Semiopanalarespirator

`
3409
1) DATE PERSONALE SI PRELIMINARE
2) MOTIVELE INTERNARII
3) ISTORICUL SUFERINTEI ACTUALE
4) ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
ANAMNEZA 5) ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
6) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
7) CONDITII DE VIATA SI MUNCA
EXAMENUL 1. INSPECTIA GENERALA

2. TEGUMENTE, MUCOASE, FANERE
BOLNAVULUI
3. TESUTULUI SUBCUTANAT
EXAMENUL
4. SISTEM MUSCULAR
CLINIC GENERAL
5. SISTEM OSOS SI ARTICULAR
6. SISTEMULUI GANGLIONAR
7. VASELOR SI NERVILOR
EXAMENUL
OBIECTIV
EXAMENUL
PE APARATE SI SISTEME
ATITUDINEA BOLNAVULUI IN PAT (DECUBITUL)
STAREA PSIHICA SI VORBIREA
INALTIMEA SI GREUTATEA
INSPECTIA STAREA DE NUTRITIE

GENERALA
TIP CONSTITUTIONAL
MODIFICAREA FETEI
ORTOSTATISMUL SI MERSUL
ANAMNESIS = REMEMORARE, REAMINTIRE
Definitie: Totalitatea informatiilor medicale obtinute

de catre medic de la pacient sau insotitorii
acestuia, sau din documentele medicale avand
drept scop stabilirea diagnosticului,
prognosticului si a tratamentului
ANAMNEZA
Tehnica
1. Experienta medicului
2. Cunoasterea psihologiei bolnavului
3. Informatia medicala
4. Timpul necesar
5. Starea psihica a bolnavului
6. Adaptarea limbajului
7. Corectitudinea bolnavului
ANAMNEZA
Anamneza DIRECTA
INDIRECTA
Dificultati
DIRECTA
 dominatia diagnostica a simptomelor obiective
 neconcordanta temporo-spatiala intre simptome si anamneza
 tipul de suferinta
INDIRECTA
 datele nu sunt direct de la sursa
 observatia clinica depinde de priceperea si interesul celor
din jur
 timpul de observatie
 documente medicale incomplete
ANAMNEZA
DIFICULTATI DE COMUNICARE
1) COPII MICI
2) SURDO-MUTI
3) AFAZICI
4) COMATOSI
5) DEMENTI
6) OLIGOFRENI
7) NECUNOASTEREA LIMBII
ANAMNEZA
TIMPI
1) DATE PERSONALE SI PRELIMINARE
2) MOTIVELE INTERNARII SAU PREZENTARII LA MEDIC
3) ISTORICUL SUFERINTEI ACTUALE
4) ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE (APF)
5) ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE (APP)
6) ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE (AHC)
7) CONDITII DE VIATA SI MUNCA
DATE PERSONALE SI PRELIMINARE
A 1. NUMELE
2. VARSTA
3. SEXUL
4. LOCUL NASTERII
5. DOMICILIUL
6. APARTENENTA LA O GRUPARE ETNICA
SAU RASIALA
7. PROFESIA
DATE PERSONALE SI PRELIMINARE
B 1. DATA INTERNARII DURATA

2. DATA EXTERNARII SPITALIZARII
3. ZILE DE CONCEDIU MEDICAL LA

EXTERNARE
4. DIAGNOSTICUL DE TRIMITERE
5. DIAGNOSTICUL LA INTERNARE 24/48/72 ORE
6. DIAGNOSTICUL LA EXTERNARE
7. STAREA LA EXTERNARE
MOTIVELE INTERNARII
Enumerare de SIMPTOME SI/SAU SEMNE pe

care MEDICUL le considera mai importante
N.B. * NU DIAGNOSTICE
ISTORICUL SUFERINTEI (BOLII) ACTUALE
Istoricul IMEDIAT
Istoricul INDEPARTAT
ISTORICUL IMEDIAT: o descriere cronologica amanuntita

a tuturor simptomelor si/sau semnelor prezentate de
bolnav in legatura cu suferinta actuala din momentul
aparitiei sau agravarii lor pana in momentul prezentarii la
medicul care ia anamneza (sau al internarii) si a evolutiei
acestora
ISTORICUL IMEDIAT (episodul actual)
Trebuie sa cuprinda:
1) Descrierea tuturor simptomelor si semnelor
2) Evolutia acestora
3) Tratamente medicamentoase urmate cu precizarea
dozelor
4) Investigatii paraclinice
5) Consulturi medicale
6) Respectarea de catre pacient a recomandarilor
medicale
7) Relatia dintre simptome si/sau semne si recomandarile
medicale
N.B. POATE CONTINE DIAGNOSTICE
ISTORICUL INDEPARTAT
O descriere generala a principalelor momente din

evolutia suferintei pacientului de la debutul acesteia si
pana la momentul de debut al istoricului imediat
N.B. * POATE CONTINE DIAGNOSTICE

POATE LIPSI
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
Extrem de importante LA COPII
LA FEMEI
LA COPII: PUERICULTURA si PEDIATRIE
LA FEMEI
1. Menarha
2. Data ultimei menstruatii
3. Durata menstruatiei
4. Numarul de sarcini
5. Numarul de avorturi spontane sau indicate
terapeutic
6. Numarul de nasteri
APF
a) MENARHA 14 ani. UM: 3 oct 2005/28/3

G=5 P=2 AS: 1 AT: 2
b) MENARHA 14 ani. UM: 3 oct 2005/24-35/2-7
G=6 P=0
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
APP
A. SUFERINTE CU REFERIRE OBLIGATORIE
1) BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE
2) HAV
3) TRAUMATISME MAJORE
4) INTERVENTII CHIRURGICALE
5) COMITIALITATE
6) TUBERCULOZA
7) BOLI CU TRANSMITERE SEXUALA
APP
B. SUFERINTE CARE SE NOTEAZA NUMAI DACA

AU FOST PREZENTE
• Principalele boli care nu au legatura cu suferinta

actuala sau reprezinta momente deosebite in evolutia
acesteia
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
• Se noteaza principalele boli suferite de catre

“rudele de sange”, de gr. I si II precum si a persoanelor
cu care pacientul coabiteaza
• In cazul in care o persoana este decedata se

noteaza varsta la care a decedat si cauza decesului
CONDITII DE VIATA SI MUNCA
A. CONSUMUL DE ALCOOL
B. CONSUMUL DE TIGARETE
C. MEDIUL IN CARE LUCREAZA
D. INTENSITATEA EFORTULUI FIZIC

SEMIOLOGIE = SEMEION – SEMN
- studiul si interpretarea semnelor si simptomelor cu

scopul de a se stabili diagnosticul, prognosticul si
tratamentul bolnavului
 SIMPTOM
 SEMN
 SINDROM
SIMPTOMUL
Modificarea sau fenomenul patologic reclamat de catre

bolnav.
 OBIECTIV simptom observabil si de catre anturaj
 SUBIECTIV nu poate fi observabil
 GENERALE
 PARTICULARE
 SIMPTOM si SEMN PATOGNOMONIC

SEMNUL: Modificarea sau fenomenul patologic pus in
evidenta cu ajutorul unor gesturi sau manevre medicale
SINDROMUL: Ansamblul de simptome si/sau semne

ce recunosc d.p.d.v. fiziologic un mecanism comun
BOALA: Deviere trecatoare sau permanenta a
parametrilor sanatatii
SANATATEA: Starea de bine general ce determina

conditii optime pentru un individ de a-si indeplini
sarcinile, conditionata de o functionare optimala a
tuturor structurilor scheletale, aparate si sisteme in
vederea mentinerii homeostaziei si capacitatii de
adaptare fizica, psihica si sociala
SENSIBILITATE SI SPECIFICITATE
B+ B-
S+ a b
S- c d
Sensibilitate: a / a + c
Specificitate: d / b + d
Acuratete: a + d / a + b + c + d
DESCRIERE SIMPTOM SI SEMN
1. Conditii de aparitie
2. Localizare
3. Intensitate
4. Durata
5. Raporturile cu tesuturile alaturate sau functiile vitale
6. Fenomene ce insotesc simptomul sau semnul
7. Conditii de disparitie si eventual reaparitie

SIMPTOME GENERALE
FEBRA: cresterea temperaturii corpului > 38°C (axilar)
SUBFEBRA: 37°C - 38°C
STADIUM INCREMENTI
ETAPE FASTIGIUM
IN CRISIS
STADIUM DECREMENTI
IN LIZIS
PRINCIPALELE TIPURI DE CURBA TERMICA
Tipul de Febra Caracteristici Conditii clinice in care apare

CONTINUUA Oscilatii < 1° Pneumonie, erizipel
Febra tifoida
Tifos exantematic
REMITENTA Oscilatii > 1º Tuberculoza
Nu scade sub 37° Supuratii localizate
Septicemii
Bronhopneumonie
INTERMITENTA Febra cu variatii mari Cotidiana – Pielita, septicemie
Bolnavul devine uneori afebril Terta - Malarie Pl. falciparium
Poate surveni la intervale diferite Quarta - Malarie Pl. malariae
Febra de 5 zile - f.de Wolhinia
Neregulate – Angiocolite,
Coledocite, cancere digestive
Infectii urinare
NEREGULATA Curba nu poate fi sistematizata Supuratii
Septicemii
PRINCIPALELE TIPURI DE CURBA TERMICA
Tipul de Febra Caracteristici Conditii clinice in care apare

ONDULANTA Perioade febrile alterneaza cu Bruceloza
perioade afebrile de-a lungul b. Hodgkin
unor intervale mari Endocardite
RECURENTA Doua sau mai multe episoade Febra recurenta (spirocheta
febrile separate de cateva Obermeyeri)
afebrile
HECTICA Cu oscilatii zilnice foarte mari Tuberculoza cavitara
(3 -5°C) Septicemii
INVERSA Mai mare dimineata decat seara Tuberculoza cavitara grava
IN “DROMADER” Ascensiune initiala urmata de Boli virotice

afebrilitate si apoi reaparitia Leptospiroza
febrei (cocoasa)
- CEFALEE
- AMETEALA
- CEFALGIE SISTEMATIZAT
- VERTIJ
- MIGRENA NESISTEMATIZAT
- FOAME - DISPNEE
- APETIT - ASTENIE
•Inspectia generala • DECUBITUL
•Ex tegum si mucoase • STAREA PSIHICA, VORBIREA
EXAMENUL •Ex tesut subcutan • INALTIMEA SI GREUTATEA
CLINIC •Ex muschilor • STAREA DE NUTRITIE
GENERAL •Ex articulatiilor • TIP CONSTITUTIONAL
•Ex ganglionilor • MODIFICAREA FETEI
•Ex vaselor * • ORTOSTATISMUL SI MERSUL
EXAMENUL
OBIECTIV
•Aparat respirator
EXAMENUL •Aparat cardiovascular
CLINIC •Aparat digestiv
PE APARATE SI •Aparat urogenital
SISTEME •Sistem endocrin
•Sistem nervos *
•Organe de simt
INSPECTIA GENERALA - DECUBITUL
INDIFERENT
DECUBITUL
FIZIOLOGIC
PREFERENTIAL
PATOLOGIC
DECUBITUL PATOLOGIC
CALMARE DURERE
ORTOPNEE CALMARE TUSE
CALMARE DISPNEE
•Semnul pernei
ORTOPNEE
EXTREMA •Semnul rugaciunii mahomedane
•Squatting
DECUBITUL PATOLOGIC
 AFECTIUNI PLEURALE:
– PLEURITA: Decubit de partea BOLNAVA
– PLEUREZIE: Decubit de partea SANATOASA

