ANAMNEZA

SI
EXAMENUL CLINIC
GENERAL

S.L. Dr Nechita Alexandru

 1) DATE PERSONALE SI PRELIMINARE
2) MOTIVELE INTERNARII
3) ISTORICUL SUFERINTEI ACTUALE
4) ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
ANAMNEZA 5) ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
6) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
7) CONDITII DE VIATA SI MUNCA

EXAMENUL 1. INSPECTIA GENERALA

2. TEGUMENTE, MUCOASE, FANERE
BOLNAVULUI
3. TESUTULUI SUBCUTANAT
EXAMENUL
4. SISTEM MUSCULAR
CLINIC GENERAL
5. SISTEM OSOS SI ARTICULAR
6. SISTEMULUI GANGLIONAR
7. VASELOR SI NERVILOR
EXAMENUL
OBIECTIV

EXAMENUL
PE APARATE SI SISTEME
 ATITUDINEA BOLNAVULUI IN PAT (DECUBITUL)

STAREA PSIHICA SI VORBIREA

INALTIMEA SI GREUTATEA

STAREA DE NUTRITIE
INSPECTIA
GENERALA TIP CONSTITUTIONAL

MODIFICAREA FETEI

ORTOSTATISMUL SI MERSUL
 ANAMNESIS = REMEMORARE,
REAMINTIRE
Definitie: Totalitatea informatiilor medicale obtinute de catre medic de la
pacient sau insotitorii acestuia, sau din documentele medicale avand
drept scop stabilirea diagnosticului, prognosticului si a tratamentului

Tehnica Experienta medicului

Cunoasterea psihologiei bolnavului
Informatia medicala
Timpul necesar
Starea psihica a bolnavului
Adaptarea limbajului
Corectitudinea bolnavului
 ANAMNEZA
Anamneza DIRECTA
INDIRECTA
Dificultati
DIRECTA
⮚ dominatia diagnostica a simptomelor obiective
⮚ neconcordanta temporo-spatiala intre simptome si anamneza
⮚ tipul de suferinta

INDIRECTA
⮚ datele nu sunt direct de la sursa
⮚ observatia clinica depinde de priceperea si interesul celor
din jur
⮚ timpul de observatie

⮚ documente medicale incomplete

 ANAMNEZA
DIFICULTATI DE COMUNICARE
1) COPII MICI
2) SURDO-MUTI

3) AFAZICI

4) COMATOSI

5) DEMENTI

6) OLIGOFRENI

7) NECUNOASTEREA LIMBII
 ANAMNEZA

TIMPI
1) DATE PERSONALE SI PRELIMINARE
2) MOTIVELE INTERNARII SAU PREZENTARII LA MEDIC
3) ISTORICUL SUFERINTEI ACTUALE
4) ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE (APF)
5) ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE (APP)
6) ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE (AHC)
7) CONDITII DE VIATA SI MUNCA
 DATE PERSONALE SI PRELIMINARE

A 1. NUMELE
2. VARSTA
3. SEXUL
4. LOCUL NASTERII
5. DOMICILIUL
6. APARTENENTA LA O GRUPARE ETNICA SAU
RASIALA
7. PROFESIA
 MOTIVELE INTERNARII

Enumerare de SIMPTOME SI/SAU SEMNE pe

care MEDICUL le considera mai importante

N.B. * NU DIAGNOSTICE
 Istoricul IMEDIAT
Istoricul INDEPARTAT

ISTORICUL IMEDIAT: o descriere cronologica amanuntita

a tuturor simptomelor si/sau semnelor prezentate de
bolnav in legatura cu suferinta actuala din momentul
aparitiei sau agravarii lor pana in momentul prezentarii la
medicul care ia anamneza (sau al internarii) si a evolutiei
acestora
ISTORICUL IMEDIAT (episodul actual)
 ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
Extrem de importante LA COPII
LA FEMEI
LA COPII: PUERICULTURA si PEDIATRIE
LA FEMEI
1. Menarha

