice de moarte sunt semne precoce sau orientative ce constau in aspectul particular al cadavrului, in semne oculare,
oprirea respiratiei, a cordului si disparitia reflexelor (ultimul reflex e reflexul coronar care dispare)
Semne precope cadaverice sau semne ale mortii reale sunt consecintele incetarii functiilor vitale si sunt influentate de conditiile
de mediu in care sta cadavrul, raportul de racire.
1. Racirea cadavrului se produce progresiv si e consecinta incetarii circulatiei sanguine si a diminuarii functiilor
metabolice. In zone temperate cadavrul se raceste cu 1 grad/ora. Temperatura rectala de 20 grade e semn cert de moarte.
2. Deshidratarea se produce datorita evaporarii apei din organism.
La nou nascuti pierderea din greutate poate ajunge pana la 10% din greutatea corporala.
Este influentata de starea organismului, de anumite boli, de temperatura ambientala, curentii de aer, interior
3. Lividitatea cadaverica apare datorita opririi circulatiei sangelui si acumularii de sange in portiuni declive a corpului, sub
influenta gravitationala si lipsei circulatiei sangelui.
Ca aspect au culoare rosie-albastruie situate la nivelul pielii si in timp se generalizeaza.
In functie de intervalul de timp care trece de la deces, lividitatile parcurg mai multe etape:
a) hipostaza- dureaza pana la 12-14 ore, sangele e prezent in oase, culoarea e palida si se reinstaleaza daca schimbi pozitia
cadavrului;
b) difuziune – 15 – 24 h de la deces, sangele e partial in oase si partial in tesutul din jurul oaselor, tesutul intestinal
c) inhibitie – dupa 24 h, sangele e complet hemolizat si a iesit complet din oase, dispozitia lividitatii e generalizata
In unele situatii culoarea lividitatii orienteaza asupra cauzei mortii. Daca sunt rosii carmine-deces prin intoxicatie cu monoxid de
carbon, daca sunt maronii prin intoxicatie cu nitrati, rosii intens- deces prin refrigeratie.
Lividitatile trebuie diferentiate:
- de leziunile traumatice produse prin loviri in timpul vietii;
- echimoze, iar ptr.aceasta se incizeaza zona respectiva, ptr.ca in cazul lividitatii culoarea se atenueaza, iar in cazul
echimozei se observa persistenta culorii violacee.
4. Rigiditatea cadaverica este contractarea muschilor care se instaleaza in 2-3 ore de la deces si incepe la nivelul
articulatiei tempora-mandibulare. Ea progreseaza spre articulatiile membrelor inferioare, se generalizeaza la 24 -36 h de
la deces, dupa care dispare progresiv intrand in rezolutie la 72 h.
Modificari cadaverice tardive:
Putrefactie – procesul de descompunere a organismului sub influenta enzimelor si a florei microbiene. E dependenta de
temperature atmosferica si de umiditate.
Distrugerea cadavrului prin insecte
Distrugerea cadavrului provocata de animale
Modificari cadaverice conservatoare
Se produc in conditii speciale de mediu care impiedica putrefactia. Astfel intalnim:
1. Mumifierea se produce in conditii de temperatura ridicata, umiditate scazuta, ventilatie buna;
2. Adipoceara – proces de hidraliza si hidrogenare a grasimilor cu transformare in sapunuri in conditii de ape statatoare
3. Tabacirea/lignifierea – pe terenuri mlastinoase cu o reactie acida puternica
4. ingheturi – conservarea organismului cu pastrarea aspectului, caracterizat prin oprirea putrefactiei
5. conservarea artificiala se utilizeaza anumite substante cel mai utilizat mijloc de imbalsamare e cel cu solutie formica.

Legislatia romana prevede obligatia imbalsamarii cadavrului care se transporta dintr-o localitate in alta, iar in cazul
autopsiilor imbalsamarea se efectueaza dupa autopsie pentru a nu modifica datele macroscopice si pentru a nu influenta
investigatia toxicologica.

3
 Traumatologia
Este studiul efectelor traumatismelor mecanice asupra organismului viu.
Traumatismele mecanice sunt rezultatul actiunii unor corpuri de diferite forme si marimi care interactioneaza cu organismul
producand efecte atat la locul actiunii cat si la distanta.
Actiunea corpurilor poate avea loc direct ca in cazul lovirii cu un obiect (pumn, piatra) sau in urma contactului mediat produs in
mod secundar, de exemplu prin cadere.
Agentul/obiectul traumatic e caracterizat prin forta cinetica, viteza de actiune, morfologia sa.
Rezultatul actiunii corpurilor traumatice are gravitate variabila si reprezinta un criteriu fundamental pentru incadrarea juridica a faptei.
Elementele de gravitate:
- greutatea si forta cinetica a agentului;
- forma si caracterele morfologice ale agentului vulnerabil
- forma obiectului, regiunea, suprafata si organele afectate
- reactivitatea organismului
- existenta unor leziuni preexistente
Mecanismul de producere:
- lovirea directa rezultand leziuni active
- mecanismul indirect, rezultand leziuni pasive sau induse
- comprimarea intre planuri dure
- leziuni complexe
Clasificarea corpurilor:
- corpuri contondente cu suprafeta mica sub 16 cm2: piatra, pumn, corpuri sferice, cilindrice, bete, bastoane, forme cu
colturi, muchii: topor, caramida.
- Corpuri contondente cu suprafata mai mare de 16 cm2 plana (scanduri, perete, podea), neregulate (partea frontala a
unui autoturism, sol cu denivelari)
- Corpuri cu varfuri, margini, lame ascutite: obiecte ascutite (cuie, furca), corpuri intepatoare-taietoare (briceag, pumnal, cutit
cu varf), corpuri taietoare (sticla, lame, bricege), corpuri taietoare-intepatoare cu greutate mare (topor)
- Proiectile de arme de foc.
Leziunile produse de aceste corpuri:
- leziuni fara solutie de continuitate – congestia traumatica, echimoza, hematomul
- leziuni cu solutie de continuitate: exporiatie, plagi