DECUBITUL PATOLOGIC
 SINDROMUL MENINGEAL:
– “Cocos de pusca”
 TETANOS:
– Opistotonus
– Emprostotonus
– Pleurostotonus
DECUBITUL PATOLOGIC - Afectiuni abdominale
 ULCER: Preseaza la nivelul epigastrului
 COLICA BILIARA: Decubit lateral drept, usor
ghemuit
 COLICA RENALA: Nu-si gaseste locul, aplica
local caldura
 COLICA ABDOMINALA: Se ghemuieste in
perioada dureroasa
 ABDOMENUL ACUT: Abdomen imobil sau “se
apara”
 PSOITA: Flexia coapsei pe bazin si a gambei pe
coapsa
EXAMENUL
OBIECTIV
•Sistem nervos *
•Organe de simt
STATUSUL MENTAL SI STAREA PSIHICA
 Evaluarea starii de constienta

• constient
• obnubilat
• comatos
 Orientare in timp si spatiu
 Atentia, gandirea, performanta intelectuala
 Capacitatea de abstractizare
 Memoria recenta si cea indepartata
EXAMENUL VORBIRII
 Examenul vorbirii spontane - povestirea istoricului

bolii (vorbire narativa) si raspunsul la intrebari
(vorbire dialogata)
 Examenul vorbirii repetate - repetarea de catre
pacient a unei formule greu de pronuntat - “treizeci
si trei de cocostarci pe casa lui Kogalniceanu”
 Examenul vorbirii automate - limbajul seriat
(numaratul), limbajul memorat (fragmente de
poezii), limbajul emotional
EXAMENUL VORBIRII
 Tulburari de vorbire:
– disartria = articulare defectuoasa, dificultate in pronuntare de
consoane labiale (m, b, p) sau linguale (d, t, p) Ex: disartria
extrapiramidala +/- palilalie = repetarea ultimei parti a unui cuvant
– afazia motorie(Broca) = tulburarea exprimarii verbale cu
pastrarea intelegerii limbajului
– afazia senzoriala (Wernicke) = surditate verbala cu tulburari
ale limbajului propriu
– ecolalie = repetarea intrebarii adresate ca raspuns la aceasta
– parafazia = folosirea unor cuvinte in locul altor - “casa” in loc de
“masa”, “creion” in loc de “stilou”
– jargonofazia = accentuarea parafaziei pana la exprimarea intr-un
jargon propriu, neinteligibil
EXAMENUL
OBIECTIV
•Sistem nervos *
•Organe de simt
FIZIOLOGICA
HIPERSTATURALITATE
=cu pana la 20% > N PATOLOGICA:

• Intarziere pubertara
• Hipogonadism (eunuchism)
• Sd. MARFAN
FIZIOLOGIC
GIGANTISM
=cu mai mult de 20% > N

PATOLOGIC  STH
FIZIOLOGICA
HIPOSTATURALITATE
= cu pana la 20% < N PATOLOGICA:

• Determinare genetica
• Hipoproteinemii
• Deficit endocrin
• Stenoza mitrala
FIZIOLOGIC
NANISM
= cu mai mult de 20% < N

PATOLOGIC
TIPURI DE NANISM
HIPOFIZAR MIXEDEM NANISM NANISME
CONGENIT ACONDR. GENETICE
NOONAN DOWN
Armonic/ Armonic Dizarmonic Dizarmonic Armonic Dizarmonic
dizarmonic
Dezvoltare Normal*  Normal  Normal

sexuala
Dezvoltare Normal  Normal Normal 

intelect
Malformatii Nu Da Da Nu Da
asociate
EXAMENUL
OBIECTIV
•Sistem nervos *
•Organe de simt
STAREA DE NUTRITIE
NORMALUL:
 FORMULA BROCA:
G = T - 100
 FORMULA LORENTZ
G = (T-100) - (T-150)/4
G=GREUTATE, T=TALIE
STAREA DE NUTRITIE
 Subponderal: G < cu 10% - 20% fata de N
 Emaciere: G < cu 20 - 30% fata de N
 Casexie: G < cu peste 30% fata de N
Cauze:
– subnutritia, carente vitaminice
– volitional
– anorexie nervoasa
– tulburari psihice
– hipertiroidie
– sindroame hipoproteinemice
– diabet (acidocetoza)
– boli consumptive
– insuficienta hipofizara (b Simmonds, sdr Sheehan)
– hiperparatiroidism
STAREA DE NUTRITIE
 Supraponderal: G > cu 10% -20% fata de N
 Obezitate: G > cu peste 20% fata de N:

– grad I - simpla
– grad II - cu raspuns endocrin
– grad III - visceralizata
STAREA DE NUTRITIE
 Obezitate androida
– abdomen,
– reg cervicala,
– reg interscapulovertebrala - “bosa de bizon”
– obezitate tronculara
 Obezitate ginoida
– sani
– solduri
– fese
– membre
– abdomen flasc
 Obezitate generalizata
STAREA DE NUTRITIE
 Afectiuni frecvente in obezitate androida:
– cardiopatia ischemica
– hipertensiunea arteriala
– hiperuricemie
– litiaza biliara
– diabet zaharat
 Afectiuni frecvente in obezitate ginoida:
– varice
– reumatism cronic degenerativ
– picior plat
– discopatii
– tulburari digestive
– hipoalbuminemii
STAREA DE NUTRITIE
 Cauze de obezitate:
– alimentatie +/- sedentarism
– sindrom si boala Cushing
– diabet (obezitate hipertrofica)
– diabet matern (obezitate hiperplazica)
– tulburari psihice (bulimie)
– hipotiroidia
– hiperinsulinom
– hipogonadismul
– sindrom Pickwick
EXAMENUL
OBIECTIV
•Sistem nervos *
•Organe de simt
TIPUL CONSTITUTIONAL
= aspectul general ca expresie a starii de

sanatate sau de boala
TIPURI CONSTITUTIONALE
HIPOCRATE:
 SANGUIN
 FLEGMATIC
 MELANCOLIC
 COLERIC
TIPURI CONSTITUTIONALE:
PAVLOV:
SLAB - temperament melancolic
Mobil - temper. sanguin

SISTEM NERVOS ECHILIBRAT
Imobil - temper. flegmatic

PUTERNIC
DEZECHILIBRAT - temper. coleric

SIGAUD Digestiv Respirator Muscular Cerebral

PENDE Brevilin astenic Brevilin stenic Longilin stenic Longilin astenic
MARTINY Endoblastic Mezoblastic Cordoblastic Ectoblastic
PICNIC LEPTOSOM/LONGILIN
Hipertiroidian,
Hipohipofizar,
Hiperhipofizar,
ENDOCRIN Hipocorticosuprarenal,
Hipercorticosuprarenal
Hipogonadal,
Hipoparatiroidian
VEGETATIV Hipersimpaticomimetic Hipervagotonie
Anemie, Hipotensiune,
Hipercolesterolemie
BIOLOGIC Hipoglicemie,
Hiperglicemie
Hipocalcemie
Obezitate
Ateroscleroza Ulcer
PATOLOGIC Litiaza biliara, Guta Ptoza viscerala
Poliglobulie b. Addison
Sdr. Cushing
PSIHO- Psihoza
PATOLOGIC
Schizofrenie
maniaco-depresiva
EXAMENUL
OBIECTIV
•Sistem nervos *
•Organe de simt
MODIFICARILE FETEI - FACIES
 FACIES = ansamblul modificarilor trasaturilor fetei

care traduc o suferinta generala
FACIES ≠ FATA ≠ FIZIONOMIE ≠ MIMICA

FACIESURI IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE
 FACIESUL MITRAL:
– “Frumusetea mitrala”
– “Masca mitrala”
– Faciesul Shattuck
 FACIESUL PLETORIC (lb. gr. pletore=abundenta):
– Facies rosu, cu teleangiectazii
– Frecvent la hipertensivi, aterosclerosi
– Asemanator cu faciesul pletoric = FACIESUL DIN
POLIGLOBULIE – cu o nuanta visinie mai marcata a pielii si
mucoaselor
 FACIESUL DIN CARDIOPATII CONGENITALE
CIANOGENE:
– “Boala albastra”: cianoza + hipocratism
FACIESURI IN UNELE AFECTIUNI DIGESTIVE
 FACIESUL HIPOCRATIC
In stadiile tardive ale peritonitelor acute
 Obraji supti, palizi-cenusii-cianotici
 Nasul ascutit
 Ochii infundati in orbite
 Buzele si urechile reci, cianotice
 FACIESUL IN CIROZA
 conjunctive icterice
 nas ascutit
 buze carminate
 pilozitate tertiara modificata
 tegumente subtiri icterice
 stelute vasculare
FACIESURI IN UNELE AFECTIUNI RESPIRATORII
 FACIESUL VULTOS:
– Este o modificare tranzitorie
– Se intalneste in pneumonie, dar este comun in boli febrile
– Aspectul fetei – rosu, usor tumefiat, fara teleangiectazii
– Frecvent in pneumonie + herpes nazo-labial
 FACIESUL IN BRONHOPNEUMOPATIA CRONICA

OBSTRUCTIVA
– Cu predominenta emfizemului = tip A
PINK PUFFER = Gafaitor roz
– Cu predominenta bronsitei cronice = tip B
BLUE BLOATER = Cianotic buhait
FACIESUL IN BOLI RENALE SI UREMIE
 Edemul fetei - ce apare palida, cu tegumente infiltrate
 Paloare murdar – teroasa a tegumentelor

FACIESUL IN UNELE BOLI DE COLAGEN
 FACIESUL IN SCLERODERMIE:
– Aspect intins al tegumentelor fetei
– Subtierea buzelor (“botul de stiuca”)
– Pierderea mimicii
– Aspect de icoana bizantina
 FACIESUL IN LUPUS
– Eruptia eritemato-suamoasa pe dosul nasului si pe
umerii obrajilor
– Aspect “in fluture” / in vespertilio
 FACIESUL IN DERMATOMIOZITA:
– Culoare liliachie a pleoapelor
FACIESURI IN BOLILE ENDOCRINE
 BOALA GRAVES-BASEDOW
– Exoftalmie bilaterala, usor asimetrica
– Privire “vie”
– Fanta palpebrala larg deschisa, sclerotica vizibila
– Clipire rara (Semnul Stellwag)
– Tremuratura pleoapelor (Semnul Rosenbach)
– Pigmentarea perioculara (Semnul Jellinek)
– Asincronism oculo-palpebral
– Asincronism de convergenta
 MIXEDEM
– Tegumentele fetei – uscate, infiltrate, palid-galbui
– Privire “stinsa”
– Alopecia jumatatii ext a sprancenelor (semn
Herthogen)
– Hipomimia fetei
– Hipertelorism
– Tulburari trofice dentare
– Macroglosie
– Nas trilobat (mixedem congenital)
 ACROMEGALIE
– Macrocranie, frunte bombata
– Pliurile fetei accentuate
– Arcade sprincenoase si zigomatice proeminente
– Ingrosarea urechilor (urechi “mari”)
– Ingrosarea bazei nasului cu nari largite
– Ingrosarea buzelor
– Prognatism mandibular
– Mandibula “latita”, “in galos”
– Ocluzie dentara inversa
– Macroglosie
FACIESUL IN PARALIZIA FACIALA
 TIP CENTRAL = plegia 2/3 inf hemifata
 TIP PERIFERIC = plegia intregii hemifete
• Hipotonia musculara
• Santurile fetei sterse
• Nu poate increti fruntea, nu poate umfla obrazul
• Ptoza palpebrala
• Lagoftalmie
• +semnul Bell
• Epifora
• Stergerea santului nazo-labial
• Comisura bucala “cazuta”, uneori spastica
FACIESUL IN TETANOS
 “RAS SARDONIC”
 Frunte incretita
 Ochi pe jumatate inchisi

