Medicina legală

Curs 1-21.11.2023
In mod clasic, moartea se definea ca oprirea activitatii cardio-circulatorii si activitatii
respiratorii, oprire ireversibila.
Datorita cuceririlor bio-medicale, un organism poate sa fie mentinut in viata si fara
activitate cerebrala, astfel ca in definitia mortii a trebuit sa fie introdus un nou element. Un
individ este declarat mort fie daca prezinta fie oprirea ireversibila a functiei cardiocirculatorii si
respiratorii sau oprirea ireversibila a activitatii cerebrale.
Conventional, sunt 2 faze ale mortii care nu se produc concomitent:
1. moartea somatica
2. moartea celulara

Moartea somatica
-certifica decesul si este asociata mortii cerebrale
-cauzata de leziuni cerebrale ireversibile
-extinctia ireversibila a personalitatii
-tesuturile si celulele organismului exceptand pe cele lezate de la nivel cerebral sunt
viabile fie spontan sau prin mentinerea artificiala a respiratiein si circulatiei
-diagnosticul-important pentru recoltarea de organe transplantibile

Criterii clinice:
-coma care arata o distrugere cerebrala
-absenta reflexelor(pupilar fotomotor, cornean)
-absenta respirației spontane
-fără traseu electroencefalografic liniar(nu are activitate cerebrala)
-confirmarea morții cerebrale facuta prin examene repetate
 Moartea celulara

Se produce dupa încetarea activității cerebrale. Este un proces, nu este un moment,

perioada de timp care depinde de capacitatea țesuturilor de a supraviețui fata oxigen.
-creierul 3-4 min fără oxigen
-se manifesta prin modificările postmortale

Modificarile postmortale
Importanta medicala si criminalistica:
-estimarea momentului morții
-determinarea posibilei manipulări a cadavrului
-poziția probabila a cadavrului in momentul morții
-indicația anumitor cauze de moarte

Modificarile oculare:
-corneea capătă un aspect cețos, opac
-scăderea tensiunii intraoculare ceea ce determina inmuierea globului ocular
-diametrul pupilar este mărit
-la cadavrele care rămân cu ochiul deschis se pot observa asa-numitele pete Liarche.
Aceste pete au o culoarea negricioasa, cenușie si sunt produse de deshidratarea postmortala.

Autoliza(autodistrugere)
Ca proces postmortem, autoliza se produce datorită eliberării enzimelor celulare. Este un
proces aseptic(fara acțiune bacteriană). Are un rol temporar in distrugerea si descompunerea
cadavrului. Autoliza se observa foarte rapid dupa moarte la nivelul stomacului, pancreasului
unde exista sucuri digestive.
Autoliza creează condițiile pentru continuarea descompunerii cadavrului prin acțiune
bacteriana-putrefacția.
 Răcirea
Corpul pierde progresiv caldura pana când temperatura acestuia se va echilibra cu
temperatura mediului ambiant. Pierderea de caldura de face prin mecanisme fizice. Temperatura
corpului împreună cu alte modificări postmortale ajuta la estimarea timpului scurs de la moarte.

Metodele pe care se bazează pe estimarea timpului pe temperatura au o acuratețe redusă.

Evoluția modificării postmortale este influențată de acțiunea a numeroși factori externi si
interni(temperatura inițială a corpului, raportul dintre suprafața corpului si masa corpului, starea
de nutriție, imbracaminte, postura corpului, temperatura mediului înconjurator, mișcarea aerului,
gradul de umiditate).

Cum influenteaza apa, ca mediu inconjurator la pierderea de caldura fata de aer?-exemplu

intrebare
Răcirea este un proces neuniform. In condiții standard, răcirea este de circa 1,5 grade
Celsius pe ora in primele 6 ore de la moarte si 1 grad Celsius in următoarele 6 pana la 12 ore.
Exista numeroase formule de estimare a momentului mortii.
TM=37grade Celsius-temperatura rectala(C)+3
Determinarea temperaturii cadavrului
-introducere rectala a unui termometru(atentie la agresiune sexuale pentru a nu modifica
probele)
-introducerea termometrului printr-o incizie sub rebordul costal drept in ficat sau sub
hepatic(leziuni)

Lividitatile constau in acumularea sângelui in zonele cadavrului sub acțiunea forței

gravitaționale si încetarea activității cardiace.
Lividitatile nu se formeaza in zonele de presiune ale corpului-datorita presiunii
comprimarii, vasele de sange sunt comprimate si nu au cum sa se umple cu sange.
rosu-aprins=intoxicatie cu CO, refrigeratie
roz=cianuri
 Etape de evolutie a lividitatilor:
1. hipostaza-se poate constata incepand cu 1/2-2 ore de la moarte pana la
circa 8-12 ore. La digitopresiune dispar complet si reapar.
2. difuziune-8-12 ore pana la 18 ore. In aceasta etapa, lidivitatile pălesc la
digitopresiune.
3. îmbibiție-dupa 18-24 ore. In aceasta situatie, lividitatile nu dispar la
presiune. Schimbarea pozitiei cadavrului nu mai duce la modificarea pozitiei lividitatilor catre
noile pozitii declive.