Congestia traumatica:
Apare in urma loviturii pielii superficial sub forma unei coloratii rosiatice care poarta 2-3- zile urma obiectului ce o produce.
Dupa acest interval leziunea dispare iar din punct de vedere medical nu necesita ingrijiri.

Echimoza (vanataia)
E intalnita in cadrul agresiunilor fizice ca urmare a lovirii directe, fie ca rezultat indirect a unui traumatism. Se poate produce si
prin comprimare.
Se produce in timpul vietii, e localizata frecvent la locul de actiune a agentului vulnerant si mai rara la distanta.
Culoarea depinde de momentul in care a fost produsa si e un criteriu esential ptr.aprecierea vechimii leziunii.
Astfel echimoza de 2-10 ore are culoare rosiatica, apoi devine albastruie pana la 24 ore si bruna pana la 5-6 zile, verzuie pana la
9-10 zile si galbena pana la 12 zile, apoi dispare
Forma – poate reproduce forma agentului vulnerant, iar numarul lor orienteaza asupra numarului loviturilor.
Importanta medico-legala :
- confirma realitatea unui traumatism;
- se stabileste nr.loviturilor, a tipului de obiect sau poate fi identificat obiectul
- atesta vechimea traumatismului
- atesta natura vitala a leziunilor
De regula nu necesita ingrijiri medicale. Cand sunt situate la nivelul pleoapelor se acorda 3 zile de ingrijiri cu precizarea ca
leziunea duce un prejudiciu estetic.

Hematomul
Este o colectie de sange situata in partile moi produsa prin loviri directe sau comprimare.
In general nu necesita ingrijiri medicale decat atunci cand apar complicatii, urmand a se analiza fiecare caz in parte.

4
Excoratia (zgarietura)
Este o leziune superficiala a pielii produsa prin frecare cu un corp dur cu suprafata neregulata, ascutita. Se pot produce cu
unghiile, obiecte taioase, cioburi de sticla, pietre, colti si gheare de animale.
La cadavru se produce deshidratarea regiunii si aparitia fenomenului de pergament.
Localizarea exorcatiilor poate sugera modul de producere de exemplu semilunare sunt produse prin presiunea unghiilor, daca
sunt localizate in jurul gurii sau la nivelul gatului la intalnim la pruncucidere, daca sunt localizate pe coapse pe fata interna pot fi
orientative pentru viol.

Plagile (ranile), pot fi

1. Plagi contuze cu varietati: se produc prin strivirea tegumentului intre obiect si structura osoasa situate imediat sub piele. E
frecvent intalnita la nivelul scapului, la nivelul pielii poroase a corpului.
Modalitatea de producere e lovirea directa.
2. Plagi plesnite, sfasiate, muscate au marginile neregulate, zdrentuite, sangerande iar in profunzime peretii sunt neregulati.
Varietatea de plaga muscata se poate produce prin muscatura diferitelor animale sau a omului, iar in cazul animalelor plaga are o
morfologie particulara, putandu-se observa urmele dintilor rotunzi. In cazul muscaturilor de om forma e ovala si e marginita de
mica evaziune lineara ce reprezinta urmele dintilor exteriori, incisivilor.
Daca pe langa muscatura s-a produs si suctiunea, centrul plagii va fi rosiatic-vinetiu.
Plaga muscata se poate intalni mai des in cazul infractiunilor cu caracter sexual.
In cadrul actiunii interumane plaga muscata poate avea ca rezultat amputarea unui segment corporal: ureche, deget, nas.
Necesita timp de ingrijire medicala cca 7 zile, iar in cazul plagilor muscate timpul de ingrijire se acorda prudent, muscatura
umana se complica datorita microbilor abundenti din cavitatea bucala a agresorului iar muscatura necesita tratament specific cel
putin 14 zile.
3. Plaga intepata e caracterizata prin prezenta unui orificiu punctiform acoperit cu o crusta rosiatica, respectiv bruna care se
continua printr-un canal traiect ce are lungimea mai mica, egala sau mai mare decat a obiectului care a produs plaga, lungimea
canalului variind in functie de forta lovirii.
Poate fi periculara in raport cu zona in care a fost lovit organismul/germenii introdusi.
4. Plaga taiata are marginile netede, transante iar in profunzime versantii plagii sunt netezi. Daca se intersecteaza cu traiect
vascular poate avea efect vital.
5. Plaga intepat-taiata are forma unei butoniere, cu 2 margini netede si 2 unghiuri. Forma unghiurilor depinde de caracteristicile
cutitului care a produs plaga. Astfel daca ambele laturi sunt ascutite vom avea 2 unghiuri ascutite, un singur tais un singur unghi.
Unghiul ascutit e continuat citeodata cu o zgarietura ceea ce permite pronuntarea asupra modului de actiune.
Daca plaga a sectionat transversal fibrele elastice ale pielii marginile ei vor fi indepartate.
6. Plaga despicata e neregulata cu lungimea sensibil egala cu a obiectului care a produs-o, marginile sunt neregulate iar in
profunzime peretii au aspect fasiat.
7. plaga impuscata

5
 Accidente de circulatie

Prin accident de circulatie se intelege orice eveniment.