EXAMENUL
OBIECTIV
•Sistem nervos *
•Organe de simt
ORTOSTATISMUL
 Tulburari de ortostatism:
– ortostatism cu baza de sustinere largita
– ortostatism cu sprijin
– orostatism imposibil
 Cauze:
– sdr de neuron motor central/periferic / sdr
miopatic
– sdr cerebelos (baza de sustinere largita)
– sdr vestibular (Romberg sistematizat)
– tulb sensibilitate profunda (Romberg nesistem)
– ataxie frontala
– tulb psihice
MERSUL
 Tulburari de mers:
– antalgic (+pozitii antalgice) - sciatica, afect reumat
– “cosind” - hemiplegia spastica
– spastic - paraplegia spastica
– rigid, cu pasi mici, fara balans mb sup, “fugind
dupa centrul de greutate” -Parkinson
– “stepand” - paralizia de n sciatic popliteu extern
– “talonand” - tabes, paralizia de n sciatic popliteu
extern
– “ebrios” - intoxicatie etanolica, sdr cerebeloase
– “dansat” - coree
– “dragand” - “hemiplegia” isterica
EXAMENUL
TEGUMENTELOR
SI
MUCOASELOR
Dr. Sorin Stamate

GENERALITATI
TEGUMENTUM = “CEEA CE ACOPERA”

= invelis de protectie al organismului, cu functii
complexe:
– organ senzitiv
– rol imunologoic
– termoreglare
– secretie
– excretie
= “HARTA SEMIOLOGICA”
GENERALITATI
 Grosime = 0,2 - 0,5mm (la nivelul pleoapei) → 4 - 8mm (la niv. plantelor)
 Suprafata = 1,5 - 2 m2, cu:
– pliuri:
» grosolane (submamar, interfesier, inghinal)
» mai discrete (fata de flexie a articulatiilor)
» fine (cadrilajul romboid al pielii - la niv. crestelor papilare → amprentele digitale)
» pliuri palmare si plantare - delimiteaza crestelor papilare
– depresiuni infundibuliforme (popular - “pori”) - unele corespund

orificiilor canalelor glandelor sudoripare sau foliculilor sebacei
GENERALITATI
= are 3 straturi:
 Epiderm:
 Superficial, nevascularizat
 Straturi de celule → melanocite ce secreta pigmentul melanic
 Derm:
 Tesut conjunctiv (fibre elastice, reticulare, de colagen,
fibroblasti, mastocite
 Nervi, vase sanguine si limfatice, muschi,
 Gl. Sebacee, canalele gl. sudoripare
 Rol: nutritia dermului, analizator al pielii
 Hipoderm:
 lobuli adiposi delimitati de tracturi fibroase,
 nervi, receptori, vase sanguine si limfatice,
 gl. Sudoripare, portiunea profunda a folicului pilos
 Rol: suportul tegumentului
GLANDELE PIELII
 Glande sudoripare:
= glande merocrine - produc sudoarea: apa, clor, sodiu,
potasiu, acid lactic, uree, acizi grasi, mpz, glicoprot, vit.
Hidrosolubile
 Glande sebacee
= glande holocrine
 sedeschid la nivelul foliculului pilos
 produc sebumul (oxicolesterina, colesterina, acizi grasi nesat, sapunuri)
 H androgeni cresc secretia
 H estrogeni scad secretia
FANERELE
= Anexe ale pielii, vizibile la exterior

 UNGHII = lamele cornoase de pe fata ultimelor falange
– organ formator: matricea unghiala
– lunula face parte din matricea unghiala
 PAR
– portiunea din interiorul pielii = RADACINA
– portiunea libera = TIJA
SIMPTOME CUTANATE SPECIFICE
PRURITUL
pruritus (lb. lat.) = mincarime
= simptom cutanat produs de iritatia subliminala a terminatiilor
nervoase de catre mediatori (histamina, acetilcolina) ce determina
o “durere atenuata”.
 Intervin in producerea pruritului:
– factori genetici
– factori psihici - pruritul emotional
Leziuni secundare:
•escoriatii
•lichenificari
•infectii cutanate
•pigmentari localizate
•peri, unghii uzate
SIMPTOME CUTANATE SPECIFICE
PRURITUL
Prurit  Prurigo
(Prurigo = leziuni papapuloase, pruriginoase ce determina prurit local)
SECUNDAR (Determinat de afectiuni cutanate)
PRURITUL
GENERALIZAT
PRIMITIV
(“SINE MATERIA”)
LOCALIZAT
PRURITUL GENERALIZAT
Apare in:
 Sindroame icterice (retentie de saruri biliare;
cand apare in stadiul preicteric
 ! Neoplazie; Se accentueaza la caldura si noaptea)
 Prurit paraneoplazic
(limfoame, limfosarcoame, carcinoame)
 Diabet zaharat (! Semn precoce)

 Uremia
(depuneri de calciu la niv tegument – iritatia terminatiilor
nervoase)
 Guta (mai ales la tineri)
PRURITUL GENERALIZAT
Apare in:
 Parazitoze intestinale
 Discrinii
(hipo/hiper tiroidii, sdr. Cushing, acromegalie, climacteriu)
 Senil (modificari de tesut elastic; + fragilitate capilara)
 Alergie medicamentoasa
(de obicei insotit de eruptie urticariana)
 Scabie - foarte intens (mai ales noaptea), + lez de grataj

 Alte cauze: psihice, hipoaciditate gastrica,
anemie feripriva/pernicioasa, avitaminoze
PRURITUL LOCALIZAT
Are localizare preferentiala in diferite afectiuni:
 Vulvar
 diabet zaharat (se insoteste de candidoza)
 menopauza (“pruritul vaduvelor”)
 sideropenie
 carente vitaminice
 neoplasme uterine/anexiale
 psihogen
 Scrotal/Penian
 diabet zaharat
 carcinom de prostata
 infectii de tract urinar (frecvent uretrita)
 psihogen
PRURITUL LOCALIZAT
 Abdomen, solduri, extremitati
 hepatite, ciroze
 Nazal:
 astm
 rinita alergica
 lambliaza (copii)
 uremie
 morfinomanie
 hiperfoliculinemie
 Auricular
 diabet zaharat
PRURITUL LOCALIZAT
 Scalp:
 alcoolism
 perimenstrual
 Anal:
 parazitoze intestinale
 hemoroizi
 afectiuni intestinale
 infectii de vecinatate
MODIFICARI DE CULOARE
Culoare normala: sangele din capilarele cutanate si 4 tipuri de pigm:
 melanina
 oxihemoglobina
 hemoglobina redusa
 caroteni
Conditii speciale/patologice:
 hemosiderina
 bilirubina
 metale
Depide de:
 grosimea tegumentului
 lumina la care se face examinarea
!!! Examinarea corecta a coloratiei pielii se face la lumina naturala
MODIFICARI DE CULOARE
Se clasifica in:
 PALOAREA
 CIANOZA
 ICTERUL
 ALTE COLORATII GALBENE ALE PIELII
 MODIFICARILE PIGMENTARII CUTANATE
 ERITEMUL
PALOAREA
= coloratie mai deschisa a tegumentelor si mucoaselor
vizibile, cu disparitia nuantei rozate
Cauze principale:
 INGROSAREA TEGUMENTELOR (mixedem, edeme)
 HIPODEZVOLTAREA CAPILARELOR DERMICE

(hipogonadism masculin - aspect de “pictura egipteana”)
 VASOCONSTRICTIE (emotii puternice, stari de soc)
 SINDROAME ANEMICE
(se insoteste de astenie si fatigabilitate)
Se urmareste paloarea mucoaselor, a conjunctivelor si a
tegumentelor palmare si digitale
PALOAREA
Nuantele diferite care se asociaza cu paloarea pot fi
corelate cu cauzele ce au generat anemia:
+ icter flavinic - anemie hemolitica
+ nuanta galbuie - anemie pernicioasa
+ nuanta verzuie - cloroza tinerelor fete
+ nuanta galben pai - cancer (mai ales gastric)
+ nuanta “cafea cu lapte” - endocardita bacteriana
+ nuanta “alba ca hartia” - anemia acuta hemoragica

PALOAREA
Manifestari semiologice asociate palorii ce orienteaza
asupra cauzelor ce au generat anemia:
 coilonichie = “unghii in solnita” - anemia sideropenica
 glosita Hunter - anemia pernicioasa
 inapetenta si scadere in greutate - proces neoplazice
 manifestari hemoragice cutanate (petesii, echimoze,

hematoame) - leucemii acute, sdr hemoragipare
CIANOZA
= coloratie albastra vinetie a tegumentelor si mucoaselor

determinata de o culoare “inchisa” a sangelui din
capilarele cutanate care dispare la vitropresiune
CIANOZA  PSEUDOCIANOZA
= depunere in piele si mucoase de substante exogene

/metaboliti ai acestora (saruri de aur - chrysiasis, de
argint - arginoza, arsenic (melanoza arsenicala).
N.B. Coloratia pseudocianotica nu dispare la vitropresiune.
CIANOZA
HEMIGLOBINICA
Hb III cianoze
derivati anormali de Hb
methemoglobina, sulfhemoglobina
CIANOZA
HEMOGLOBINICA
Hb II cianoze (cianoza propriu-zisa)
cresterea hemoglobinei reduse in
sangele capilar
CIANOZE HEMIGLOBINICE
Apar la bolnavi in afara unei suferinte cardiace sau
pulmonare si au incidenta foarte redusa. Sunt 2 tipuri:
METHEMOGLOBINEMII:
 Toxice - intoxicatii cu nitriti, fenacetina, clorat de potasiu,
derivati anilinici
 Congenitale/genetice - hemoglobina M
 Methemoglobinemia idiopatica nefamiliala
SULFHEMOGLOBINEMII:
 Cianoza enterogene autotoxica Hijmans van der Bergh
- aparitia de sulfuri in intestin
 La administrarea de sulfonamide si sulfone
CIANOZE HEMOGLOBINICE
 Cianoza apare cand cantitatea de hemoglobina redusa in

sangele capilar este mai mare de 5 g %, normal fiind mai
mica de 3 g%.
 Cianoza = indicator al hipoxemiei, dar !!! gradul de

cianoza depinde de cantitatea de Hb.
CIANOZE HEMOGLOBINICE
LOCALIZATA
 PULMONARA
CIANOZA  SUNT STG-DR
HEMOGLOBINICA
CENTRALA
GENERALIZATA
PERIFERICA
CARDIACA
/DE STAZA
CIANOZA CENTRALA DE CAUZA PULMONARA
Este semnul principal al insuficientei respiratorii.
 determinata de oxigenarea incompleta a sangelui in capilarele
pulmonare, exprimand o desaturare a sangelui arterial.
 poate fi produsa prin:

 Tulburari de ventilatie,
 Tulburari de difuziune,
 Tulburari de circulatie la nivel pulmonar.
 intereseaza limba si mucoasa bucala.
 asociaza extremitati calde
 Semnul Lewis negativ.