O echimoza prezinta sange coagulat in țesut.

Rigiditatea consta in lipsa mobilității articulațiilor datorită contracției fără modificarea de
lungime a fibrei musculare.
Dispare o substanța in mușchi care favorizează contracția acesteia.
-apare simultan la toti muschii
-este evidenta insa la inceput la nivelul muschilor mici
-debuteaza la 2-4 ore de la moarte
-completa in 6-12 ore

Importanta medico-legale a rigiditatii este un semn al morții

-estimarea momentului mortii
-pastreaza pozitia corpului la momentul morții

Predare 2-22.11.2023

Putrefacția
Def: este un proces distructiv de descompunere a proteinelor sub influenta enzimatica si
bacteriana.
Începe la câteva ore dupa moarte, in funcție de mediul înconjurător si patologia
antemortem.
Se suprapune proceselor autolitice.
 Fazele putrefacției:
-faza gazoasa
-faza de lichefiere
-faza de scheletizare

Faza gazoasa
Initial actioneaza microbii organismului avand rezerve de oxigen. Acestia produc gaze in
cantitate mare si substante urat mirositoare.
Primul semn de exteriorizare al putrefactiei il observam in fosa iliaca dreapta sub forma
petei verzi de putrefactiei. Apare la circa 20 de ore dupa moarte.
Sangele putrefiat din venele tegumentare dau acest aspect de “circulatie” cenusiu-verzuie.
Gazele determina umflarea cadavrului. Pe corp apar flictenele de putrefactie.Se produce
eliminarea materii fecale, urina. Prin orificiile bucale si nazale se scurge conținut gastric.

Faza de lichefiere
Țesuturile au fost distruse de acțiunea microbiana. Organele se lichefiaza.

Faza de scheletizare
Reprezinta disparitia totala a țesutului moale din jurul osului. Procesul de scheletizare a
unui cadavru in aer liber se face in circa 1 an-1 an jumate, iar scheletizarea completa in circa 3
ani.

Problemele medico-legale
-conservă anumite leziuni(sant spanzurare, fracturi)
-modifică caracteristicile plăgilor-lungimea, lățimea
-distruge caracterul vital al leziunilor
-in cazul reacțiilor toxicologice, se pot produce reacții fals pozitive
-nu se mai pot face cu acuratețe examenele bacteriologice.
 Modificari cadaverice conservatoare :
a.naturale
b.artificiale

a.naturale
1. mumificare-putrefactie oprita prin deshidratarea rapida prin:
◦ curenti de aer, uscaciune
◦ aspect uscat, piele incretita, pergamentata, castanie-negricioasa
◦ viscerele au aspectul unei magme negricoase

2. adipoceara(adeps=grasime, cera=ceara)
◦ medii umede cu continut scazut in oxigen si temperatura ridicata, aceste
conditii fiind intalnite de obicei in cadrul baltilor, mlastinilor, fantanilor.
◦ 3-4 luni, completa in 12 luni.

3. lignifierea(tăbăcirea)
◦ mediu cu pH acid, slab oxigenat, bogat in acid tanic si humic(inhiba
putrefactia)
◦ inhibarea putrefactiei prin distrugerea microbilor
◦ scaderea in volum a corpului
◦ piele tabacita, dura, bruna
◦ conservarea fanerelor(parul si unghiile)
◦ oase brune decalcifiate
◦ conservarea indefinita a cadavrului.

4. inghetarea
◦ conservarea indefinita a cadavrului
 b.artificiale
1. inghetarea artificiala
2. imbalsamarea
3. tanatopraxia este o stiinta care reprezintă suma îngrijirilor care se acorda
unui cadavru pentru a fi prezentat intr-un mod demn aparținătorilor, inclusiv imbalsamarea.

Stabilirea datei probabile a mortii. Tanatocronologia

-medico-legal nu se poate determina cu certitudine momentul morții.

-criterii medico-legale:
◦ coroborarea datelor obținute din modificările post mortale.
◦ determinări chimice cu diferite lichide biologice
◦ conținutul stomacului-un prânz obișnuit este digerat in circa 2-3 ore, unul
mediu in 3-4 si unul bogat in 4-6 ore.
◦ examene microscopice ale leziunilor traumatice
◦ datele entomologice
◦ date de ancheta(înscrisuri datate, mărturii)

Leziuni traumatice primare

Traumatismul este o modificare lezionara si/sau funcțională cu efect local si/sau general
al organismului uman produsa de acțiunea unui agent traumatic.

Clasificarea agenților traumatici:

1. agenți traumatici mecanici-sunt obiecte care acționează asupra corpului
uman prin energie cinetica. Un agent traumatic mecanic particular este chiar corpul victimei,
cum se întâmpla in căderi sau accidente de trafic.
2. agenți traumatici fizici-dintre acestia vom studia acțiunea temperaturilor
extreme, electricitate, variații de presiune
3. agenți traumatici chimici-substanțele chimice care produc intoxicații.
 4. agenți traumatici biologici-plante otrăvitoare, șerpi veninoși, dar si
leziunile produse de animale.

