ROLUL MEDICINEI LEGALE

• Contribuie la stabilirea adevarului stiintific medical necesar in justitie

• Efectueaza cercetari stiintifice in domeniul medico-legal
• Contribuie la cresterea nivelului asistentei medicale in unitatile sanitare prin sesizarea
deficientelor in acordarea asistentei medicale

OBIECTIVELE MEDICINEI LEGALE

• Constatarea leziunilor traumatice si a urmarilor acestora

• Stabilirea starii obstetricale, starii de fapt sau probarea agresiunilor sexuale
• Constatarea starii psihice a unei persoane
• Stabilirea intoxicatiei etilice sau cu substante psihoactive
• Expertize privind amanarea/intreruperea executarii pedepsei privative de libertate pe
motive medicale
• Stabilirea sexului, varstei, identificare medico-legala
• Stabilirea deficientelor in acordarea asistentei medicale

CORELAȚII MEDICO-LEGALE CU PREVEDERILE CODULUI PENAL

• Art. 188 – Omorul

– (1) Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și
interzicerea exercitării unor drepturi.
– (2) Tentativa se pedepsește.
• Art. 192. - Uciderea din culpă 
– (1) Uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la unu
la 5 ani. 
• Art. 200 - Uciderea nou-născutului săvârșită de către mamă
– (1) Uciderea copilului nou-născut imediat după naștere, dar nu mai târziu de 24
de ore, săvârșită de către mama aflată în stare de tulburare psihică se
pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
• Art. 188 – Omorul
– (1) Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și
interzicerea exercitării unor drepturi.
– (2) Tentativa se pedepsește.
• Art. 192. - Uciderea din culpă 
– (1) Uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la unu
la 5 ani. 
• Art. 200 - Uciderea nou-născutului săvârșită de către mamă
– (1) Uciderea copilului nou-născut imediat după naștere, dar nu mai târziu de 24
de ore, săvârșită de către mama aflată în stare de tulburare psihică se
pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
• Art. 195. - Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte
– Dacă vreuna dintre faptele prevăzute în art. 193 și art. 194 a avut ca urmare
moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani.
• Art. 196. - Vătămarea corporală din culpă
– (2) Fapta prevăzută în art. 194 alin. (1) săvârșită din culpă se pedepsește cu
închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
• Art. 197. - Relele tratamente aplicate minorului
 – Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a
dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinți sau de
orice persoană în grija căreia se află minorul, se pedepsește cu închisoarea de
la 3 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

LEGISLAȚIE MEDICO-LEGALĂ

• Codul Penal
• Codul de Procedură Penală
• Legea 271/2004 privind organizarea activității și
funcționarea instituțiilor de medicină legală
• Ordinul comun al Ministerului Justiției nr 1134/C
din 2000 și Ministerului Sănătații nr 255/2000
pentru aprobarea Normelor procedurale privind
efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor
lucrări medico-legale

STRUCTURA REŢELEI DE MEDICINĂ LEGALĂ

• Institutele de Medicina Legală (Bucureşti, Iaşi,

Cluj, Craiova, Tg-Mureş, Timişoara)
• Serviciile judeţene de Medicină Legală (în fiecare
reşedinţă de judeţ)
• Cabinete de Medicină Legală

ACTELE MEDICO-LEGALE

• Certificatul Medico-legal
• Expertiza Medico-legală
• Noua Expertiză Medico-legală
• Avizul Medico-legal
• Buletinul de Analiză

TANATOLOGIA

Stiinta care se ocupa cu studiul proceselor si fenomenelor care apar dupa moartea
organismului
Thanatos = zeul mortii

CAPITOLELE TANATOLOGIEI

• Tanatosemiologia (semnele mortii reale, diagnosticul de deces)

• Tanatomorfologia (modificările macro- şi microscopice cadaverice)
• Tanatoetiologia şi tanatogeneza (felul, cauza şi mecanismele apariţiei morţii)
• Tanatochimia (modificările chimice apărute după moarte)
• Tanatocronologia (stabilirea datei morţii)

DEFINITIA MORTII – CRITERII

 • Moartea = oprirea ireversibilă a functiei cardio-respiratorii sau oprirea
ireversibila a functiilor cerebrale (inclusiv trunchi cerebral)

• Procese componente:
• Moartea somatica: moartea organismului viu ca un sistem integrat de
aparate si procese biochimice, biofizice si energetice
• Moartea celulara: moartea celulelor componente ale structurilor
morfologice

MOARTEA SOMATICA. MOARTEA CEREBRALA CRITERII DE DIAGNOSTIC

• Etiologie bine documentata/confirmata (leziuni ireversibile cerebrale, traumatisme,

AVC, tumori)
• Coma profunda, absenta reflexelor de trunchi cerebral
– Reflexul pupilar fotomotor, reflexul cornean
– Reflexul oculo-vestibular, oculo-cefalic
– Reflexul faringian / de voma, reflexul de tuse
• Absenta miscarilor respiratorii la tesul de apnee
• Traseu EEG plat (fara electrogeneza corticala)
Confirmare prin repetarea testelor la minim 6 ore

MOARTEA CEREBRALA: DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

• Starile stuporoase / letargia

– Lipsa sau scaderea marcata a starii de constienta
• Starea de coma din intoxicatia cu deprimante SNC
– Pierderea partiala a unor reflexe de trunchi cerebral
• Statusul vegetativ persistent
– exista ciclul veghe-somn, insa cu lipsa functiei cognitive in starea de veghe
• Sindromul “locked in”
– Constienta pastrata, tetraplegie, afazie, pareza miscarilor oculare orizontale

TANATOSEMIOLOGIA
(semnele mortii)

Semne negative de viata

• Lipsa pulsului
• Lipsa respiratiilor
• Areflexie
Semne pozitive de moarte
(semnele mortii reale)
• Racirea cadavrului
• Deshidratarea
• Lividitatile cadaverice
• Rigiditatea cadaverica
• Modificari cadaverice tardive (distructive sau conservatoire)

RACIREA CADAVRULUI
(algor mortis)
  Oprirea metabolismului
Egalizarea temperaturii
 Progresie: cu 1-2 grade Celsius pe ora.
 Depinde de:
- Temperatura A.M.
- Cauza decesului
- Conditiile de mediu
- Vestimentatie

DESHIDRATAREA

• Diferenta de umiditate intre cadavru si mediu

• Scadere in greutate (pana la 10 kg)
• Pergamentarea zonelor cu tegument subtire (buze, scrot)
• Deprimarea globilor oculari, pata Liarche

Mituri
• Barba creste dupa moarte FALS.
• Unghiile cresc dupa moarte FALS.

