TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ

Moartea

• Pierderea ireversibilă a proprietăţilor materiei vii (Shapiro)

• Încetarea vieţii într-un organism anterior viu şi viabil

• Proces- “celulele se nasc împreună şi mor separat”

 STADII
1. Preagonia
- Stadiu care precede agonia
- Simptome psihice specifice în funcţie de:
* structura şi rezistenţa organismului
* vîrstă
* cauza stării terminale
* structura psihică, convingeri filozofice şi religioase

Imagini de vis, hipermnezie, ideaţie incoerentă

2. Agonia (vita minima)
- Stadiu ireversibil dintre viaţă şi moarte
- Amestec de fenomene vitale şi tanatologice
• Scăderea activităţii neuronilor corticali
• Centrii bulbari nu mai sînt controlaţi de centrii corticali şi
subcorticali- organismul nu se mai comportă ca un tot
unitar
Clasificare
I. Funcţie de durată:
• Absenţa agoniei- moartea se produce foarte repede
• Agonie scurtă (secunde, minute)
• Agonie lungă (ore)

II. Funcţie de starea psihică:

• lucidă (conştientă)
• inconştientă
• alternantă
Importanţă:
- Validitatea actelor
- Responsabilitate
3. Moartea clinică
- Durată scurtă (circa 5 minute)
- Absenţa activităţii cardiace, respiratorii, cerebrale
- Pacientul poate fi reanimat
- Circumstanţe în care reanimarea poate fi efectuată pentru mai mult
timp

4. Moartea aparentă
- Activităţile cardiacă şi respiratorie foarte reduse
- Pierderea stării de conştienţă
5. Moartea biologică (reală)
- Ireversiblă
- Încetarea metabolismului celular
- Modificări structurale ale celulelor
 Semne de moarte

Precoce Semi-tardive Tardive

- Lividităţi cadaverice -Distructive- putrefacţia
Absenţa activităţii: - Rigiditatea cadaverică
- cerebrale (rigor mortis) -Conservatoare
* mumifierea
- cardio-circulatorii - Răcirea (algor mortis) * lignifierea
- Deshidratarea * adipoceara
- respiratorii
- Autoliza * refrigeraţia
SEMNE DE MOARTE SEMITARDIVE
 Lividităţile cadaverice
• Coloraţie roşie-violacee a tegumentului
din părţile declive ale cadavrului

Mecanism
• Încetarea circulaţie sanguine, scurgerea
sîngelui sub acţiunea forţei
gravitaţionale în părţile declive ale
cadavrului
• Lipsa lividităților în zonele de
compresiune
Stadii:
Hipostază- 10-12 ore
Stază- 18-20 ore
Imbibiţie- după 20-24 ore
Dg. diferenţial lividităţi-
echimoză
Importanţă medico-legală
- Poziţia cadavrului
- Cauza de moarte
- Interval post-mortem
 Rigiditatea cadaverică (rigor mortis)
Înţepenirea progresivă a muşchilor după moarte
Mecanism
- Dispariţia ATP muscular (85%)
- Acumulare de acid lactic în muşchi
Factori care influenţează instalarea RC
- temperatura mediului înconjurător
- Activitatea fizică anterioară decesului
- Cauza de moarte
 Stadii :
• Instalare- 3-6 ore- după o
relaxare musculară iniţială
• Generalizare- 24 ore
• Rezoluţie- 24-36 ore
Obiectivare
Mişcări de flexie şi extensie a articulaţiilor
Situaţii particulare
- Spasm cadaveric
Importanţă medico-legală
- Poziţia cadavrului
- Cauza de moarte
- Intervalul postmortem
 Răcirea cadaverică (algor mortis)
Descreşterea temperaturii corporale după moarte
Mecanism
Oprirea termogenezei, pierderea de căldură prin conducţie, convecţie, radiaţie, pînă la
atingerea echilibrului cu mediul înconjurător

Factori care afectează răcirea cadavrului

Temperatura mediului
Curenţi de aer şi umiditate
Haine
Poziţia cadavrului
Suportul pe care stă cadavrul
Dimensiunile corpului
Stări particulare- hemoragie
Particular: încălzirea postmortem

Valoare medico-legală- 1 grad Celsius/oră în primele ore

apoi 2 grade/oră
Deshidratarea
Pierderea de apă din corp
Mecanism- încetarea circulaţiei
sanguine şi a metabolismului
Obiectivare
- Pergamentarea
- Încreţirea pulpei degetelor şi
buzelor
- Opacifierea corneei
- Înmuierea globilor oculari
 Autoliza (auto- sine; lisis- distrucţie)
Mecanism
Înmuierea şi lichefierea ţesuturilor sub acţiunea enzimelor
eliberate din celule
Pregăteşte terenul pentru acţiunea putrefacţiei
Poate fi oprită prin îngheţarea ţesuturilor

Obiectivare- examen intern

• Modificări macro şi microscopice în special în organe cu
conţinut crescut în enzime (pancreas, suprarenale, stomac)
SEMNE DE MOARTE
TARDIVE