Clasificarea agentilor traumatici mecanici:

◦ corpuri contondente-cu suprafata mica(<16 cm)
-cu suprafata mare(>16 cm)
◦ instrumente cu varf si margini ascutite:
-intepatoare
-intepatoare-tăietoare
-tăietoare
-tăietoare-despicatoare
◦ proiectile

Modalitățile cele mai frecvente de producere a leziunilor traumatice mecanice

◦ lovirea activa sau lovirea cu corp dur
◦ lovirea pasiva sau lovire de corp/plan dur-in cazul extremității cefalice vor
fi expuse zonele proeminente
◦ mecanisme complexe-lovire activa-pasiva
◦ comprimarea/strivirea victimei intre corpuri/planuri dure.

-sunt frecvente
-se produc prin violenta interpersonală, prin accidente de trafic, accidente de munca, in
sport, căderi, mușcături produse de animale sau om.

Principalele categorii de leziuni traumatice

Leziunile fără soluție de continuitate a pielii :
 1. Echimoza
La o forta de impact se rup vase din tesutul subcutanat mai mici si se formeaza echimoza.
Daca lovitura este mai puternica, se rup vase mai mari. Atunci se acumuleaza o cantitate mai
mare de sange in tesuturi si aceasta cantitate marita de sange modifica relieful zonei, producand
un hematom. Echimoza si hematomul au acelasi mecanism de producere.
Caracteristicile echimozelor:
-de obicei, au o forma rotunda sau ovala, o
forma nedefinita
-de obicei, echimoza si hematomul se produc la locul de impact, dar se echimoza se poate
produce si la distanta de locul de impact. Mai este o situație particulara atunci cand forta de
impact este perpendiculara pe suprafața tegumentara.
-echimozele pot sa sugereze mecanismul de producere
-echimozele in linie de tramvai-au aceasta denumire deoarece leziunea consta in 2
echimoze liniare paralele separate printr o zona tegumetara de culoare normala sau aproape
normala. Astfel de echimoze sunt produse intotdeauna printr un mecanism activ-lovire cu corp
dur- in care corpul dur sau suprafata de impact are o forma cilindrica.
-localizarea sugereaza mecanismul de producere
-daca observam echimoze la nivelul articulație pumnului, evident mecanismul de
producere este lovirea cu pumnul
-daca persoana sufera de boli hepatice(ciroza) sau boli de sange(hemofilia) atunci
echimozele se produc la forte de lovire minore, uneori se produc spontan. In aceste situatii vom
observa echimoze pe mai multe regiuni corporale de diferite marimi si care au varste diferite.
-diagnosticul diferential intre echimoza si lividitate se face prin sectionarea zonei de
interes si daca este echimoza, atunci in tesutul subcutanat se vor observa coaguli de sange, iar la
lividitate nu observam infiltratul sanguin. Uneori, la lividitate se observa picaturi de sange lichid.
Baza acestui diagnostic este acela ca sangele nu mai coaguleaza dupa moarte.
Modificarile de culoare ale echimozei sunt utile pentru ca pe baza acestor modificari
putem estima vechimea echimozelor.
In mod orientativ, modificarile de culoare depinde de fiecare individ.
O echimoza recenta, cu o vechime de 24h, are o culoare rosie violacee. O vechime ca 1-3
zile, o culoare albastra, violaceu inchis sau cafenie. Culoarea verde apare in prima saptamana si
poate dura pana la 10 zile dupa traumatism. Dupa 7-10 zile de la traumatism, echimoza devine
galbuie, iar cu timpul ea dispare.
Modificarile de culoare se produc datorita modificarilor bio-chimice ale hemoglobinei.
 (Intrebare examen: o pers prezinta o echimoza de culoare galbena. care este estimativ
culoarea acesteia? rasp:7-10 zile)

2. Hematomul
-calibrul vaselor lezate este mai mare decat in cazul echimozei, astfel ca acumularea in
sange este mai mare. Hematomul poate sa fie sub piele, dar putem sa l intalnim si la nivelul
profund, la nivelul organelor.