2. Data ultimei menstruatii

3. Durata menstruatiei

4. Numarul de sarcini

5. Numarul de avorturi spontane sau indicate terapeutic

6. Numarul de nasteri
 APF

a) MENARHA 14 ani. UM: 3 oct 2005/28/3

G=5 P=2 AS: 1 AT: 2
b) MENARHA 14 ani. UM: 3 oct 2005/24-35/2-7
G=6 P=0
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
APP
 ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE

• Se noteaza principalele boli suferite de catre

“rudele de sange”, de gr. I si II precum si a persoanelor
cu care pacientul coabiteaza

• In cazul in care o persoana este decedata se

noteaza varsta la care a decedat si cauza decesului
 SEMIOLOGIE = SEMEION – SEMN
Studiul si interpretarea semnelor si simptomelor cu scopul
de a se stabili diagnosticul, prognosticul si tratamentul
bolnavului

⮚ SIMPTOM

⮚ SEMN
⮚ SINDROM
SEMNUL:

SINDROMUL:

BOALA: Deviere trecatoare sau permanenta a parametrilor sanatatii

SANATATEA: Starea de bine general ce determina conditii optime pentru un

individ de a-si indeplini sarcinile, conditionata de o functionare optimala a tuturor
structurilor scheletale, aparate si sisteme in vederea mentinerii homeostaziei si capacitatii
de adaptare fizica, psihica si sociala
DESCRIERE SIMPTOM SI SEMN
 SIMPTOME GENERALE
FEBRA: cresterea temperaturii corpului > 38°C (axilar)
HIPERTERMIA – o crestere temperaturii corpului peste punctul de
referință hipotalamic, = > 41 o C

SUBFEBRA: 37°C - 38°C

STADIUM INCREMENTI

FASTIGIUM
ETAPE
IN
STADIUM DECREMENTI CRISIS
IN LIZIS
 Febra
❖ Variație diurnă
❖ Temperatura rectală > 0,60 º C temperatura orală
❖ Interval: 36,8 º C  0,4 º C până la 37,7 º C
❖ Febra: dimineata devreme >37,2 º C
❖ PM >37,7 º C
❖ > 38 º C (axilar)
 Hipotermia

• O temperatură anormal de scăzută, sub 35°C (95°F) rectal

• Poate apărea în diverse situații:

- mișcare redusă
- imersie în apă și salvare de la înec
- inconștiență prelungită la temperaturi ambientale scăzute,
în special în combinație cu intoxicație cu alcool (care
provoacă vasodilatație periferică), supradozaj cu
medicamente, accident vascular cerebral sau leziuni
ale capului
- hipotiroidism sever
 Hipotermia - stadii
36ºC Rata metabolica crescuta , vasoconstrictie

35ºC Frison maxim, stare de constienta alterata

( hipotermie)
34ºC Necooperant

33ºC Alterare neurosenzoriala, nivel de constienta

28ºC-32ºC ( hipotermie severa)
scazut
Alterare neurosenzoriala progresiva , rigiditate
musculara.
raspunsul vasoconstrictor inadecvat si frison
Bradicardie, hipotensiune, unde J prezente in EKG,
risc de aritmie fatala.

<28ºC Coma, pacientul poate parea decedat

Absenta reflexului pupilar si refexelor tendinoase
Fibrilatie ventriculara spontana
20ºC Asistola/ bradiaritmie profunda.
 PRINCIPALELE TIPURI DE CURBA TERMICA
Tipul de Febra Caracteristici Conditii clinice in care apare

CONTINUUA Oscilatii < 1° Pneumonie, erizipel

Febra tifoida
Tifos exantematic
REMITENTA Oscilatii > 1º Tuberculoza
Nu scade sub 37° Supuratii localizate
Septicemii
Bronhopneumonie
INTERMITENTA Febra cu variatii mari Cotidiana – Pielita, septicemie
Bolnavul devine uneori afebril Terta - Malarie Pl. falciparium
Poate surveni la intervale diferite Quarta - Malarie Pl. malariae
Febra de 5 zile - f.de Wolhinia
Neregulate – Angiocolite,
Coledocite, cancere digestive
Infectii urinare