MODIFICĂRI DISTRUCTIVE

Putrefacţie

Acţiunea faunei cadaverice reprezentată de animale domestice,
sălbatice, acvatice şi insecte

Particular - acţiunea unor agenţi fizici (ex. Carbonizarea)

MODIFICĂRI CONSERVATOARE

Mumificarea

Saponificarea (adipoceara)

Lignificarea

Îngheţarea
Putrefacţia
Transformarea materiei organice în materie anorganică
Distrugerea părţilor moi
Continuă pînă ce cadavrul este transformat în schelet

Mecanism
Proces bacterian
Bacterii aerobe/anerobe, endogene/exogene
 Obiectivare
- Pata verde de putrefacţie- 2-3 zile
- Culoare verde închis- negru a
pielii- progresiv tot corpul
- Gaze de putrefacţie- creşterea
volumului cadavrului, desfigurare
- Circulaţia postumă
- Naşterea în sicriu
Factori care afectează putrefacţia
- Temperatura mediului
- Concentraţia de oxigen
- Concentraţia de apă (creier/miocard)
- Vîrsta- nou-născuţi/vîrstnici
- Cauza de moarte
 Entomologie medico-legală

Studierea insectelor care populează cadavrul la diferite

momente
•Muşte- depun ouă pe cadavru (mai ales plăgi, orificii
naturale umede)- 18-36 ore (temperaturi crescute)
•Larve - 24 ore –pătrund în corp- distrug ţesuturi moi
•Pupe - 4-5 zile
•Muşte adulte - 3-5 zile

Importanţă medico-legală
- Estimarea intervalului postmortem
- Mediul în care a stat cadavrul
Alte modificări cadaverice distructive

Incinerare

Acţiunea substanţelor caustice

Depesajul - fragmentarea corpului sau al cadavrului datorată unei acţiuni criminale, unor
accidente, putrefacţiei sau acţiunii animalelor

Probleme medicolegale
 identificarea şi asamblarea fragmentelor cadaverice;
 stabilirea cauzei şi felului morţii;
 condiţiile de loc şi de timp în care a avut loc moartea şi depesajul;
 stabilirea caracterului vital al leziunilor;
 identificarea agenţilor traumatici care au determinat depesajul.
 Procese conservatoare
Procese naturale care împiedică
putrefacţia şi conservă cadavrul

I. Mumifierea
Mecanism- deshidratare rapidă
Condiţii- căldură (oprirea activităţii
bacteriene)/ventilaţie
- 3-12 luni după moarte
 Aspect
• Pielea- uscată, dură, culoare
maro-neagră, aderentă de oase
• Fără miros
• Reducerea dimensiunilor
corpului
• Conservarea trăsăturilor şi a
semnelor de violenţă
• Organele interne- masă uscată
 2. Adipoceara (saponificarea)

Hidroliza grăsimilor nesaturate

- Formarea de acizi graşi saturaţi
(stearic, palmitic), săruri de calciu
- 3-12 luni

Factori
• Umiditate, căldură, absenţa aerului
Aspect
- Substanţă alb-gălbuie de
consistenţă grăsoasă
- Miros rînced
- Pluteşte pe apă
- Poate fi tăiată cu uşurinţă
 3. Lignificarea
Mediu cu concentraţie crescută
în acid tanic şi humic
(mlaştină, lavă vulcanică,
mină)
Aspect
• Piele maronie, dură
• Oase moi (pierderea calciului)
• Conservare bună pentru mult
timp
Omul din Tollund
 4. Refrigerarea

inhibarea putrefacţia pe durata menţinerii temperaturii scăzute
(sub 0oC) (terenuri îngheţate, avalanşe, gheţuri polare);

Aspect
• Corpul este înţepenit;
• Conservare perfectă pentru mult timp;
• Putrefacţie rapidă când cadavrul este adus la temperaturi crescute
Conservarea artificială a cadavrelor

Metode:

fizice = camera frigorifică – conservarea fidelă
 de scurtă durată

 permite autopsia cu prelevare de organe pentru examen de

laborator;

chimice = îmbălsămarea
 de lungă durată
 influenţează examenul toxicologic şi aspectul
macroscopic.

Soluţii utilizate: - formol, sublimat, alcool, amestecuri

Efecte îmbălsămării: - coagularea proteinelor; culoarea castanie a sângelui, viscerelor şi muşchilor.
AUTOPSIA MEDICO-LEGALĂ
 Autopsia medico-legală

Obligatorie:
• Moarte violentă
• Moarte subită
• Cînd se suspicionează o deficienţă în acordarea asistenţei
medicale
• Deces în primele 24 de ore de la internarea în spital
• Cadavre cu identitate necunoscută
 Autopsia medico-legală

Reguli:
• Solicitarea organelor de anchetă
• La cel puţin 24 de ore de la producerea decesului
• Completă
• Efectuată de regulă de medici legişti/uneori medici de alte
specialităţi