Leziuni cu soluție de continuitate a pielii

1. Excoriatia reprezinta detasarea stratului superficial al epidermului.
Aceasta detasare se poate face fie prin lovire tangentiala cu corpuri dure, prin frecarea zonei
corporale pe o suprafata rugoasa in cadere sau in târâre sau prin zgariere cu unghiile.
2. Plagi
◦ -in functie de profunzime •superficiale
•profunde(penetrante in cavitati-perforante, care perforeaza
organe cavitare si transfixiante, patrund in organe parenchimatoase)
◦ evolutie-simpla
-complicata
In functie de aspectul plagilor, avem urmatoarele tipuri:
◦ plaga contuza/zdrobita
-lovire cu/de corp dur sau plan dur care poate fi plan sau neregulat, lovire care intereseaza
o regiune a corpului in care pielea se afla situata imediat deasupra unui plan osos(scalp, coate,
genunchi)
-adancime mica, margini neregulate, baza anfractuoasa
-aspect liniar-agent vulnerant lung si subtire
-aspect stelat-agent vulnerant plat

->plaga sfâșiata
-unghiul de lovire este mic, iar pielea se poate decola de pe planurile subadiacente
-scalpare(accidente rutiere)
->plaga mușcată
 ◦ plaga înțepată
-aspect circular, fara lipsa de substanta
-acest lucru o diferentiaza de orificiul de intrare a plagii impuscate

◦ plaga taiata
-lame, brici
-actiune tangentiala asupra pielii
-adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o excoriatie(codita de soricel);acest
aspect arata directia de actiune a agentului vulnerant.

◦ plaga taiata intepata

-cel mai frecvent tip de plaga
-are caracteristici diferite in functie de obiectul taietor intepator(lama cu un tăiș sau 2)-in
functie de aceasta caracteristica plaga poate avea urmatorul aspect-unghiurile plagii sunt ambele
ascutite are un singur tăiș, atunci un singur unghi al plagii este ascutit si celelalt unghi este
rotunjit.
-plagi produse in autoapărare

Două taisuri: unghiurile plagii sunt ambele ascutite;

Un singur tais: un singur unghi al plagi e ascutit; unul este alungit
-plagi de lungime redusa, paralele si care sunt insotite de asemenea de o leziune profunda
care este letala.
◦ plaga despicata
-forma relativ dreptunghiulara
-distrugeri tisulare si osoase mari

Factorii impuscarii:
-fum
 -gaze fierbinti
-flacara
-particule de publere nearsa
Elementele lezionare la impuscarea cu glont:
-orificiul de intrare in functie de directia de tragere
-inelul de stergere

A. Orificiul de intrare:
-tragere pe aproape
-tragerea cu teava la nivelul capului produce plagi stelate
-tragerea de la distanta-orificiul central al plagii

B. Canalul plagii-este traseul parcurs de glont pana la iesirea din corp sau pana la oprire
in plagile oarbe.
In impactul tangential cu suprafata corpului se produce plaga in seton, care este un sant
superficial al tegumentului cu mici rupturi de-a lungul marginilor sale.

1. Cavitatea permanenta
-este determinata de acțiunea directa a glontului pe țesuturile traversate reprezentate de
distrugerea acestuia, dar ce este mai important dpdv lezionar este cavitatea temporara
2. Cavitatea temporara
-dureaza extrem de putin, dar diametrul poate ajunge de 10-11 ori mai mare decat
calibrul/diametrul glontului

Plăgile împușcate ale oaselor plate ale craniului

Orificiul de intrare:
-pe tăblia externa orificiul are marginile regulate, de forma circulara sau ovala in functie
de directia de tragere.
-orificiul pe tăblia interna va avea un diametru mai mare produs de substanta osoasa
antrenata de varful glontului.
 Orificiul de iesire:
-orificiul de pe tăblia interna este mai mic decat cel de pe tablia externa.
-pe tablia externa se vede aspectul conic.

Aspectul lezionar in functie de distanta de tragere. Leziunile cefalice sunt la fel de

mutilante ca si in cele cu teava lipita.
Aceste leziuni se datoreaza efectului de biliard al alicelor-alicele care se gasesc in fata
evident sunt incetinite la contactul cu țesutul, dar de ele se vor lovi si vor fi imprastiate lateral
alicele urmatoare, marindu se astfel suprafata lezionala.

Asfixiile mecanice
Spanzurarea este comprimarea gatului cu un lant actionat de greutatea corpului victimei.
Cele mai multe spanzurari sunt sinucideri, multe fiind accidentale.
Clasificarea spanzurarii se face in functie de 1 criterii: un criteriu este pozitia victimei
fata de sol sau alte obiecte inconjuratoare. In functie de acest criteriu, spanzurarea poate fi
completa cand victima nu atinge, nu se sprijina pe sol sau alte obiecte inconjuratoare si
spanzurare incompleta, cand victima se sprijina pe sol.
Un alt criteriu de clasificare este pozitia nodului la nivelul gatului. In functie de acest
criteriu, spanzurarea poate fi tipica, cand nodul este la ceafa si atipica cand nodul este situat
lateral.
Lanturile pot fi confectionate din 3 tipuri de materiale: materiale moi(sfoara, cravata),
materiale semidure(cablul electric), materiale dure(sarma).
Nodul poate fi fix, cand la actionare diametrul lantului nu se modifica si nod culisant-
lantul se strange in jurul gatului, deci diametrul se micsoreaza.
(Intrebare: ce reprezinta o spanzurare incompleta: a)victima se sprijina pe sol, b) victima
nu se sprijina pe sol, c) victima a fost salvata)
Spanzurari accidentale care se gasesc cel mai des la copii.
Spanzurari autoerotice-este o metoda controlabila de a produce hipoxie
celebrala(cantitate redusa de oxigen care ajunge la creier)
In toate comprimarile gatului, moartea se produce prin 3 mecanisme:
1. mecanism hemodinamic si consta in comprimarea vaselor gatului(creierul
poate rezista la lipsa de oxigen doar 3 sau 4 min). Forta de comprimare incepe de la 2-4 kg.
 2. mecanism respirator-comprimarea traheei. In aceasta situatie, forta de
comprimare este mai mare, incepand de la 15 Kg forta de comprimare.
3. mecanism neuroreflez cu punct de plecare la nivelul arterei carotide.
Pierderea cunostintei de la inceputul comprimarii gatului este de 10 secunde, dupa care
incep convulsiile.