NEREGULATA Curba nu poate fi sistematizata Supuratii

Septicemii
PRINCIPALELE TIPURI DE CURBA TERMICA
 - CEFALEE
- AMETEALA
- CEFALGIE SISTEMATIZAT
- VERTIJ
- MIGRENA NESISTEMATIZAT

- FOAME - DISPNEE
DUREREA

- APETIT - ASTENIE
 Cauzele asteniei

a. Infecții acute sau cronice: e. Afecțiuni hematologice: i. Alergii cronice

 - virale  - talasemia

 - bacteriene  - alte anemii j. Intoxicații cu metale grele:

 - fungice  - agranulocitoza  - Plumb
 - protozoare  - leucemiile  - Mercur
b. Tulburări ale somnului:  - Arsenic
 - sindromul de „apnee în somn” f. Boli endocrine: k. Altele:
c. Neoplazii de toate originile  - acromegalia  - sindromul de oboseală cronică

d. Afecțiuni cardiovasculare:  - boala Addison  - sindromul de malabsorbție

 - insuficiența cardiacă  - hipopituitarismul  - cirozele

 - endocardita infecțioasă  - hipotiroidismul  - uremia

 - miocardite g. Boli metabolice:  - accidentul vascular cerebral etc

 - stenoza mitrală  - diabetul zaharat l. Farmacologice:

 - cordul pulmonar  - tulburările hidroelectrolitice  - antidepresivele
 - cardiopatiile congenitale  - avitaminozele  - hipnotice
h. Boli de țesut conjunctiv:  - narcotice
 - lupusul eritematos discoid  - sedative

Astenia care apare dimineața atunci când bolnavul se trezește din somn este întâlnită în general în stările de surmenaj, în timp
ce astenia postprandială sau vesperală are un substrat organic și este prezentă în afecțiuni cronice: ciroze, insuficiență renală
cronică, tuberculoză, insuficiență cardiacă etc.
Abordarea bolnavului cu astenie .
Cefaleea : Sindrom clinic complex plurietiologic, implicate
mecanisme si mediatori ai inflamatiei, neurotransmitatori si
canale membrenale.
Cefaleea poate apare ca urmare a următoarelor
modificări:

• distensia, dilatarea sau tracțiunea arterelor intra sau extracraniene

• tracțiunea sau deplasarea venelor mari intracraniene
• compresiunea, tracțiunea sau inflamația nervilor cranieni sau spinali
• iritația sau inflamația meningelor
• creșterea presiunii intracraniene
• spasmul sau inflamația mușchilor spinali sau cranieni.
 Cefaleea Migrena – sindrom clinic Formele clinice
de cauza
complex, care implică
numeroase aparate și sisteme, Stadiile migrenei ale migrenei:
o patologie cu incidență din ce
vasculara : în ce mai mare, frustrantă atât Prodromul 1-2 zile - migrena clasică
- migrena comună
pentru pacient cât și pentru Aura 60 minute - migrena hemiplegică și
medic, generatoare de Atacul 2-3 ore pana la 3 zile oftalmoplegică
incapacitate profesională și
a. Migrena Postdromul 24-48 ore - cefaleea cu crize
responsabilă de scăderea
apropiate sau cluster
calității vieții
headache
Caracteristicile migrenei sunt:
• hemicranie periodică, paroxistică, datorată unor modificări hemodinamice în care mecanismul
comun este dilatația arterelor intra sau extracraniene
• apare frecvent la femei, în 2/3 din cazuri, în special la tinere cu preocupări intelectuale și are o mare
predispoziție familială pe linie feminină
• examenul clinic și explorările paraclinice sunt normale, modificarea hemodinamică vasculară are
caracter tranzitor

b. Cefaleea
vasculara Cefaleea vasculară nemigrenoasă apare datorită vasodilatației produse de factori extracranieni cu
nemigrenoasa acțiune generală: febra, hipercapnia, administrarea de vasodilatatoare, creșterile bruște ale tensiunii
arteriale care depășesc capacitatea de autoreglare a vaselor cerebrale.
Creșterea bruscă a tensiunii arteriale generează o durere surdă, difuză sau localizată fronto-occipital