Factori generatori ai accidentelor de circulatie

1. Factorul uman
Conducatorul auto care reprezinta factorul uman intrinsec responsabil de producerea accidentelor rutiere este elementul cel mai
imprevizibil, cu cea mai mare variabilitate datorita particularitatilor psihologice.
Studii demografice arata ca mortalitatea la barbati ca urmare a accidentelor de ciculatie e de 4 ori mai mare decat la femei, aceasta
diferenta se exlica prin caracteristicile comportamentale ale femeilor care sunt mai precaute, circula cu prudenta si cu viteza mai
redusa, evita angajarea in situatii periculoase, sunt receptive la regulile de ciculatie cat si prin numarul mai redus de femei
conducatoare auto de 6 ori decat numarul barbatilor conducatori.
Influenta varstei in geneza accidentelor arata frecventa crescuta a accidentelor la varsta intre 18-24 de ani in cazul barbatilor.
Acest raport scade catre maturitate pentru a creste apoi la varsta inaintata.
Statistica arata ca persoanele casatorite sunt mai rar implicate in accidente decat cele necasatorite, vaduve sau divortate.
Calitatea atentiei difera de la o persoana la alta si poate varia foarte mult la aceasi persoana functie de starea de oboseala, alcool,
medicamente, droguri.
a) emotivitatea este o caracteristica importanta pentru conducatorul auto. O persoana cu o hiperactivitate emotionala sau cu
reactii intarziate pot produce accidente din motive neesentiale. La persoane hiperactive emotional se observa manifestari de
agresivitate, tendinta de ciculatie cu viteza mare, executare de manevre riscante, impulsivitate, exaltare, subapreciere a
posibilitatilor de a conduce.
b) Starea de sanatate
c) Alcoolul:
- la 0,20 0/00 sunt perturbate reflexele la lumina si dispare siguranta in ciculatie
- la 0,30 0/00 perturbatia perceptiei de profunzime necesara aprecierii distantei
- la 0,50 0/00 tulburari de perceptie vizuala
- la 0,60 0/00 apar tulburari de echilibru
- la 1 0/00 timpul de reactie se dubleaza
- la 1,6 0/00 starea de ebrietate e manifestata, sunt tulburari flagrante de echilibru, conducerea e automata, fara
discernamant.
d) efectele medicamentelor asupra conducatorilor auto
2. Factori exogeni depind de starea autovehiculului
a) starea tehnica a autovehiculului: sistemul de franare, de directie, de rulare, de iluminare, semnalizare
b) starea caii rutiere
c) conditiile meteorologice
d) conditiile de vizibilitate
e) expertiza tehnica: autovehiculele cu roti pneumatice de marime mica, motorete, motociclete de marime medie ….
f) Intensitatea ciculatiei: caracteristici:
- e neuniforma in timp modificandu-se fata de diferitele ore ale zilei, in cursul saptamanii, anului;
- cresterea intensitatii si a vitezei de circulatie mareste riscul de producere a accidentelor pe aceasi banda datorita franarii
bruste si a distantei insuficiente intre autovehicule
- fluxul ciculatiei este dependent de componenta participantilor la trafic

Mecanismul de producere a accidentelor de ciculatie

1. Mecanisme simple: loviri cu vehicule mai rar intalnite, leziunile fiind usoare si situate la suprafata de impact cu partile
proeminente ale autovehiculelor, victimele sunt pietoni.
2. Mecanisme complexe: loviri cu vehiculul urmate de caderea victimei, este dependenta de viteza autovehiculului, la viteza
mare victima putand sa se dezechilibreze si sa cada.
Pot aparea leziuni pe doua planuri, pe planul de impact cu autovehiculul si leziuni produse prin cadere.
In functie de viteza si posibilitatea de franare victima poate fi depasita de vehicul sau prinsa de rotile lui, dupa cadere a agatat de
elementele caroseriei si e tarat pe carosabil, astfel ca se observa:
- leziuni produse de impactul cu partile proeminente ale vehiculului, excoratii, plagi, pot pastra forma suprafetei de impact
- leziuni produse prin cadere – excoratii si echimoze asociate cu leziuni ale organelor interne, rupturi, fracturi
- leziuni produse prin taiere – excoratii produse de asperitatile drumului

