1: Tanatologie (în mod deosebit diagnosticul de moarte) și tanatocronologie

½- 1ora ……2 ore…... 8 ore ……..10 ore ……………………...12 ore ………………18 ore ………….… 36 ore
Livor…..…….rigor…… racire ……..livor dispar/reapar….. livor palesc .…….livor fixe……..…… flaccid

A. TANATOLOGIE
1) Diagnostic necroptic = SEMNELE MORTII REALE
a. prezenta semnelor cadaverice precoce
lividitati, rigiditatea, racirea, deshidratarea, autoliza
Ø Lividități
- prezente + pozitionate gravitational
- pete violacee, decliv, pe spate (cel mai frecvent, moare pe spate)
- pete circulare la nivelul membrelor inferioare (spanzurari)
- timpul scurs de la deces
1. Hipostaza: 2-4 ore -> 8-12 ore
- Nu exista modificari ale hematiilor, ale capilarelor
- Schimbarea pozitiei => modificarea lividitatilor
- dispar la vitropresiune
2. Difuziune: 8-12 ore -> 18 ore
- hemoliza, extravazare
- raman lividitatile vechi si apar altele noi
- dispar mai putin la vitropresiune
3. Imbibitie > 24 ore
- hemoliza si extravazare >> anterior
- nu se modifica lividitatile cu schimbarea pozitiei
- DD: echimoza = traumatica => coagul, la sectionare nu se spala (lividitatea se spala)
- cauza - CO => lividitati rosu-aprins
- nitriti/nitrati => lividitati maro

Ø Rigiditate
- hipoxia => scade ATP => creste ADP => creste vascozitatea miofibrilelor
- timpul scurs de la deces, pozitia cadavrului , cauza
1. instalare: 2-4 ore -> 8-12 ore
- simultan in toate articulatiile
- art mici = precoce
- art mari = tardive
- cranio-caudal
2. generalizare: 12 -> 24 ore
3. rezolutia
- dispare pentru ca se instaleaza putrefactia
- cranio-caudal
* ciuperci => rigiditate tardiva, de scurta durata
Ø Racire
0,044 °C/h – primele 12 ore
0,029 °C/h – urmatoarele 8-12 ore à egalizarea cu temperatura mediului
- factori care modifica racirea: t° mediului, tesut adipos, imbracaminte, boala febrila

Ø Deshidratare
- in mediu umed se deschidrateaza mai lent
- mucoase: buze, ochi, scrot
- cornee => pete brune

Ø Autoliza
- se sparg lizozomi => hidrolaze
- celule cu enzime: tub digestive, pancreas => violacee
- SR: medulara se lichefiaza, corticala devine amorfa

b. prezenta semnelor cadaverice tardive

Ø Putrefactia
= metoda distructiva
- primul semn = pata verde abdominala din fosa iliaca dreapta
- cecul
- bacteriile => hydrogen sulfurat => SHb => SMetHb
- circulatie postmortem => vase verzi (putrefactie superficiala)
- gaze de putrefactie: amoniac, mercaptani, CO2
- flictene de putrefactie – nu au infiltrat inflamator sau elemente figurate
DD: flictene din arsuri
- etape biochimice
- glucide = metabolism anaerob in caile respiratorii
=> CO2, H2O, acid lactic, alcool etilic (!! Gasit dupa cateva zile => alcoolemie)
- reguli care influienteaza putrefactia
Casper = 1 sapt in aer = 2 sapt in apa = 8 sapt in sol
Devergie = 1 ora vara = 1 zi iarna

Ø conservatoare:
- mumificarea – in cateva luni, temp inalta, uscaciune
- adipoceara = saponificarea = grasimile se hidrolizeaza in acizi grasi => sapun
- lignificare
- tăbăcire – in medii acide
- mineralizare
- artificiale: imbalsamarea, inghetarea
Ø distrugerea cadavrului de catre insecte
Manifestări supravitale / postvitale:
- nu toate celulele rezistă la fel odată cu instalarea hipoxiei – nu mor toate celulele odată
- sunt celule care rezistă mult:
- spermatozoizii – 72h
- celulele cu cili din ep respirator – până la 36h
- miocardul – 15-20 min;
- corneea – până la 6h;
- rinichii – 6h

Diagnosticul de moarte
ð Incetarea vietii (negarea vietii) – diagnostic de negare – nu e viu, deci e mort
ð Oprirea ireversibila a functiei cardiocirculatorii si/sau respiratorii (standardul cardiopulmonar)
si/sau moartea cerebrala (standardul creierului ca intreg, standardul creierului inferior)
ð Incetarea starii de persoana (standardul creierului superior)
- oricare dintre ele are forță, oricare din ele e găsit primul e suficient, oricare e găsit pozitiv – se pune
diagnosticul de moarte – conceptualizarea disjunctivă
!! nu avem voie să folosim „încetarea” funcțiilor ca și criteriu de moarte decât după ce funcțiile s-au oprit,
au fost resucitate și apoi au încetat (oprire ireversibilă)

2) Diagnosticul opririi ireversibile a functiei circulatorii-respiratorii:

= standardul organismic (cardio-pulmonar)
= constatarea opririi ireversibile, iresuscitabile a functiei cariocirculatorii si/sau a celei respiratorii
(protocol legal de resuscitare cardio-circulatorie, Anexa 3 legea 95/2006 a reformei medicale)
- este conceptul ce a marcat intelegerea si practica definirii mortii din punct de vedere medical de-a lungul
timpului: respiratie, puls, sufletul
Legea 95/2006, titlu VI, Art. 147. - Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de la donatorul decedat se face
în următoarele condiţii:
- se defineşte ca donator decedat fără activitate cardiacă persoana la care s-a constatat oprirea
cardiorespiratorie iresuscitabilă şi ireversibilă, confirmată în spital de 2 medici primari. Confirmarea
donatorului decedat fără activitate cardiacă se face conform protocolului de resuscitare, prevăzut
în anexa nr. 6, excepţie făcând situaţiile fără echivoc;
Ce probleme aduce?
a. Desi pulsul si respiratia indica viata, ele nu constituie viata insasi
b. Dificil de investigat, constatat
c. Functiile astazi pot fi sustinute
d. Functiile cerebrale, cu precadere ratiunea si constiinta, nu sunt considerate: omul moare precum
inceteaza un mecanism: concept biologist (omul o masina biologica). Fals/adevarat?
e. DCD: transplant cu cord mort (donation with cardiac death): pro, contra
f. DNR, DNAR: av si dezav.
g. Organele vii inseamna viata iar viata implica nevoia/datoria sustinerii ei ceea ce nu mai permite
recoltarea organelor
h. Autoritatea familiei care se extinde asupra medicului dincolo de posibilitatile actului medical
 i. Moartea ca un proces iar nu ca un eveniment determinat

3) Diagnosticul mortii cerebrale: conform protocolului legal de moarte cerebrala

= standardul mortii cerebrale
= încetarea ireversibila a functionarii creierului in totalitatea sa (se include creierul superior –scoarta
cerebrala- si creierul inferior -, trunchiul cerebral)
- criteriile morții cerebrale: căutăm funcțiile creierului care ar trebui sa fie prezente (ca o persoană să fie
declarată moartă, ele trebuie să fie ABSENTE)
- trebuie să fie îndeplinite toate cele 5 criterii de moarte :
1. Absența conștienței – etajul sup, cortical
2. Absența motilității voluntare – etajul sup, cortical
3. Absența motilității reflexe – etajul inf – T.C.
4. Absența respirației sponante – etajul inf – T.C.
5. Absența electrogenezei corticale – etajul sup, cortical
Etajul mijlociu al creierului este metabolic activ, creierul în întregime este mort

B. TANATOCRONOLOGIA
= data probabila a mortii (DPM) se evalueaza pe criterii medico-legale complexe:
1. semnele mortii reale
- lividitatile, rigiditatea, putrefactia, determinarea temperaturii corpului.
2. Aspect fiziologice
- vezica urinara = plina (dimineata)/ goala
- digestia: fructe 4 ore, carne 7 ore
- firul de par creste cu 0,5 – 1 mm/zi; nu creste dupa moarte.
3. histochimia si microscopia leziunilor traumatice cutanate (excoriatii, plagi)
4. date entomologice = insecte (vin diferit la cadavru in fct de specie) -> ADN larve
5. date de ancheta: ziare, calendare…
2: Cauzalitatea medico-legală .
Cauzalitatea biologică reprezintă lantul proceselor biologice ce leagă o cauză de efectul său
biologic.
Cauzalitatea medico-legala reprezinta inlantuirea biologica a proceselor si fenomenelor pe care le
determina in evolutia lor leziunile traumatice. Analiza acestei inlantuiri poate evidentia fie existenta
legaturii de cauzalitate (directe sau indirecte), fie din contra absenta ei.
Legatura de cauzalitate (lantul cauzal) presupune explicarea corelatiei dintre traumatism si
prejudiciul fizic sau moarte.