c. Cefaleea din Tromboza venelor cerebrale determină, pe lângă cefalee și creșterea presiunii intracraniene
afectiunile cu manifestări neurologice focale, localizate frecvent la nivelul membrelor
vaselor
cerebrale
Cefaleea din afectiunile Cefaleea prin nevrite și
intracraniene : nevralgii
a. Tumorile intracraniene Apare prin compresia sau tracțiunea
nervilor senzitivi cranieni și cervicali, prin
b. Meningita
tumori, traumatisme, inflamație și boli
c. Abcesul cerebral degenerative spinale cum sunt spondiloza
d. Hemoragia subarahnoidiana și discopatiile.
Durerea se manifestă în teritoriul de
e. Alterarea presiunii intracraniene inervație al nervului sau al ramului afectat.

Cefaleea din procesele extracraniene din vecinătate

• Inflamațiile acute sau cronice nazale și ale sinusurilor sau în neoplaziile de la acest nivel.
Localizarea este adesea frontală. Durerea este surdă, accentuată de mișcările de poziție ale
capului și frecvent însoțită de grețuri și vărsături.
• Durerea de origine oculară întâlnită în glaucom, în inflamațiile irisului și ale corpului ciliar și în
viciile de refracție.
• Artrozele coloanei cervicale care determină uneori o cefalee în regiunea occipitală ce iradiază
în vertex sau în regiunea orbitală. –
• Otitele acute și procesele inflamatorii cronice otomastoidiene care generează dureri cu
caracter nevralgic unilateral, însoțite de tulburări auditive și de echilibru.
• Afecțiunile dentare acute cu interesarea cavitații pulpare însoțite de durere locală cu caracter
pulsatil, care iradiază uneori, în zonele de vecinătate.
Cefaleea psihogenă
 Este întâlnită în sindromul de suprasolicitare, fără modificări organice sau chimice evidențiabile. Bolnavii
prezintă o cefalee surdă, difuză, însoțită de anxietate și stări de nervozitate, fiind conștienți că au depășit propria
capacitate de efort fizic sau intelectual.
 Poate să apară la persoanele cu un fond nevrotic și probleme socio-profesionale sau după stări conflictuale urmate
de nopți de insomnie.
 Este adesea fronto-occipitală, însoțită de palpitații, durere precordială cu caracter de înțepătură, vertij și de
senzație de lipsă de aer.
Cefaleea din bolile generale
 Unele boli cu caracter general pot prezenta cefalee în tabloul clinic prin mecanisme diverse.

Evaluarea pacienților cu cefalee:

 Se face diferențiat, în funcție de tabloul clinic.
 Sunt necesare următoarele investigații:
- Puncția lombară pentru recoltarea lichidului cefalorahidian, dacă cefaleea este acută și însoțită de febra și de iritație meningeală
- Explorarea prin tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică, la cefaleea apărută recent, cu evoluție
progresivă și fără o cauză aparentă
- Probe biologice pentru afecțiunile generale
- Explorarea organelor și structurilor de vecinătate.
 • Inspectia generala • DECUBITUL

• Ex tegum si mucoase • STAREA PSIHICA, VORBIREA

EXAMENUL • Ex tesut subcutan • INALTIMEA SI GREUTATEA

CLINIC • Ex muschilor • STAREA DE NUTRITIE

GENERAL • Ex articulatiilor • TIP CONSTITUTIONAL

• Ex ganglionilor • MODIFICAREA FETEI

• Ex vaselor * • ORTOSTATISMUL SI MERSUL

EXAMENUL
OBIECTIV
• Aparat respirator
EXAMENUL • Aparat cardiovascular
CLINIC • Aparat digestiv
PE APARATE SI • Aparat urogenital
SISTEME • Sistem endocrin
• Sistem nervos *
• Organe de simt
 INSPECTIA GENERALA - DECUBITUL