6
Expertiza medico-legala in trauma rutiera
Constatarea sau expertiza medico-legala poate avea urmatoarele obiective:
- descrierea tipului de leziune cu precizarea extinderii gravitatii leziunii
- aprecierea modalitatii de producere a leziunii
- aprecierea anticipativa a tipului de ingrijire medicala conform baremului de ingrijiri medicale in vederea incadrarii faptei
- evaluarea sechelelor a eventualelor infirmitati sau invaliditati
- in cazul examinarii conducatorului auto pe langa examenul aspectelor lezionate se va cerceta existenta unor boli sau deficiente
care ar fi putut influenta conducerea autovehiculului si se va recolta sange pentru determinarea alcolemiei sau a altor substante
- in cazul persoanelor decedate se va stabili cauza mortii si se va determina alcolemia sau alte substante pentru a determina
contributia acestora la producerea accidentului
- sa documenteze orice eventuala incalcare a legii, omisiunea de a verifica periodic starea de sanatate
- sa stabileasca identitatea cadavrelor, locul ocupat in autovehicul

Cauzalitatea medico-legala in accidente de ciculatie

- accidentala – vatamare sau ucidere din culpa
- accidente de munca
- sinucidere cand e implicat un singur autor care are un impact frontal direct, constatandu-se o abatere de la directia de
mers fara folosirea franei
- omor – cazuri rare
- disimularea unui omor prin accidente de circulatie

7
 Armele de foc
Clasificare
a) dupa destinatie:
- arme militare
- arme de vanatoare cu o teava sau cu doua tevi
- arme speciale
- arme deghizate
b) dupa lungimea tevii
- cu teava scurta, 2-30 cm, pistol, revolver
- cu teava mijlocie, intre 30 si 50 cm
- cu teava lunga, intre 50 si 80 cm: pustile, mitralierele, carabinele
c) dupa calibru (diametru proiectilului)
- mic, pana la 6,35 mm
- mijlociu, intre 6,35 si 9 mm
- mare, peste 9 mm
d) dupa modul de functionare
- simple, trag foc cu foc fie din constructie, fie ca asa sunt reglate
- cu repetitie
- semiautomate
- automate
e) dupa constructia interna a tevii
- arme cu interiorul tevii neted – de vanatoare
- arme care prezinta ridicaturi numite ghinturi, au o directie spiralata in interiorul tevii cu scopul de a creste viteza
glontului – militare
f) dupa tipul munitiei – cu alice, bila, mitralii

Caracteristicile tragerii
Aspecte privind balistica
- balistica interioara – pulberea si efectul pulberii
- balistica exterioara – elementele tragerii
- balistica finala – leziunea
Balistica interioara. Pulberea
Este amestec de substante cu caracter exploziv care se aprinde dupa ce e lovita capsa glontului rezultand o masa de foc.
Tipuri de pulbere:
- cu fum sau neagra: la pustile de vanatoare, armele improvizate
- alba coloidala, pulbere fara fum, are in compozitie celuloza, stabilizatori si grafiti, in urma arderii raman reziduri ce se
pot vedea cu ochiul liber dar care se pot identifica si prin metode chimice si se pot observa si la microscop.
Ca efect, dupa explozia pulberii glontul e proiectat pe teava iar efectele se pot observa pe imbracaminte, tesaturi in varianta
tragerii cu arma lipita. Resturile din pulbere se impregneaza in piele, avand un aspect de tatuaj.
Balistica exterioara – elementele tragerii
Viteza glontului depinde de forta gazelor, de cantitatea si calitatea pulberii, de tipul de teava, lungimea tevii, caracteristicile
proiectilului. Viteza armelor difera foarte mult: la revolver e de 360 m/s, la pistol 450 m/s, la carabina 1200 m/s.
Bataia- traiectoria corespunde distantei pana la caderea libera a proiectilului.Bataia maxima 5000m la carabina.
Aprecierea bataii se face experimental.
Traiectoria – traseul pe care il parcurge proiectilul, pentru corectie se utilizeaza sistemul de ochire.
Reculul – miscarea spre posterior, intalnita mai ales la arme de calibru mare.
Forta de penetratie – puterea de patrundere in tinta: intre 50-80 m/s leziunile pot sa lipseasca sau sunt minime, la 200-300 m/s
proiectilul strabate organismul.
Balistica finala- efectul de ranire
Vom intalni leziuni care depind de mai multi factori, de sistemul de tragere, tipul de arme, structura si tipul proiectilului.
Scopul cercetarii leziunii e de a stabili distanta de la care s-a tras, apoi directia de tragere, pozitia victimei in raport cu arma cu
care s-a tras, tipul munitiilor.
Se descriu factorii primari, adica urma de soc care trece de la glontul si factorii secundari sau complementari, flacara, fumul,
gazele, pulberea nearsa. Acesti factori secundari ii vom regasi intr-o zona restransa de _ egala cu lungimea tevii armei.
Efectele factorilor complementari sunt variate.
Gazele exercita un efect mecanic pe un diametru de 5 cm la nivelul imbracamintii, la nivelul tegumentului, cu efect termic producand
arsuri la nivelul pielii, parlirea parului, arsuri pe imbracaminte, efecte chimice prin formarea de carboxi hemoglobina.
8
Flacare se observa la gura tevii numai daca e intuneric ca efect luminos si sub forma unor arsuri pe piele si pe imbracaminte.
Fumul si particulele de funingine sunt mai abundente la armele cu pulbere neagra/armele de vanatoare, daca pulberea e alba –
culoarea particulelor va depinde de structura chimica.
Pulberea nearsa se observa sub forma unor capsule in jurul orificiului de intrare si pe imbracaminte dar persista la spalare.
Pulberea ramane impregnate sub forma unui inel de fum si persista timp indelungat dupa deces.