LIVIDITATILE CADAVERICE
(livor mortis)
 Apar ca urmare a acumularii sangelui in zonele declive
 In functie de gradul de extravazare:
- Hipostaza (1-8 ore)
- Difuziune (8-16 ore)
- Imbibitie (peste 16 ore)
• Hipostaza
– Sange intravascular
– Dispare la digitopresiune
• Difuziune
– Intra si extravascular
– Paleste la digitopresiune
• Imbibitie
– Sange extravascular
– Lividitati fixe

Aprecierea orientativa a cauzei de deces

 Dupa intensitate
• Intense, cianotice – Asfixii, insuficienta cardiaca
• Palide – Hemoragii, anemii
 Dupa culoare
• Rosu aprins – Intoxicatie cu CO, cianuri, hipotermie
• Maroniu-cafenie – Intoxicatie cu substante methemoglobinizante
• Galbene – Intoxicatie cu acid picric, ClO3K.
 Dupa pozitie
• De cele mai multe ori – in regiunea dorsala
• Spanzurare – in treimea inferioara a membrelor si hipogastric
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL INTRE LIVIDITATI SI ECHIMOZE

LIVIDITATI
• Localizare: in regiunile declive (de regula dorsale)
• Dimensiuni: pe suprafete mari
• Culoare: violacee (majoritatea)
• Relief: nereliefate
• Digitopresiune: se pot estompa
• Incizia tegumentului: sangele se mobilizeaza la jet de apa
ECHIMOZE
• Localizare: in orice regiune
• Dimensiuni: pe suprafete limitate
• Culoare: in functie de vechime
• Relief: usor reliefate
• Digitopresiune: nu se modifica
• Incizia tegumentului: infiltrat hemoragic fixat in tesuturi, nu se mobilizeaza la jet de
apa

RIGIDITATEA CADAVERICA
(rigor mortis)

• “Intepenirea” articulatiilor
• Mecanism: Cuplarea actinei cu miozina (scade ATP creste ac. lactic scade pH
intracelular cuplare acto-miozinica Rigiditate.)
• Debut: concomitent la toti muschii
• Debut aparent: Articulatia temporo-mandibulara
• Spasm cadaveric: - foarte rar.
• Cuprinde 3 faze: Instalare Stare Rezolutie
(2-12 ore ) (12-36 ore) (dupa 36 ore)

MODIFICARI CADAVERICE TARDIVE

 Distructive
• Putrefactia
• Distrugerea cadavrului de catre animale sau insecte necrofage
 Conservatoare
• Mumifierea
• Saponificarea (adipoceara)
• Lignifierea
• Inghetarea (congelarea)

PUTREFACTIA

 Descompunerea cadavrului sub actiunea enzimelor microbiene

 Manifestari:
– Pata verde – apare initial in FID  generalizare
– Circulatia postuma (sange putrefiat transvazat)
– Gaze de putrefactie  umflarea cadavrului
 – Lichefierea organelor  magma verzui-neagra

CAZURILE MEDICO-LEGALE

• . Moarte violenta
• 2. Moarte suspecta

FELUL MORTII

MOARTEA SUSPECTA (I)

 Moarte subita
 Decesul unei persoane a carei sanatate este evaluata periodic prin natura serviciului
 Decesul la locul de munca sau in timpul unei misiuni de serviciu
 Decesele ce survin in custodie (arest, penitenciar)
 Decese in timpul manifestarilor publice sau in legatura cu activitati ale politiei/armatei

MOARTEA SUSPECTA (II)

 In caz de suspiciune a nerespectarii Drepturilor Omului

 Decese multiple, repetate, in serie sau concomitent
 Cadavre neidentificate sau scheletizate
 Decese in locuri publice sau izolate
 Cand exista suspiciunea unor deficiente in aplicarea asistentei medicale
 In timpul sau la scurt timp de la o interventie medico-chirurgicala diagnostica sau
terapeutica

MOARTEA SUBITA

 CARDIACA
 Ateroscleroza coronariana
 Valvulopatii
 Miocardite, pericardite
 RESPIRATORIE
 Astm bronsic
  Pneumonii, pneumopatii
 DIGESTIVA
 Complicatii ale ulcerului gastro-duodenal
 Ciroza hepatica si complicatii
ENDOCRINO-METABOLICA

AUTOPSIA MEDICO-LEGALA

 Obligatorie in cazurile medico-legale

 Dispusa de organele de cercetare sau urmarire penala (Politie, Parchet)
 Se efectueaza de catre un medic legist

 Parte introductiva – Preambul

- Istoric
- Obiective
 Parte descriptiva – Ex extern – S. mortii reale
- Leziuni traumatice
- Diverse
- Ex intern
- Ex complementare
 Concluzii
 Felul mortii (Moartea numitului … a fost violenta)
 Cauza medicala a mortii (A survenit ca urmare a …)
 Leziuni traumatice
 Mecanism de producere
 Legatura de cauzalitate cu decesul
 Data decesului.

Certificatul Medical Constatator al Decesului

TRAUMATISMUL
  Reprezinta totalitatea modificarilor locale si/sau generale ce survin la nivelul
organismului ca urmare a actiunii unui agent traumatic
 Efecte - locale (leziuni traumatice primare)
- generale (soc traumatic / hemoragic)

AGENTII TRAUMATICI

Orice forma de energie exterioara organismului, care determina o modificare / lezare a

organismului, in grade variate

CLASIFICARE

• 1. Agenti traumatici mecanici

• 2. Agenti traumatici fizici
• 3. Agenti traumatici chimici
• 4. Agenti traumatici biologici

AGENTI TRAUMATICI MECANICI

• Corpuri contondente
– In functie de suprafata
• Suprafata neregulata : piatra, pumn
• Suprafata regulata, plana: caramida, ciocan
– In functie de marimea suprafetei de contact
• Obiecte cu suprafata mica (<16 cm2)
• Obiecte cu suprafata mare (>16 cm2)