-congestia fetei, protruzia limbii

-la nivelul fetei se observa puncte rosiatice de mici dimensiuni care poarta denumirea de
peteșii axfistice.

-santul de spanzurare e dispus in treimea superioara a gatului, are un traiect oblic,

ascendent catre nod, are o adancime neuniforma, o adancime maxima in partea opusa nodului,
adancime care descreste catre zona corespunzatoare nodului. Are o culoare galben maronie si un
aspect pergamentat.
-traiectul santului este orizontal-date de ancheta-pozitia victimei in lanț
-lantul se taie incat sa se conserve nodul

Strangularea reprezinta comprimarea gatului cu un lant actionat de o forta externa.

Strangularea poate fi si o metoda de sinucidere.
Strangularea accidentala-cand un obiect vestimentar se infasoara in jurul unei masinarii.
Diferenta santului de spanzurare fata de cel de strangulare:
Treimea medie a gatului este orizontal, adancime uniforma si este neintrerupt.

Sugrumarea este comprimarea gatului cu mana. Este numai omucidere.

Diferente:
-echimoze rotunde sau ovalare care sunt produse de degete.
-excoriatii semilunare produse de unghii
-orientarea concavitatii acestor excoriatii semicirculare pot arata pozitia agresorului fata
de victima.
Sufocarea este obstructia orificiilor respiratorii(orificinii nazale si orificiul bucal) fie
direct cu mana fie prin intermediul unui obiect moale din materia textil sau plastic.
 Categoriile de sufocari:
-omucidere
-cand sufocarea se face direct cu mana-in jurul orificiilor respiratorii se găsesc echimoze
sau excoriatii produse de mana si unghiile agresorului.
-atunci cand se efectueaza cu un obiect moale(o perna) atunci aceste leziuni externe pot
sa lipseasca, dar intotdeauna se vor gasi infiltrate sanguine pe fata interna a buzelor, produse prin
comprimarea acestora de arcadele dentare.
-sufocari accidentale care se intalnesc la nou nascuti, care raman cu fata in jos pe o saltea
moale. De asemenea, accidental se intalneste si la persoane in stare avansata de ebrietate care
adorm cu fata in jos tot pe o saltea moale.
-sinucidere
Asfixia mecanica posturala se produce datorita pozitiei corpului nu se pot realiza
miscarile respiratorii adecvate.
Asfixia mecanica prin comprimare toraco-abdominala-se intalneste cel mai frecvent
ca accident de munca, fie in mediul industrial sau in constructii si se produce atunci cand un
obiect greu sau material(pamant, nisip, un zid) surprind victima si apasa pe toracele si
abdomenul acesteia cu o greutate care nu mai permite efectuarea miscarilor respiratorii

Obstructia cailor respiratorii cu corp străin

Se intalneste accidental la copii care inghit si inhaleaza obiecte de mici dimensiuni si se
poate intalni tot accidental la 2 categorii de adulti: la cei cu tulburari neurologice si la cei in stare
de ebrietate avansata. La ambele categorii, inghitirea alimentelor este tulburata. La adulti, corpul
strain fiind reprezentat de bolul alimentar.

Înecul
Este asfixia mecanica care se produce prin inlocuirea aerului cu un lichid. Pentru a se
produce inecul letal este suficient ca orificiile respiratorii sa se gaseasca in submersie. Inecul este
de cele mai multe ori accidental.
Examenul extern:nu se observa modificari deosebita si poate denumirea de ciuperca
inecatilor care se observa la nivelul orificiilor respiratorii, atunci cand victima este scoasa din
apa o spuma alb rozata, denumita ciuperca inecatului. Se formeaza prin ihalarea apei si a
amestecului acesteia cu mucus respirator si surfactant.
Prezenta ei arata ca victima traia la momentul incidentului.
 -leziuni traumatice postmortale care se produc prin târârea victimei pe fundul apelor
curgătoare, lovirea de poduri, de ambarcațiuni.
-fenomenul de epidermoliza. Acest fenomen apare la cadavrele care stau mult timp in
apa; este o consecinta a modificarilor distructive de putrefactie, constand in detașarea stratului
superficial al pielii. La nivelul mainii, aceasta detasare produce asa-numita “manusa a mortii”,
care are importanta in identificarea victimei, deoarece se pot preleva amprente digitale. La
examenul intern, sangele este foarte lichid, este negricios pentru ca nu este oxigenat, iar plamanii
sunt grei pentru ca a patruns apa in interiorul lor.