INDIFERENT

DECUBITUL
FIZIOLOGIC

PREFERENTIAL

PATOLOGIC
 DECUBITUL PATOLOGIC

CALMARE DURERE

ORTOPNEE CALMARE TUSE

CALMARE DISPNEE

• Semnul pernei

ORTOPNEE
EXTREMA • Semnul rugaciunii mahomedane

• Squatting
 DECUBITUL PATOLOGIC

⮚ AFECTIUNI PLEURALE:

– PLEURITA: Decubit de partea BOLNAVA

– PLEUREZIE: Decubit de partea SANATOASA

 DECUBITUL PATOLOGIC

■ SINDROMUL MENINGEAL:
– “Cocos de pusca”

■ TETANOS:
– Opistotonus
– Emprostotonus
– Pleurostotonus
DECUBITUL PATOLOGIC - Afectiuni abdominale
■ ULCER: Preseaza la nivelul epigastrului
■ COLICA BILIARA: Decubit lateral drept, usor
ghemuit
■ COLICA RENALA: Nu-si gaseste locul, aplica
local caldura
■ COLICA ABDOMINALA: Se ghemuieste in
perioada dureroasa
■ ABDOMENUL ACUT: Abdomen imobil sau “se
apara”
■ PSOITA: Flexia coapsei pe bazin si a gambei pe
coapsa
 • Inspectia generala • DECUBITUL

• Ex tegum si mucoase • STAREA PSIHICA, VORBIREA

EXAMENUL • Ex tesut subcutan • INALTIMEA SI GREUTATEA

CLINIC • Ex muschilor • STAREA DE NUTRITIE

GENERAL • Ex articulatiilor • TIP CONSTITUTIONAL

• Ex ganglionilor • MODIFICAREA FETEI

• Ex vaselor * • ORTOSTATISMUL SI MERSUL

EXAMENUL
OBIECTIV
• Aparat respirator
• Aparat cardiovascular
EXAMENUL
• Aparat digestiv
CLINIC
PE APARATE SI • Aparat urogenital
SISTEME • Sistem endocrin
• Sistem nervos *
• Organe de simt
STATUSUL MENTAL SI STAREA PSIHICA

⮚ Evaluarea starii de constienta

• constient
• obnubilat
• comatos
⮚ Orientare in timp si spatiu
⮚ Atentia, gandirea, performanta intelectuala
⮚ Capacitatea de abstractizare
⮚ Memoria recenta si cea indepartata
⮚ Examenul vorbirii spontane - povestirea istoricului
bolii (vorbire narativa) si raspunsul la intrebari
(vorbire dialogata)
⮚ Examenul vorbirii repetate - repetarea de catre
pacient a unei formule greu de pronuntat - “treizeci
si trei de cocostarci pe lui Kogalniceanu”
⮚ Examenul vorbirii automate - limbajul seriat
(numaratul), limbajul memorat (fragmente de
poezii), limbajul emotional
 EXAMENUL VORBIRII
⮚ Tulburari de vorbire:
– disartria = articulare defectuoasa, dificultate in pronuntare de
consoane labiale (m, b, p) sau linguale (d, t, p) Ex: disartria
extrapiramidala +/- palilalie = repetarea ultimei parti a unui cuvant
– afazia motorie(Broca) = tulburarea exprimarii verbale cu
pastrarea intelegerii limbajului
– afazia senzoriala (Wernicke) = surditate verbala cu tulburari
ale limbajului propriu
– ecolalie = repetarea intrebarii adresate ca raspuns la aceasta
– parafazia = folosirea unor cuvinte in locul altor - “casa” in loc de
“masa”, “creion” in loc de “stilou”
– jargonofazia = accentuarea parafaziei pana la exprimarea intr-un
jargon propriu, neinteligibil
 EXAMENUL
CLINIC
GENERAL

EXAMENU
L
OBIECTIV
• Aparat respirator
EXAMENUL • Aparat cardiovascular
CLINIC • Aparat digestiv
PE APARATE SI • Aparat urogenital
SISTEME • Sistem endocrin
• Sistem nervos *
• Organe de simt
 INALTIMEA SI GREUTATEA
FIZIOLOGICA

HIPERSTATURALITATE

=cu pana la 20% > N PATOLOGICA:

• Intarziere pubertara
• Hipogonadism (eunuchism)
• Sd. MARFAN

FIZIOLOGIC

GIGANTISM

=cu mai mult de 20% > N

PATOLOGIC ↑ STH
 INALTIMEA SI GREUTATEA
FIZIOLOGICA

HIPOSTATURALITATE
= cu pana la 20% <
N PATOLOGICA:
• Determinare genetica
• Hipoproteinemii
• Deficit endocrin
• Stenoza mitrala

FIZIOLOGIC

NANISM

= cu mai mult de 20% < N

PATOLOGIC
TIPURI DE NANISM
 • Inspectia generala • DECUBITUL

• Ex tegum si
• STAREA PSIHICA, VORBIREA

EXAMENUL mucoase • INALTIMEA SI GREUTATEA

CLINIC • Ex tesut subcutan • STAREA DE NUTRITIE

GENERAL • Ex muschilor • TIP CONSTITUTIONAL

• Ex articulatiilor • MODIFICAREA FETEI

• Ex ganglionilor • ORTOSTATISMUL SI MERSUL

• Ex vaselor *
EXAMENU
L
OBIECTIV
• Aparat respirator
EXAMENUL • Aparat cardiovascular
CLINIC • Aparat digestiv
PE APARATE SI • Aparat urogenital
SISTEME • Sistem endocrin
• Sistem nervos *
• Organe de simt
 STAREA DE NUTRITIE
NORMALUL:

■ FORMULA BROCA:
G = T - 100

■ FORMULA LORENTZ
G = (T-100) - (T-150)/4

G=GREUTATE, T=TALIE
 STAREA DE NUTRITIE
■ Subponderal: G < cu 10% - 20% fata de N
■ Emaciere: G < cu 20 - 30% fata de N
■ Casexie: G < cu peste 30% fata de N
Cauze:
– subnutritia, carente vitaminice
– volitional
– anorexie nervoasa
– tulburari psihice
– hipertiroidie
– sindroame hipoproteinemice
– diabet (acidocetoza)
– boli consumptive
– insuficienta hipofizara (b Simmonds, sdr Sheehan)
– hiperparatiroidism
 STAREA DE NUTRITIE

■ Supraponderal: G > cu 10% -20% fata de N

■ Obezitate: G > cu peste 20% fata de N:

– grad I - simpla
– grad II - cu raspuns endocrin
– grad III - visceralizata
 STAREA DE NUTRITIE
■ Obezitate androida
– abdomen,
– reg cervicala,
– reg interscapulovertebrala - “bosa de bizon”
– obezitate tronculara
■ Obezitate ginoida
– sani
– solduri
– fese
– membre
– abdomen flasc
■ Obezitate generalizata
 STAREA DE NUTRITIE
■ Afectiuni frecvente in obezitate androida:
– cardiopatia ischemica
– hipertensiunea arteriala
– hiperuricemie
– litiaza biliara
– diabet zaharat
■ Afectiuni frecvente in obezitate ginoida:
– varice
– reumatism cronic degenerativ
– picior plat
– discopatii
– tulburari digestive
– hipoalbuminemii
 STAREA DE NUTRITIE

■ Cauze de obezitate:
– alimentatie +/- sedentarism
– sindrom si boala Cushing
– diabet (obezitate hipertrofica)
– diabet matern (obezitate hiperplazica)
– tulburari psihice (bulimie)
– hipotiroidia
– hiperinsulinom
– hipogonadismul
– sindrom Pickwick
 • Inspectia generala • DECUBITUL

• Ex tegum si • STAREA PSIHICA, VORBIREA

EXAMENUL mucoase • INALTIMEA SI GREUTATEA

CLINIC • Ex tesut subcutan • STAREA DE NUTRITIE

GENERAL • Ex muschilor • TIP CONSTITUTIONAL

• Ex articulatiilor • MODIFICAREA FETEI
• Ex ganglionilor
• ORTOSTATISMUL SI MERSUL
• Ex vaselor *
EXAMENUL
OBIECTIV
• Aparat respirator
EXAMENUL • Aparat cardiovascular
CLINIC • Aparat digestiv
PE APARATE SI • Aparat urogenital
SISTEME • Sistem endocrin
• Sistem nervos *
• Organe de simt
 TIPUL CONSTITUTIONAL

