1TANATOLOGIE MEDICO-LEG Def-capitol medicina l ce studiaz problem legate d moartea org uma THANATOS zeul mortii la greci LOGOS

S idee, cuvant Importan- stabilirea:morii reale - datei morii - cauzei morii -condiiilor n care s-a aflat cadav -identific: - eventuale leziuni traumatice (ageni traumatici) - poziia agresor - victim 2. SEMIOLOGIE TANATOlogica Semiologia tanatologica studiaza semnele mortii si modificarile cadaverice (morfologice, chimice ) ,consecutive actiunii factorilor de mediu asupra cadavrului. Cunoasterea semnelor mortii previne inhumarile precipitante in mortile aparente , iar stabilirea cat mai exacta a moment mortii permite intreruperea la timp a manevrelor de reanimare si prelevare piese de l cadavru ptr tr Ptr medicul l , studiul necropsiei e import , deoarece datele culse prin examinarea cadavrului dau raspuns la intrebarile puse de justitie in legatura cu realitatea, data ,cauza morti (valoare relativ) , precum si asupra conditiilor in care a fost gasit cadavrul pana in moment examinari CLASIFICAREA Semnelor Mortii si a Modificarilor CADAVERICE A - SEMNE Negative de VIATA au valoare orientativa apar imed dupa moarte 1) poziia i aspectul cadavrului: -decubit dorsal; -musculatur flasc; -pielea are o culoare ceroas; -elasticitate tegument pierdut; 2 ) oprirea respiraiei Cum putem cerceta respiraia? -plasarea unui fulg n faa nasului; -plasarea oglinzii n faa gurii; -amplasarea stretoscop pe laringe 3)Oprirea circulaiei -prin palpare puls, ascultare cord 5 min, se repet dup 30 min sau prin electrocardiogram. 4)Absena reflexelor - musculatura flasc , eter pe conjunctiva, plasare ag term piele 5)Modificrile oculare - constau n scderea tonusului i a presiunii intraoculare , se constat prin palpare , prin examen oftalmolgica 6)Absena activitii cerebrale- prin encefalogram. B - SEMNELE MORII REALE corespunde inlocuirii fenomenelor biologice cu fenom fizico-chimice. Sunt modificari fizico-chimice pe care le prezinta cadavrul consecutiv incetarii functiilor vitale si actiuni factori de mediu
1

3. MANIFESTARI POSTVITALE - Constau in mentinerea vietii reziduale a unor celule,organe sau parti moi ale organismului dupa incetarea vieti in organism ca intrg Apar la tesuturi rezistente la anoxie (asfixie lipsita de O2) . - muschiul scheletic excitabil 2-6 ore dupa deces organism. - glandele sudoripare prezinta sudoratie pana la 8 h dupa deces - nervii periferici excitabili 2-3 h dupa deces organism - spermiile , ovulele isi pastreaza capacitatea de fecundare 10-70 h dupa deces org 4. TANATO CRONOLOGIA Intervalul d timp scurs de la deces Este import s apreciem data mor - apariia uno leziuni pn la dece - cu ct acest timp e mai mare cu att e mai greu de stabilit Cuprinde : 1. ancheta judiciar (CFL - Se face n echip complex medic legist, procuror Etapa statica (fr a deplasa lucru - Se ncep cu declaraiile martori - Studierea actelor gsite - Se fac fotografii judiciare - Se noteaz poziie cadavru fa de anumite repere - Se studiaz mirosuri particulare, diferite anomalii - Se cerceteaz agentul traumatic (ce a determinat decesul) - Se studiaz cadavr fr a-l deplas Etapa dinamic Se cerceteaz i se ridic urmele Cadavrul este mobilizat Se studiaz modificrile patologice care au intervenit Se recolteaz probe biologice snge, urin fecale fire de pr, sperm, urme papilare La spnzurat se taie lau fr a-l sco - poziia nodului -se constata din ce material e fcut 2. Studiul modificrilor cadaverice 3. studiul proceselor fiziologice - Dac stomacul are alimente nedigerate 2-3 h nainte de deces - Vezica urinar plin ,goala - Mrimea brbi 0,5 mm/h cret - Reacia vital reprezint totalitatea reaciilor vitale i generale ce au loc n organismul viu ca rspuns la aciunea unei traume- fizica, chimica. 5.CAUZALITATE Medico-Legal
2