CIANOZA CENTRALA
PRIN SUNT DREAPTA - STANGA
 Se numeste si “boala albastra”
 Este caracteristica cardiopatiilor congenitale cianogene prin

sunt dreapta – stanga la nivelul cordului sau a marilor vase.
 Cea mai frecventa = tetralogia Fallot
 Se insoteste de dezvoltare intarziata si hipocratism digital.
 Frecvent – pozitie preferentiala – squatting.
 Apar accese anoxice (spells).
 Cianoza este putin/deloc influentata de administrarea de oxigen.

CIANOZA CENTRALA
CIANOZA GENERALIZATA PERIFERICA
(DE STAZA)
 Este caracteristica insuficientei cardiace dreapte
 De obicei se insoteste de edeme cu caracter gravitational
 Se deosebeste de cianoza centrala prin urmatoarele:
 Respecta circuitele sanguine periferice,
 NU afecteaza limba sau mucoasa bucala
 Este rece datorita stazei si vasoconstrictiei periferice
 Semnul Lewis pozitiv – la frecarea lobului urechii cianoza
dispare, acesta devenind rosu
 In SOCUL CARDIOGEN bolnavul prezinta “cianoza palida”
datorita vasoconstrictiei, tegumente marmorate, iar la pozitia
decliva a membrelor, acestea ramin cianotice si reci
CIANOZA LOCALIZATA
ERITROCIANOZA
 Apare in POLICITEMIA VERA
 Este numita “cianoza rosie”
 Descrisa de Osler in sec. XIX, ca o cianoza “rosie ca

trandafirul vara si albastra ca indigoul iarna”
 Modificarile de culoare sunt mult mai evidente in zonele

expuse la variatii de temperatura (fata si maini)
 Se asociaza cu prurit sine materia care apare/se
accentueaza dupa baie.
CIANOZE LOCALIZATE
 Se datoreaza desaturarii excesive a sangelui arterial prin
doua mecanisme:
• Scaderea debitului arterial
• Incetinirea circulatiei veno-capilare in teritoriul respectiv
ACUTA •Tromboflebita
(Phlegmatia coerulea)
•Embolie arteriala
CIANOZA
LOCALIZATA
•Sdr. de ischemie
periferica cronica
CRONICA •Acrocianoza
CIANOZE LOCALIZATE
 ACROCIANOZA
= cianoza mainilor dupa expunerea la frig.
– Mai apare in: degeraturi, flebita, insuficienta venoasa cronica,
sindrom Reynaud
– Cauza: anomalii functionale in circulatia capilara
 LIVEDO RETICULARIS
= cianoza dispusa “in retea”, tegumente cu aspect de
“cutis marmorata”
 Aspect particular: LIVEDO RACEMOSUS – arborizatii rosii
violacee permanente – in LES, PAN
 La nivelul abdomenului in pancreatita acuta
 Cianoza la nivelul fetei

– tromboze venoase, sdr de vena cava superioara
ACROCIANOZA
TROMBOFLEBITA
LIVEDO RETICULARIS
ICTERUL
 = coloratie galbena a tegumentelor si mucoaselor
determinata de crestarea nivelului bilirubinei serice,
care nu dispare la vitropresiune.
Bilirubina coloreaza tesutul elastic  vitropresiunea evidentiaza icterul
 Valoare normala Bilirubina totala = 0,5 – 1 mg %
 !!! Icterul trebuie examinat la lumina zilei deoarece la lumina

artificiala pot fi vizibile doar icterele verdinice si melanice
 Se observa:
– Conjunctival (vizibil la nivelul sacului conjunctival inferior)
– Sublingual
– Palat dur
– Buze (dupa vitropresiune)
 La peste 7 mg % icterul devine evident pentru bolnav si anturaj
ICTERUL
 La pacientii hiperpigmentati natural icterul e pus in
evidenta de:
 aspectul plasmei
 modificari urinare
 modificarea culorii lichidului seminal
 modificarea culorii seroaselor
 Colorarea mediilor oculare determina XANTOPSIE (vedere in galben)
 Diagnosticul diferential al coloratiei icterice se face cu:

– Carotenodermie
– Insuficienta renala cronica
ICTERUL
In functie de nuanta icterele se impart in:
 Oranj – ictere hepatocelulare
 Flavinic – ictere hemolitice, ictere hepatocelulare asoc.
 Rubinic – leptospiroza ictero-hemoragica, ictere febrile,

la pletorici
 Verdinic – ictere mecanice, ictere hepatocelulare grave;
apare datorita transformarii bilirubinei in biliverdina;
se insoteste de prurit.
Melanic – cancerul de cap de pancreas,

apare retentie foarte mare de pigmenti biliari si
biliverdina la nivelul tegumentelor
ICTER VERDINIC
CAROTENODERMIILE
 Carotenii = grup de substante de culoare galben ce determina
coloratia tesutului gras.
 Carotenii se elimina prin sebum (fata) si indeosebi in reg. intens
keratinizate (palme si plante);
 prezenta in exces – CAROTENODERMIA PALMOPLANTARA –
la cei ce consuma in exces caroteni (tarani – mamaliga, sugari – morcovi)
 Conditii patologice in care apare carotenodermia:
 Boala Simmonds
 Mixedem
 Diabet
 Insuficienta renala cronica
 Barbati castrati
 ! Existenta carotenodermiei infirma sdr de malabsorbtiei.
 ! Carotenodermia se diferentiaza CLINIC de icter prin aspectul
conjunctivelor, al urinei si materiilor fecale.
CAROTENODERMIE
MODIFICARILE PIGMENTARII CUTANATE
 Principalul pigment cutanat este MELANINA, formata in
melanocite
 Numarul de melanocite este acelasi la toate rasele (inclusiv la
albinosi), variaza numarul granulelor de melanina
 Melanocitele
 predomina in: axile, reg. genitale, areole, coate, genunchi
 sunt rare: mucoase, palmo-plantar
 Melanogeneza este controlata hormonal
↑ de MSH → stimulata in ACROMEGALIE, B. ADDISON
↓ de catecolamine, corticoizi, estrogeni
 Melanina → Melanoid → descuamare → stratul cornos
→ coloratia GALBEN-PAMANTIE
MODIFICARILE PIGMENTARII CUTANATE
GENERALIZATE
HIPOCROMII
LOCALIZATE
Modificari pigmentare
cutanate DISCROMII
GENERALIZATE
HIPERCROMII
LOCALIZATE
HIPOCROMIILE CUTANATE GENERALIZATE
Albinismul = boala genetica
• Total
• Partial - numai cu manifestari oculare
Albinismul total oculocutanat
 cel mai evident exemplu de hipomelanoza.
 afectiune genetica transmisa AR cu:
 tegumente foarte albe,
 parul blond nordic,
 iris decolorat prin care se zareste FO de culoare rosie
 AV scazuta, nistagmus, fotofobie
 ! frecvent cancere de piele pe regiunile expuse la soare)
HIPOCROMIILE CUTANATE LOCALIZATE
 Boala tegumentelor tarcate
– albinism partial, transmis AD (tulburare de migrare a melanocitelor)
– pete albe pe torace anterior si extremitati
 Fenilcetonuria
– afectiune genetica transmisa AR
– lipsa fenilalaninoxidazei  acumulare de tirozina
– idiotie, par si iris decolorate comparativ cu restul familiei
– urina “cu miros de soarece”
 ALTE:
 boala Simmonds, boala Biermer
 arsuri, cicatrici
 pierdere de melanocite in deficitele proteice
 regresia melanoamelor maligne,
 halou in jurul nevilor
DISCROMII
 Vitiligo
– discromie cutanata simetrica
– incidenta 1% din populatie
– forma primara - transmitere AD cu penetratie incompleta
– forma secundara:
 boli autoimune
 hipertiroidie - “mesa alba”
 anemia Biermer
 Boala Addison
 neurofibromatoza Reclinghausen
 intoxicatii cu hidrochinona, fenoli
– migrarea melanocitelor la marginea zonei afectate

– aspect de hipopigmentare cu hiperpigmentare in jur
VITILIGO
HIPERCROMII (HIPERMELANOZE)
 Afectiuni caracterizate prin accentuarea coloratiei

normale determinata de melanina, hemosiderina,
depuneri de metale (pseudocianoza), acid
homogentizic
 Hiperpigmentarile patologice:
 generalizate (melanodermii)
 regionale
 circumscrise
MELANODERMII
(HIPERPIGMENTARI GENERALIZATE)
 Melanodermia addisoniana
– determinata de ACTH,  melanostimulina
– cea mai tipica melanodermie
– dg precoce - localizari initiale:
 mamelon,
 axile,
 plici,
 pliuri palmare,
 organe genitale,
 linia alba,
 mucoase (melanoplakie),
 zone de frictiune, cicatrici
MELANODERMII
(HIPERPIGMENTARI GENERALIZATE)
 Melanodermia addisoniana
– cuprinde intreg tegumentul,
– respecta doar palme +plante
– uneori se asociaza cu vitiligo
– se insoteste de:
 astenie pina la adinamie,
 scadere ponderala pina la emaciere,
 hTA (TAs<90 mmHg),
 inapetenta, greata, varsaturi,
 tablou biolologic caracteristic
MELANODERMII
 Melanodermia din HEMOCROMATOZA
– afectiune genetica transmisa AR  cresterea depozitelor de fier
ale organismului (de 50 - 100 X la nivelul ficatului, pancreasului
 “diabet bronzat”, “ciroza pigmentara”)
– Hiperpigmentare tegumentara cu nuanta de “ardezie metalica”-
depozit de Fe (hemosiderina)
– Zone de distributie:
 fata
 ombilic
 mameloane
 organe genitale
 fetele de extensie ale antebratelor
 cicatrici
– Tegumente uscate, atrofice, cu pilozitate saraca
– Dg dif cu hemosideroza (hemocromatoza secundara post-transfuzionala)
in care hiperpigmentarea este progresiva.
ALTE PIGMENTARI GENERALIZATE
Cauze:
– fizice:
 expunere la soare si UV
 prurit, +carente vitaminice/proteice  ”pelerina (melaoza) vagabonzilor” -
gat si regiune scapulo-humerala
– nutritionale:
 pelagara asociata cu fotosensibilitate
 carenta de vitamina A
– metabolice
 ciroza hepatolenticulara
 pofiria cutanata tardiva
– hormonale:
 sarcina
 pubertate
 tumori pulmonare secretante de ACTH
– depuneri de metale (argint, aur, mercur, crom, arsenic)
– medicamente: clorpromazina (brun), amiodarona (cenusiu-albastru),
tetraciclina
HIPERPIGMENTARI REGIONALE
 CLOASMA = pete simetrice neregulate cu aspect de
masca - gravide dupa luna a 5-a
 FATA - talasemie, sdr de malabsorbtie,anticonceptionale
 PIGMENTAREA PERIOCULARA – af. hepatice,

metroanexite, tumori ovariene, boala Graves-Basedow
 MELANOZA RIEHL
 pete pigmentare la nivelul fetei si pe trunchi
 sdr carentiale, malabsorbtie, emotii
 LINIA FUSCA FRONTALA - leziuni encefalice
indeosebi tumori
HIPERPIGMENTARI REGIONALE
 GAMBE - insuficienta venoasa cronica, puncte “dermar”
 MAMELOANE SI AREOLE MAMARE