1. Directă, necondiționată
Exemplu: distrugerea unui segment sau organ de importanta vitala (de ex. zdrobirea cutiei craniene)
Caracteristicile leziunii/leziunilor
o leziunea intereseaza organe vitale
o exista o inlantuire continua, cauza actionind nemijlocit (direct) si atat de grav incat conditiile si
circumstantele nu mai au semnificatie.
o Nu se identifica factori predispozanti

Criteriile lezionale indeplinite de traumatism pentru a constitui o legatura directa neconditionata:

o realitatea traumatismului, precizarea sa in timp se suprapune peste momentul posibil al actiunii
leziunii si posibilitatea de a determina efectul (leziunile sau moartea).
o traumatismul trebuie sa intereseze direct organismul
o efectul este urmarea directa a leziunii si nu este o stare care a existat anterior (preexistent).
o in cazul traumatismelor nemortale, intre traumatism si prejudiciu exista o evolutie continua
nemijlocita de la cauza la efect.
o leziunile traumatice sunt necesare şi suficiente în vederea producerii efectului.

2. Directă, condiționată
Exemplu: Traumatism minor la nivelul extremitatii cefalice ce determina ruperea unui anevrism cerebral
urmat de deces rapid.
Exemplu: Traumatism la nivelul ficatului, unde se gaseste un chist hidatic care se sparge => moarte prin
soc anafilactic.

Caracteristicile leziunii/leziunilor traumatice

o leziunea intereseaza organe ale trepiedului vietii
o intre leziune (cauza) si moarte (efect) exista o inlantuire continua, cauza actionind nemijlocit
(direct) dar obligatoriu pe fondul unor factori conditionali interni (morbiditate preexistenta) sau
externi (ex. tratament inadecvat)
o traumatismul nu este atat de grav
o se identifica factori care se influenteaza reciproc: leziunea de baza (cauza) şi factorul extern /
intern: niciuna nu poate determina decesul luate separat, dar impreuna prin interconditionare
 rezultatul se amplifica sau se declanseaza complicatii acute severe de natura a declansa in mod
determinat decesul.

Criterii lezionale indeplinite de traumatism pentru a constitui o legatura directa conditionata:

o leziunea principală (traumatismul) survine pe un teren patologic (stare morbidă preexistentă)
care participă la determinarea efectelor în dublu sens
- leziunea principală agravează starea morbidă preexistentă (factorul extern)
- comorbiditatea agravează efectele leziunii principale (traumatismului)
- ambele.
In absenta respectivei stari preexistente, traumatismul nu ar fi putut singur conduce la producerea
efectului (ex. moartea).
o leziunile traumatice (cauza determinanta) sunt necesare, dar nu şi suficiente in vederea
producerii prejudiciului (intercondiţionalitate necesară).

3. Indirectă
Exemplu: TCC cu dilacerare cerebrala si hematom subdural acut letal (grosime > 1,5 cm) cu coma,
complicat final cu o bronhopneumonie sau cu o hemoragie gastrica de stress (legatura de cauzalitate
este directa).
Moartea este violenta, bronhopneumonia/hemoragia gastrica de stress fiind complicatii finale ale TCC
(cauze directe de moarte), dar care ramân in afara lantului cauzalitatii medico-legale dar se afla in
interiorul raportului de cauzalitate.
o cauza primara declanseaza cauze secundare (se asimileaza cu complicatii) care conduc în timp la
moarte
o cauzele secundare (complicatiile) trebuie sa fie legate cauzal de traumatism si sa nu reprezinte
afectiuni care puteau sa apara independent de contextul traumatic in cauza.
o cauzele secundare pot sa fie traumatice sau netraumatice, dar trebuie sa fie diferite de
morbiditatea preexistenta si trebuie sa survina in afara unui context determinat
(ex: embolia pulomanara in orele ce succed unei fracturi de femur: fractura de femur = cauza directa,
embolia = cauza directa iar cauzalitatea directa neconditionata).
3: Reacția vitală .
= reactia organismului la un traumatism
- DD: leziuni produse ante/post – mortem

1. locale = la locul traumatismului

a) Hemoragia si infiltratul sangvin (echimoza)
- se sparg vase => extravazare
b) Coagularea sângelui
- intravitam => coaguli aderenti, sfaramiciosi
- postmortem => coaguli luciosi, neaderenti, cuorici
c) Retractia marginii plagii (fibre elastice sectionate)
- intravitam => plaga fusiforma
- portmortem => plaga liniara (nu se retrage)
d) Inflamatia

2. generale
a) Aspiratul pulmonar in caile respiratorii inferioare => existenta functiei respiratorii
b) Embolia (pulmonara, amniotica, gazoasa, etc.) => existenta functiei circulatorii.
c) Socul = reactii pluriviscerale si umorale determinate de socul traumatic

3. tipice/specific unei anumite cauze de moarte

a) spânzurare
• subiacent santului de comprimare => histamina ↑
• ↑ tireoglobulina serica

b) Inecare
• Prezenta planctonului in tesut osos – calota craniana

c) Combustii/arsuri
• flictena vitala (elemente figurate, fibrina, baza de implantare hemoragica)
• funingine pe caile respiratorii,
• HbCO.

d) intoxicatii
• prezenta toxicului / metabolitilor: sange / urina / organe;
• nu este sufficient ca toxicul sa fie present in tubul digestive: doar in stomac -> posibil alta cauza;
toxic introdus pasiv
• diferite efecte specifice ale toxicului (ex. inhibitorii de colinesteraza)

e) electrocutii
• cresterea mioglobinei serice si a creatinkinazei MB
4: Traumatologie .
1. Clasificarea agentilor traumatici – LA GENERAL
a) fizici b) chimici
1. mecanici - substante toxice
2. Variatii extreme de temperatura - medicamente
3. Electricitate c) biologici:
4. Variatii extreme ale presiunii atmosferice - bacterii
5. Unde sonore, ultrasunete, infrasunete - virusuri
6. Radiatii electromagnetice - otravuri vegetale sau animale
7. Câmpuri magnetice - leziuni produse de animale
8. Radiatii ionizante d) psihici - sunt practic imposibil de obiectivat

2. Clasificare agenti traumatici mecanici – DOAR

a) Corpuri contondente
- cu suprafata mica < 16cm2
- cu suprafata mare > 16cm2
- cu suprafata neregulata
- cu suprafete plane si muchii drepte
Exemplu:
- S2 mica, regulat = ciocan
- S2 mare, neregulat = solul

b) Obiecte cu vârfuri sau lame ascutite

- intepatoare - cuie, ace
- taietoare - cutit, briceag, lama
- taietoare - intepatoare - pumnal
- taietoare - despicatoare - topoare, secure, târnăcop

c) Proiectile
- viteza lor de deplasare >50 m/s
- gloante, alice

3. Mecanism de producere al leziunilor

- lovire activa/directa (cu un corp)
- lovire pasiva (de un corp)
- lovire active + pasiva - lovire cu un corp si cadere
- comprimare intre 2 planuri dure
- mecanisme complexe - arsuri