Stabilirea legaturii de cauzalitate in traumatogeneza presupune explicarea corelatiei dintre traumatism si prejudiciul fizic sau moarte. In acesta precizare trebuie urmarite relatiile dintre 4 categorii de factori: victima, instrumentul sau substanta vulneranta, conditiile de la locul faptei si agresor,presups ag La victima se cerceteaza: identitatea, realitatea prejudiciu, natura prejudiciu sau felul mortii, interpretarea leziunilor traumatice si in special stabilirea legaturii de cauzalitate dintre actiunea traumatica si efectele acesteia. La agresor se urmareste : dovedirea identitatii , existenta unor leziuni traumatice ( produse de victima in autoaparare), a unor urme biologice atasate de corpul sau imbracamintea sa de la victima, precum si existenta eventualelor tulburari psihice care sa motiveze comportamentul deviant antisocial sau stare de intoxicatie etilica acuta. La agentul vulnerant se cerceteaza natura si particularitati cantitative, care se coroboreaza cu cele ale leziunilor traumatice constatate la victima , in scopul confirmatii sau excluderii acestuia din producerea lor. Pe corpurile delicte se mai pot gasi si urme biologice de la victima sau amprente lasate de agresor , ce fac obiect examinari biocriminalistice. La locul faptei , med legist va cerceta impreuna cu organele de ancheta: pozitia victimei ( ce poate fi schimbata in disimularea unui omor) ; existenta urmelor biologice si a corpurilor delicte, urmele biologice ce atesta locul in care s-a produs o nastere neasistata in cazul pruncuciderilor , etc.. CAUZALITATE: Legtura de cauzalitate direct necondiionat:mpucarea.-ntre leziune i moarte nu intervin ali factori;-leziunea duce la moarte fr alte complicaii. Factorii:agresiunea s poat fi demostrabil. ntre agresiuni i deces s nu intervin ali factori. Legtura d cauzalitate conditionat -apare prin intermediul unor factori patologici care amplific efectul agresiunii.Ex:lovirea unei persoane cu o dilataie anormal. Survine pe termen patologic preexistent al victimei Legtura de cauzalitate indirect-Efectul agravat d apariia complic Ex:lovirea unei persoane,rmne afar n frig i moare. Cnd efectul agresiunii e agravat ,amplificat de diferite afeciuni patologice ale victimei .Starea victimei anterioar agresiunii. Legtura de cauzalitate multipl. La un cadavru se gsesc unele leziuni mortale , altele nemortale. 6. REACTIE VITALA In intelesul cel mai larg , reprezint totalitatea reaciilor locale i generale care apar n organismul viu ca rspuns la aciunea unei traume de orice natura(mecanic,fizic sau chimic). Necesitatea diferentierii leziunilor produse in timpul vietii de cele produse dupa moarte reiese din activitatea practica a expertizei care a demonstrat marea frecventa cu care se intalnesc la autopsie lezinile produse dupa moarte. O interpretare gresita a acestora poate avea
3

consecinta grave erori judiciare. Leziunile post-mortem pot fi produse accidental sau in mod intentionat. REACTIILE VITALE pot fi locale si generale: Reactiile vitale locale sunt: -hemoragia - plaga produs intravital care poate sngera chiar i dup moarte. Rnile care se produc n hipostaz pot sangera. Exist situaii n care plgile nu sngereaz dac moartea se produce imediat. -coagularea - scade rapid, dup moarte sngele i pstreaz capacitatea de coagulare 1-3 h postmortem ,dup care devine incoagulabil .n axfisii sngele e necoagulabil din momentul morii.Coagulul postmortem fata de cel vital e lucios ,neted ,umed ,neaderent,elastic. -retracia esuturilor- const n ndeprtarea marginilor plgii, ceea ce da impresia de lipsa de substanta . Capacitatea cea mai mare de retracie o au pielea i muchi. Retracia maxim = cnd fibra este sacionat transversal .Unele plgi postmortem pot prezenta aceast reacie, cteva ore dup deces. Plgile postmorte-se caracterizeaz prin margini moi, netumefiate, stranse si nereversate spre deosebire de cele vitale ce au margini uor tumefiate -inflamaia- semn d reacie vitala -modificari ale hemoglobinei- prin degradarea hemoglobinei apar modificri de culoare ale echimoze -aspiratul pulmonar gasirea in alveole a diferite particule sau substante e dovada existentei respiratiei in momentul cand caile respiratorii superioare iau contact cu aceste materiale in diferite imprejurari. In plamani se pot aspira sange, continut gastric, apa, substanta cerebrala, funingine sau alte materii pulverizante. Ptr. evaloarea mdico-legala trebuiesc avute-n vedere bronhiolele alveolel - Embolia ( grasa, gazoasa, tisulara transportul intravascular al unor materiale ce nu se gasesc in mod normal in sange. - Embolia gras n snge apar picturi de grsime foarte fin, 20 grame de grsime produce deces. In ce condiii apare? - fracturile de bazin; - fracturile de oase ,mai are loc o modificiare a acestor grsimi i ajung n snge; - la cadavre se gsesc uniform n vasele pulmonare i nu n capilare. Embolia gazoas transportul de gaze prin snge .n traumatisme puternice ,n secionarea vaselor de la gt ,n avortul emipiric ,n boala de cheson (la scafandrii) Embolia tisular-transportul prin snge de fragmente (ficat ,creier) REACII VITALE SPECIFICE PRIVIND ASFIXIILE : La spnzurai - emulsionarea grsimilor (grsimi cu suprafa mic) la nivelul anului de spnzurare,doza hitaminei i lipidelor.Aceste dozri apar dac spnurarea a fost fcut intravital. La inec -prezena apei n alveole pulmonare i prezena spumei care apare ca urmare a
4