- gravide, bolnavi cu cancer de prostata tratati cu estrogeni
 AXILE - “acantosis nigricans”

- asociata cu hiperkeratoza in placarde - aspect “pudrat cu praf
de carbune”
- gigantism, acromegalie, diabet zaharat, cancer abdominal
 PARTI NEACOPERITE DE HAINE
- porfirie, pelagra, sdr. Felty
 ZONE DIFERITE
- datorita leziunilor de grataj, a aplicarii repetate de caldura
HIPERPIGMENTARI CIRCUMSCRISE
 EFELIDE (pistrui)
 LENTIGO (alunite)
 PETE CAFÉ AU LAIT - neurofibromatoza Recklinghausen,
sdr. Albright
 SINDROM PEUTZ-JEGHERS
= lenticuloza periorificiala + polipoza colica
 SINDROM LEOPARD (L= lentigo, Ecg = tulb de conducere,
O= ocular hipertelorism, P= pulmonar - stenoza pulmonara,
A = anomalii genetice, R= retard, D= deaf-surditate)
 ERITEM FIX MEDICAMENTOS
- placa eritemato-pigmentare ce apare piramidon/atebrina
 URTICARIA - mastocitoza
 Melanomul malign - tumora dezvoltata de obicei pe un nev
ERITEMUL
= roseata vie ce dispare la vitropresiune, datorata
vasodilatatiei (hiperemiei ) tegumentare
Poate fi:
A. LOCALIZAT
 FIZIOLOGIC: pudic, emotional
 PATOLOGIC:
 E. PALMO-PLANTAR: ciroze hepatice
 E. al ZONELOR EXPUSE LA SOARE: pelagra,
boli
fotosensibilizante
ERITEMUL
B. GENERALIZAT
– FIZIOLOGIC: solar
– PATOLOGICE
 B. ERUPTIVE
 “RASH” = eritem difuz, fugace, precede eruptia
 E. MORBILIFORM in RUJEOLA
 E. SCARLATINIFORM
 ALERGII MEDICAMENTOASE
 ROZEOLA (sifilisul secundar)
 CARCINOID
– “FLASH” = val de caldura urmat de roseata vie
 ERITEM FIGURAT → RAA la copii, tineri
 ERITRODERMII EXFOLIANTE:
alergii medicamentoase, leucemii
EXAMENUL
TEGUMENTELOR
SI
MUCOASELOR
Dr. Sorin Stamate

Septembrie 2005
LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE
A. PRIMARE
 MODIF. CIRCUMSCRISE DE CULOARE
 LEZIUNI RELIEFATE, SOLIDE
 LEZIUNI CU CONTINUT FLUID
B. SECUNDARE
 Prin PIERDERE DE SUBSTANTA
 PRODUCTII PE SUPRAFATA PIELII
 LEZIUNI CICATRICEALE
MODIFICARI CIRCUMSCRISE DE CULOARE
MACULA = modificare circumscrisa de culoare, de

dimensiuni mici (<0,5cm), fara relief sau consistenta la palpare
Ex.:
 Macule PIGMENTARE ( efelide, lentigo,”café au lait”)
 Macule DEPIGMENTATE (post-arsuri superficiale)
 Macule HEMORAGICE
 Macule ERITEMATOASE (rozeola sifilitica, tifica)
PATA = macula cu dimensiuni > 1 cm

(apare ca atare sau prin confluarea mai multor macule)
PATA “CAFÉ AU LAIT”
ROZEOLA SIFILITICA
LEZIUNI RELIEFATE SOLIDE
PAPULA = leziune proeminenta, bine delimitata, de culoare
variabila, superficiala, solida la palpare, de dimensiuni
mici (< 0,5 cm)
Exemple:
URTICARIA = afectiune acuta sau cronica caracterizata de
o eruptie papuloasa, catifelata, eritematoasa, foarte
pruriginoasa, brusc instalata si cu rezolutie rapida
Cauze: ALERGII medicamentoase, alimentare
Factori FIZICI
DERMATOGRAFISM – dunga reliefata, initial rosie apoi
palida ce apare dupa o excitatie tegumentara usoara
Vegetativi, hipertiroidie
Dunga “meningitica” TROSSEAU
URTICARIA
URTICARIA
URTICARIA
DERMATOGRAFISM
 NEVI PIGMENTARI
 KERATOAME SEBOREICE (SENILE)
= papule galben-brune cu suprafata catifelata si localizari
variate
 VERUCI PLANE
= papule bine delimitate, suprafata aspra, neregulata,
localizate la nivelul mainii, genunchiului, fetei
 SIFILIDE
= papule multiple, nepruriginoase, indurate, localizate
la nivelul trunchiului, palmelor si plantelor
PLACA = papula de dimensiuni > 0,5 cm.

VERUCA
SIFILIDE
TUBERCULUL = proeminenta cutanata de mici dimensiuni

(aprox. 1cm) datorata unui infiltrat celular dermic profund.
Sunt mai voluminosi ca papulele
Evolueaza lent
Pot ulcera
Lasa cicatrice
Ex.: SARCOIDOZA
TBC cutanat
LEPRA
SARCOIDOZA
NODULUL = formatiuni de dimensiuni mai mari (> 1cm),

consistenta mai dura si localizare mai profunda decat
tuberculii
– pot fi DERMICI, DERMO-EPIDERMICI,HIPODERMICI
Ex.:
ERITEMUL NODOS
Noduli dermoepidermici, fermi, cu diam. 1-3cm, durerosi,
culoare rosie apoi violacee spre maronie, cu localizare
simetrica, mai ales la nivelul gambelor
Se resorb spontan, fara a lasa cicatrice
Apare in: infectie cu Streptococ, TBC, postmedicamentos
ERITEM NODOS
ERITEM NODOS
 N. OSLER
- noduli mici (1-3mm), eritematosi, f. durerosi, pe pulpa
degetelor, palme si plante in ENDOCARDITA BACTERIANA
 N. MAYNET
- noduli mici, nedurerosi, de culoarea pielii, pe suprafetele de
extensie; apar in RAA
 TOFII GUTOSI
- nodozitati de dimensiuni variate, culoare albicioasa-galbuie,
consistenta dura, nedurerosi din care se poate exterioriza un
material alb, cretos (urat de sodiu)
- localizare: pavilionul urechii, cot, articulatii degete
 XANTOAME
- tuberoase: fete de extensie membre, tendoane
- eruptive: hiperlipoproteinemia III familiala
NODULI OSLER
TOFI GUTOSI
TOFI GUTOSI
XANTOM
XANTOAME ERUPTIVE
TUMORILE CUTANATE
= formatiune de dimensiuni >2cm care intereseaza
toate straturile si poate depasi limita pielii
Ex:
NEVI PIGMENTARI, NEPIGMENTARI,

MELANOM
ANGIOAME
METASTAZE CUTANATE
MELANOM MALIGN
MELANOM MALIGN
LEZIUNI CU CONTINUT FLUID
VEZICULA
= acumulare de serozitate clara, de mici dimensiuni (<0,5cm) si
care poate fi epidermica (nu lasa cicatrice), dermoepidermica
(lasa cicatrice).
Poate fi:
LOCALIZATA:
 ERUPTIA HERPETICA
buchet de vezicule pe fond eritematos
localizare: nazo-labiala, genitala
 ZONA ZOSTER
placard de vezicule cu distributie dermatomerica
precedata, insotita si urmata de dureri intense
ERUPTIE HERPETICA
ZONA ZOSTER
GENERALIZATA:
VARICELA
- eruptie generalizata cu vezicule de varste diferite.
ECZEMA
- eruptie veziculoasa, pruriginoasa, in placi, placarde sau pe
suprafete mari ce evolueaza in pusee
- 2 tipuri:
CONSTITUTIONALA (ATOPICA),
ALERGICA (DE CONTACT)
BULA: = vezicula cu dimensiuni intre 0,5–2 cm

FLICTENA = acumulare lichidiana >2 cm
Cauze: ARSURI gr. II
PELAGRA
PORFIRIA CUTANATA TARDIVA
PUSTULA
= acumulare de mici dimensiuni de lichid purulent
“PUSTULIZARE”= transformarea unei vezicule in pustula prin
modificarea continutului
Ex:
IMPETIGO, ACNEEA (juvenila, cortizonica)
PROFUNDE: FURUNCUL, HIDROSADENITA,
ORJELET
LEZIUNI ELEMENTARE SECUNDARE
PRIN PIERDERE DE SUBSTANTA
ESCORIATIA
= pierdere de substanta superficiala produsa prin abraziune
(NU lasa cicatrice)
FISURA
= pierdere de substanta lineara ce apare in tegumente ingrosate
EROZIUNEA
= pierdere de substanta ce afecteaza doar staturile superficiale
ale epidermului (NU sangereaza)
EXULCERATIA
= pierdere de substanta ce afecteaza tot epidermul fara a depasi
membrana bazala (lasa cicatrice)
LEZIUNI ELEMENTARE SECUNDARE
PRIN PIERDERE DE SUBSTANTA
ULCERATIA
= pierdere de substanta profunda (chiar hipoderm), poate sangera,
lasa cicatrice
Ex:
U. VARICOS
- margini bine delimitate, fund acoperit de cruste
- pe tegumente cu dermatita ocra, retromaleolar intern
- cauza: INSUFICIENTA VENOASA CRONICA
SANCRU SIFILITIC
- rotund, bine delimitat, fund hiperemic, baza indurata
- nedureros, contine treponeme
LEZIUNI ELEMENTARE SECUNDARE PRIN
PRODUCTII SUPERFICIALE CUTANATE
CRUSTA
= depozit produs prin coagularea si uscarea unor secretii. Pot fi:
HEMATICE (brun-roscate)
MELICERICE (galbene)
SCUAMA
= fragment din stratul keratinizat epidermic exfoliat
Pot fi: PITIRIAZIFORME, LAMELARE, IN LAMBOU
LEZ. ERITEMATO-SCUAMOASE
 MICOZE CUTANATE
ERITRASMA
= placard eritemato-scuamos, nepruriginos, localizat in pliuri
(submamar, axilar)
PITIRIAZIS VERSICOLOR
= pete de culoare galben cafenii acoperite de scuame fine la
nivelul toracelui
 PSORIAZIS
 placi eritematoase, bine delimitate, usor reliefate,
nepruriginoase, acopetite de scuame mari.
 detasarea scuamelor prin grataj duce la aparitia initial a unei
substante albicioase (semnul SPERMANTETULUI) iar
continuarea gratajului determina o hemoragie punctiforma
“roua sangeranda” (s. AUSPITZ)
 localizare specifica: cot, genunchi, presacrat
KERATOZE – KERATODERMII
= hiperplazia stratului cornos
KERATODERMIA PALMO-PLANTARA
 CONGENITALE (26 Sindroame)
 DOBANDITE
IHTIOZA
 Scuame uscate, aderente, dispuse pe o piele uscata, fisurata
 CONGENITALA sau DOBANDITA (LIMFOM)
LEZIUNI ELELEMENTARE SECUNDARE
LEZIUNI CICATRICEALE
CICATRICEA
= tesut conjunctiv dens, fibros, ce uneste o solutie de
continuitate dermo-epidermica profunda
 LINIARE (dupa interventii chirurgicale, taieturi)
 STELATE, NEREGULATE (dupa ulcere, plagi)