Diatomeele sunt vietati microscopice care au un exoschelet din siliciu. Se considera ca

fiecare apa are o anumita forma de diatomee.
O prima importanta a prezentei acestora in corp denota ca victima traia la momentul
inecului. Si o a doua importanta-se poate compara forma diatomeelor gasite in corpul victimei cu
forma diatomeelor din apa unde a fost gasita victima. Daca forma nu corespunde, atunci victima
a fost inecata in alta parte si aruncata in apa in care a fost gasita in final.

Traumatisme si moartea produse prin agenti fizici

Se gasesc la mortile accidentale, uneori in sinucideri si extrem de rar la omucideri.

Electrocutarea

I.Curentul electric industrial

Este un complex de modificări locale si generale care apar la trecerea curentului electric
prin corpul victimei.
Pentru a se putea produce electrocutarea, trebuie sa existe un contact direct intre victima
si sursa de curent electric. De asemenea, trebuie ca curentul electric sa iasa din corpul victimei,
asa numita “impamantare”. Iesirea curentului se poate face direct in pamant sau iesire indirecta,
prin intermediul unui obiect sau material bun conducator de electricitate.
In cazul surselor de foarte inalta tensiune, la apropierea victimei de acestea se produce un
arc electric care “sare” de la sursa la victima, nemaifiind necesar contactul direct.
Curentul electric traversează corpul uman de-a lungul vaselor de sânge. In cazul arcului
electric, principala componenta lezionala este temperatura extrem de ridicata care poate ajunge la
35.000 de grade Celsius.
 Circumstanele electrocutarii
Cele mai multe sunt accidentale, datorate neglijentei, nerespectarii masurilor de protectie
a muncii, aparate defecte.
Accidentele pot fi in mediul casnic sau accidente de munca. De asemenea, intr un numar
redus de cazuri-electrocutarea sinucidere.
Efectele biologice ale curentului electric depind de:
a. parametrii curentului electric:
-tensiune
-intensitate
-frecventa
La aceeasi tensiune si intensitate, curentul alternativ este mai periculos decat curentul
continuu.
-rezistenta cutanata a victimei
b. calea de trecere a curentului electric
c. durata de actiune a curentului electric
d. afectiuni preexistente

Fiziopatologie

1. Efecte mecanice-evidente la tensiuni foarte mari

-leziuni asemanatoare celor produse de agenti mecanici
2. Efecte calorice-incalzirea unui conductor la trecerea curentului electric
-efectul caloric explica marca electrica

•Marca electrica este o arsura termica produsa de efectul Joule al curentului electric. Se
observa la locul de intrare a curentului in sursa.
Temperatura la locul de contact este foarte mare, aproape de temperatura de fierbere.
 Aceasta temperatura incalzeste si vaporizeaza fluidele tisulare, provocand o umflatura.
Cand curentul inceteaza, vezicula se dezumfla rezultand aspectul caracteristic al marcii electrice.
Marca electrica este de mici dimensiuni, este alb cenusie si cu marginile reliefate.
Cel mai important lucru la marca electrica este aspectul microscopic care este
caracteristic marcii electrice. Pune diagnosticul medico-legal de marca electrica si implicit
diagnosticul medico-legal de electrocutare.
Mai putem observa fenomenul de metalizare, care consta in transferul de ioni metalici de
pe conductor pe marca electrica sau zona adiacenta mărcii electrice.
Socul electric produce un spasm dureros la musculatura locului de contact-difuzeaza la
musculatura intregului corp.
In electrocutare, moartea se produce prin 3 mecanisme:
-tetanizarea muschilor respiratori-asfixie
-aritmie cardiaca
-paralizia centrilor respiratori

Probleme medico-legale

Locul unde s a produs incidentul:

1. date referitoare la victima:
-calificarea profesionala
-examinarea hainelor si imbracamintii
-examinare initiala a cadavrului
2. sursa de curent
-caracteristicile curentului
-tipul conductorului
3. locul incidentului
-natura solului, umiditatea
-conditiile meteo si cele de munca
 La autopsie trebuie sa evidentiem marca electrica.
Diagnosticul medico-legal de electrocutare se pune pe aspectul microscopic al leziunii.

II. Energia electrica naturala

Trasnetul: descarcarea energiei electrice intre nor si pămant/obiect sub forma de arc
electric (fulger: descarcare intre 2 nori)
•energia foarte mare (sute de mii de A, 28000C) produce:
- arsuri de diferite grade inclusiv carbonizare la locul de intrare si iesire
- pe traseul curentului electric se produc dilacerari ale viscerelor
- distrugeri explozive de organe
- tanatogeneza
- inhibitia SNC
- aritmii ventriculare
- rata de supravietuire este de circa 30%
- eritem(roseata) a tegumentului "in forma de frunza de feriga" (fulguride) care dispar
rapid
-obiectele metalice se pot vaporiza iar hainele sfisia

Agentii termici cu temperatura ridicata

Acestia produc arsuri
Arsurile sunt leziuni locale produse de agenti cu temperatura ridicata insotite de tulburari
patologice sistemice.