frecarii apei de peretii cailor respiratorii. In cazul combustiilor - prezena funinginei pe cile superioare i n plmni. 7. MOARTE SUBITA Moartea subita un deces brusc ,neasteptat,neexplicat care survine la o persoana in plina sanatate aparenta. Reprezinta 40-50% din cazurile autopsiei medico legale. Clasificare : 1% leziuni organice cronice incompatibile cu viata (infarct miocardic,ruptura de anevrism) 2% leziuni organice cronice : arteroscleroza , infarct miocardic cicatricial limiteaza capacitatea organismului de a raspunde 3% leziuni nespecifice edem , staza sanguina 4% autopsia alba -nu se constata modificari nici macroscopice nici microscopice 3-4 % pot fi determinate de moarte subita reflexa sau prin inhibitie (decesul survenit prin lovirea unei zone care determina prin inhibitie reflexa decesul 8. ASFIXIILE Asfixii = lips; Hipoxie sau anoxie Clasificare - anoxie de aport - anoxie de transport - anoxie de utilizare Anoxie de aport violene prin scderea oxigenului n aerul respirat- la altitudine, la persoane care respir n special intubat - obstacol pe cile respiratorii prin obstrucionarea cilor respiratorii (sufocare necare), prin compresie (spnzurare trangulare, sugrumare) mpiedicare micrii respiratorii -compresia toraic ,acumulare aer ntre plmni,hemotorax(snge) - neviolente Anoxia de transport strangulate sngele nu circul n mod norma -anemice scderea hemoglobinei att cantitativ ct i calitativ Anoxia de utilizare apare ca urmare a unor procese celulare Tabloul clinic n anoxie Macroscopic - cianoza feei i a extremitilor n special subunghial - lividitatea cadaveric - sunt de culoare albstrie intens -pot apare subleziuni conjuctivale - poate apare midriaza Microscopic - sngele n stare lichid -staz visceral generalizat cantitate mare n organe - subfuziuni sanguine la nivelul mucoaselor pleur, pericard.
5

Anoxie prin scderea oxigenului n aerul respirat -apare la altitudine i n cazul proceselor de ardere, fermentaie, n spaii nchise. Oxigenul n mod normal n aerul respirat este de 21 % . Cnd scade la 5 % - incontiena. Apar accidental la copii care se nchid n frigider. Sufocarea - apare prin obstruarea ci respira - d p d v juridic poate fi accidental (la copi) sau omucidere. - se realizeaz fie cu mna, fie folosind diferite obiecte moi - se cerceteaz : - faa intern a buzelor (excoriaii - depozitul subunghial. Obstruarea cilor respiratorii prin bol alimentar - apare n timpul meselor sau imediat dup mas - de obicei se asociaz cu consumul de alcool n cantitate mare - bolul alimentar poate fi de natur solid si obstrueaz complet lumenul farigelui sau poate fi regurgitat gastric i l gsim n ramificaiile terminale (vase mici) i n plmni 9. SPANZURAREA Asfixie mecanic produs prin comprimarea gtului cu un la sub greutatea propriului corp juridic poate fi : - sinucidere frecvent - omucidere copii btrni - accident copii - sau pedeaps capital (executare medico-legal nodul poate fi : - dup mobilitate nod - nod fix - nod culant -dup poziia nod spnzurare tipic nodul se afl posterior - spnzurare atipic - dup poziia corpului - complet cnd corpul atrn - incomplet cnd corpul atinge solul cu o parte La autopsie constatm: - la examenul extern anul de spnzurare este o zon pergamentat brun maroniu situat n treimea superioar a gtului este oblic ascendent spre nod, adncime inegal, poate fi: - sub forma unei circulare complete dac este nod culant - poate fi unic sau multiplu - marginile pot avea fine excoriaii - lividitate la nivelul membre infer - lividitate la nivelul feei -rigiditatea e intens, apar precoce - la extremitatea cefalic apare cianoz, ochi bulbucai - protuzia limbii emisii fecale, urin sperm La examen intern tabloul clinic:
6