AGENTI TRAUMATICI MECANICI

• . Obiecte cu varfuri sau lame ascutite

– Obiecte intepatoare : cuie, ace, andrele
– Obiecte taietoare: brice, lame de ras
– Obiecte taietoare-intepatoare: cutite
– Obiecte taietoare-despicatoare: topor, secure
AGENTI TRAUMATICI MECANICI

Proiectile

AGENTI TRAUMATICI FIZICI

 Modificari ale temperaturii:

 Temperaturi ridicate
 Locale- arsuri
 Generale- hipertermia
 Temperaturi scazute
 Locale- degeraturi
 Generale- hipotermia/refrigeratia
 Modificari ale presiunii atmosferice
 Curentul electric (industrial / natural)
 Energia radianta (radiatiile)

AGENTI TRAUMATICI CHIMICI

• Stupefiante
• Substante caustic / corozive
• Pesticide (șoricioaică, HCN, stricnină)
• Supradoze medicamentoase
• Substanțe industriale (benzen, toluen)
• Gaze (CO)

AGENTI TRAUMATICI BIOLOGICI

• Intoxicații cu ciuperci, plante, veninuri animale

• Alergeni
• Administrare de sânge heterolog
• Bacterii/virusuri (parțial)
• Toxine bacteriene (Salmonella, Shigella, Clostridium botulinum)
• Consum alimente alterate/contaminate: botulism, salmonelloza
• Lovire/călcare/mușcare (rechini, lovitură de copită, mușcătură de câine, etc)

MECANISME DE PRODUCERE A LEZIUNILOR TRAUMATICE MECANICE

 • Lovire cu corp dur- corpul victimei este lovit cu un obiect in miscare
• Lovire de corp dur- corpul in miscare se loveste de un obiect fix
• Comprimare intre 2 planuri dure
• Mecanisme complexe

LEZIUNI TRAUMATICE ELEMENTARE

 Fara solutie de continuitate tegumentara

 Echimoza
 Hematomul
 Cu solutie de continuitate tegumentara
 Excoriatia
 Plaga

ECHIMOZA

• Apare in urma actiunii unui corp contondent prin mecanism de comprimare

• Determina ruperea vaselor de calibru mic (arteriole, venule) cu extravazarea si
infiltrarea sanguina a tesuturilor adiacente (prezinta 2 dimensiuni)
• Forma
• Reproduce suprafata de impact a obiectului contondent (ex- echimoze ovalare
la nivelul regiunii cervicale sugereaza comprimarea cu pulpa degetelor)
• NU reproduce nici forma, nici dimensiunile suprafetei de impact a obiectului
contondent (difuzeaza prin tesutul lax)
• Apare
• La locul de impact (mecanism direct)-frecvent
• La distanta de locul de impact (mecanism indirect) –prin difuzarea sangelui
(ex: fractura de baza de craniu, fractura de PN)
• Evolutia
• Primele ore- roşietic-violacee (HbO2, Hb redusă)
• 2-3 zile- verzui-violacee (bilirubina, biliverdina)
• 3-5 zile- brun-maronie
• 8-10 zile- galben-cafenie
• 7-20 zile- tegument normal (funcţie de mărime şi profunzime)
• Vechimea
• Recente
• Vechi

HEMATOMUL

• Apare in urma actiunii unui corp contondent prin mecanism de comprimare

• Determina ruperea vaselor de calibru mai mare cu extravazarea si infiltrarea sanguina
a tesuturilor adiacente (prezinta 3 dimensiuni)
• Pot fi subtegumentare sau in cavitati preformate (craniene, toracice, abdominale)
• Consecinte:
• Compresiune (hematoame voluminoase) – se evacueaza chirurgical (risc vital)
• Risc de soc hemoragic / traumatic, anemie
• Risc de suprainfectie
• Hematoamele mici – inchistare sau resorbtie
EXCORIATIA

• Reprezintă o soluţie de continuitate superficială a pielii, o decolare a straturilor

superficiale ale pielii.
• Mecanism de producere:
• - lovire cu sau de un obiect rugos
• - acţiunea tangenţială a unui obiect cu lamă ascuţită
Profunzime
- Frecvent epiderm lezat- fără sîngerare
- Lezarea dermului(papilele dermice)- sîngerare redusă
Formă:
- Liniară
- Suprafaţă excoriată
Ex. Tîrîre pe drum- excoriaţii liniare, multiple, paralele între ele
• Evolutie
• 12- 24 ore- crusta (galbenă/roşie- maronie)
• 3-4 zile- crusta începe să se detaşeze de la margini spre centru
• 7-8 zile- crusta complet detaşată/urmă albicioasă- rozie- dispare fără nici o urmă

PLAGA

 Plăgile sunt soluţii de continuitate ale tegumentului care interesează toate straturile
 Dupa profunzime:
 Plagi superficiale (afecteaza numai tegumentul)
 Plagi profunde
-Nepenetrante
-Penetrante
» Perforante- intereseaza organe cavitare
» Transfixiante- intereseaza organe parenchimatoase

 Plaga contuza
 Plaga taiata (taiat-intepata)
 Plaga muscata (om sau animal)
 Plaga impuscata

PLAGA CONTUZA

• Mecanism: lovire cu sau de un corp contondent

• Caracteristici:
– Solutia de continuitate se produce prin rupere si nu prin taiere
– Margini neregulate, anfractuoase
– Punti tisulare intre buzele plagii
– Profunzime mica, in general intereseaza tegumentul
– Tendinta crescuta la suprainfectare
Asociaza frecvent echimoze, excoriatii

PLAGA TAIATA

• Mecanism: actiunea obiectelor cu lama ascutita printr-o miscare de apasare-alunecare

pe suprafata corpului
 • Caracteristici:
– Marginile : netede, liniare, regulate, afrontabile
– Absenta puntilor tisulare intre marginile plagii
– Unghiurile ascutite (mai profunde la locul de plecare fata de partea finala-
coada plagii)
– Profunzimea este de regula mai mica decat lungimea sa cutanata

PLAGA TAIATA

PLAGA INJUNGHIATA
(TAIATA-INTEPATA)

• Mecanism: actiunea unor arme taietor-intepatoare ce prezinta un varf si un tais