4. Leziuni traumatice primare

-> certificat medico-legal: reale/simulate, mecanism, data producerii (probabila), agent traumatic,
gravitate (zile ingrijiri medicale ZIM), cauzalitate intre leziuni, consecinte art 194 (punerea vietii in
primejdie, prejudiciu estetic, infirmitate, avort posttraumatic)
-> DD: autoinduse vs heteroinduse
Leziuni fără solutie de continuitate Leziuni cu solutie de continuitate
=> cu pielea intacta c) Escoriatia / zona escoriata
a) Echimoza d) Plăgi / răni
b) Hematomul

a) Echimoza
- mecanism:
- lovire cu un corp dur active/pasiv
- ruperea unui vas superficial => extravazare
- evolutie => datarea:
Z1: rosiatica (oxiHb) à se pierde O2 à Z3-4: violacee à bilirubina, biliverdina à verde-maro à
vindecare in 10 zile
- DD: lividitatea => coagul care se spala
- gravitatea = nr de zile de ingrijiri medicale
- aprox 40 cm2 à 1-2 zile
- ochi à 5-6 zile
- multiple – echivalent cu hemoragia interna
- localizari specifice
- sugrumare = circulare pe gat
- ovalare pe coapse = viol

b) Hematomul
- mecanism:
- lovire
- afectarea unui vas mai profund => acumulare + tumefiere +/- modificare de culoare
- gravitate
- 6-7 zile
- sindrom de compresie > 10 zile
- hematoame profunde
- extradural
- subdural
- intraparenchimatos

c) Excoriatia
- mecanism
- loviri tangentiale cu obiect tăietor
- contact cu suprafete rugoase
- târâre
- zgâriere
- epiderm + derm superficial à nu necesita suturare
=> crustă seroasa (epiderm) sau hematica (derm)
- infiltrat acut PMN à regenerare à infiltrat cronic à vindercare (10 zile)
- DD – pergamentarea – nu are elemente vitale la sectionare
- gravitate
- nu se acorda zile de ingrijiri medicale
- suprafata mare – 1-2 zile
- particulare
- la polul superior al echimozelor cervicale à excoriatii semilunare (unghii)
- excoriatii liniare paralele à târâre
d) Plăgi
- mai profunde à dehiscenta à necesita suturare
Ø contuze
- cauzate de obiecte dure
- superficiale, margini neregulate
- buzele plagii au punti de legatura
à plaga plesnită
- subiacent tegumentului este tesut osos
- frecvent la cap
- DD: plaga tăiată
à plaga sfâsiată
- obiect dur care loveste tangential
- tegumentul de dezlipeste
à plaga muscata
- semicerc plaga – teg normal – semicerc – teg normal
- dd: animal vs. Om

Ø tăiate
à intepata
- circulara
- fara lipsa de substanta
- dd – impuscata

à tăiată
- cutit
- leziune rotungita + excoriatie la capatul opus
- reactie vitala prezenta
- gravitate 8-9 ZIM
- dd – plaga plesnita

à tăiată – intepata
- pumnal
- profunda
- lama este separata de maner printr-o garda (lovitura cu putere = > echimoza)
- lungimea plagii > pumnalul (lovitura cu putere => presiune)
 à despicata
- leziunea este mai grava
- obiecte mai grele (topor), vin perpendicular
- plaga e ca un dreptunghi
- ZIM multe

Ø impuscate
1 – orificiu de intrare
- inel de stergere de culoare inchisa (glont murdar – grasime pe teava)
- excoriatie inelara
- inel de metalizare
- inel de contuzie = produs de teava armei care este in contact cu tegumentul

2 – canalul
- Ø = glontul
- in organ parenchimatos = > vibratie => Ø > glontul
- in organe cavitare
- goale => Ø < glontul
- pline => explozia organului
- particularitati
- arme cu foc automat => 1 orificiu de intrare + multe canale
- ricosare de un plan dur => canal in unghi
- impuscare in cap => nu strabate calota => canal in seton
- impuscare din lateral => mai multe orificii de intrare, mai multe canale
- impuscare in gura => explozie cutie craniana

3 – orificiul de iesire
= intrare => organe cu densitati asemanatoare
< intrare => fragmentare in os
> intrare => strabate tesut dur => turtire glont

4 – factori secundari
- pulberi nearse
- arsuri
- tatuare

5 – experitiza medico-legală
1. diagnosticul pozitiv si diferential al plagii impuscate
2. orificiu de intrare si iesire
3. distanta de tragere
- teava lipita/aproape => factori secundari
- distanta – nu sunt factori secundari
 4. precizarea directiei de tragere
- rotund => perpendicular
- ovalar => oblic
- jgheab => tangential
5. caracterul vital
- prezenta infiltratului
- disectie plan cu plan
6. caraterul auto sau hetero produs
- circumstantialitate
- precordial, tâmplă, gură indica autoproducerea
- teava lipita de tegument vs. la distanta mica
- factori secundari: pe mână, haine
- fenomen de retroproiectie => hemisfera in jurul orificiului de intrare (sange, tes. adipos)
7. numarul si succesiunea impuscaturilor
- primul glont => reactia vitala cea mai mare
=> linii de fractura continue, neintrerupte
- urmatoarele => linii de fractura intrerupte
8. legatura de cauzalitate (organe vitale, soc traumatic, soc hemoragic)
9. supravietuirea => gravitate => ZIM
10. identificarea armei
- Ø orificiului de intrare
- fragmente glont
- recoltare tegument de la orificiu de intrare => factori secundari
- haine => factori secundari

5. Căderea
= dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere,
urmata de lovirea spre lateral de planul de sustinere. (se face de pe un plan pe acelasi plan)
- leziuni traumatice specifice lovirii pasive
- unipolare (unilaterale)
- pe partile proeminente
- insotite de excoriatii = semn ale frecarii tegumentului de planul dur.
- mai putin grave
- tipuri de caderi:
- autopropulsata
- heretopropulsata
- de pe bicicleta/motocicleta
- pe scari = pe multiple planuri
- din pom
- expertica medico-legala: etiologie/situatii: ebrietate, droguri, AVC, IMA, epilepsie
6. Precipitarea
= dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere
urmata de lovirea de un plan inferior planului de sustinere. (se face de pe un plan pe un plan situat mai
jos decât primul)
- leziunile din precipitare:
- multipolare
- pe partile proeminente, dar si in alte regiuni, uneori chiar opuse
- insotite de excoriatii si alte semne cu caracter vital la locul de impact, dar in cazurile cu leziuni
grave, pot fi mult reduse sau chiar absente.
- grave – fracturi, explozie de organe
- gravitatea depinde de inaltime, viteza de precipitare, zona afectata, planul inferior

- expertiza medico-legala:
1. reactia vitala
- nu se gaseste macroscopic (moare imediat)
- recoltare din zone alaturate fracturilor à AP: vase sparte + hematii extravazate
2. sinucidere/omucidere/accident
- majoritatea sunt teoretic accidente de munca
- sinuciderea - circumstante
- omucidere - nu are reactive vitala
- prezinta leziuni care nu isi au locul: echimoze ovalare pe member
3. DD: cadere/ cadere + mutare ≈ precipitarea

7. Accidente de trafic – rutiere

ð factori:
- soferul: alcool, droguri, epilepsie, AVC, IMA
- autovehicului: cu defecte
- drumul
- meteorologici: vizibilitate, uscat/umed
- alternanta zi-noapte

ð pietoni
- mecanisme de producere:
- simple - loviri de masina => excoriatii, echimoze, plagi
- comprimarea
- calcarea
- asociate = complexe
- lovire + basculare + cadere
- lovire + proiectare
- lovire + cadere
- leziunile
§ fara basculare:
- primare = lovirea cu bara
- secundare = 2 timpi: cadere + proiectare
=> excoriatii, echimoze, plagi, fracturi

§ cu basculare:
- primare = lovirea cu bara
- secundare = basculare pe masina + proietare
=> TCC
 ð sofer – impact frontal
a) nerestrictionat = fără centură de siguranta
- sindromul volanului => excoriatii, echimoze, plagi pe tegument, torace, fracturi costale
- loviri de bord => traumatisme la nivelul genuchilor, coapselor
- pedalier => prinderea piciorului
- miscare de accelerare – decelerare => deplasare cutie craniana => TCC

b) restrictionat = cu centura de siguranta

- excoriatii, echimoze, plagi datoria centurii
- pedalier => prinderea piciorului
- miscare de accelerare – decelerare => deplasare cutie craniana => TCC

c) airbag
- deschidere puternica => arsuri
- fractura de piramida nazala, fracturi costale