- apar fracturi ale osului luoid - apare infiltraj sanguin n musculatura gt - luxaii ale coloanei cervicale care pot merge pn la dilacerarea mduvei spinrii - la nivelul pleurei pulmonare apar mici pete violacee datorit creteri capacitii vaselor capilare -constatm creterea cantitii de histamin n anul de spnzura - se coloreaz fosfolipidele 10.STRANGULAREA trangularea e o asfixie mecanic prin comprimarea gtului cu un la, cel mai frecvent omucidere rareori sinucidere. Sanul de trangulare se afl n treimea medie a gtului, de obicei e circular i complet, are traiectorie orizontal si are adncime egal.

11. SUGRUMAREA e o asfixie mecanic prin comprimarea gtului cu minile. n toate cazurile sugrumarea e rezultatul unei heteroagresiuni, deci forma juridic a morii e cea de omucidere, suicidul fiind imposibil datorit scderii forei musculare odata cu pierderea contienei. Semnele caracteristice ptr comprimarea gtului cu mna sunt - excoriaiile de la nivelul pielii gtului, de form semilunar, cu concavitatea anterior (amprentele unghii agresor),sau d forma liniara Asfixia mecanic - echimozele ovalare la nivelul pielii gtului, lsate de pulpele degetelor agresorului ; - infiltratele sanguine n esuturile moi ale gtului ; - fracturile ale coarnelor osului hioid i cartilajelor laringelui. Comprimarea gtului cu mna frecvent se asociaz cu multiple alte leziuni care atest lupta i autoaprarea (echimoze, fracturi costale,leziuni a org intern 12. INECAREA
7

necarea (submersia) reprezinta o asfixie mecanic produs prin aspirarea-n plmni lichid pulbere D.p.d.v. fiziopatologic - apariie voluntar dureaz 30-60 s. - apare dispneea inspiratorie un inspir adnc - urmeaz dispneea expiratorie - urmeaz o faz convulsianta apar convulsii, - apare pauza respiratorie 13.Traumatisme prin EXTREME de Temperaturi-Arsuri, Degeraturi ,LEZIUNI PRODUSE DE C. Electric-Fulger LEZIUNI SI MOARTEA PRIN TEMPERATURI NALTE Datorita faptului ca temperaturile inalte au si aplicabilitati casnice sau termice accidentele sunt mult mai frecvente. In privinta leziunilor, acestea sunt denumite ARSURI. Sunt cunoscute 4 grade de arsuri : - gradul I se caracterizeaza prin hipertermie ( roseata), tumefiere si durere locala. Dupa un timp , roseata si tumefierea dispar, persista un timp o culoare rosie inchis, apoi urmeaza descuamarea epidermului.Caracteristici: -vasodilataie local;-dispare la cadavru; -pot fi extrem de grave ,peste 2/3 din corp i duc la deces. - gradul II se caracterizeaza prin inflamatie cu formarea de bule de lichid transparent, raraeori tulbure.-sunt grave peste 50% din corp i duce la deces - gradul III - se caracterizeaz prin necroz tisulara si prezinta un teren favorabil infectiilor .Vindecarea lasa cicatrice retractile, dureroase, cu limitarea miscarilor , de sunt dispuse la plici - gradul IV- apar sub actiunea prelungita a flacarii, tesutul carbonizandu-se , acest grad se intalneste de regula doar la cadavre. Ajunge pn la planul osos si suprafaa de tegument ars este cea mai important. O crestere a temperaturii corpului cu 7 sau 8 grade nu este compatibila cu viata pe cand o scadere cu aceeasi masura nu insemna obligatoriu moartea. Probleme Medico-L N ARSURI -stabilirea naturii agentului termic -lichidele fierbini produc arsuri care se scurg gravitaional -la scufundarea n lichid fierbinte arsura indic nivelul lichidului -la personale mbrcate arsurile reproduc forma hainelor -arsurile prin lichide fierbini nu afecteaz firele de pr -arsurile prin flacr produs leziuni pe zonele descoperite ,iar dac ard hainele leziunile sunt mai grave. - in caz de explozii apar arsuri pe zonele descoperite i n general, ce este deosebit ,arsurile au toate acelai grad. -prul n cazul unui incedndiu , are loc o topire a cheratinei de la firul de pr(are aspect de mciuc) -apar fracturi craniene
8