• Plaga se produce in 2 timpi:
– Inteparea
– Taierea propriu-zisa
Caracteristici:
– Margini netede, regulate
– Lungimea plagii mai mica decat latimea lamei, consecutiv retactiei tesuturilor
– Profunzimea, de regula, depaseste lungimea plagii, determinand aparitia unui
canal
– Prezinta 3 elemente
– Plaga cutanata (orificiul de intrare)
– Canal
Orificiul de iesire (optional)- plaga transfixianta
• Plaga cutanata:
-unghi ascutit produs de taisul lamei
-unghi rotunjit produs de marginea netaietoare

PLAGA DESPICATA

• Mecanism: actiunea unor arme taietoare despicatoare ce actioneaza prin tais si

greutatea lor
• Caracteristici
– Aspect:
• La exterior au caracteristicile plagii taiate
• La interior aspect de plaga contuza
 – Profunzime mare, cu invingerea barierei osoase
– Dehiscenta crescuta
– Marginile netede/ neregulate
– Poate asocia excoriatii la nivelul marginilor

PLAGA MUSCATA

– Asociaza frecvent alte leziuni traumatice elementare

– Tendinta crescuta la infectare (frecvent plagile muscate umane)

PLAGA IMPUSCATA

Efectul distructiv al proiectilului depinde de energia cinetica a proiectilului, dependenta de

viteza acestuia

• Componente:
– Orificiul de intrare
– Canal
– Orificiul de iesire (optional)
• Orificiul de intrare
– Solutie de continuitate cu lipsa de tesut
– Margini neregulate, orientate spre interior
– Forma- dependenta de unghiul de intrare
– Dimensiuni:
• Tragere de la distanta- mai mic decat diametrul glontului
• Trageri de aproape (descarcare absoluta)- mai mare
• Marginal prezinta o serie de inele:
– Inelul de stergere (constant)
– Inelul de excoriatie (constant)
– Inelul de metalizare (inconstant)
– Zona de tatuaj (fum, pulbere nearsa) –in functie de distanta de tragere
• Canalul:
– Traseul parcurs de glont pana la iesirea din corp sau pana la oprire
• Orificiul de iesire:
– Solutie de continuitate fara lipsa de tesut
– Marginile neregulate, eversate, afrontabile
– Dimensiuni – frecvent mai mari
– Nu prezinta inele marginal

ACTELE MEDICO-LEGALE
 • Certificatul Medico-legal
• Expertiza Medico-legală
• Noua Expertiză Medico-legală
• Avizul Medico-legal
• Buletinul de Analiză

ACTELE MEDICO-LEGALE
PĂRŢI COMPONENTE

• P. Introductivă: - Preambul
- Istoric
• P. Descriptivă: - Consulturi anterioare
- Ex medico-legal (leziuni traumatice, acuze, semne diverse, etc)
- Consulturi necesare
• Concluzii

DESCRIEREA LEZIUNILOR TRAUMATICE

• Localizare – tip - forma – dimensiuni - caractere specifice

• I. Localizare
– Cranio-caudal
– De la dreapta la stanga
– Antero-posterior
• II. Tip
– NU CONTUZIE
– Echimoza
– Hematom
– Excoriatie
– Plaga
• III. Forma
- liniara
- rotunda/ ovalara
- neregulata
• IV. Dimensiuni: lungime, latime, grosime, diametru
• V. Caracteristici
– Echimoza: orientare, culoare, omogenitate, margini
– Excoriatia: orientare, culoare, detasarea crustei, cicatrice
– Plaga: orientare, marginile, profunzime, prezenta de sange proaspat/coagulat,
urme de tratament medical (sutura, avivare, etc)

CERTIFICATUL MEDICO-LEGAL
CONCLUZII

1.
Realitatea traumatismului
2.
Mecanismul de producere al leziunilor si caracteristicile obiectului vulnerant
3.
Data producerii leziunilor
4.
Evaluarea gravităţii leziunilor
a) Număr de zile de îngrijiri medicale
b) Alte consecinţe ale art. 194
CONCLUZII CML
 • Numitul(a) …… prezinta leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu
corp dur.
• Pot data din ......
• Nu necesita zile de ingrijiri medicale / necesita …… zile de ingrijiri medicale.

• Numitul(a) …… prezinta leziuni traumatice care s-au putut produce prin zgariere.
• Pot data din ......
• Necesita 2-3 zile de ingrijiri medicale.

• Numitul(a) …… prezinta leziuni traumatice care s-au putut produce prin muscare
(posibil umana).
• Pot data din ......
• Necesita 1-2 zile de ingrijiri medicale.

• Numitul(a) …… prezinta leziuni traumatice care s-au putut produce prin comprimare
(posibil incatusare).
• Pot data din ......
• Nu necesita zile de ingrijiri medicale.

PREVEDERILE CODULUI PENAL

 Art. 193: Lovirea sau alte violente

- până la 90 zile de î m
- împăcarea parţilor stinge acţiunea penală
 Art. 194: Vătămarea corporală
- peste 90 zile de î m sau una din următoarele consecinţe: punerea vieţii victimei în primejdie,
infirmitatea, prejudiciul estetic grav si permanent, sau avortul posttraumatic.
- acţiunea penală continuă chiar după împăcarea părţilor

ZILE DE INGRIJIRI MEDICALE IN LEZIUNILE DENTARE

Timp de îngrijiri
Tipul leziunii Felul tratamentului
medicale
Fracturi coronare parţiale,
4 - 5 zile obturaţie simplă
nepenetrante
până la 10 zile pentru
Fracturi coronaretotale, dinţii frontali, extracţie şi protezare;
penetrante 10 - 15 zile pentru tratament conservator
premolari şi molari
Fracturi de col 8 - 15 zile idem
Fracturi radiculare 10 - 12 zile extracţie
Fracturi apicale 10 - 18 zile extracţie
Fracturile mai multor dinţi care
15 - 25 zile protezare
au fost pilonul unei proteze fixe
Lipsuri dentare care nu pot fi
infirmitate
tratate prin proteză fixă
tratament conservator,
Luxaţii 3 - 15 zile
extracţie şi protezare
ZILE DE INGRIJIRI MEDICALE IN LEZIUNILE MANDIBULARE