ð pasager dreapta
a) nerestrictionat = fără centură de siguranta
- deplasare anterioara + lovire de parbriz
- proiectare
- deplasare in sus
- deplasare inainte si in jos -> bord => fracturi de bazin
- miscare de accelerare – decelerare => deplasare cutie craniana => TCC

b) restrictionat = cu centura de siguranta

- excoriatii, echimoze, plagi datoria centurii
- miscare de accelerare – decelerare => deplasare cutie craniana => TCC

ð pasageri spate
- miscare de accelerare – decelerare => deplasare cutie craniana => TCC
- spatiu mic -> fracturi membre inferioare

8. Traumatisme topografice = traumatism cranio-cerebral (TCC)

Mecanisme de producere:
a. accelerare (leziuni active, produse prin lovire cu obiect)
b. decelerare (leziuni pasive, produse prin lovire de obiect)
c. unda de soc a unei explozii - actioneaza in principal pe torace si abdomen si determina,
indirect, cresterea presiunii in vasele cerebrale
d. leziuni directe

Tipuri de leziuni:
 a) Leziuni ale partilor moi = echimoze, escoriatii, hematoame, plagi
b) Fracturi ale cutiei craniene
- fracturi ale boltei craniene
< 4cm2 => stantarea formei
4 -16 cm2 => infundare
> 16 cm2 => linii de fractura ecuatoriale

- fracturi ale bazei craniului

Directe:
- nemediate – pistol -> impuscare
- mediate -> transmitere catre occipital
- fractura de mandibula
- cadere in coccis
Indirecte: bolta ßàbaza
- trasmitere
- zone dure – aripile sfenoidului, solzii temporalului
- multiple fracturi

c) Leziuni meningo-cerebrale:
1. Comotia cerebrala
- leziuni axonale difuze (LAD)
- corp calos, pedunculi
- mecanisme de aceelerare – decelerare
- mici => intindere
- medii => tractiuni
- mari => rupere
- amnezie, fara tulb de constiinta
- pierderea constiinte < 6 ore
- AP: sufuziuni sanguinolente, rosii, nu se spala; dilatatii globuloase axonale

2. Contuzia cerebrala
- asemanatoare echimozei
- puncte rosii violacei, nu se spala
- mecanism de producere: lovire => rupere vase => extravazare
- directe = lovire cu un obiect dur => plaga tegumentara + subiacent urma de contuzie
- in cadere – plaga occipitala + masa cerebrala in sens opus => contuzie faciala
- de herniere prin gaura occipitala, semen de HTIC
- usoare: tulburari ale constiintei minime, cateva minute, LCR hemoragic microscopic
- medii: > 6 ore, LCR franc hemoragic
- severe: coma

3. Dilacerarea cerebrala
 - deschisa => sparere cutie craniana
- inchisa => zone de contuzie confluate

d) Sindroame de compresiune intracraniana posttraumatic:

1. Hematom extracerebral
- intre os si dura mater
- traumatic
- mecanisme directe + indirecte
- acut => ruperea arterei meningee medie
- 25 ml nu determina HTIC
- clinic asimptomatic
- 4-5 ore => acumulare => HTIC
- cronic (2 zile- 18 zile) => ruperea unei vene => sdr. HTIC

2. Hematom subdural
- miscare de accelerare – decelerare
- ruperea venelor emisare
- acut < 3 zile
- subacute 2-21 zile
- cronic > 21 zile
- clinic: sdr HTIC

3. Hemoragie subarahnoidiana/meningee
- se rup vasele meningeale
- la disectia meningelui, sangele nu se spalaa => localizat intre arahnoida si pia mater
- giri albi, curati
- mecanisme directe + indirecte
- leziuni latero-cervicale => ruperea arterei vertebrale
- leziuni la nivelul fetei => ruperea arterelor din poligonul Willis
- clinic: sdr HTIC
4. Hematom intracerebral
- primar => AVC
- secundar => AVC secundar unui traumatism
- leziuni tegumentare: excoriatii, echimoze, plagi
- se asociaza leziuni pe diferite straturi de disectie
- clinic: sdr HTIC
5: Toxicologie
.

1. Intoxicația cu alcool etilic

- concentratia se exprima in grade/grade proof (= dublul concentratiei)
- concentratia de alcool etilic pentru diferite bauturi: bere-5-8%, vin-12-15%, spirtoase-30- 50%

Patrunderea in organism
- se face pe cale digestiva (cel mai frecvent) sau respiratorie (vapori de alcool)
- etanolul se absoarbe 20% in stomac si 80% in portiunea initiala a intestinului subtire; daca stomacul
este plin absorbtia este mai lenta (pe stomac gol, dupa ingestie de alcool se ajunge la alcoolemia
max. dupa 1/2 - 2 ore, pe stomac plin dupa 1-6 ore)

Evolutia alcoolemiei:
- initial, in faza de absorbtie, creste liniar;
- dupa intrare in functiune a mecanismelor de metabolizare si eliminare, curba alcoolemiei prezinta
un platou
- dupa incetarea absorbtiei, alcoolemia scade progresiv, cu o rata uniforma
- in faza ascendenta a alcoolemiei, concentratia etanolului in sangele arterial este mai mare decat cea
din sangele venos, in faza de platou nu exista diferenta

Metabolizare:
• 95% se metabolizeaza hepatic, cu formare de acetaldehida, acid acetic, CO2 si apa
• aproximativ 5% se elimina urinar nemodificat
• foarte putin se elimina prin respiratie, sudoare, saliva, lapte matern
• alcooluria este mai mica decat alcoolemia in faza de absorbtie a alcoolului; in fazele de platou
si in faza descendenta alcooluria este mai mare decat alcoolemia
• valoarea medie a ratei de metabolizare in faza descendenta este de 0,15g/1000 ml/ora la
barbat (0,11-0,22 g/1000 ml/ora) si de 0,18 g/1000 ml/ora la femeie, cu mari variatii
individuale;
• juridic, se considera ca rata de eliminare este de 0,15 g/1000 ml/ora; la consumatorii cronici,
rata de eliminare este de 0,27 g/1000 mg/ora (0,16-0,43 g/1000 ml/ora)

Intoxicatia cu alcool defineste betia acuta care prezinta mai multe faze:
a) faza de euforie - corespunde la o alcoolemie de sub 1 g/1000 ml - sunt afectate functiile
intelectuale, reflexele, coordonarea motorie
b) faza medico-legala - alcoolemia are valori de 1-3 g/1000 ml - tulburarile neurologice sunt
evidente
c) faza comatoasa - apare la alcoolemii de peste 3 g/1000 ml (functie de individ)
- anestezie periferica prin narcoza profunda
- hipotermie
- decesul se produce (la 4-7 g %o) prin:
- inhibitie cardio-respiratorie centrala
- aspirarea continutului gastric
 - refrigeratie
- hipoglicemie
- decesul la consumatorii cronici poate fi determinat de:
- cardiomiopatie etilica
- ciroza
- o decompensare metabolica acuta de tipul cetoacidozei alcoolice (CEA) sau lacticacidozei
alcolice (LAA) => greata, varsaturi, dureri abdominale, tahicardie, si respiratie Kussmaul.

Cetoacidoza alcoolica:
- consumul crescut de alcool determina o crestere a raportului NADH/NAD+, care inhiba
gluconeogeneza si utilizarea acizilor grasi liberi.
- In paralel aportul redus de carbohidrati determina o depletie de glicogen si o reducere a
gluconeogenezei cu scaderea eliberarii de insulina
=> lipoliza crescuta => cresterea corpilor cetonici.
Nivelul sanguin al corpilor cetonici este parametrul severitatii CEA.
Valorile normale in ser este de 2,3-3,5 mg/L
In decesele determinate de de coma diabetica nivelele de acetona sunt cuprinse intre 16 si
850 mg/L (media intre 3-400 mg/L). Acetona este stabila postmortem (cel putin 5 zile postmortem
ramine la acelasi nivel), si valori mai mari de 90 mg/L sunt diagnostice (sau acid betahidroxibutiric >
de 4 mmol/L). La interpretarea rezultatelor trebuie tinut seama si de faptul ca uneori si in refrigeratie
apar valori crescute ale acetonei.
De asemenea in intoxicatia cu izopropanol, acesta este metabolizat rapid la acetona.