- in cazul in care actiunea unei flacari asupra uni cadavru este de lunga durata, acesta poate fi distrus complet, observandu-se in acest sens ca intr-o soba cu tiraj bun, un nou nascut poate arde complet in 2-3 ore. HIPERTEMIE Expunere corporal la temp nalte. Pierderea de cldur se realizeaz prin conducie,convecie(prin intermediul aerului) ,radiaie ,evaporare( ventilaie pulmonar) FORME Clinice de Hipertermie: -sincopa caloric se caracterizeaz prin:greuri,vrsturi -crampa caloric se caracterzeaz prin:contracturi musculare -ocul hipertermic se caracterizeaz prin:scderea tensiunii arteriale care duce la hemoconcentraie insolaia:febr,cefalee,vrsturi,congestii meningeale -hipertemis malign apare n cazul administrri d anestezice generale O form de hipertemie este sauna LEZIUNILE PRODUSE PRIN TEMPERATURI SCZUTE Desi moartea prin temperaturi scazute e in general un accident, conditiile suspecte in care se gasesc cadavrele precum si lipsa de leziuni caracteristice impun o ancheta si o expertiza medico-legala amanuntita. Omul poate suporta ,in conditii speciale de locuinta si imbracaminte, temperaturi f. scaz 60 , 70 g, dar in imprejurari defavorabile cum ar fi lipsa imbracamintii adecvate, stari generale deficitare, varste extreme, ebrietate, tulburari circulatorii , actiunea frigului poate atrage dupa sine o serie de consecinte grave, inclusiv moartea Actiunea locala a frigului se manifesta prin grade de dgeraturi: I -de grad I-caracterizate prin tulburari circulatorii care se traduc prin vasoconstrictie , pielea devenind palida, hipoestezica, sangele se acumuleaza in viscere, dar foarte curand dupa aceea apare o vasodilatatie care da pielii o culoare albastruie. Concomitent se instaleaza o durere puternica si sensibilitatea dispare. II -De gr II se caracterizeaza prin inflamatie, pielea se inroseste din nou, se tumefiaza si apar flictene pline cu exsudat sanguinolent inflamator. Flictenele se sparg usor, lasand ulceratii greu vindecabile. III -De gr III- se caracterizeaza prin necroza pielii si a tesutului subcutanant iV -De gr IV- necroza se intinde la profunzime , pana la oase, luand aspect de gangrena umeda, complicata si de infectii secundare. Frigul, actionand asupra intregului organism, determina o pierdere de caldura care uneori depaseste termogeneza. Termoreglarea e astfel tulburata in sens negativ, iar temperatura corpului incepe sa scada. Cand temperatura corpului ajungela 34-35 gr se manifesta o stare de slabiciune si oboseala. Daca temp. scade in continuare apar ameteli, somnolenta, fenomen care de altfel scade rezistenta organismului. Functiile vitale se diminueaza treptat , iar la o temperaturaa corpului de 25 grade se instaleaza moartea. E posibil ca inima sa se opreasca la 20-25 g , si chiar la o temp mai ridicata. Moartea nu se instaleaza prin inghetare propriu-zisa ci printr-o racire a corpului. O scadere a
9