Timp de îngrijiri
Tipuri de leziuni
medicale

fisuri 12 - 15 zile
parţiale
fracturi ale marginii
7 - 9 zile
alveolare
simple 30 - 35 zile
liniare
duble 40 - 70 zile

cominutive 50 - 70 zile
Fracturi mandibulare
cu deplasare mare 65 - 70 zile
totale
cu vindecare per
50 - 55 zile
primam
deschise
infectate 65 - 70 zile

ale apofizei coronoide 25 - 30 zile

intraarticulare 50 - 65 zile

anterioare / posterioare 12 - 15 zile

Luxaţii
laterale 20 - 30 zile
temporomandibulare
recidivante 25 - 30 zile

TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALA
  TOXICUL: orice substanţă exogenă care, prin proprietăţile sale fizice şi chimice,
doză şi mod de administrare, după pătrunderea în organism, induce alterări funcţionale
şi / sau lezionale.
 TOXICITATEA: rezultatul interacţiunii dintre toxic (cu toate proprietăţile sale) şi
organism.
- Se apreciaza prin Doza Minima Letala (DML): (doza minima de toxic care duce la
moartea unui adult)
- Depinde de:
- Toxic: - structura chimică (hidro sau liposolubilitatea)
- -
proprietăţile fizice (starea de agregare) - cele mai toxice sunt gazele şi lichidele
volatile.
- Organism:- varstele extreme (copii, batrani)
- sexul (femeile - menstruaţie, sarcină, lactaţie)
- tarele organice (afectiuni hepatice, renale)

MANIFESTARILE TOXICITĂŢII

 Intoxicaţie:
 Acută (atunci când efectele mortale apar după o singură doză minimă
letală); pentru medicamente, există o marjă de siguranţă suficient de
mare între doza minimă letală şi doza terapeutică;
 Subacută în care efectele toxice se pot cumula, apărând la câteva ore
de la administrare, după care poate surveni decesul.
 Reacţii deviate la toxice şi medicamente
 constituie un mod de răspuns neobişnuit al organismului la doze la care
indivizii normali nu prezintă tulburări.

INTERACTIUNI INTRE MEDICAMENTE

 Indiferenţa:
 Substantele actioneaza independent
 Sinergia (aditia/sumaţia):
  Efectul combinat al celor doua toxice este egal cu suma efectelor luate
separat
 Potenţarea:
 Efectul combinat este mai mare decat suma efectelor toxicelor luate
separat
 Antagonismul:
 Efectul combinat este mai mic, anulat/absent sau inversat

CLASIFICAREA TOXICELOR

 Toxice lezionale : produc leziuni specifice

 la poarta de intrare (substanţe caustice)
 în organele în care se metabolizează (ficatul etanolic)
 la poarta de ieşire (mucoasa bucală şi rinichii)
 Toxice funcţionale : nu produc leziuni locale
 produc modificări minime şi nespecifice (stază generalizată, hemoragii
punctiforme subseroase)
 Ex: barbituricele, opiaceele, cocaina, CO, etc.

CĂILE DE PATRUNDERE ÎN ORGANISM

 1. Calea respiratorie:
 gazele şi lichidele cu tensiune mare de vapori (ex. anestezicele
generale)
 Periculozitatea căii: -particularităţilor suprafeţei de contact cu toxicul
(pereţi alveolo-capilari subţiri, irigaţia bogată a pulmonilor, suprafaţă
alveolară mare);
-ocolirea barierei hepatice de catre toxicele
pătrunse pe cale respiratorie, care ajung astfel direct la organul-ţintă
integral, fără a fi metabolizate (neutralizate)

 2. Calea digestivă:
- Absorbţia toxicelor se poate face la diferite niveluri ale TD:
 mucoasa bucală - se absorb substanţele hidrosolubile şi cu tensiune
mare de vapori (nicotină, HCN)
 mucoasa gastrică - absorbţia este influenţată de: starea mucoasei,
plenitudinea gastrică, dinamica pilorului, mucina gastrică, HCl gastric,
etc.
 mucoasa intestinală - toxicele care au depăşit pilorul
 mucoasa anală - periculoasă, datorită drenajului venos în vena cavă
inferioară, cu ocolirea barierei hepatice.
 3. Calea cutanată (transdermică) - se absorb toxicele liposolubile (de ex:
toxicele organofosforice)
 4. Calea conjunctivală - se absorb substanţe lichide sau pulberi
 5. Calea injectabilă - intravenos, subcutanat, intramuscular, infiltraţii
- periculozitate: substanţele administrate pătrund rapid,
se absorb complet şi imediat, fără să întâlnească nici o barieră detoxifiantă

MIJLOACE DE APĂRARE A ORGANISMULUI

  1. Biotransformarea (metabolizarea)
 transformarea toxicului în compuşi, de regulă, mai puţin toxici
(excepţii: alcool metilic- aldehidă formică, parathion - paraoxon etc.).
 sediul principal – FICATUL.
 2. Depozitarea
 substanţele toxice sunt sustrase temporar de la acţiunea lor toxică
asupra celorlalte organe.
 depozite: ţesutul adipos (substanţe liposolubile), tegumente şi fanere
(arsenicul), oase (plumbul).

 3. Eliminarea.
 calea digestivă: mucoasa bucală (se elimină Pb, Hg, As, P, Bi, cu
leziuni la poarta de ieşire: lizereu gingival, căderea dinţilor, necroza
maxilarului);
 calea respiratorie - se elimină toxicele gazoase şi volatile, imprimând
halena specifică
 calea renală - se elimină As şi Hg, cu leziuni la poarta de ieşire
(nefrita arsenicală şi nefroza mercurială);
 Secreţia lactată - se elimină morfina, As şi etanolul

AUTOPSIA MEDICO-LEGALĂ
ASPECTE PRACTICE
CAUZALITATEA ÎN MEDICINA LEGALA

AUTOPSIA MEDICO-LEGALA
 Obligatorie in cazurile medico-legale
  Dispusa de organele de cercetare sau urmarire penala (Politie, Parchet)
 Se efectueaza de catre un medic legist
 Familia NU poate cere scutire de autopsie
 Intotdeauna complete
 Se face si pe cadavre incomplete/scheletizate

Autopsia anatomo-patologica

 Efectuata de medic anatomo-patolog (decese survenite in spital, care nu sunt cazuri

medico-legale)
 La solicitarea medicului curant sau a serviciului de AP
 Obligatoriu cu acordul scris al familiei
 Familia poate solicita “scutire de autopsie”
 Totală sau parțială
 Dacă există suspiciuni că moartea este violentă/ suspectă/ culpă => se oprește autopsia
prosecturală și se cere ordonanță pentru realizarea AML
Nu se face pe cadavre incomplete