Tipuri de tragere cu arme conventionale

In tragerea de la distanta cu arma conventionala trebuie identificat orificiul de intrare. Acesta are anumite caracteristici fiind o
zona de minus tesut cu forma rotunda in cazul tragerilor perpendiculare si ovala in cele cu unghi.
Diametru mare al orificiului indica directia de tragere.
Morfologic marginea orificiului e neteda cu pereti drepti iar diametru e foarte putin redus fata de cel al proiectilului.
Canalul traiect – traseul strabatut de glont pentru a iesi din cap, directia putand fi rectilinie de forma ___________ cu baza mica
la orificiul de intrare, bazae la cel de iesire.
Putem avea canale oarbe cand glontul nu are suficienta energie pentru a avea un orificiu de iesire sau putem avea mai multe orificii de iesire.
In cazul organelor se produc explozii ale acestor organe (creier, ficat)
Orificiul de iesire are forma unei plagi stelate cu margini neregulate, resfrante inafara, acest orificiu nu prezinta minus tesut.
Situatii:
- orificiu de intrare e mai mic decat cel de iesire
- orificiul de intrare e mai mare decat cel de iesire, cand se antreneaza un corp strain inainte de intrarea in organism
- orificiul de intrare e egal cu cel de iesire, cand abordarea e perpendiculara pe corp si nu se creaza fracturi.
Tragerea cu teava apropiata – in limita factorilor complementari vom observa efectele factorilor pe organism.
Se observa actiunea flacarii sub forma palirii imbracamintii, pielii, firelor de par
Actiunea gazelor – efectul termic, mecanic, chimic
Actiunea fumului – se materializeaza sub forma unui inel periorificial (8-10 cm)
Actiunea pulberii nearse – mai concentrata periorificial si scade spre periferie.
Tragerea cu teava lipita – avem doua varietati
- teava presate pe tegument, se imprima urma tevii, factorii complementari vor fi observati pe peretii canalului traiect, se
observa cu ochiul liber, microscopic, radiografic sau reactii chimice.
- Teava atinge partial pielea- fumul va forma o dara, iar gazele au ca efect ruperea tegumentului.
Pentru armele atipice sunt necesare trageri balistice.
La tragerea cu arme de vanatoare – alicele la iesirea din teava sunt grupate in bloc dupa care se distanteaza proportional cu
distanta de tragere : - 0-5 m orificiu unic, mare, cu lipsa de substanta, exista actiunea funului, a pulberii.
- 0,5 – 1,5m, orificiu central, orificiu compementar, se observa efectele factorului complementar.
- distanta mai mare de 1,5m dispersia e totala, actiunea factorului complementar nu se mai observa

Expertiza medico legala in leziunile produse de armele de foc

Obiective :
- daca leziunile depistate au fost produse prin proiectil, glont
- sa stabileasca nr.de orificii de intrare, iesire, existenta mai multor orificii de intrare sugereaza fie mai multe trageri cu aceasi arma sau
trageri efectuate cu mai multe arme, rolul expertizei balistice fiind sa stabileasca arma si numarul de proiectile expulzate.
- Stabilirea directiei de tragere
- Stabilirea pozitiei victimei fata de arma sau a unui suspect fata de arma. In cazul in care se constata urme specifice pe
mainile victimei se poate prezuma persoana care a utilizat arma, o ciupitura in spatiul interdigital, prezenta urmelor de
fum pe victima, urmele de pulbere tegumentara care indica utilizarea armei.
- Stabilirea unghiului de tragere, situatie in care se utilizeaza drept criteriu forma orificiului de intrare.
- Stabilirea distantei de tragere cand se utilizeaza drept criteriu prezenta sau absenta factorilor complementari in trageri (la
armele de vanatoare, in tragerile de aproape se poate gasi in plaga balistica _ sau un inlocuitor textile de hartie)
- Stabilirea cauzei mortii care ptr.leziunile produse prin arme de foc nu prezinta dificultati.
Examenul la fata locului :
- In acest tip de leziuni fiind necesare examinarea foarte atenta a cadavrului pentru identificarea orificiilor de intrare si
iesire, proiectilul putand fi gasit uneori in plicile naturale (sub san, sub brat, in orificiul bucal, vaginal)
- Identificarea si fixarea urmelor biologice, pete sau stropi de sange, fire de par, fragmente din tesut care se cauta pe arme,
camasa glontului, sub unghii, Pentru conservare mainile victimei se introduc in pungi de hartie nu plastic.
Cauzalitatea juridica
Heteroimpuscare: omor produs cu premeditare ; ucidere din culpa prin manevrarea gresita a armei, printr-o defectiune a armei,
autoimpuscare sinucidere, sinucidere accidentala, automutilare (mai putin intalnire in prezent), simulare a unor astfel de leziuni.