teperaturii corpului cu 3 -4 g provoaca incetinirea vitezei de reactie de 3 4 ori , iata de ce sangele ramane rosu aprins pierzandu-se capacitatea de a ceda oxigen tesuturilor. LEZIUNILE PRODUSE DE CURENTUL ELECTRIC Electricitatea poate fi : industriala si atmosferica. Electricitatea atmosferica Pe piele trasnetul lasa urme sub forma de arsuri superficiale, de obicei de gr 1 si 2 , numite figuri de traznet, avand forma de arbori ramificati, aceste leziuni palesc insa repede dupa moarte -24 h si dispar. La cei ramsi in viata , aceste fuguri persista cateva zile. Uneori urmele externe lipsesc. Ptru expertiza e importanta examinarea imbracaminti si a celorlalte obiecte de pe corp. Caracteristice sunt gaurile de pe talpa incaltamintei . Obiectele metalice se pot topi complet. Uneori traznetul patrunde prin acoperis sau geam. Stabilirea mortii prin traznet se face coroborand datele examenului extern al cadvrului cu circumstantele in care a fost gasit: pe camp, dupa furtuna, in preajma unor pomi carbonizati. Cand traumatismul este minor, nu se produce moartea , pot persista tulburari nervoase ca paralizii, tulburari ale constiintei, diferite leziuni oculare, si mai rar psihoze. Electricitatea industriala actiunea c. e. este conditionata de o serie de factori cum ar fi : tensiunea, intensitatea, rezistenta organismului, frecventa, durata de actiune, suprafata si intensitatea contactului, tipul de contact, traiectul curentului prin corp, starea organismului . Mecanism : la inceput are loc o contractie dureroasa , convulsiva a muschilor , ceea ce are loc fatal, deoarece daca spre exemplu contactul se face prin mana , individul nu poate da drumul cablului. Respiratia e impiedicata prin contractia tetanifroma a musculaturiii respiratorii. La locul de intrae si iesire a curentului pielea si incalzeste , putandu-se ajunge la arsuri si chiar carbonizari profunde. Semnele externe sau interne ale electrotraumatismelor pot uneori lipsi, dar in general se gasesc urmatoarele leziuni : - marca electrica o depresiune a pielii alba cenusie sau galbena , rotunda sau ovala , cu margini mai mult sau mai putin reliefate. - arsura electrica flictenele sunt bine determinate - metalizarea pielii - se impregneaza particule de metal din conductorul electric - edemul electrogen - necroze cutanate sau subcutnate 14. TRAUmatisme MECANICE CADEREA PRECIPITAREA Cderea Simpl sau de pe acelai plan sau de la nlime mai mic de 2 metri Forme: -cdere din mers, fug (autopropulsat), prin mpingere (heteropropulsat), din cru, de pe treptele autobuzului, din pom. Caracteristicile leziunilor sunt unipolare (pe o singur parte a corp
10

Apar pe prile proeminente ale corp, au gravitate mic (echimoze, escoriaii), cnd cderea se face pe plan neregulat se pot produce leziuni grave (fracturi, rupturi de organe), cnd cdere se face pe plan nclinat - leziuni multipolare. Precipitarea e cderea de pe un plan de la o nlim > de 2 m Cel mai des sinucideri. Caracterizare: - leziuni multipolare foarte grave - gravitatea leziunilor depind de: nlimea de la care se cade, tipul planului de impact (asfalt, iarb), poziia de impact, dac victima n cdere se mai lovete de alte obiecte, vrsta victimei. Examinarea victimei ,constatri: - leziuni f grave care duc pn la explozia cutiei craniene - apar rupturi al organelor interne - apar fracturi - apar fracturi prin telescopare Diagnostice diferite - accidentele rutiere examen exter foarte important - omuciderule cercetarea la faa locului foarte important, posibila lupt a victimei cu agresorul 15. LEZIUNI prin ARME DE FOC-ORIFICIUL intrare -iesire Au fost propuse numeroase clasificari ale armelor de foc; dupa lungimea tevii, utilizarea acestora in armata, calibru, etc. Descarcarea armei de foc se face in felul urmator : percutorul loveste capsa care determina o scanteie ce aprinde pulberea din cartus, acesta, luand foc, dezvolta gaze a caror putere impinge glontulprin teava armei in afara, cu forta. Forta este direct proportionala cu lungimea tevii si ghinturile tevii care pot fi in numar de 4 pana la 7. Linia de zobor a proiectilului se numeste traiectorie. Asupra corpului uman, glontul are 4 actiuni : - de penetrare, se formeaza un orificiu de intrare rotund sau ovalar cu pierdere de substanta, substant lipsa e antrenata in canal - de infundare , atunci cand forta vie e mica( la sfasritul traiectoriei) , glontul despica numai tesuturile ca o pana , formand un orifiu de intrare in forma de fanta, corespunzator directiei fibrelor elastice din piele - contuziva, cand forta vie e f mica, glontul poate actiona ca un obiect tare, bont, neproducand orificiu de intrare ci doar echimoza sau excoriatie - de rupere, are loc cand tragerea se face de aproape , glontul avand o forta vie foarte mare. In acest caz, datorita actiunii gazelor , pot lua nastere orificii de intrare largi, rupte si fisuri radiare. Studiul orificiului de intrare in general orificiul de intrare e mai mic decat calibrul glontului datorita faptului ca pielea e retracta.. totusi poate avea aceeasi dimensiune cand pielea e situata pe os , cum se intampla la craniu, unde pielea se infunda putin. La nivelul orificiului de intrare a glontului apar o serie de modificari care au importanta legala. Aceste modificari se datoreaza factorilor primari si sunt:
11