Agenti termici:
-flacara
-solidele supraincalzite
-lichidele si vaporii fierbinti
 -energie radianta(infrarosii, microunde)
-flama electrica
-substante chimice(acizii si bazele)

Forme medico-legale ale leziunilor de arsura :

•Accidente casnice
•Accidente de munca
•Sinucideri
•Omucideri
•Disimularea unei crime
•Incinerarea legala - la 850C un adult este transformat in cenusa in 1-1,5h) => in medie 2-
3 kg

Gravitatea arsurilor depinde de:

a)profunzime
b)suprafata de piele arsa exprimata in procente
c)zona afectata-foarte grave sunt acele arsuri care se insotesc de arsuri ale cailor aeriene
superioare
d)rezistenta biologica a persoanei

Fiziopatologie
1. Socul dureros
2. Socul hipovolenic(scaderea volumului de sange circulant)
3. Socul toxic
4. Socul infecțios(zona arsa este un mediu de dezvoltare a microbilor)

In conditii de incendiu, moartea se produce prin:

-intoxicatie cu CO
 -intoxicatia cu substante rezultate din arderea plasticului si cauciucului

Autopsie-la examenul extern se observa leziunile de arsura(gradul si suprafata), iar la

examenul intern se observa modifica specifice patologiei.

Examinarea cadavrelor carbonizate

-pozitia de boxer-memebrele superioare si inferioare sunt in flexie->scurtarea muschilor
sub actiunea agentului termic.
-fisuri la nivelul tegumentelor-aceste fisuri trebuie diferentiate de plăgile antemortem.
-fisuri ale oaselor craniene
-fracturi ale oaselor membrelor.

Probleme medico-legale:
a)stabilirea naturii agentului termic
•solidele incandescente-arsuri cu contur regulat, forma asemănătoare cu cea a obiectului
•lichidele fierbinți:
-arsuri cu aspect de dâre
-arsurile sunt mai grave la locul de contact dintre lichid si corp
-arsurile prin lichide fierbinți sunt mai grave decât arsurile prin flacăra
-arsurile indica nivelul lichidului
-nu sunt afectate firele de par.
•vapori fierbinți:
-arsurile sunt pe zonele descoperite
-nu este afectat parul
•flacăra:
-arsurile afectează mai ales zonele descoperite(daca hainele nu au luat foc), iar daca
hainele iau foc, arsurile sunt mai grave
•arderea unui amestec gazos sau suspensie de pulberi:
 -afectează toate părțile descoperite producând arsuri de același grad.
•arsuri chimice:
-bazele(soda caustica) produc arsuri cu tendința la progresie in profunzime
b)stabilirea caracterului vital al arsurii:
•prezenta de diferite toxice in sânge
•prezenta funinginilor in căile respiratorii
•modificări observate microscopice.
c)identificarea cadavrului-metode radiologice, antropometrice, odontostomatologice,
ADN.
d)evidențierea altor leziuni traumatice-prezenta toxicelor(alcool, droguri)

Leziuni si moartea produse de temperaturi scăzute

Expunerea:
1. locala-degeraturi
2. generala-hipotermie/refrigeratie

Patru grade ale degeraturilor-al patrulea cel mai grav

Hipotermia este scăderea temperaturii corpului sub 35 grade Celsius. Temp normala a
organismului adult este de 37 grade Celsius +- 0,5 grade.
Hipotermia
-scade temperatura corpului->scaderea
eficientei sistemelor enzimatice
-scade metabolismul celular

Fiziopatologie
-exista mecanisme de lupta a corpului la scaderea de temp:
•contractia vaselor
 •frison(productia de caldura creste de 5 ori)
-pot mentine temperatura pana la 32 grade Celsius

 sub 32 de grade apar manifestarile SNC:analgezie, halucinatii, persoana este

confuza->dezbracarea paradoxala
 moartea de produce de la 28 de grade Celsius

Factorii care favorizeaza hipotermia:

•factori de mediu:temperatura, vântul, umiditate crescuta, vestimentația inadecvata.
•factori interni:varste extreme, grosime mica a stratului adipos, toxice, alcool(produce
dilatația vaselor pielii, accelereaza pierderile de caldura)

Autopsie :
•examen extern:
-degeraturile(leziuni intravitale)
-lividitatile rosii-oxigenul din sange nu este consumat.

Autopsia
Autopsia prosecturala sau anatomopatologica.