9
 Agenti fizici. Efectele caldurii, electricitatii asupra corpului uman

Precizari despre caldura

Diferenta de temperatura actioneaza asupra corpului uman producand efecte locale sub forma arsurilor si degeraturilor dar si
efecte generale, reactii din partea aparatelor si sistemelor.
Surse de temperatura
- temperatura naturala, cea produsa de agenti chimici (bazele, acizii) sau de agentii fizici care produc temperaturi inalte
(curentul electric, razele X)
Ca surse de caldura fizica : caldura radiata de corpuri ce au temperaturi crescute (sobe), corpuri incandescente, radiatii solare,
flacara directa intalnita in mediul casnic sau industrial in mediul medical unele substante care in mod uzual sunt dezinfectante
sau anestezice volatile (eter, clorura de etil, spirtul medicinal, alcoolul etilic), vapori fierbinti din mediul industrial sau medical,
corpuri incandescente ce vin in contact direct cu o persoana, lichide fierbinti (mediul industrial si casnic)
Aspectul arsurilor
Arsurile se clasifica in 4 grade incepand de la cea mai superficiala la cea totala.
Arsurile se produc la temperaturi putin peste 40 grade si o expunere de 6 ore. In jurul temperaturii de 60 grade se produce
rosiatia pielii la o expunere de 2 ore, la 75 grade apar vezicule.
La om arsurile sunt periculoase daca e afectata suprafata pielii peste 25-30% la matur si peste 10% la copil.
Gravitatea arsurii depinde si de profunzimea ei, varsta victimei, starea de nutritie, bolile preexistente.
In cazul arsurilor produse prin flacara la care intervin gazele fierbinti si fumul se vor produce leziuni la nivelul cailor respiratorii
cu efect de agravare, daca in focarul de incendiu exista gaze toxice, de exemplu ceanuri sau acid ceanuric, efectele acestuia
devin foarte grave (incendii ce cuprind mase plastice).
Aspecte medico-legale in arsuri
- Stabilirea diagnosticului de arsura. Aceasta trebuie diferentiata de arsura chimica, dar si de bulele de putrefactie sau
degeraturi.
- Necesitatea de a se preciza caracterul vital al leziunii, adica daca leziunea a fost produsa in timpul vietii.
Un argument pentru caracterul vital al leziunii e reprezentat de identificarea carboxihemoglobinei la pragul de intoxicatie, fapt
ce demonstreaza ca victima era in viata in momentul incendiului.
Nivelul de monoxid de carbon :
- la 10% carboxihemoglobina decesul se produce inainte
- la 10%-30%, cazul e neintegrabil
- peste 39%, arsurile sunt vitale
Cauza mortii in decesele prin arsuri se poate datora urmatoarelor aspecte morfologice :
- asfixie prin edem glotic – decesul intervine foarte rapid
- socul combustional
- intoxicatia cu monoxid de carbon
- prin soc cronic postcombustional
- complicatii ce pot fi renale, digestive, infectioase
Incadrarea juridica la leziunile prin foc
- accidentele casnice produse prin lichide, materiale fierbinti, focuri deschise nesupravegheate, sunt afectate persoane in
stare de ebrietate, decese cu multiple victime, in cazul defectiunilor la instalatiile de incalzit sau cand sunt lasati copii
nesupravegheati
- accidente industriale sunt investigate ca accidente de munca, industria extractiva (carbunelui) in cazul cazanelor sub
presiune, incendii in industria chimica.
- Sinucideri de tip autodafe – caracter mistic, religios, efectuat ca imitatie sau indus poate avea o motivatie sociala cu
origini economice sau poate fi savarsit in scop de santaj.
- Disimularea unui omor prin incendierea cadavrelor, mai rar profanarea de cadavre
Hipertermia
Se intalneste in conditii de temperatura crescuta a mediului peste gradul de adaptare a organismului. Atunci cand se asociaza
temperatura crescuta cu un grad de umiditate atmosferic ridicat apare crampa calorica si se produce desecul prin soc
hipercaloric.
Insolatia
Pentru a se produce asupra organismului actioneaza o dubla agresiune termica prin radiatii ultraviolete. Decesul e iminent la
temperaturi ale corpului peste 43%.

10
Efectele temperaturii scazute
Acestea recunosc efecte generale sau hipertermie sau refrigerare si efecte locale sau degeraturi.
Pentru producerea efectelor scaderii de temperatura pot interveni factori favorizanti : umiditatea, curentii de aer si
imbracamintea permeabila, existenta unor factori organici precum boli de inima, metabolisme (diabet zaharat), starea de
ebrietate.
Efectele locale ale temperaturilor scazute sunt degeraturile care se manifesta in zone expusa la extremitati si pot ajunge pana la
cangrena uscata cu detasarea zonei afectate. In cazuri extreme se pot produce amputatii.
Incadrarea juridica
Decesul prin refrigeratie se intalneste ca accident si frecvent asociat cu consumul de alcool.
Poate fi o forma de sinucidere la bolnavii psihici.
Tot ca situatie accidentala persoana in varsta cu tulburari psihice care se rataceste.
Foarte rar cazuri nde omor la persoanele ce au fost abandotate.