Lacticacidoza alcoolica:
- este determinata de o crestere a raportului NADH/NAD+ cu cresterea formarii de lactat sau
piruvat, gluconeogeneza diminuata si scaderea reconversiei hepatice a lactatului.
Cauzele principale sunt malnutritia si deficienta de tiamina la alcoolicii cronici.
La alcolici LAA poate fi declansata de hipotermie.
Diagnosticul se pune atunci cind suma glucoza + lactat in umoarea vitroasa depaseste
300mg/dL.

Regimul juridic in alcoolism:

- in betia acuta voluntara individul are responsabilitatea faptelor
- betia intentionala (bea "ca sa-si faca curaj") constituie factor agravant
- betia acuta accidentala inlatura responsabilitatea faptelor (daca este demonstrat caracterul
accidental al betiei)
- in betia patologica, nu exista responsabilitate pentru actele savirsite la primul acces (demonstrarea
caracterului patologic se realizeaza prin test de provocare)
- manifestarile psihotice ale alcoolicilor cronici nu atrag raspundere penala

2. Intoxicația cu CO
Caracteristicile toxicului:
- este un gaz incolor si inodor, foarte difuzibil - este produs de arderi intr-o atmosfera cu un continut
insuficient de O2:
• sobe cu tiraj insuficient,
• gratar in spatii neventilate;
• gazele de esapament contin 7% CO daca motorul functioneaza in ralanti; o metoda de
sinucidere frecvent folosita in Europa de vest consta in montarea unui tub tras in masina de
la esapament si pornirea motorului: dupa 1’ se creaza in habitaclu o concentratie de 0.2% CO,
dupa 5’ - 1,5%, dupa 13’ - 37%
• se mai poate degaja CO din zapada carbonica, in incinte inchise putindu-se realiza
concentratii toxice care sa determine rapid inconstienta si moarte.

Mecanisme tanatogenetice:
- CO se fixeaza pe Hb (are afinitate de 210 ori mai mare decat O2), formind carboxihemoglobina
(HbCO) care nu permite transportul O2, ceea ce conduce la hipoxie tisulara - o parte din CO se dizolva
in sange si blocheaza alte enzime (mioglobina, catalaze, oxidaze)
- efecte citotoxice directe prin inactivarea unor enzime din lantul respirator celular
- efecte toxice pe miocard:
- diminuare progresiva a frecventei cardiace si a debitului cardiac, asociata cu o hipoperfuzie
subendoteliala (stabilitatea electrica a miocardului nu este influentata de expunerea la CO).
- la doze mari nu se constata astfel de modificari, dozele mari de CO determinind o
bradicardie progresiva cu asistolie finala. (deces rapid)

Efectele CO asupra organismului uman depind de:

- concentratia CO din aerul respirat
- timpul de expunere:
• expunere de 30' la o concentratie a CO de 1/5000 volume conduce la o concentratie a HbCO
de 10-20%, ceea ce se manifesta prin:
cefalee pulsatila
astenie
daca expunerea continua, se ajunge la o concentratie a HbCO de 30-40%:
Ø astenia se accentueaza
Ø apar greturi si varsaturi
• la o concentratie de 40-50% HbCO, individul isi pierde constienta
• la o concentratie a HbCO de peste 50%:
coma
tulburari vegetative grave
convulsii
moarte
• concentratie a CO in aer de 1/1000 volume, determina foarte rapid atingerea concentratiei de
50% HbCO (se refera la concentratia fata de totalul hemoglobinei)
• la o concentratie a CO in aer de 1/100 volume, sunt suficiente 1-2 respiratii pentru pierderea
constientei si moarte
La necropsie:
- cadavru de culoare roz-carminata (extern si intern)
- tablou asfixic - in cazul in care moartea survine mai lent, se observa leziuni hipoxice la nivelul
organelor; caracteristic pentru prezenta de HbCO sunt necrozele de la nivelul nucleilor bazali

Diagnosticul este confirmat spectroscopic:

- spectroscopia nu poate diferentia oxihemoglobina (HbO2) de HbCO (ambele determina 2 benzi de
absorbtie in spectru galben);
- pentru a realiza diferentierea, se adauga o substanta reducatoare in proba de cercetat (care va
reduce HbO2 dar nu va modifica HbCO);
- HbO2 redusa va determina o banda cenusie lata (banda Stokes) in spectru galben
1= spectru solar
2=spectrul oxihemoglobinei
3=spectrul hemoglobinei reduse
4= spectrul carboxihemoglobinei

Interpretarea valorilor postmortem ale HbCO:

- HbCO > 50% => diagnosticul de moarte prin intoxicatie cu CO este sigur
- HbCO 30-50% => existenta unor cauze favorizante ale mortii
- HbCO de sub 20-30% => incert
- prezenta altor toxice in sange
- in timpul manevrelor de resuscitare s-a practicat oxigenoterapie in faza agonica
(oxigenoterapia determina disocierea progresiva a HbCO)
- HbCO 10-20% nu se poate considera drept cauza a mortii intoxicatia cu CO:
- alte toxice produse in incendii
- oxigenoterapie in faza agonica
- CO se poate forma si postmortem
- spray-uri cu clorura de metilen se pot absorbi si metaboliza => Hb-CO pana la 40%
- HbCO de 4-8% - la fumatori
- pot aparea sechele neurologice la interval de zile-saptamini dupa reanimare; aceste sechele
pot persista (inclusiv psihoze si dementa)
- se poate produce moartea fatului in utero fara deces al gravidei
6: Asfixiile
.

Tablou clinic asfixic (anoxic)

- apare in toate tipurile de asfixii dar mai ales in asfixiile mecanice:
• Macroscopic:
- cianoza, mai ales la nivelul fetei si extremitatilor
- lividitati pronuntate, precoce, de culoare violacee-albastruie de la inceput
• La examenul intern:
- mici sufuziuni sangvine situate subconjunctival, pe meninge sau subseros (cele pleurale se
numesc petesii Tardieu)
- staza sangvina viscerala
• Microscopic (amprenta anoxica Spielmayer si Kernbach):
- staza si edem
- endotelioza
- rupturi capilare
- distrofie hidropicnovacuolara

1. Sufocarea
= obstruarea orificiilor respiratorii (sufocarea)
Clasificare juridica:
- accidentala
- omucidere (la copii mici sau la batrani; mana, perna, punga plastic, calus + nas infundat)
La autopsie:
- tabloul este sarac (tablou asfixic)
- uneori, se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale (daca sufocarea a fost produsa cu
mâinile)

2. Spânzurarea
= comprimarea gâtului cu un lat actionat de greutatea corpului persoanei spânzurate
Clasificare juridica:
- sinucidere (cel mai frecvent)
- accidental
- omor
- mijloc de pedeapsa capitala

Clasificari medico-legale:
- mobilitatea nodului:
- culisant = diametru lat se modifica
- fix = diametru lat nu se modifica
- pozitia nodului:
- spânzurari tipice = nodul este plasat la ceafa
- spânzurari atipice = nod anterocervical sau laterocervical
 - pozitia corpului spânzuratului:
- spânzurari complete = corpul atârnă complet
- spânzurari incomplete = o parte a corpului atinge solul

Autopsie:
Examenul extern:
- șant de spânzurare in 1/3 superioara a gâtului, submandibular
- traiect oblic-ascendent spre nod;
- adincimea este inegala, fiind intrerupt la nivelul nodului
- aspect pergamentat, galben-maroniu dat de deshidratare
- in structurile anatomice subiacente santului (tesut subcutanat, structuri musculare) se gasesc
infiltrate sangvine (determina caracterul vital al santului)
- lividitatile sunt dispuse pe membrele inferioare
- extremitatea cefalica:
- cianotica
- ochii sunt exoftalmici
- limba protruzioneaza printre arcadele dentare
- fata + sclera à petesii asfixice (punctiforme, bine delimiate, rosu-violacee)

Examenul intern:
- este sarac, eventual cu tablou asfixic
- rar, se pot intâlni fracturi ale osului hioid sau ale cartilajului tiroid (mai frecvent in strangulari si
sugrumari)

Mecanisme tanatogenetice
a. inhibitie reflexa prin comprimarea zonelor reflexogene (sinusul carotic)
b. tulburari hemodinamice cerebrale
- compresiune de 2 kg forta determina obstructia jugularelor
- 3-4 kg forta determina obstructia carotidelor
- 15 kg forta determina comprimarea si obstructia traheei
- 16-25 kg forta determina obstructia arterelor vertebrate
c. asfixie (tabloul asfixic este mai evident)

Probleme medico-legale:
a) Diferentierea spânzurarii intravitale de cea postmortem (camuflare crima)
- in cazul spânzurarii intravitale, in tegumentele de la nivelul santului de spânzurare se
constata o crestere a histaminei comparativ cu regiunile invecinate
- catecolaminele au valori mai mari sub nivelul santului de spânzurare decat la nivelul
extremitatii cefalice
b) Diferentiere intre spânzurare, strangulare si sugrumare
- este necesara autopsierea atenta a intregii regiuni cervicale
3. Strangularea
- reprezinta comprimarea gâtului cu un lat actionat printr-o forta externa
Clasificare juridica
 - omor (cel mai frecvent)
- este posibila si sinuciderea
Autopsie:
- exista sant de strangulare situat mai frecvent in 1/3 medie a gâtului, cu traiect de obicei orizontal
(transversal), de obicei complet, adancime egala, nu este intrerupt.
Mecanism predominant asfixic.
Culoare cianotica (frecvent).