 CHELOIDUL
= cicatrice cu exces de tesut fibros, ingrosata, ramificata,
sidefata
ATROFIE CUTANATA
= subtierea pielii cu pierderea desenului papilar dermic, prin
reducerea partiala sau totala a straturilor tegumentare
 SENILA
 VERGETURILE
= atrofii de forma liniara produse prin ruptura fibrelor elastice
- sarcina, cresterea rapida in greutate
- hipercorticism: STRII PURPURII
STRIE PURPURII
SCLEROZE CUTANATE
= intarirea pielii si a tesutului subcutanat care formeaza placi
dure la palpare ce nu se pliseaza (hiperplazia si condensarea
fibrelor conjunctive si elastice din derm)
 LOCALIZATE (secundar unui proces inflamator)
 GENERALIZATE (SCLERODERMIE)
 sclerodactilie
 facies bizantin
 Sd. RAYNAUD
 afectari esofagiene, cardiace
LEZIUNI HEMORAGICE CUTANATE
PETESIA
= macula de culoare rosie–violacee, de mici dimensiuni
(1–3mm), care nu dispare la vitropresiune, datorata unei mici
hemoragii intradermice; pot aparea izolate sau se pot asocia
realizand PURPURA.
Cauze:
 VASCULARE
 TROMBOCITARE
LEZIUNI HEMORAGICE CUTANATE
ECHIMOZA
= pata de dimensiuni si forme variabile, de culoare violacee
care in timp devine verzuie (zile) apoi galben-bruna
(saptamani) si dispare, datorata unei hemoragii
dermoepidermice.
Cauze: POSTRAUMATIC
 “in ochelari” – fractura de baza de craniu
 valoare medico-legala
SPONTAN (defect de coagulare)
HEMATOMUL
= nodul de dimensiuni variabile si culoare cu evolutie
similara cu a echimozei, datorate unei acumulari mari de
sange in hipoderm
LEZIUNI VASCULARE CUTANATE
Produse prin dilatarea vaselor sanguine dermice sau hipodermice.
Dispar sau se estompeaza la vitropresiune
ANGIOAME
= pete de culoare rosie-violacee
 PLANE (teritoriu trigemenului– posibil lez similare intracraniene)
 TUBEROASE (reliefate, fara semnificatie clinica)
LEZIUNI VASCULARE CUTANATE
STELUTE VASCULARE
= dilatatii arteriolare ce constau dintr-o zona rosie centrala,
uneori pulsatila, reliefata din care pornesc ramuri fine sinuase.
Cauze
 HIPERFOLICULINEMIE
 INSUF. HEPATICA
TELANGIECTAZII
 mici dilatatii vasculare, lineare, sinuoase
 pometi, membre inferioare,
 interscapulovertebral (la copii cu adenopatii mediastinale
s.TURBAN)
Semiologia
tesutului subcutanat
Monica Baluta
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“CAROL DAVILA” din BUCUREȘTI
Tesutul subcutanat
Definitie
Tesut situat sub straturile pielii (epiderm şi derm)
numit şi hipoderm sau fascia superficială
Compus din
 Tesut adipos (grasimea subcutanata)
 Tesut conjunctiv
 Vase sangvine si limfatice
 Nervi
Functii:
1. Sustinere tegument
2. Rezerva de energie
3. Termoreglare
4. Participa la schimburile hidro-electrolitice
Modificari patologice:
1. Inflamatorii
2. Noninflamatori
→ Dezechilibre hidro-electrolitice
 Edeme
 Deshidratare
→ Modificari ale tesutului gras
EDEMELE
DEFINITIE
= acumulare de lichid in spatiile intercelulare (Interstitiu)
• Evident clinic doar dupa acumularea a cativa LITRI
• Precedat de ↑ G cu 4-5 kg (preedem neevidentiabil la ex.
clinic  sub diuretic ↓ G)
CLASIFICARE
1. Generalizate
2. Localizate
CAUZE
1. Locale exclusiv (edem inflamator, alergic)
2. Generale (edem cardiac, renal)
MECANISME
1.↑ presiunea venoasa
2.↓ presiunea oncotica a plasmei
3.↑ permeabilitatea capilara
4. obstructii venoase sau limfatice
5. retentie h-s mai ales la nivel renal
 Creste capitalul hidric si salin al organismului
M Baluta
EDEMELE
MECANISME cont`
• Apa = 50-70% din greutatea organismului repartizata in
• 2 compartimente
1. Intracelular 60-67% din apa totala
2. Extracelular 33-40%  - intravascular 5%

- extravascular 15%
• echilibrul mentinut de fortele Starling intre cele 2

compartimente
Compozitie
• Lichidul interstitial similar cu plasma
• Lichidele intra- and extracelular = semnificativ diferite
Apa totala a orgnismului = 50-70% din greutate

Cantitatea de apă totală a organismului
% din greutatea corporală
Vârsta Barbaţi Femei Ambe sexe
0-1 luni - - 76%
10-16 ani 59 % 57 % -
40-59 ani 55 % 47 % -
> 60 ani 52 % 46 % -
Tanner GA, In: Medical Physiology: Principles for Clinical Medicine, ed 4, 2013; pp. 427- 436.
M Baluta
EDEMELE
MECANISME cont`
FORTELE STARLING
Controleaza miscarea
DIN spatiul Vascular → IN spatiul SPRE compartimentul Vascular
Extracelular 1. Presiunea coloid-oncotica
1. Presiunea hidrostatica din (proteine plasmatice)
sistem vascular 2. Presiunea hidrostatica
2. Presiunea coloid oncotica interstitiala
interstitiala
“TISSUE TENSION”
! BALANTA HIDRO-ELECTROLITICA
• Compartimentele intra- şi extracelular

 au compoziţie diferită
 sunt în echilibru osmotic
 concentraţia totală a sărurilor (osmolalitatea) este aceeaşi
• Osmolalitatea
 Reprezintă măsura concentraţiei sărurilor şi se defineşte ca
numărul de osmoli de săruri (Osm) per kilogram apă
 Electrolitii determina majoritar osmolalitatea
• Osmolaritatea este măsura osmolilor de săruri per litru de soluţie
(Osm/l)
EDEMELE
MECANISME cont`
Traseul apei si al altor substante difuzibile
Forte balansate = “steady state”
Intoarcerea din interstitiu

De la capat arteriolar capilar in
SPRE interstitiu spatiul vascular prin :
- capat venos capilar
- limfatice
Dezechilibru intre forte

• Obstructia sistem venos → ↑ pres. Capilara → edeme
•  presiunea coloid oncotica - in hipoalbuminemie
• Alterarea endoteliului capilar - ↑ permeabilitatea capilara
- injurie prin agenti chimici, bacterieni, termici, mecanici
- transfer de proteine spre interstitiu
Drenajul limfatic
• mecanism suplimentar de siguranta
• preia albuminele filtrate prin peretele capilar si excesul de fluid
transudat
• reduce fluxului limfatic
• rol esential in producerea limfedemului
M Baluta
EDEMELE
Aspect clinic
1. Crestere de volum a unei regiuni

2. Stergerea reliefurilor anatomice
3. Godeu (la apasare de regula pe un plan osos)
apar in zonele cu tesut conjunctiv lax in care presiunea

interstitiale este mica (retromaleolar, fata, pleoape)
Caracteristici clinice generale
Stadiul de constituire
• Tegumente edematiate
• Intinse
• Lucioase
Stadiul de rezorbtie
• Pliuri fine longitudinale (piele ”incretita”)
• Vergeturi coapse si abdomen
Stadiul cronic
• Ingrosarea/cartonarea tegumentului (hiperplazia tesutului celular
subcutanat ← presiune interstitiala ↑ mult timp)
• Aspect lichenoid (proliferare fibroblastica )
• Aspru la palpare
• Descuamare marcata
• Godeul se obtine mai greu, dupa comprimare prelungita
• Tulburari distrofice cutanate (Fisuri, Ulceratii zemuinde)
M Baluta
EDEMELE
Caracteristici clinice
CULOAREA EDEMULUI
• Rosu: edemul inflamator sau alergic
• Alb: edemul renal
• cianotic (dermatita ocra): edemul cardiac si venos
TEMPERATURA LOCALA
• Crescuta: edemul inflamator
• Normala: edemul renal
• Scazuta: edemul cardiac
CONSISTENTA
- Moale-pufos, lasa usor godeu edemul renal si carential
- Dura, lasa mai greu godeu sau deloc  edemul inflamator si venos
DUREREA
• Indolore = majoritatea edemelor de cauza generala
• Dureros = edemul inflamator
M Baluta
EDEMELE
Examen clinic
 Zone cu strat subiacent dur, osos fata anterioara a tibiei
sacrat, etc)
se apasa cu varful degetului
 depresiune localizata, tranzitorie
 rezultat al exprimarii lichidului de edem
 La nivel coapse, perete abdominal, pleoape

pensarea intre doua degete a tegumentului si
tesutului subcutanat cu formarea a doua godeuri
alaturate si/ sau aspect de coaja de portocala
Scala fct. de adancimea godeu

Grad Definire
1+ < 2mm
dispare imediat
2+ 2-4 mm
Persista cateva secunde
3+ 4-6 mm
Persista 10-12 secunde
4+ 6-8 mm
Persista > 20 second
M Baluta
EDEME
CLASIFICARE
1. Generalizate
2. Localizate
CAUZE
1. Exclusiv Locale (edem inflamator, alergic)
2. General (cardiac edema, renal edema)
Caracteristicile edemelor care sugereaza

etiologia
EDEME GENERALIZATE
EDEMUL CARDIAC
• Edem decliv
• Cianotic
• Rece
• Consistenta relativ dura dar
• Lasa godeu
• Mecanism preponderent
= hipertensiune venoasa crescuta (staza venoasa)
– gravitatia determina declivitatea
(regiunea retromaleolara, gambe, reg. sacrata la bolnavii ce
stau mult timp in clinostatism )
– Cianoza rece = prin staza sangelui in reteaua capilara si
venoasa subcutanata
EDEME GENERALIZATE
EDEMUL RENAL
• Generalizat de la inceput
• NU respecta declivitatea
• Palid (alb)
• Moale
• Pufos, lasa usor godeu la apasare
• Temperatura tegumentelor este normala
• Exprimat in regiunile cu tesut subcutanat lax (fata, pleoape, organe genitale,
regiunea retromaleolara )
• Mecanismul de producere: Retentie hidrosalina conjugata cu
↓ presiunii coloid-osmotice
↑ permeabilitatii capilare
EDEMUL HEPATIC
• Edem generalizat
• Nuanta icterica
• Alb-pufos
• Localizat predominent la membrele inferioare
• Dominat de ascita evidenta si disproportionata fata de gradul
edemului
• Mecanism principal
Reducerea presiunii coloid-osmotice prin hipoalbuminemie
M Baluta
EDEME GENERALIZATE
EDEMUL CARENTIAL
• = DE FOAME
• Generalizat
• Moale-pufos, lasa usor godeu,
• de regula edem gambier, (dar si la fata) produs prin