Actiunea curentului electric

Produce decesul victimei prin electrocutare ca urmare a contactului fizic cu sursa de curent electric.
Exista mai multe tipuri de contact :
- o cale directa unipolara ;
- o cale directa bipolara cand se realizeaza un circuit de intrare si iesire din corp
- circuit voltaic care presupune existenta unei zone libere intre corp si conductor
- contact intermediar printr-un mediu bun conductor (apa, metale, carbon)
Efectele curentului electric
Tensiunea joasa in conditiile unui contact prelungit actioneaza asupra muschilor, mai ales asupra muschilor intercostali, a
cordului, determinand stop cardio-respirator ca afect general. Efect local - in cazul tensiunii inalte cand se produc arsuri.
Intensitatea e nociva la 9 miliamperi cand se produce contractia muschilor, la 30 miliamperi se tentamizeaza musculatura
respiratorii, la 80 MA e risc de fibrilatie ventriculara (tot la cord), la peste 3 amperi se produc arsuri electrice si necroze care
pana la un moment dat au rolul de a proteja organismul.
Curentul alternativ de 10 MA si cel continuu de 50MA sunt inofensivi.
Efectele curentului electric depind de tipul de curent si anume curentul alternativ e letal la 20-50 vati iar in cazul frecventei de
50-100 Hz se instaleaza decesul.
Rezistenta
Corpul uman are o rezistenta naturala ce difera in functie de regiunea afectata. General rezistenta e de 40mii si 100mii omi.
Pielea groasa si uscata are o rezistenta de 50mii omi, spre deosebire de cea umeda care are o rezistenta de 500 omi. Organismul
uman cu tegumentul integru si izolat are o rezistanta crescuta fata de efectele curentului electric.
Efectele curentului electric
- termice localizate sub forma necrozei de coagulare care e o arsura electrica tipica de culoare cenusie usor deprimanta cu
diametru de 5-8 mm, care denumirea de marca electrica, aceasta arsura fiind marca de intrare a curentului electric.
- Chimice datorita impregnarii pielii cu particule metabolice de la conductorul electric (cupru, fier, aluminiu), variaza
culoarea particulelor (roscat, cenusiu, albicios)
- Mecanic care determina rupturi ale pielii, ale organelor interne, chiar fracturi. Efectul mecanic e intalnit la poarta de
iesire – marca de iesire – sub forma rupturii pielii. Il intalnim in ipoteza unui contact bipolar, nefiind o leziune
obligatorie in decesul prin electrocutare.
Tanatogeneza in electrocutii pot fi:
- situatii de asfixie prin tetamizarea muschilor respiratorii
- fibrilatie ventriculara
- inhibitia corticala
Pentru a sustine diagnosticul pozitiv de deces prin electrocutare sunt obligatorii 3 conditii : victima, sursa de curent si contactul
electric.
Incadrarea juridica
Majoritatea deceselor prin electrocutare sunt considerate accidente casnice/industriale, in anumite cicumstante cand sunt
indeplinite conditii de mediu la anumite specificatii a curentului electric utilizat, cand se precizeaza data privind aparatele
utilizate in cadrul unei expertize tehnice.
Trebuie tinut cont de pozitia victimei in raport cu aparatul folosit si de tipul de activitate care permite stabilirea relatiei dintre
curentul electric si deces.
Sinuciderea utilizand curentul electric.
Cazuri de omor prin imprudenta.
Electricitatea e si un mijloc judiciar de executare a pedepsei cu moartea in unele state din SUA.

11
 Problematica vietii sexuale

Stabilirea sexului pentru inscrierea tardiva a nasterii sau in caz de inregistrare gresita sau dupa interventii chirurgicale de
schimbare a sexului.
Ptr.stabilirea cazurilor de intersexualitate
Ptr.anularea casatoriei in cazuri de intersexualitate.
In cazul expertizei capacitatii sexuale subiectul expertizei va fi tratat diferit.

Tulburarile de dinamica sexuala masculina

Se numesc impotenta sau pot fi libido sau erectiile.
Se adauga tulburarile de ejaculare si de satisfactie sau incompetenta de Don Juan.
In functie de gravitate impotentele erectile si tulburarile de ejeculare sunt reprezentate de lipsa totala a erectiei sau erectia
incompleta, sau anerectia intentionata sau anerectia selectiva la o anumita persoana, tulburari de erectie asociate cu ejaculari
precoce sau cu ejaculari tardive.
Din punct de vedere medical cauzele tulburarii de erectie sunt diabetul zaharat, traumatism cranio-cerebral, ciroza hepatica,
infectii genitale.
Examinarea capacitatii de coabitare se refera la posibilitatea desfasurarii de relatii sexuale. Aceasta se completeaza cu
examinarea capacitatii de procreare care se refera in plus la examinarea spermei. Se recomanda ca recoltarea spermei sa se faca
supravegheat pentru a nu se schimba sau contamina proba. Proba spermatica sa apreciaza cantitativ si calitativ adica privitor la
nr, morfologia si mobilitatea spermatozoizilor.