4. Sugrumarea
- defineste comprimarea gâtului cu mâna si degetele
Clasif. juridica - exclusiv omucidere
- se poate produce autosugrumare la psihopati dar nu se produce decesul (dupa pierderea
constientei, musculatura se relaxeaza iar comprimarea gâtului inceteaza)
Autopsie:
- la nivelul gâtului victimei, se observa urme de degete (echimoze ovalare) si de unghii (excoriatii
semilunare)
- frecvent, apar fracturi ale hioidului (coarnele mari) si ale scheletului cartilaginos al faringelui

Mecanism tantogenerator predominant reflex (stimularea centrilor reflecsi de la nivelul laringelui,

glomusului carotic, cu inducerea reflexului vaso-vagal).
Culoare alba a extermitatii cefalice (mai frecvent), cianotica (mai rar).

5. Submersia
- se poate produce in apa, alte lichide, pulberi, graunte (cea mai frecventa este submersia in apa =
inecul)
Mecanismele tanatogenetice sunt:
1. mechanism respirator;
- inlocuire aer din plaman cu apa
- un adult rezista 3-10' in apa calduta; un copil rezista zeci de minute in apa rece
3. stop cardiac reflex prin de lichidul aspirat
[hidrocutia = numita si inec “uscat” deoarece nu se constata prezenta apei in plămânii victimei;
moartea se produce prin mecanisme reflexe (reflex vagal) declansat fie de intrarea brusca in ape rece
(hidrocutie) fie de stimularea mucoasei laringiene sau a nazofaringelui de patrunderea brusca a apei]

Constatari la autopsie:
a) modificari datorate sederii prelungite in apa:
- piele alba, incretita ("mână de spalatoreasa")
- modificari autolitice si de putrefactie:
- detasarea fanerelor (dupa 10-20 zile de sedere in apa)
- epidermoliza: detasarea pielii ("manusa mortii")
b) semne de inec intravital:
- la cadavrul neputrefiat, se observa o spuma roz-cenusie la nivelul orificiilor bucal si nazale
("ciuperca inecatului") = apa+ surfactant
- pulmoni hiperdilatati prin emfizem hidroaeric;
-sange lichid, negricios;
- pe suprafata pulmonilor se observa petesii asfixice mai mari si mai violacee (petesii Paltauf)
- prezenta planctonului (diatomee) in organele-filtru si in oase,
7: Agenți fizici
.
1. Temperaturi crescute - arsurile
Pot fi produse de diferite tipuri de agenti termici:
- energie radianta (infrarosii, microunde)
- contact cu solide sau lichide fierbinti
- contact cu vapori supraincalziti (opariri)
- flacara
- flama electica (arc voltaic)
- substante chimice

Gravitatea arsurilor depinde de profunzimea (gradul) si de suprafata arsurilor:

- gradul I – eritem
- eritemul dispare la cadavru
>75% din suprafata corporala => moartea
- gradul II - flictene cu continut lichidian
- flictenele sunt cauzate de dezlipirea joctiunii dermo-epidermice
> 50% din suprafata corporala => moarte
- gradul III - necroza de coagulare a epidermului si dermului cu evolutie spre escara
> 30% din suprafata corporala => moartea
- gradul IV - carbonizare profunda pana la planul osos

Tanatogeneza:
- deces imediat prin:
1. arsuri ale cailor aeriene superioare
2. intoxicatii cu CO => carboxiHB
3. asfixie
4. compusi toxici rezultati din arderi => cianuri
- in ore – zile:
- soc postcombustional
- primar = algic
- secundar = hypovolemic
- IResp Acuta prin arsuri de cai aeriene
- tardive > 2-3 zile
- soc septic
- epuizarea organismului: casexia febrila a arsilor
- sepsis
- deshidratare, denutritie

2. Temperaturi scazute – hipotermia

- celulele mor daca temperatura scade cu >15 grade sub normal
- apare daca temperatura generala a corpului scade sub 35 de grade
-scade metabolismul oxidoreducator( la 29 de grade celsius=> scaderea metabolismului la 75%)
- daca temperatura corpului scade la 32 de grade celsius apar fenomene neurologice specifice:
-analgezie
-halucinatii
-tulburari constiinta ; aceste duc la fenomenul de dezbracare paradoxala
-pe EKG se poate observa unda J specifica hipotermiei

Autopsie:
- lividitati rosii aprinse
- petesii stomac date de vasoconstrictia prelungita ce duce la permeabilizarea capilarelor cu
extravazarea hematiilor (circulare, brun-rosii, zeci/sute)

3. Curent electric
A) Curent industrial
- determinate de
- arcul electric prin apropierea victimei de sursa de current (dezvolta temperaturi de pana la
4000°C)
- contact direct (trebuie sa existe o sursa si o impamantare)
Efecte biologice:
-in functe de rezistenta tegumentara
-curentul circula prin intermediul vaselor de sange
- arsurile au margini reliefate, este de culoare mai inchisa (coagulare), lipsesc hemoragiile
-marca electrica:
- apare la locul de contact intre tegument si conductorul electric unde temperature ajunge la
95 de grade, ce duce la vaporizarea lichidelor de la nivel tegumentar cu formarea unei vezicule ce se
desumfla
- leziune cu forma care sugereaza forma suprafetei de contact
- culoare alb-cenusie, indurate
- cu margini reliefate si centru ombilicat
- in jurul marcii electrice exista metalizare (transferal metalelor din conductorul electric pe
piele)
- patognomonic = alungirea nucleilor celulelor din stratul bazal al epidermului
- in cazul arcului efectric se produc scantei ce duc la constituirea de multiple vezicule
=> aspect de piele de crocodil

Mecanisme tanatogenetice:
- fibrilatie ventriculara
- paralizia musculaturii respiratorii
- paralizia centrilor respiratori bulbari
- stop cardiac
B) Curent natural
Tanatogeneza:
- FV
- inhibitie SNC
Autopsie:
- initial se observa un eritem sub forma de frunza de feriga(=fulgurida) care dispare in cateva ore
- la nivel cardiac se observa ruperea fibrelor miocardice si hemoragi date de tetanizare
8: Moartea subită (MS)
.
= deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu
simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta (Sudden Unexpected Unexplained
Death) (reprezinta 40-50% din autopsiile m.l.)

1. Cauze cardiace de MS
Cauzele posibile ale mortii subite de cauza cardiaca sunt:
a) Cauze coronariene
- prin asocierea: cauza organica + factori declansatori (efort, stress, variatii de temperatura):
- in 80% cazuri – prin fibrilatie ventriculara
- in 20% cazuri – prin bradiaritimii sau stop cardiac
1.Ateroscleroza coronariana
à Tromboza acuta de coronare
à Infarctul miocardic acut
18-24h – zona palidă
24-72h – zona palida cu oarecare hiperemie
3-7 zile zona galbuie cu margine hiperemica
10-21 zile – zona galbena, consistenta redusa, margini hiperemice
7 sapt – fibroza albicioasa

2. Anomalii congenitale coronariene = bridging coronarian

= coronara intră pe o porțiune în miocard = punți miocardice
=> coprimă vasul de fiecare dată în sistolă – dar se creează circulație colaterala
3. Anevrism coronarian disecant
4. Displazie fibromusculara a coronarelor
5. Boala Kawasaki = arterită: vasa vasorum a coronarelor +adenopatii + febra +exantem
6. Arterita coronariana
b) Boala hipertensiva
c) Cardiomiopatii
d) Boli valvulare
e) Miocardite
() Malformatii congenitale ale sistemului excitoconductor
g) "Morti reflexe"
= prin inhibitie, determinata de traumatism (sau și de o stare conflictuală) asupra unor zone
reflexogene care la anumite persoane sunt mult mai sensibile: nucleu sinocarotidian, plex solar,
punctie pleurala, col uterin, testicole.