AUTOPSIA MEDICO-LEGALA
 Parte introductiva – Preambul
- Istoric
- Obiective
 Parte descriptiva – Ex extern – S. mortii reale
- Leziuni traumatice
- Diverse
- Ex intern
- Ex complementare
 Concluzii

Examen extern–leziuni traumatice

• Specifice
– Sant in regiunea cervicala
• Oblic ascendent spre nod ‐>spânzurare
• Relativ orizontal‐>strangulare
– Urme de degete in regiunea cervicala‐>sugrumare
– In regiunea oro-‐nazală‐>sufocare
– Ciuperca înecatului, mâna de spălătoreasă ‐>înec
– Marcă electrică-‐>electrocuție
– Arsuri‐>deces prin arsură
– Plăgi tăiate,împușcate
– Urme de cauciuc-‐>comprimare
• Nespecifice
- Echimoze
- Hematoame
- Excoriații
- Plăgi
- Fracturi deschise
- Amputații
  Concluzii:
1. Felul mortii (Moartea numitului … a fost violenta)
2. Cauza medicala a mortii (A survenit ca urmare a …)
3. Leziuni traumatice
» Mecanism de producere
» Legatura de cauzalitate cu decesul
4. Data decesului.

Certificatul Medical Constatator al Decesului

• Diagnosticele trecute în certificat trebuie să fie pe un lanț fiziopatologic unic

• Întotdeauna se completează Ic
• Ic și Ia sunt întotdeauna unice
• Cauzele de deces nu trebuie confundate cu mecanismele de deces, stări preagonice și
agonice (asistola, stopul cardiac,fibrilația ventriculară,stopul cardiorespirator,
disociația electromecanică,stopul respirator).
Ic -> Ib -> Ia

Cauza imediata(directa) a mortii - Ia

 • Determina direct decesul.
• O data cu manifestarea cauzei imediate decesul survine neconditionat.
• Cauza imediata este necesara si suficienta pentru a determina decesul.
• Este o cauza incompatibila cu viata
• Orice deces recunoaste o singura cauza imediata (directa) de deces (principiul
unicitatii cauzei de deces, ICD).
• Temporal este ultima care apare între cauzele de deces

Cauze antecedente – Ib

• Cauzele antecedente (intermediare) Ib sunt cauzele care decurg din cauza initiala
(Ic) si determina cauza directa (Ia).
• Cauzele antecedente sunt necesare dar nu si suficiente pentru a determina
decesul.
• Clinic, Ib reprezintă o complicație acută a unei afecțiuni acute sau cronice cu
potențial letal.
-pneumonie lobară (Ic) -> abces pulmonar (Ib) -> șoc toxicoseptic (Ia)
-infarct miocardic acut (Ic) -> ruptura de ventricul stang (Ib)
->tamponada cardiaca (Ia)
• Într-un certificat poate fi trecută o cauză intermediară, mai multe sau niciuna.

Cauza Inițială de Deces - (Ic)

• Completarea Ic este obligatorie

• Ic este o cauza potential letala
• Ic este cauza care de la care au pornit evenimentele bolii
• Ic este temporal cea mai indepartata cauza potential letala în raport cu 1b
și 1a., deoarece acestea trebuie să rezulte fiziopatologic din 1c.
• Este cea în raport cu care se stabilește:
-felul morții (violentă sau neviolentă)
-legătura de cauzalitate între acțiunea agentului traumatic și deces.

Alte stări morbide importante (II)

Aici se trec:
• Afecțiuni concomitente sau antecedente cauzelor morții, neimplicate direct în
tanatogeneză, dar care realizează intercondiționări negative prin care
favorizează instalarea decesului. NU se trec toate bolile pacientului

Certificatul Medical Constatator al Decesului

CAUZALITATEA IN MEDICINA LEGALA

Relatia (interdependenta) dintre o cauza si efectul generat de aceasta.

Principiile cauzalitatii:
- orice fenomen are o cauza si orice cauza are un efect
- in aceleasi conditii, aceleasi cauze produc aceleasi efecte.

COMPONENTELE LANTULUI CAUZAL

1. Cauza
• Factorul determinant (ex: leziunea traumatica) ce sta la baza aparitiei
unui efect
• Nu poate lipsi din procesul cauzal (fara cauza nu exista efect) –
Necesara si suficienta

2. Conditia
• Factorul modulator / particularizant care influenteaza actiunea cauzei
(stimulare/inhibare) ex: afectiunile patologice preexistente
• Nu poate genera de una singura efectul (trebuie sa existe si o cauza) –
Necesara, insuficienta
3. Circumstanta
• Factor conjunctural, episodic (intoxicatii acute, stress, emotie), cu rol in
amplificarea/diminuarea procesului cauzal
 • Poate lipsi din lantul cauzal; nu poate genera singura efectul (nu e
necesara nici suficienta)
4. Efectul
• Fenomenul care rezulta din interactiunea cauza – conditie -
circumstanta
• Necesita in mod obligatoriu o cauza

TIPURI DE LEGATURI DE CAUZALITATE

• 1. Directa Neconditionata (DN)

• Cauza (leziunile) determina in mod direct efectul (decesul), indiferent
de starea de sanatate a victimei (indiferent de prezenta sau nu a
conditiilor si circumstantelor)
• Ex: decapitarea, leziunile vaselor mari, etc.
• 2. Directa Conditionata (DC)
• Cauza (leziunile) determina in mod direct efectul (decesul), insa pe
fondul existentei unei conditii (patologie preexistenta – chist hidatic,
hemofilie)
• Daca nu ar fi existat conditia (boala preexistenta) efectul (decesul) nu
ar fi aparut
• 3. Indirecta
• Cauza (leziunile) nu determina in mod direct efectul (decesul), ci prin
intermediul unei complicatii (care devine cauza secundara)
• Ex: Fractura femur imobilizata  TVP  TEP masiv  deces.