Legea nr 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si

țesuturilor de la cadavre in vederea transplantului prevede ca autopsia prosecturala sau
anatomopatologica sa fie facuta de un medic de specialitate anatomie patologica, iar acest tip de
autopsie se efectueaza in sectia de anatomie patologica a spitalelor.
Legea sus amintita prevede ca autopsia anatomopatologica se efectueaza astfel:
•decesele survenite in spital care nu sunt cazuri medico-legale. Astfel de autopsie se
efectueaza pentru confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic. De asemenea, se
efectueaza in cazul decesului copiilor sub 1 an si in cazul deceselor materne care nu sunt cazuri
medico-legale.
Daca aparținătorii nu au nicio rezerva asupra diagnosticului bolii si tratamentului aplicat
si isi asuma in scris responsabilitatea pentru aceasta, se poate dispune neefectuarea autopsiei.
 In toate cazurile in care exista suspiciunea unor implicații medico-legale(leziuni
traumatice sau boli nediagnosticate, erori de tratament medico-chirurgical), șeful serviciului de
anatomie patologica din cadrul spitalului anunță in scris, in termen de 24 de ore, organele de
urmărire penala competente, pentru îndrumarea cazului către instituția de medicina legala.

Autopsia medico-legala
-se efectueaza la solicitarea scrisa a organului de urmarire penala sau instanta de judecata
-numai de catre un medic legist si numai intr o institutie de medicina legala

• ORDIN nr. 1.434/687/C/2023 pentru modificarea si completarea normelor

procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor si a altor lucrări medico-legale,
probate prin Ordinul ministrului justitiei si al ministrului sanatatii nr. 1.134/C/255/2000.

1. moarte violenta
• produsa de un agent traumatic (factor extern) organismului.
• chiar si atunci când exista o anumita perioada intre evenimentele cauzale
si deces.
2. cauza mortii nu este cunoscuta;
3. exista o suspiciune rezonabilă ca decesul a fost cauzat direct sau indirect
printr-o infractiune or in legatură cu comiterea unei infracțiuni
4. cauza mortii este suspecta

Autopsia este obligatorie la:

a) moarte subita

-datorită caracteristicilor circumstantelor de producere ridica suspicinea de moarte

violenta;
-durata scurta de timp intre aparitia simptomelor si deces,
-apare la persone in stare aparenta de sanatate sau la o persoana bolnava la care evolutia
afectiunii nu lasa sa se intrevada un sfarsit brusc,
 -se poate produce in locuri fara martori, la domiciliu dar si in locuri publice,
-poate sa fie precedata sau nu de anumite simptome

Rezultatele autopsiei medico-legale: unele morti subite se dovedesc a fi morti violente;

sau morti subite propriu-zise;

b) decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciulul, este verificata periodic
din punct de vedere medical;
c) deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei întreprinderi sau
instituții;
d) multiple decese repetate in serie sau concomitent;
e) cadavre neidentificate sau scheletizate;
f) decese survenite in locuri publice sau izolate;
g) moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in
aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii;
h) decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o intervenție
diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala.

5. Decesul s-a produs in perioada in care persona se afla in custodia politiei, a

Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in timpul internării medicale nevoluntare sau în cazul
oricărui deces care ridica suspiciunea nerespectării drepturilor omului, a aplicarii torturii sau a
oricărui tratament inuman.

• Pentru a constata dacă exista motive pentru a efectua autopsia medico-

legala, se poate solicita opinia medicului legist.
• La efectuarea autopsiei medico-legale pot fi cooptati si specialiști din alte
domenii medicale.
• Cu ocazia efectuării autopsiei medico-legale pot fi utilizate orice metode
legale pentru stabilirea identitatii, inclusiv prelevarea de probe biologice in vederea stabilirii
profilului genetic.
• Organul de urmarire penala trebuie sa incunostinteze un membru de
familie despre data autopsiei si despre dreptul de a desemna un expert independent autorizat care
sa asiste la efectuarea autopsiei.
 Documente ce trebuie puse la dispozitia medicului legist:
• ordonanta procurorului sau incheierea instantei de efectuare a autopsiei,
care conține obiectivele inaintate;
• procesul-verbal de cercetare la fata locului;
• copia completă a foii de observatie clinica conformă cu originalul, in
cazul persoanelor decedate in cursul unei spitalizări.

Certificat medico-legal constatator al decesului(CMCD)

I. Boala sau elementul morbid care a provocat direct decesul:

a. cauza imediata-boala sau starea morbida care a provocat direct decesul.
b. cauza intermediara-stări morbide intermediere care au dus la starea scrisa la pct a
c-d. cauza morbida initiala-boala care a declanșat stările înscrise la pct b. si a. care
constituie cauza sau cauzele determinante.

II. Alte stări morbide importante-stări morbide care au contribuit la deces, dar fără
legătură cu boala sau starea morbida care l a provocat.

Cine scrie certificatul:

-medicul clinician-care a avut in ingrijire pacientul
-medicul de familie-pacientul de la domiciliu
Trebuie sa anunte autoritatile cand suspicioneaza o cauza de moarte violenta, situatie in
care dupa efectuarea autopsiei, medicul legist scrie certificatul de deces.