↓ presiunii oncotice prin hipoproteinemie
• Poate aparea si ca o manifestare paraneoplazica
M Baluta
EDEME GENERALIZATE
ANASARCA
Definitie- sindrom caracterizat prin

– edeme generalizate
1. pleura- hidrotorax
– revarsate in cavitatile seroase 2. pericard- hidropericard
3. peritoneu- ascita
= transudat
• Serocitrin
• Continut redus de proteine
• Reactia Rivalta – (negativa)
• Edeme generalizate (* nu de la inceput)

• Incep in zone de electie generalizare ulterior
• incep de la membrele inferioare: dosul piciorului, retromaleolar,
fata anterioara a tibiei
• regiunea infero interna a coapsei, deasupra genunchiului
• peretele abdominal (pensare pliu cutanat coaja de portocala
determinata de porii foliculilor pilosi)
• regiunea lombosacrata (se comprima cu forta progresiv tesutul
subcutanat pe planul dur al sacrului)
• torace anterior, inclusiv edemul sanilor
• torace posterior (se observa impresiunile asternutului)
• membre superioare, in regiunea inferointerna si posterioara
deasupra cotului
• fata (edem palpebral) *uneori edemele incep de la fata
M Baluta
EDEME GENERALIZATE
EDEMUL DE SARCINA
• edem moderat, alb, moale
• Localizat de obicei la membrele inferioare
• Apare in ultimile luni de sarcina
• Forma particulara –nefropatia gravidica
• S20 sarcina
• edeme generalizate
• HTA
• proteinurie
EDEMUL CATAMENIAL
• Edem discret-moderat membre inferioare
• La femei in a-2-a jumatate a ciclului menstrual
• Mediate hormonal
MIXEDEMUL
• In hipotiroidia severa
• Tegumente ingrosate
• Lasa godeu
M Baluta
EDEME GENERALIZATE
EDEME IATROGENE
MEDICAMENTOASE
• corticoizi
• estrogeni
• hipotensoare (dihidropiridine, α blocante)
EDEMUL IDIOPATIC
- sindrom Milroy -
• Localizat de regula la gambe

• La femei peste 30 de ani
• Edem cronic de etiologie necunoscuta
M Baluta
EDEME LOCALE SAU REGIONALE
EDEMUL INFLAMATOR
• Edem localizat = unul din semnele inflamatiei

• CALD TUMOR
• DUREROS CALOR
• Insotit de ERITEM DOLOR
• de obicei Unilateral RUBOR
• Se intalneste in erizipel, limfangite, artrite,
flegmoane, abcese, celulite, osteomielita, flebite
M Baluta
EDEMUL ALERGIC
• Apare caracteristic la FATA, pleoape, uneori intreaga
fata, buze, limba
• Se insoteste de regula de PRURIT, ERUPTII
URTICARIENE
• Rosu, cald dureros, lasa greu sau deloc godeu
• Forme: Acute
Cronice
Recidivante ►
► Edemul angioneurotic Quincke

Instalare brusca
Se poate asocia cu edem glotic
Dispnee inspiratorie paroxistica
Asfixie
= Determinat de Alergen:
alimentar, medicamentos,
M Baluta
LIMFEDEMUL
• Edem PALID
• Aspect particular
• Localizari mai putin obisnuite (fata dorsala a mainilor,
picioarelor
• Incepe asimetric
• Initial este moale apoi devine cartonat si apar lichenificari
• Congenital (1), dobandit (2-5)
Mecanism:
Blocarea circulatiei limfatice locale prin
1. Malformatii ale vaselor limfatice
2. Procese tumorale, metastaze
3. Postoperator  rezectia sistemului limfatic de drenaj
4. Dupa iradierea regiunilor ganglionare
5. In filariaza –aspect grotesc “elefantiazis arabicum”
M Baluta
EDEMELE VENOASE
• IN TROMBOFLEBITELE SUPERFICIALE
– Edemul este limitat in jurul cordonului determinat de vena
trombozata
– Are caractere inflamatorii
• IN TROMBOFLEBITELE PROFUNDE
– Creste diametrul segmentului afectat (ex. gamba,coapsa)
– Edem Alb, dureros spontan si la palpare (Homans+)
– Reteaua venoasa superficiala este evidenta
– Spasmul arterial supraadaugat poate determina cianoza
• EDEMUL INSUFICIENTEI VENOASE

CRONICE
‒ Secundar varicelor sau unor tromboze venoase
profunde repetate
‒ Poate fi unilateral sau bilateral dar inegal
‒ In special la membrele inferioare
‒ Accentuat in ortostatism
‒ Tegumente cianotice , cu dermita ocra, eventual
complicate cu ulcere
►
M Baluta
►EDEMUL IN PELERINA
• EDEM DE STAZA
• Mecanism
• Obstructia venei cave superioare in sdr. mediastinal
• ↑ presiunii venoase in jumatatea superioara a toracelui
si la membrele superioare
• Circulatie colaterala venoasa evidenta
EDEMUL GRAVITATIONAL
• Apare datorita actiunii prelungite a gravitatiei in

• Calatorii indelungate
• La bolnavi cu ischemie periferica care tin mult timp

picioarele atarnate la marginea patului
• Favorizat de anotimpul cald
M Baluta
EDEMUL NEUROTROFIC
• Edem moderat
• Intereseaza membrul paralizat
• Aspectul tipic = “mana suculenta” descrisa de Marinescu
M Baluta
SEMIOLOGIA MODIFICARILOR
HIDRO-SALINE
DESHIDRATAREA
DEFINITIE
Conditia clinica determinata de o reducere a continutului
Hidric al organismului
Clasificare
– Deshidratarea celulara
– Deshidratare extracelulara
M Baluta
Deshidratarea celulara (1)
• Determinata reducerea volumului apei intracelulare, datorita

pierderii predominente de apa prin: poliurie, transpiratie,
respiratie (la comatosi).
• Poate insoti edemele (hiperhidratare extracelulara) cind

bolnavul reduce aportul de lichide, mentinand ingestia de
sare.
• Poate insoti deshidratare extracelulara (deshidratare globala)
Clinic
• sete (prin stimularea osmometrului hipotalamic)
• anorexie fara greata
• limba si vestibulul bucal uscate din cauza scaderii secretiei
paratiroidiene
• febra (prin alterarea termoreglarii)
• fenomene nervoase (respiratie Cheyne-Stokes, delir,
somnolenta  coma.)
Biologic: - Natremie > 145 mEq/l
- Presiunea osmotica a plasmei crescuta
- Oligurie cu densitate urinara crescuta
M Baluta
Deshidratarea extracelulara (2)
• Este consecinta pierderilor predominante de sodiu pe cale:
- renala (nefropatii, exces de diuretice)
- digestiva (varsaturi,diaree)
- cutanata (transpiratii profuze)
- reducerea drastica a aportului de sare
Clinic :
• bolnavii nu au sete
• pliu cutanat persistent prin  turgorului cutanat
• hipotonia globilor oculari
• hipotensiune colaps, prin reducerea vol. circulant
• tahicardie
• oligurie (cu densitate urinara crescuta)
Biologic:
• natremia este de obicei normala
• hemoconcentratie
• hiperazotemie
Se poate asocia cu hiperhidratare celulara prin migrarea apei in

interiorul celulelor, stare caracterizata prin apatie, cefalee,
varsaturi, (edem cerebral)
M Baluta
Semiologia
tesutului gras
M Baluta
 depunere patologică de ţesut
adipos în diverse structuri
Lipodistrofiile
 boli rare
 determinare genetică
M Baluta
Lipomatoza simetrică benignă- sindromul Launois-
Bensaude sau boala Madelung
lipomatoza simetrică benignă, boala Madelung, adenolipomatoza Launois-

Bensaude, sindromul Brodie, boala Buschke, lipomatoza simetrică multiplă
Sinonime
cu predominanţă cervicală, gâtul gras
 afectează în special bărbaţi între 30- 60 ani
 mai frecvente în ţările mediteraneene
 consum etanolic cronic în istoric
 caracterizată prin prezenţa unor depozite adipoase
 dimensiuni mari
 localizate simetric în variate părţi ale corpului (dar în principal la
Caracteristici nivelul regiunii cervicale)
 puţin circumscrise (contur difuz, nu există o capsulă limitantă)
 consistenţă moale
 nedureroase
 se dezvoltă progresiv în ţesutul subcutanat
 infiltează adesea structurile vecine în evoluţie
 histologic : ţesut gras normal
 maladie benignă, transformarea malignă este excepţională
Foto: Gogălniceanu et al. Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2005,

Vol. 1, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341
M Baluta
Lipodistrofia progresivă (boala
Barraquer- Simmons)
 formă rară de lipodistrofie
 reducere graduală şi simetrică a ţesutului subcutanat adipos
care începe la faţă (prin dispariţia bulei Bichat), progresează
spre gât, membrele superioare şi se extinde spre torace şi
abdomen
 nu afectează membrele inferioare, acestea au aspect
psudohipertrofic
 se asociază cu boli autoimune (lupus, tiroidită) şi/sau
metabolice (diabet zaharat)
 femeile sunt mai frecvent afectate
 atunci când apare la barbaţi, apare mai precoce
Foto: Oiveira et al. BMC Res Notes. 2016; 9: 175.

doi: 10.1186/s13104-016-1975-9
M Baluta
Lipodistrofia insulinică
 reacţie anormală la pacienţii diabetici trataţi cu insulină
 LIPOATROFIA este caracterizată de
 noduli subcutanaţi alternând cu zone de atrofie
a ţesutului adipos
 hipoestezie cutanată eventual
 considerată efect advers cu mecanism imun
 LIPOHIPERTROFIA
 tumefierea ţesutului gras la locul injecţiei
 secundară efectului lipogen al insulinei
Foto: Gentile et al. Int J Endocrinol Metab. 2016 Apr; 14(2): e33997.
doi: 10.5812/ijem.33997
M Baluta
Sindrom Rothman-Makai
 se mai numeşte paniculita spontană a copiilor
 noduli subcutanaţi bine delimitaţi, vag sensibili,

mai frecvent la nivelul extremitatilor si mai putin pe
trunchi sau fata
 fără semne sau simptome sistemice
 variantă: paniculita lipofagică caracterizată de
atrofie în leziuni cu depresiuni tegumentare
Foto: Wolina, MD. https://www.researchgate.net/publication/314071876

DOI: 10.15226/2378-1726/3/3/00129
M Baluta
Boala Weber-Christian
 NODULI SUBCUTANAŢI
‒ simetrici, dimensiune 1-2 cm, sensibili, eritem asociat
‒ disrupţia acestora exprimă un lichid uleios maro ( paniculită
lichefiantă)
‒ apar şi dispar în decurs de câteva săptămâni
‒ după vindecare rămâne o zonă cicatriceală cu depresiuni
cutanate
‒ localizare în special pe coapse şi gambe, dar nu numai
 SIMPTOME SISTEMICE asociate:
‒ febră, astenie, greaţă, vărsături, scădere ponderală, mialgii,
artralgii
 TENDINŢĂ LA RECĂDERE
Brudno. N Engl J Med 1950; 243:513-517