- gulerasul de excoriatie, e o mica lipsa de substanta la nivelul buzei orificiului de intrare. La omul viu, gulerasul de exoriatie sau de eroziune are o culoare rosie, la cadvru fiind vorba de o lipsa de substanta , se pergamenteaza - gulerasul de stergere se datoreaza stergerii glontului de marginile orificiului , determinad incarcarea acestor margini cu particule de pulbere nearse , unsoare, fum. Elemente ce s gasesc p camasa glon - inelul de metalizare se datoreaza tot stergerii glontului de marginile orificiului de intrare , aici depunandu-se mici particule metalice antrenate de glont in urma frecarii acestuiia pe teava. Cand distanta de la care s-a tras e < de 60 cm pana la 1 m. Apar o serie de modificari ca: tatuajul, mansonul de fum, arsurile, aspectul neregulat. Deasemeni se constata aspecte deosebite si in cazurile tragerilor cu teava lipita sau semilipita. Studiul canalului are importanta ptr aprecierea directiei de tragere, canalul e in general drept, insa poate prezenta devieri in raport cu tesutul prin care trece. Studiul orificiului de iesire la iesire glontul actioneaza ca o pana asupra pielii, desfascand-o in laturi sub forma de fanta. La nivelul acestui orificiu nu intalnim pierdere de substanta , asa incat acesta nu va prezenta la cadavru pergamentarea a marginilor. La expertiza medico-legala se au in vedere : - daca e sau nu o leziune produsa prin arme de foc - numarul impuscaturilor - care e orificiul intrare si cel de iesire - care e directia din care s-a tras - care e distanta de la care s-a tras - tipul de arma - daca poate fi vorba de autoimpuscare. 16. TRAUMATOLOGIE-ECHIMOZA, HEMATOM, PLAGA-VARIETATI DE PLAGI Echimoza apare ca urmare a unor rupturi mici a capilarelor dermolipodermice -apare cel mai frecvent la locul de impact, dar pot apare i la distan (lovitura primit n zona scalpului) -pot avea form specific ( de degete, de curea sau cataram). Evoluia n primele ore sunt roiatice datorit vasodilataiei - devin violacee zilele 2-3 - devin cafenii zilele 3-7 - verzui - glbui i dispar dup 8-10 zile - cu localizri specifice -n sugrumare pe gt la nas buze - n viol la coapse, pe mini
12

- n accidentele rutiere urma anvelopei pe corpul victimei. Se face diagnostic difereniat echimozele postmortem - lividitile Nu necesit ngrijiri medicale (n general) cu excepia echimozelor palpebrale (pleoape) sau cnd sunt ntinse pe suprafee foarte mari. Important atest realitatea traumatismului - se poate indica agentul mecanic - se poate indica timpul scurs de la producere Hematomul -o acumulare de snge n esuturi datorit ruperii unor vase de snge cu calibru mai mare - se caracterizeaz prin fluctuen i poate deforma suprafaa - nu se incizeaz (n general) se resoarbe spontan - cele interne sunt foarte grave deoarece acumulrile de snge pot duce la o anumit comprimare i devin evidente trziu Excoriaiile - mecanismul de producere frecarea unui corp dur cu suprafa rugoas sau a unui corp ascuit de tegument i are ca rezultat detaarea epidermului - are aspect liniar Plgile - Clasificare dup profunzime -superficiale - profunde penetrante n caviti - perforante - transfixiante - dup evoluie simpl - complicat - dupa aspectul macroscopic contuze, nepate, - tiate, - tiat nepat, - despicat Plaga contuz profunzime mic - sngerare mic -tendine la supainfectare - varieti plaga plesnit pielea se afl deasupra unui plan osos, scalp genunchi, margini relativ rectilinii ndeprtate - plaga sfiat pielea se poate decola lovire sub un unghi foarte ascuit - plag mucat red forma arcadei dentare, tendin de suprainfectare - Plaga nepat produs de obiecte neptoare ce acioneaz prin vrf ascuit (cui , andrea). - are un orificiu de intrare un canal, un orificiu de ieire - orificiul de intrare circular, fr lips de substan - canalul poate avea adncime variabil - nu se sondez - se studiaz direcia canalului - orificiul de ieire este inconstant, < dect orificiul de intrare
13