2. Cauze respiratorii- ocupa locul 2 ca frecventa

a) Epiglotita
- este mai frecventa la copii
- de Haemophillus influenzae, dar poate fi si de cauza alergica;
- edemul glotic se poate dezvolta foarte rapid (minute) decesul producindu-se prin asfixie;
- diagnosticul postmortem e ingreunat de faptul ca edem diminua rapid postmortem
b) Embolii pulmonare - pot fi:
- Trombembolii pulmonare
- Embolia amniotica
- Embolie gazoasa
- Embolia grasa
c) Crize de astm
d) Hemoptizii
e) Pneumotorax spontan al n.n.
f) Pneumopatii interstitiale
g) Hipertensiune pulmonara esentiala

3. Cauze intracraniene
CAUZE MENINGOENCEFALICE
a. Epilepsia g. Afectiuni psihiatrice
b. Hemoragii subarahnoidiene h. Tromboza sinusului sagital superior
c. Hemoragii intracerebrale i. Comotie cerebrala minora
d. Tumori cerebrale primitive + intoxicatie etilica
e. Meningite j. Malaria cerebral
f. Hidrocefalia => HTIC

Cauze mai frecvente de hipertensiune intracraniana:

1.edem cerebral,
2. tumori,
3. hemoragii intracraniene,
4. hidrocefalie

4. Aspecte necroptice în MS
Rezultate la autopsie
- unele morti subite se pot dovedi a fi morti violente prin intoxicatii sau asfixii
- pentru mortile subite propriu-zise, examenul medico-legal poate evidentia:

A. leziuni organice incompatibile cu viata:

- ruptura cardiaca
- ruptura de anevrism de aorta
B. leziuni organice cronice care nu pot explica in mod cert, prin ele insele, decesul:
- ciroza hepatica
- ateroscleroza generalizata sau localizata
- aici se pot incadra MS functionale: leziuni organice de fond + factor ocazional
C. modificari nespecifice pentru o anumita boala
- staza sangvina viscerala, sufuziuni sanguine subseroase
D. absenta elementelor anormale ("autopsie alba")
La C si D poate fi vorba de o MS reflexa/prin inhibitie determinata de traume asupra unor zone
reflexogene: nucleu sinocarotidian, plex solar, punctie pleurala, col uterin, testicole.
9: Sexologie medico-legală .
1. Examenul capacității sexuale a femeii
Expertiza este ceruta in procesele civile si penale, in divort, casatorii, furtul de copii etc. Capacitatea
sexuala a femeii este definita de urmatorii parametrii:
• capacitatea de coabitare (potentia coeundi) se refera la posibilitatea femeii de a fi copulata pe cale
vaginala, ceea ce presupune dezvoltarea anatomica a unui vagin normal si permeabil.;
• capacitatea de procreere (potentia generandi) incepe odata cu instalarea maturitatii sexuale, la 13-
16 ani si pana cand ovulatia inceteaza, aprox. intre 40-50 ani, rareori mai curand sau mai tirziu.
Aceasta capacitate este conditionata de starea generala de sanatate a femeii, de ovare in functiune
si de permeabilitatea trompelor uterine.;
• capacitatea de a suporta o sarcina (potentia gestandi) poate fi compromisa de malformatii
congenitale, procese inflamatorii, afectiuni generale, intoxicatii, cauze genetice, endocrine etc, ce
duc la moartea intrauterina a fatului si care se identifica cu cele ale avortului spontan.;
• capacitatea de a naste pe cai naturale (potentia perturiendi) Este conditionata de contractii
uterine normale si cai permeabile (uterocervicovaginale) care sa permita coborarea, avansarea si
expulzia copilului. Anomaliile bazinului osos dar si a cailor amintite mai sus pot impiedica nasterea
normala. Problema se rezolva eficient prin operatie cezariana.

2. Violul –definiție +agravante

Conform Codului Penal Art. 218, violul reprezinta
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în
imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare, se pedepseşte
cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise în
condiţiile alin. (1).
(3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când:
- AGRAVANTE
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră;
c) victima este un minor;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună.
(4) Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(5) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) şi alin. (2) se pune în mişcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.
(6) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1)–(3) se pedepseşte

3. Aberații sexuale propriu-zise

- sodomia ratione modi (sodomia de mod); COITUL ANAL/ FELATIA/ CUNILINGUS, ETC
- sodomia ratione sexus (sodomia de sex);- LESBIANISMUL/TRIBADISM SI PDERASTIA
- sodomia ratione generis (sodomia de specie);ZOOFILIA=BESTIALITATEA
- perversiunea mijloacelor;- SADISM SI MASOCHISM
- perversiuni diverse care nu se incadreaza in nici una din grupele enumerate. NECROFILIE, FETISISM,
VOAIEURISMUL, AZOOFILIE, GERONTOFILIA

4. Stabilirea vârstei intrauterine a fătului

a) in functie de lungimea fatului:
- cind lungimea fatului < 25 cm, din cifra lungimii se extrage radacina patrata si se obtine virsta in luni
lunare (luna lunara are 4 saptamini sau 28 zile, fata de luna calendaristica care variaza intre 30-31
zile). Gestatia dureaza 10 luni lunare sau 9 luni calendaristice;
- cind lungimea fatului > 25 cm, cifra lungimii se imparte la 5 si se obtine virsta tot in luni lunare.

b) dupa aparitia punctelor de osificare ale unor oase (zone lenticulare, rosii-cenusii, de 2.5 mm
diametru pe fondul alb-sidefiu al cartilajului, care rezista la putrefactie avansata. (calcaneu = luna VI,
femur - nucleu Beclard = luna IX)

c) Numaratoarea alveolara radiara [Radial alveolar count (RAC) = parametru al maturitatii plaminului
fetal]
Pe preparatele histologice din plaminul fetal (fixare in formol 4%, includere in parafina, se
cauta o bronhiola partial tapetata de epiteliu din centrul careia se trage o linie dreapta care sa cada
perpendicular pe cel mai apropiat sept conjuntiv: numarul de alveole intersectate de aceasta linie se
noteaza; se fac cel putin 10 astfel de determinari pentru fiecare plamin in parte si se face media =
RAC: RAC < 2 = fat < 18 saptamini; RAC > 3 = fat < 30 saptamini; RAC > 4 = fat 30 saptamini; RAC > 6 =
fat la termen

5. Viabilitate făt
Apare inaintea maturitatii caracteristice fatului la termen. Prin viabilitate se intelege capacitatea
fatului de a se adapta la conditiile extrauterine si posibilitatea de a trai autonom in noile conditii de
mediu. Aceasta presupune un anumit grad de dezvoltare a functiilor si o stare de sanatate deplina.
Limita inferioara a viabilitatii in obstetrica a coborit odata cu cresterea posibilitatilor de
ingrijire. Se considera ca un fat este viabil numai daca a depasit 38 cm lungime si 1500 g greutate.
Alaturi de gradul de dezvoltare a fatului, viabilitatea este conditionata de malformatii
congenitale incompatibile cu viata, afectiuni pulmonare acute contractate intrauterin sau aspirat
amniotic masiv in timpul nasterii (la nasterile neasistate).
Legislatia penala nu fixeaza criterii constante minime pentru aprecierea viabilitatii, legate de
dezvoltarea corporala sau durata vietii intrauterine.