= aspectul general ca expresie a starii de

sanatate sau de boala
 TIPUL CONSTITUTIONAL

TIPURI CONSTITUTIONALE : HIPOCRATE:

⮚ SANGUIN

⮚ FLEGMATIC

⮚ MELANCOLIC

⮚ COLERIC
 TIPUL CONSTITUTIONAL
TIPURI CONSTITUTIONALE: PAVLOV

SLAB - temperament melancolic

Mobil - temper. sanguin

SISTEM NERVOS
ECHILIBRAT

Imobil - temper. flegmatic

PUTERNIC

DEZECHILIBRAT - temper. coleric

TIPUL CONSTITUTIONAL
TIPUL CONSTITUTIONAL
 • Inspectia generala
• Ex tegum si
EXAMENUL mucoase
CLINIC • Ex tesut subcutan
GENERAL • Ex muschilor
• Ex articulatiilor
• Ex ganglionilor
• Ex vaselor *
EXAMENUL
OBIECTIV
• Aparat respirator
EXAMENUL • Aparat cardiovascular
CLINIC • Aparat digestiv
PE APARATE SI • Aparat urogenital
SISTEME • Sistem endocrin
• Sistem nervos *
• Organe de simt
 MODIFICARILE FETEI - FACIES

⮚ FACIES = ansamblul modificarilor trasaturilor fetei

care traduc o suferinta generala

FACIES ≠ FATA ≠ FIZIONOMIE ≠ MIMICA

■ FACIESUL MITRAL:
– “Frumusetea mitrala”
– “Masca mitrala”
– Faciesul Shattuck
■ FACIESUL PLETORIC (lb. gr. pletore=abundenta):
– Facies rosu, cu teleangiectazii
– Frecvent la hipertensivi, aterosclerosi
– Asemanator cu faciesul pletoric = FACIESUL DIN
POLIGLOBULIE – cu o nuanta visinie mai marcata a pielii si
mucoaselor
■ FACIESUL DIN CARDIOPATII CONGENITALE
CIANOGENE:
– “Boala albastra”: cianoza + hipocratism
FACIESURI IN UNELE AFECTIUNI DIGESTIVE
⮚ FACIESUL HIPOCRATIC
In stadiile tardive ale peritonitelor acute
⮚ Obraji supti, palizi-cenusii-cianotici
⮚ Nasul ascutit
⮚ Ochii infundati in orbite
⮚ Buzele si urechile reci, cianotice

⮚ FACIESUL IN CIROZA
⮚ conjunctive icterice
⮚ nas ascutit
⮚ buze carminate
⮚ pilozitate tertiara modificata
⮚ tegumente subtiri icterice
⮚ stelute vasculare
 FACIESURI IN UNELE AFECTIUNI RESPIRATORII
■ FACIESUL VULTOS:
– Este o modificare tranzitorie
– Se intalneste in pneumonie, dar este comun in boli febrile
– Aspectul fetei – rosu, usor tumefiat, fara teleangiectazii
– Frecvent in pneumonie + herpes nazo-labial

■ FACIESUL IN BRONHOPNEUMOPATIA CRONICA

OBSTRUCTIVA
– Cu predominenta emfizemului = tip A
PINK PUFFER = Gafaitor roz
– Cu predominenta bronsitei cronice = tip B
BLUE BLOATER = Cianotic buhait
 FACIESUL IN BOLI RENALE SI UREMIE

■ Edemul fetei - ce apare palida, cu tegumente infiltrate

■ Paloare murdar – teroasa a tegumentelor

 FACIESUL IN UNELE BOLI DE COLAGEN
■ FACIESUL IN SCLERODERMIE:
– Aspect intins al tegumentelor fetei
– Subtierea buzelor (“botul de stiuca”)
– Pierderea mimicii
– Aspect de icoana bizantina