Plaga tiat produs prin obiecte tietoare - se caracterizeaz prin margini netede - se caracterizeaz prin cap i coad (de obicei e o excoriaie liniar i are aspectul unei codie de oricel) - pot fi i mutilante - gravitatea lor nu este mare Plaga tiat- nepat - are o mare gravitate - forma lor este diferit n funcie de cte tiuri are cuitul sau cum este acionat Plaga despicat -produs de corpuri despictoare -la exterior are aspect de plag tiat, dar n profunzime apar leziuni grave (dilacerri fracturi) -nsoit de un risc crescut de infecii 17. INTOXICATIA CU ALCOOL ETILIC-FAZELE Intoxicatiei Intoxicatia cu alcool etilic- apare prin consum de buturi alcoolice. Alcool etilic lichid incolor cu miros i gust caracteristic, volatil, inflamabil, exploziv sub form de vapori, mai uor dect apa cu care se mestec n orice cantitate. Coninutul n alcool - berea fr alcool 2 grade - berea obinuit 3-7 grade - vin 10-14 grade - uica 20-40 grade - buturi distilate 45-50 grade - palinc 50-60 grade Absoria de alcool poate fi pe cale respiratorie sub form de vapori, sau pe cale digestiv care ncepe de la nivelul cavitii bucale dar cel mai mult n stomac (95 %). Pleuitudinea stomacului determin nivelul de absorbire a alcolului - stomac gol 20-30 min - stomac alimentat 2-3 ore Alcoolul este preluat n snge i se depoziteaz n organe direct proporional cu coninutul n ap i invers proporional cu coninutul n lipide. -metabolizare la nivelul ficatului -eliminarea alcoolului 0,15 grame la 1000 / pe or -n metabolizare intervin i enzimele -eliminarea alcoolului prin urin, plmmi, transpiraie, saliv, lapte 1. Intoxicaia acut etilic -apare datorit inhibrii S.N.C. -agitaia persoanei alcoolice apare datorit dezimhibrii centrilor subcorticali -se manifest printr-o faz de intoxicare (alcoolemie de 1 g /1000) -se caracterizeaz prin logoree, euforie, impulsivitate, scderea reflexelor
14

2. Faza infractogen med. Leg. 1-2,5g/1000 -apare dizartria disfuncionaliti de vorbire - transpiraie - sughi - vom - confuzie - dezorientare psihic 3.Faza comatogen (comatoas)- peste 5g/1000 - hipotermie - convulsii - vom Coma dureaza circa 8 12 ore si poate duce la moarte. 18. INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON. INTOXICATIA CU OXID DE CARBON este extrem de frecventa si se intalneste accidental ca intoxicatie profesionala, mai rar ca mijloc de sinucidere si exceotional in scop de omucidere. Oxidul de carbon se formeaza prin arderea incompleta a carbunelui. Oxidul de carbon este un gaz mai usor ca aerul, incolor, inodor si insipid. D pdv al simptomatologiei, forma obisnuita este intoxicatia acuta. Intoxicatia acuta se manifesta clinic, dupa aprox.o ora de stat intr-o atmosfera cu 1/1000 CO, prin aparitia durerilor de cap, ametelilor, varsaturilor dar in special a unei slabiciuni mai ales a membrelor inferioare, ceea ce impiedica locomotia si deci posibilitatea de a parasi locul intoxicatiei. Apoi apr progresiv tulburari auditive si vizuale, confuzie, somnolenta si coma cu disparitia reflexelor. Moartea survine la cateva ore, rar in 1-2 zile, prin insuficienta respiratorie.Metoda curenta de evidentiere a toxicului se face in laborator, prin SPECTROSCOPIE. Tratamentul consta in scoaterea din mediu, respiratie artificiala, administrare de oxigen.

15