6. Durata vieții extrauterine

Este un element important in incadrarea juridica a faptei (pruncuciderea sau omuciderea).
- imediat dupa nastere tegumentele sunt minjite cu sange, vernix cazeoza; de culoare rosie.
- cordonul ombilical trece prin diferite etape:
* imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent,
** dupa 24 h, apare inelul de demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare mumifierea
(deshidratare se observa bine la 3 zile dupa nastere
*** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile, raminind cicatricea ombilicala.
 - bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la imaturi si
nasterile precipitate)
- patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de minute dupa expulsie
- meconiului (continut intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile

10. Simularea leziunii traumatice .

In medicina legala prin simulare se intelege incercarea intentionata si premeditata de a imita, provoca,
ascunde sau exagera unele tulburari morbide subiective sau obiective, in scopul obtinerii anumitor
avantaje sau pentru a se sustrage de la unele obligatii sociale sau penale.
Intotdeauna simularea este cu intentie, are ca scop eludarea unei obligatii prevazute de lege
sau de a obtine nemeritat alte drepturi legale si vizeaza o stare patologica (somatica sau neuro-psihica).

Formele simulării
1. propriu-zisa – acuzarea unor simptome inexistente sau crearea artificiala a unor boli sau semne
obiective de boala (ce poate merge pana la automutilari).
2. suprasimulare – exagerarea sau agravarea intentionata a simptomatologiei unei patologii
preexistente.
3. metasimulare – acuzarea actuala a unor simptome avute candva, dar inexistente in prezent
4. disimulare – ascunderea sau sustinerea diminuarii simptomatologiei unei boli reale in scopul de a
obtine anumite avantaje cu implicatie juridica

11. Psihiatrie medico-legală .

Obiectivele la care răspunde expertiza psihiatrică
Obiective la care trebuie si poate să raspundă expertiza medico-legală psihiatrică în cauzele
penale:
a - diagnosticul reconstituit pentru momentul comiterii faptei;
b - discernământul din momentul comiterii faptei;
c - diagnosticul psihiatric actual;
d - necesitatea aplicării măsurilor de siguranţă cu caracter medical;
e – alte obiective absolut necesare şi motivat formulate de către organele judiciare, specifice
cazului dat;
f – orice alte aspecte constatate, nesolicitate, dar considerate de expert ca fiind utile cauzei.

Obiective la care poate să raspundă expertiza medico-legală psihiatrică în cauze civile:

- prezenţa competenţei psihice (echivalentă noţiunii de capacitate psihică de exerciţiu folosită până în
ultimii ani) la momentul exercitării unui drept civil, în sensul constatării dacă persoana respectivă, a acţionat
cu liberă voinţă, conform propriului interes, fără a fi influenţată, sugestionată, manipulată, dând dovadă că
este în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte reglementările legale vizând actele civile ce doreşte să le
încheie şi implicit că poate înţelege critic şi predictiv, consecinţele social-juridice ce pot decurge din
incheierea actului respectiv.
 - competenţa psihică de a semna acte de dispoziţie (contract vânzare-cumparare, contract de
intreţinere, donaţie, testament, procură etc.)
- competenţa psihică de a se autoîngriji, de a se autoconduce, de a-şi reprezenta interesele şi/sau de a
decide asupra drepturilor şi obligaţiilor propriei persoane în vederea punerii sub interdicţie.
- competenţa psihică de a educa şi îngriji minorul în cauzele de încredinţare minori şi de răspundere
parentală;
- competenţa psihică de a înţelege şi asuma consecinţele biologice ireversibile, sociale şi juridice ale
schimbării anatomice a sexului în cazurile de tulburare de identitate sexuală (transsexualism).
- analiza funcţiei volitive şi a cognitivităţii se face cu scopul de a stabili dacă persoana a acţionat cu
liberă voinţă şi în interes propriu, sau este capabilă să decidă cu liberă voinţă asupra propriilor interese.

Definiția discernământului

Discernământul este un atribut al capacităţii psihice şi reprezintă capacitatea persoanei de aprecia critic
conţinutul şi consecinţele social-negative ale faptei comise. Discernământul nu se apreciază faţă de boala
ci faţă de faptă.
a)- discernământul faţă de faptă păstrat, în momentul săvârşirii acesteia, echivalează cu
responsabilitatea sau conservarea capacităţii psihice de apreciere asupra conţinutului şi consecinţelor
social-negative ce pot decurge din săvârşirea ei;
b)- discernământul faţă de faptă scăzut, echivalează cu menţinerea responsabilităţii, însă cu
diminuarea capacităţii de apreciere critică asupra conţinutului şi uneori numai asupra consecinţelor social-
negative sau socialmente periculoase ce pot decurge din această faptă, prin destrămarea sau alterarea
nivelului conştiinţei axiologice, la care, prin componenta etică exprimă de fapt conştiinţa socială. În această
categorie se includ şi acele cazuri care traduc alterarea capacităţii psihice de exprimare liberă a voinţei sau
a consimţământului, datorită naturii tulburărilor psihice care, chiar dacă nu au influenţat semnificativ
nivelul intelectual (cognitivitatea) traduc tulburări grave în sfera afectiv-volitivă;
c)- discernământul faţă de faptă absent, în momentul săvârşirii faptei echivalează cu starea de
iresponsabilitate sau lipsa capacităţii psihice de apreciere critică atat asupra conţinutului, cât şi asupra
urmărilor social-negative ce pot decurge din comiterea acesteia.

Măsuri de siguranță cu caracter medical

Măsurile de siguranţă cu caracter medical, deşi sunt luate faţă de persoanele care au săvârşit fapte
prevăzute de legea penală, au o incidenţă ce nu este determinată de calitatea răspunderii penale pentru
fapta săvârşită, ci de existenţa „stării de pericol pentru societate” relevată de acea faptă. În acest sens art.
109 şi art. 110 Cod penal stabilesc două astfel de măsuri care au caracter medical, scopul lor fiind
înlăturarea stării de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte prevăzute de legea penală; ele prevăd
obligarea la tratament medical şi internarea medicală obligatorie. Ca rezultat se urmăreşte în acest fel
înlăturarea „stării de pericol” şi obţinerea unei „stări de siguranţă”, prin obţinerea remisiunii eficiente a
episodului de boală.
Art. 109 - Obligarea la tratament medical
 "(1) Dacă făptuitorul, din cauza unei boli, inclusiv cea provocată de consumul cronic de alcool sau de alte
substanţe psihoactive, prezintă pericol pentru societate, poate fi obligat să urmeze un tratament medical
până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.
(2) Când persoana faţă de care s-a luat această măsură nu urmează tratamentul, se poate dispune
internarea medicală.
(3) Dacă persoana obligată la tratament este condamnată la o pedeapsă privativă de libertate,
tratamentul se efectuează şi în timpul executării pedepsei”.
Art. 110 - Internarea medicală
”Când făptuitorul este bolnav psihic, consumator cronic de substanţe psihoactive sau suferă de o boală
infecto-contagioasă şi prezintă pericol pentru societate, se poate lua măsura internării într-o unitate
sanitară de specialitate, până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea
de pericol".
In Codul de procedura penala sunt precizate modalitatile de aplicare a acestor masuri de sigranta
medicala, unde apare clar distinctia intre masurile provizorii de siguranata medicala si cele definitive.

+ Certificatul medical constatator al decesului

CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului
si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces.
In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care
a ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:
-medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
-medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil
pentru constatare
-medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.
Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de
identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in
CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare
cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.
- are mai multe parti:
Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza
B.I sau a pasaportului
Data si ora mortii
Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic):
a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
+ Situațiile în care autopsia medico-legală este obligatorie în România (enumerare)
1. moartea violenta;
2. cauza mortii nu este cunoscuta;
3. circumstantele mortii sunt suspecte
- moartea subita
- decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului este periodic verificata
- deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii,
- deces care survine in custodie
- decese in detentie, spitale penitenciare, arestul politiei
- multiple decese repetate in serie sau concomitent
- cadavre neidentificate sau scheletizate
- decese survenite in locuri publice sau izolate
- moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea
masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii
- decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-
chirurgicala.
Moartea violenta exemple: zdrobirea unui organ vital, TCC cu leziuni grave intracraniene (contuzie
cerebrala grava, dilacerare cerebrala), socul traumatico-hemoragic, socul postcombustional, embolia
traumatica, asfixia mecanica.