Tulburarile de dinamica sexuala feminina

Sunt evaluate in cazul infractiunii privind viata sexuala pentru incheierea, anularea sau desfacerea casatoriei si in caz de
stabilirea a filiatiei fata de mama in cazul furturilor de copii.
Se expertizeaza capacitatea de coabitare, respectiv morfologia vaginului. Contactul sexual poate fi impiedicat de existenta unui
himen nepursoferat, de infantilism genital sau de diferenta mari de gabarit.
Frigiditatea reprezinta lipsa satisfactiei sexuale si poate fi fata de partener de tip primar sau secundar. Se intalneste in cca 10%
dintre cupluri si este adesea motiv de conflict intrafamilial.
Expertiza capacitatii de procreere se refera la verificarea posibilitatii femeii de a avea copii, fiziologic femeia procreaza de la cca
12 ani pana la 55 de ani, acestea fiind insa varste extreme.
Expertiza capacitatii de _ si de a duce sarcina la termen, respectiv de a naste pe cai naturale depinde de caracteristicile
organismului feminin.

Aspecte medico-legale
Infractiunile : violul, raporturi sexuale cu o minora, seductia, relatii sexuale intre persoane de acelasi sex, proxenetismul,
incestul, adulterul, coruptia de minori
Violul
Este actul sexual cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex savarsit prin constrangere sau profitand de imposibilitatea
victimei de a se apara sau de a-si exprima vointa.
Componentele violului : constrangerea fizica sau amenintarea trebuie sa fie reale, efective si suficiente.
Proba : prin leziuni tipice de opozitie, echimoze pe fetele interioare ale coapselor, la articulatia mainilor care atesta imobilizarea
victimei, se observa urme de muscare.
Proba raportului sexual difera la femeia care a avut o viata sexuala, respectiv la virgina.
- In cazul tinerei virgine ruperea membranei himenale, numita si deflorare, produce rupturi la nivelul membranei himenale
care sunt localizate in cadranul inferior. In cazul in care examinarea se realizeaza pana la maximum 10-12 zile rupturile au o
evolutie care poate permite datarea raportului sexual, peste acest intrerval de timp nu exista argumente obiective pentru a
preciza cand s-a produs raportul sexual.
- In cazul femeii cu viata sexuala, probarea raportului sexual se realizeaza prin identificarea spermatozoizilor in secretia
vaginala, acestia pot fi evidentiati pana la 72 ore de la raportul sexual consumat.
Anumite circumstante pot da impresia de acceptare, si anume consumul de alcool, deplasarea la locuinta barbatului sau indecizia femeii.
Conditia socio-morala a victimei : nu are importanta daca femeia e casatorita, necasatorita sau prostituata.
Expertiza medico-legala in violare are doua obiective :
- demonstrarea consumului raportului sexual
- demonstrarea constrangerii fizice, eventual evidentierea imposibilitatii de a se opune sau de a-si exprima liber vionta.
In unele situatii poate fi necesara examinarea presupusului agresor la care se pot evidentia urme de sange, sperma sau pori.
Localizarea topografica a leziunilor poate sugera opozitia victimei. Aceste leziuni atesta traumatizarea victimei. Este mai dificil
sa probam utilizarea unor droguri sau a alcoolului pentru a anihila opozitia.
12
Capacitatea femeii de a percepe – prin aceasta se stabileste prin expertiza psihiatrica discernamentul femeii si IQ-ul.
Sexualitatea aberanta
Legea penala pedepseste confectionarea, vinderea si raspandirea de materiale obscene, e pedepsit proxenetismul ca si prostitutia
inteleasa ca mijloc de castigare a existentei prin practicarea raporturilor sexuale contra cost.
In cadrul sexualitatii aberante sunt incluse mai multe entitati : homosexualitatea masculina sau feminina cand relatiile se
desfasoara in public sau cand se produce scandal public.
Alte tipuri sunt :
Masochismul - optinerea satisfactiei sexuale asociata su suferinta fizica sau psihica a partenerului activ.
Sadismul - obtinerea satisfactiei sexuale exclusiv prin violenta asupra partenerului pasiv.
Nimfomania - o dorinta excesiva a femeii pentru relatii sexuale.
Satiriazis sau libido insatiabil
Masturbarea, onania sau ipsatiunea - _ similare se intalneste la fetite si la baieti fiind fiziologica in pubertate dar poate evolua
patologic la adult.
Pedofilia - obtinerea satisfactiei sexuale cu copii. Poate fi cu copii de acelasi sex sau de sex diferit, iar uneori poate fi aparent
inocenta.
Gerontofilia - satisfacerea instinctului sexual cu persoane in varsta.
Fetisismul - o perversiune in care satisfactia apare prin contact cu obiecte apartinand persoanei iubite.
Incestul – relatii sexuale intre rude, mai frecvent intre tata si fica sau intre frati, mai rar intre baieti si mama.
Voaiarismul – satisfactia se obtine prin vizionarea relatiilor sexuale dintre alte cupluri.
Necrofilia – raporturi sexuale cu cadavre.
Travestismul – semnifica perturbari de comportament prin care persoana se imbraca cu hainele sexului opus.
Transexualitatea – e o disociere intre sexul clinic si cel psihic al persoanei, se intalneste mai recvent la barcati. In prezent exista
tendinta schimbarii chirurgicale a sexului care trebuie sa fie insotita si de schimbarea legala de sex.
Adictia sexuala sau dependenta de sex sau comportamentul sexual compulsiv – pierderea controlului prin care se cauta in mod
repetat si impulsiv derularea unor relatii sexuale de tip normal.

13