CAUZA EFECTUL
(leziunea) (decesul)

CAUZA
(leziunea)

EFECTUL
(decesul)

CONDITIA
(boala
preexistenta)
 CAUZA
(leziunea)

COMPLICATIA

EFECTUL
(decesul)

ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALA

EXPERTIZA MEDICO-LEGALA ANTROPOLOGICA

DEFINITIE. CLASIFICARE

• Antropologia = Stiinta / studiul fiintei umane (gr. anthropos = om, logos = stiinta,
studiu)
• Ramuri:
– Antropologia fizica
– Antropologia culturala
– Antropologia sociala
• Antropologia fizica:
– Antropologia medico-legala
– Bioarheologia
- Paleoantropologia

ANTROPOLOGIA MEDICO-LEGALA

• Aplicarea notiunilor specifice medico-legale, ale antropologiei fizice si ale osteologiei,

in vederea solutionarii unor aspecte medicale, antropologice si criminologice cu
aplicabilitate medico-legala si judiciara, la solicitarea organelor de cercetare si
urmarire penala.
• Se evidenţiază şi se grupează caracterele proprii individului viu sau unui cadavru.

IDENTIFICAREA – DEFINITIE

• Activitatea de demonstrare pe baza unor criterii şi probe că un individ este diferit de

altul.

• Se evidenţiază şi se grupează caracterele proprii individului viu sau unui cadavru.

 • Identificarea se bazează pe unicitatea (singularitatea) fiecărui individ uman.

NECESITATEA IDENTIFICARII

• -considerente de drept civil: identificarea unui cadavru sau fragmentelor cadaverice

pentru declararea decesului, cu toate consecintele de natura civila care decurg.
• -considerente de drept penal, în care se identifică victima unei agresiuni şi astfel se
poate proba o eventuală crimă;
• -considerente umanitare, în vederea înhumării rămăşiţelor celui (celor) dispărut
(dispăruţi).

EXPERTIZA ANTROPOLOGICA

• Activitatea desfasurata la fata locului

• Activitatea desfasurata la sediul institutiei medico-legale
• Activitati conexe
• Integrarea rezultatelor si formularea concluziilor

ACTIVITATEA LA FATA LOCULUI

• Culegerea datelor de istoric ale cazului

• Cercetarea preliminara si fixarea foto-video a locului de interes
• Efectuarea exhumarii propriu-zise
• Etichetarea, ambalarea si transportul materialului osos exhumat

INHUMAREA. EXHUMAREA

• Tipuri de inhumari:
• Inhumari primare / inhumari secundare
• Inhumari individuale / inhumari colective
• Inhumari rituale / inhumari precipitate
• Tipuri de exhumari:
• Exhumari rituale
• Exhumari arheologice
• Exhumari accidentale
• Exhumari judiciare
• Exhumari nationale / exhumari internationale

ACTIVITATEA LA INSTITUTIA MEDICO-LEGALA

• Prepararea materialului osos

• Examinarea antropologica a oaselor exhumate
• Activitati conexe:
• Investigatii imagistice (radiografii, CT, etc)
• Investigatii serologice
• Analize genetice
• Integrarea rezultatelor si formularea concluziilor

INSTRUMENTE ANTROPOMETRICE
 • Placa osteometrica (sliding caliper)
• Compasul de grosime (spreading caliper)
• Sublerul osteometric
• Raportorul osteometric
• Panglica metrica (ruleta)

EXPERTIZA ANTROPOLOGICA

1. Sunt oase?
2. Sunt oase umane?
3. Care este vechimea?
4. Ce oase sunt prezente?
5. De la cate persoane provin fragmentele osoase?
6. Care este rasa / apartenenta etnica?
7. Care este sexul?
8. Care este varsta la data decesului?
9. Care este talia?
10. Care sunt caracteristicile individuale?

DETERMINAREA SEXULUI

• Antroposcopia
• Determinarea sexului pe baza caracteristicilor vizuale , formei si
aspectului general, precum si pe baza unor trasaturi specifice
• Dependenta de experienta examinatorului, grad mare de subiectivism
• Antropometria
• Determinarea sexului pe baza masuratorilor efectuate pe elementele
osoase ale craniului, bazinului si oaselor lungi
• Obiectivitate mai mare
• Metode statistice si computerizate
• Ecuatii de regresie / regresie logistica
• Analiza functiei discriminante
• Morfometrie geometrica

BARBAT FEMEIE

Schelet mare, greu Schelet usor, mic

Craniu inalt, lung, cu predominanta Craniu scund, lung, cu predominenta

scheletului facial scheletului frontal

Tip parietal Tip frontal

Proeminenta arcadelor sprancenoase Lipsa proeminentei arcadelor sprancenoase

Fruntea piezisa Fruntea dreapta

Orbite mici Orbite mari

Cavitati nazale mari Cavitati nazale mici

Maxilare puternice cu dinti oblici Maxilare mici, cu dinti verticali

Dinti lati, mari Dinti lati, incisivi mijlocii

Cutia toracica ovala transversala Cutia toracica rotunda

Stern lung Stern scurt

Coaste late Coaste inguste

Vertebre puternice Vertebre mici

Curbura lombara redusa Curbura lombara pronuntata

Bazin inalt, ingust Bazin scurt, lat

Cavitatea bazinului ingusta Cavitatea bazinului lata

Arcadele pubisului ascutite Arcadele pubisului boante

Oase lungi cu creste rugoase Oase lungi fine, netede

Extremitatile articulare late Extremitatile articulare inguste

Caracteristica Barbati Femei

Marime Mare (volum endocranial cu 200 cmc

Mic
generala mai mare

Aspect general Robust, rugos Neted, gracil

Margine
Bine reprezentata Redusa, chiar absenta
supraorbitara
Proces
Masiv, robust Mic, gracil
mastoidian

Liniile pentru insertiile musculare si Liniile pentru insertiile

Regiune
protuberanta occipitala bine musculare si protuberanta
occipitala
reprezentate occipitala slab reprezentate

Eminentele
Slab reprezentate Bine reprezentate
frontale
Eminentele
Slab reprezentate Bine reprezentate
parietale
 Rectangulare, pozitionate mai jos, Forma rotunda, mai sus
Orbitele mai mici relativ la dimensiunile fetei, pozitionate, relativ mari
margini ingrosate, rotunjite raportat la fata, margini ascutite

Verticala, rotunjita, aspect

Frunte Piezisa, oblica, rectilinie
infantil
Zigomatic Masiv, arcuit catre lateral Gracil, nu e arcuit catre lateral