■ FACIESUL IN LUPUS
– Eruptia eritemato-suamoasa pe dosul nasului si pe
umerii obrajilor
– Aspect “in fluture” / in vespertilio

■ FACIESUL IN DERMATOMIOZITA:
– Culoare liliachie a pleoapelor
 FACIESURI IN BOLILE ENDOCRINE
■ BOALA GRAVES-BASEDOW
– Exoftalmie bilaterala, usor asimetrica
– Privire “vie”
– Fanta palpebrala larg deschisa, sclerotica vizibila
– Clipire rara (Semnul Stellwag)
– Tremuratura pleoapelor (Semnul Rosenbach)
– Pigmentarea perioculara (Semnul Jellinek)
– Asincronism oculo-palpebral
– Asincronism de convergenta
 FACIESURI IN BOLILE ENDOCRINE

■ MIXEDEM
– Tegumentele fetei – uscate, infiltrate, palid-galbui
– Privire “stinsa”
– Alopecia jumatatii ext a sprancenelor (semn
Herthogen)
– Hipomimia fetei
– Hipertelorism
– Tulburari trofice dentare
– Macroglosie
– Nas trilobat (mixedem congenital)
 FACIESURI IN BOLILE ENDOCRINE

■ ACROMEGALIE
– Macrocranie, frunte bombata
– Pliurile fetei accentuate
– Arcade sprincenoase si zigomatice proeminente
– Ingrosarea urechilor (urechi “mari”)
– Ingrosarea bazei nasului cu nari largite
– Ingrosarea buzelor
– Prognatism mandibular
– Mandibula “latita”, “in galos”
– Ocluzie dentara inversa
– Macroglosie
 FACIESUL IN PARALIZIA FACIALA
■ TIP CENTRAL = plegia 2/3 inf hemifata
■ TIP PERIFERIC = plegia intregii hemifete
• Hipotonia musculara
• Santurile fetei sterse
• Nu poate increti fruntea, nu poate umfla obrazul
• Ptoza palpebrala
• Lagoftalmie
• +semnul Bell
• Epifora
• Stergerea santului nazo-labial
• Comisura bucala “cazuta”, uneori spastica
 FACIESUL IN TETANOS

■ “RAS SARDONIC”

■ Frunte incretita

■ Ochi pe jumatate inchisi

 • Inspectia generala • DECUBITUL

• Ex tegum si
• STAREA PSIHICA, VORBIREA

EXAMENUL mucoase • INALTIMEA SI GREUTATEA

CLINIC • Ex tesut subcutan • STAREA DE NUTRITIE

GENERAL • Ex muschilor • TIP CONSTITUTIONAL

• Ex articulatiilor • MODIFICAREA FETEI

• Ex ganglionilor • ORTOSTATISMUL SI MERSUL

• Ex vaselor *
EXAMENUL
OBIECTIV
• Aparat respirator
EXAMENUL • Aparat
CLINIC cardiovascular
PE APARATE SI • Aparat digestiv
SISTEME • Aparat urogenital
• Sistem endocrin
• Sistem nervos *
• Organe de simt
 ORTOSTATISMUL
■ Tulburari de ortostatism:
– ortostatism cu baza de sustinere largita
– ortostatism cu sprijin
– orostatism imposibil
■ Cauze:
– sdr de neuron motor central/periferic / sdr miopatic
– sdr cerebelos (baza de sustinere largita)
– sdr vestibular (Romberg sistematizat)
– tulb sensibilitate profunda (Romberg nesistem)
– ataxie frontala
– tulb psihice
 MERSUL
■ Tulburari de mers:
– antalgic (+pozitii antalgice) - sciatica, afect reumat
– “cosind” - hemiplegia spastica
– spastic - paraplegia spastica
– rigid, cu pasi mici, fara balans mb sup, “fugind dupa
centrul de greutate” -Parkinson
– “stepand” - paralizia de n sciatic popliteu extern
– “talonand” - tabes, paralizia de n sciatic popliteu
extern
– “ebrios” - intoxicatie etanolica, sdr cerebeloase
– “dansat” - coree
– “dragand” - “hemiplegia” isterica