Masiva, larga, inaltimea simfizara

Mandibula Mai mica, gracila
mai mare

Palatul osos Mare, larg, forma de U Mic, forma de parabola

Condilii
Masivi, mari Mici, gracili
occipitali
Mai mari, cu M1 inferior frecvent cu Mai mici, molarii de regula cu
Dinti
5 cuspizi 4 cuspizi

ESTIMAREA VARSTEI LA DATA DECESULUI

• Osteometrie (dimensiunile oaselor)

• Aspect radiologic (gradul de maturare)
• Modificari degenerative

CARACTERISTICI PARTICULARE UTILE IN IDENTIFICARE

• Traumatisme / fracturi vechi

• Traumatisme recente
• Patologie netraumatica
• Modificari artificiale

ODONTOSTOMATOLOGIE MEDICO-LEGALA
OBIECTIVE

• Examinare OMF pentru evaluarea traumatismelor sau ca urmare a malpracticii

dentare.
• Analiza, interpretarea si compararea plagilor muscate in vederea identificarii
suspectului.
• Identificarea pe baza statusului dentar a cadavrelor in diferite stadii de descompunere,
scheletizate, desfigurate, incinerate (important in cazul dezastrelor)
• Confirmarea identitatii la persoanele vii (imigrare ilegala / persoane cu pierdere de
memorie / boala Alzheimer)

CARACTERISTICILE DINTILOR UTILE IN IDENTIFICARE

• mare rezistenţă la acţiunea factorilor distructivi

 • diversitatea formulei dentare
• nu există două persoane cu aceeaşi formulă dentară;
• dentiţia definitivă a omului are 32 de dinţi, care prezintă 160 de feţe,
fiecare cu particularităţile ei;
• caracterele individuale ale dinţilor
• modificări ale direcţiei de implantare (prognatism complet
dublu/simplu, prognatism maxilar
• anomalii de număr: anodonţia, dinţi /rădăcini supranumerare, macro-
sau microdonţie, tuberculi etc.

DOCUMENTATIA DENTARA ANTEMORTEM

• Radiografii dentare (originale sau duplicate)- cele mai importante documente medicale
in vederea identificarii
• Tipuri de radiografii antemortem ce pot fi folosite in identificare :
bitewing, periapicale, ocluzale (permite vizualizarea aranjarii spatiale a
dintilor), ortopantomograma
• Odontograma - utila daca este intocmita cu atentie si acuratete de catre stomatolog.
Poate contine date antemortem privind: rotatia dintilor, spatierea naturala dintre dinti,
fracturi coronare, modificari de culoare ale dintilor, bijuterii dentare.
• Modele dentare de studiu / mulaje dentare
• Fotografii intra si extraorale
• Fotografii ale presupusei persoane zambind

SISTEMUL FDI DE NOTARE A DINTILOR

OBIECTIVELE EXPERTIZEI ANTROPOLOGICE ODONTO-STOMATOLOGICE

• Apartenenta la specia umana

• Apartenenta rasiala
• Determinarea sexului
• Estimarea varstei la data decesului
• Evaluarea statusului socio-economic
• Apartenenta la specia umana
• pe fiecare hemiarcada omul are 2 incisivi, un canin, 2 premolari, 3
molari (hemiarcada celor mai multe specii de mamifere prezinta 3
incisivi, un canin, 4premolari, 3 molari)
• incisivii maxilari ai omului sunt proportional mai mari decat ai altor
mamifere
• la om caninii sunt mici, carnivorele au canini de dimensiuni mari,
forma conica; ierbivorele nu au canini sau sunt mici.
• premolarii si molarii omului au cuspizi rotunjiti separati prin santuri
distincte (carnivorele au masele cu varf ascutit iar ierbivorele au
maselele cu suprafata ocluzala lata si plana cu santuri paralele)
• Apartenenta rasiala
• incisivii mongolozilor au forma de lopata (suprafata linguala este
excavata); primul molar inferior are trei radacini.
• tuberculul Carabelli (un cuspid (protruzie) suplimentar pe fata
meziopalatinala (antero-interna) a molarului 1 maxilar) se intalneste la
rasa caucazoida
• pentru negroizi nu exista caracteristici dentare specifice rasiale; unii
autori au descris ca molarii ar fi mai mari, suprafata incisivilor este
crenelata si diastema (spatiul dintre cei doi incisivi centrali) este mai
frecventa.
• Determinarea sexului
• Utilitatea dintilor in stabilirea apartenetei de sex este foarte redusa
deoarece dintii nu prezinta dimorfism sexual.
• S-a observat ca dimensiunile coroanei dintilor tinde sa fie mai mare la
barbati decat la femei.
• In cazul dintilor apartenenta de sex se poate determina genetic prin
teste genetice (testul pentru cromozomul Y).
• Unii autori (Pereira, 2009) au constatat diferente semnificative de
marime intre barbati si femei
• Estimarea varstei la data decesului
• Estimarea varstei copiilor se face cu destula precizie si acuratete pe
baza examinarii dezvoltarii dentitiei primare si mixte.
• Primii dinti primari incep sa erupa la varsta de 6 luni; dentitia primara
este completa in jurul varstei de 2 ani.
• In jurul varstei de 6 ani dintii primari incep sa cada fiind inlocuiti cu
dintii permanenti; procesul este complet la varsta de 12 ani. Intre 6 si
12 ani coexista ambele tipuri de dentitii (permanenta si primara)-
dentitie mixta.
• In jurul varstei de 8 ani molarul 3 incepe sa se mineralizeze - erupe in
jurul varstei de 18 ani - dezvoltarea completa a radacinii are loc in jurul
varstei de 21 de ani.
• La adult – metode de estimare a modificarilor degenerative si uzurii
dentare (Metoda Gustafson, Lamendin, etc) – au si dezavantaje
• Statusul socioeconomic - examinarea calitatii si tipului de lucrari dentare / materialului
folosit pentru aceastea
• obiceiuri personale: daca era fumator sau nu, fumator de pipa, bautor de cafea, ceai,
vin rosu.
• vechimea plombele poate sugera momentul in care persoana s-a prezentat la
stomatolog fata de momentul examinarii.
• anumite metale si materiale folosite in lucrarile dentare pot fi identificate ca loc de
origine al manufacturarii (regiuni, tara).
• uzura sau pierderea smaltului prin erodare poate fi un indiciu al obicieurilor culinare
sau meseriei