DOI: 10.1056/NEJM195010052431401
M Baluta
Afecţiuni inflamatorii ale ţesutului
subcutanat: celulita şi paniculita
 inflamaţie fără necroză a pielii şi ţesutului subcutanat
 clinic: rubor, tumor, calor, dolor
 poarta de intrare cutanată poate fi identificată uneori
 infecţia severă este sugerată de prezenţa
 stării generale alterate, febră
 limfangită regională
 leziuni buloase violacee
 dispoziţia circumferenţială
 durere disproporţionată faţă de examenul clinic
M Baluta
Atrofia hemifacială progresivă
Sindromul Parry- Romberg
 degenerarea şi retracţia ţesutului subcutanat
 localizare la o jumătate din faţă
 evoluează autolimitant cu atrofie hemifacială restantă şi
mutilantă
 sunt afectate pielea, ţesutul subcutanat, muşchii
subiacenţi, nervii, părul
 boală rară
 apare mai ales la femei
Foto: Van der Cruyssen et al. /

Oral and Maxillofacial Surgery Cases 4 (2018) 73e83
M Baluta
Semiologia
ganglionilor superficiali
GANGLIONII LIMFATICI SUPERFICIALI
SISTEMUL LIMFATIC - generalitati
 O retea vasculara extinsa si complexa care dreneaza limfa de la
organe si tesuturi in sistemul venos central
 Capilare limfatice ”oarbe” → vase de calibru redus → ducturi de
colectare → venele mari
 Rolurile sistemului limfatic:
1. Functie VASCULARA
2. In cadrul SISTEMULUI IMUN
3. In METABOLISMUL LIPIDIC
 Ganglionii limfatici = “statii de filtrare” pe traseul vaselor limfatice
cu forma rotunda/ovala/de ”fasole”
dimensiuni variabile in functie de localizare
2 tipuri: superficiali si profunzi
Ganglionii superficiali - caracteristici
Examen clinic: Inspectie & Palpare

1. LOCALIZARE
2. DIMENSIUNI: 0.5-1cm;
ADENOPATIE > 1-1.5cm
1. CONSISTENTA: moi, elastici, duri, fluctuenti
2. SENSIBILITATE: normal - NEDUREROSI
3. SUPRAFATA: regulata/neregulata
4. MOBILITATE: normal – mobili fata de tegument si planul profund
5. TEGUMENTELE SUPRAIACENTE:
de aspect normal / rosii, calde, edematiate, dureroase / infiltrate
GANGLIONII EXTREMITATII CEFALICE
GANGLIONII EXTREMITATII CEFALICE
GRUPUL GANGLIONAR OCCIPITAL
 Localizare: la baza craniului
 Dreneaza: regiunea occipitala a scalpului
 Palpare: din fata pacientului, cu degetele 2 si 3 prin miscari circulare
ADENOPATIA OCCIPITALA:
- Tinea capitis, dermatita seboreeica,
pediculoza
- Muscaturi de insecta
- Celulita orbitala
- Rubeola, roseola infantum
GANGLIONI RETROAURICULARI
 Localizare: superficial fata de mastoida
 Dreneaza: partea posterioara a regiunii

temporoparietale, peretele posterior al
meatului acustic
 Palpare: din fata pacientului, cu degetele

2 si 3, prin miscari circulare
GANGLIONII EXTREMITATII
CEFALICE
GANGLIONII PREAURICULARI
 Localizare: anterior de tragus
 Dreneaza: conjunctivele, pielea obrazului,
a pleoapelor, regiunea temporala a scalpului
 Palpare: din fata pacientului, cu degetele 2
si 3, prin miscari circulare
Adenopatia preauriculara:
- Infectii virale
- Chlamydia trachomatis
- Gonococcus conjunctivitis
GANGLIONII SANTINELA AL
TONSILEI (PAROTIDIAN)
 Localizare: la unghiul mandibulei
 Drenaj: regiunea tonsilara si
faringele posterior, glanda parotida

 Palpare: din fata pacientului, cu
degetele 2 si 3, prin miscari
circulare
Adenopatia ganglionilor tonsilari:
- Faringite, faringo-amigdalite
- Parotidite
CEFALICE
Grupurile ganglionare
SUBMANDIBULARE SI
MENTONIERE
 Localizare: la unirea ½ laterala cu ½

mediala a mandibulei pe linia mediana
 Dreneaza: dintii, limba, gingiile si mucoasa

bucala
 Palpare: din fata pacientului, cu degetele 2

si 3, prin miscari circulare
Adenopatia Submandibulara si
Submentoniera:
- Infectiii orale si dentare
- Limfadenita Acuta
CEFALICE
GRUPURILE GANGLIONARE CERVICALE
 Localizare: SUPERFICIAL – anterior de m.sternocleidomastoidian
POSTERIOR – de-a lungul marginii anterioare a m.
trapez
PROFUND – posterior de m. SCM
 Dreneaza: limba, urechea externa, glanda parotida,
structurile profunde ale gatului (laringe, tiroida, trahea)
 Palpare: din spatele pacientului – gr. SUPERFICIAL
din fata pacientului pentru gr. POSTERIOR SI PROFUND
Adenopatia CERVICALA
 Infectii VIRALE: mononucleoza infectioasa, adenovirus, herpesvirus,
coxsackie virus si citomegalovirus
 Infectii BACTERIENE: streptococ, mycobacterii atipice
mycobacterium tuberculosis
boala ”ghearelor de pisica” Bartonella
henselae
 Limfoame Hodgkin si non-Hodgkin, leucemii, neuroblastom
 Boala Kawasaki
CEFALICE
Ganglionul SUPRACLAVICULAR
 Localizare: profund in unghiul format de clavicula si insertia pe
clavicula a m. SCM
 Dreneaza: capul, gatul, bratele, toracele, plamanii, mediastinul
abdomenul (gangl. Supraclavicular STANG)
 Palpare
Adenopatia SUPRACLAVICULARA
 Infectii: tuberculoza, histoplasmoza si coccidioidomicoza
 Tumori
 Mediastinale
 Pulmonare
 Abdominale (ganglionul Virchow-Troisier)

GANGLIONII AXILARI
Localizare: 5 grupuri
ganglionare
1. CENTRAL – in varful axilei
2. LATERAL – de-a lungul portiunii
mediale a humerusului
3. PECTORAL – de-a lungul marginii
inferioare a marelui pectoral
posterior de peretele anterior al axilei
4. SUBCLAVICULAR
5. SUBSCAPULAR
– de-a lungul marginii laterale a
scapulei anterior de peretele
posterior al axilei
GANGLIONII AXILARI
 Dreneaza: membrul superior, peretele lateral al toracelui si
abdomenului, sanii
 Palpare: din fata pacientului,
se sustine bratul din partea examinata
se palpeaza axila stanga cu mana dreapta si vice
versa
Adenopatia AXILARA
 Imunizare recenta in brat (vaccinul bacil Calmette-Guerin )

 Implanturi mamare cu silicon
 Infectii: boala ghearelor de pisica, bruceloza, S. aureus, Streptococ
 Limfoame
 Cancer mamar
 Melanom metastazat
GANGLIONII
SUPRAEPITROHLEENI
 Localizare: pe partea posterioare a bratului, ~3 cm medial de plica cotului
 Dreneaza: fata ulnara a bratului si antebratului,
degetele IV si V,
suprafata mediala a degetului mic,
 Palpare: se sustine bratul usor flexat al pacientului,
cu ajutorul policelui se palpeaza condilul medial se foloseste
policele
stang pentru ganglionul stang
 Adenopatia SUPRACONDILIANA:
- Traume minore/infectii repetate
- Boala ”ghearelor de pisica”, tularemie
- Sarcoidoza, sifilis secundar
- Limfoame, leucemia limfatica cronica
GANGLIONII INGHINALI
2 grupuri SUPERFICIALE
ORIZONTAL
– de-a lungul ligamentului inghinal
Dreneaza: partile moi ale abdomenului
inferior si ale fesei, organele
genitale externe (cu exceptia
testiculelor), anusul, vaginul,
regiunea perianala
VERTICAL
– de-a lungul portiunii proximale a
venei safene
Dreneaza: regiunea
corespunzatoare a coapsei
Adenopatia INGHINALA
- celulite
- boli cu transmitere sexuala (Treponema pallidum, Herpes
Simplex,
Chlamydia Trachomatis)
- limfoame
- melanom metastazat sau carcinom scuamocelular
GANGLIONII POPLITEI
 Localizare: profund in fosa poplitee

 Dreneaza: calcaiul si partea externa a piciorului
 Palpare: cu ambele maini se inconjura genunchiul, degetele
explorand fosa; gamba este usor flexata si muscculatura relexata
ADENOPATIA GENERALIZATA -
CAUZE
‒ Virale (adenovirus, VEB, HIV, CMV, rubeola, varicela, rujeola)
‒ Bacteriene (septicemia, febra tifoida, tuberculoza, sifilis, ciuma)
‒ Parazitare - Toxoplasmoza
‒ Fungice - Coccidioidomicoza
‒ Af. AUTOIMUNE (artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic)
‒ Stari de hipersensibilitate (boala serului: fenitoin, allopurinol)
‒ Tezaurizmoze: boala Gaucher, boala Niemann-Pick
‒ Neoplazii: limfoame, leucemii acute sau cronice

11/9/2020
SEMIOLOGIA APARATULUI
LOCOMOTOR
MONICA BALUTA
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“CAROL DAVILA” din BUCUREȘTI
Monica Baluta 2020
ARTICULATII
DEFINITIE
Articulatiile reprezinta zona de contact dintre
doua sau mai multe structuri osoase
Functii:
- suport mecanic
- pemit diferite tipuri de miscari
Clasificare (Functionala):
- Sinartroze
- Amfiartroze
- Diartroze
ARTICULATII
CLASIFICARE FUNCTIONALA
 SINARTROZE:
• Fibroase- mobilitate minima sau deloc (ex craniu)
 AMFIARTROZE:
• Articulatii cartilaginoase- permit grad redus
de mobilitate (ex. Vertebre)
 DIARTROZE:
• Articulatii sinoviale
• permit o varietate de miscari
• (ex. articulatiile sinoviale: umar, sold, cot, genunchi)
1
11/9/2020
ARTICULATII
CLASIFICARE fc. NR articulatii afectate
 AFECTARE MONOARTICULARA
 AFECTARE OLIGOARTICULARA
 afectare 2- 4 grupe articulare
 localizare predominant la articulatii distale
 in general asimetrica
 AFECTARE POLIARTICULARA
 afectarea > 5 articulatii
 simetrica/asimetrica
 dominant la nivelul membrelor superioare/inferioare
 afectare periarticulara concomitenta
 ± afectare sistemica asociata
ANAMNEZA
SCOP
Descrierea simptomelor
 Severitate
 Secventa
 Pattern
 Progresie
 Exacerbare
 Remisie
Impactul Functional al bolii
Efectul tramentului asupra evolutiei bolii
Complianta la tratament-evaluare
Simptome
1. Durerea
2. Redoarea articulara
3. Limitarea miscarilor
4. Tumefactia
5. Astenia / slabiciunea musc.
6. Fatigabilitatea
2
11/9/2020
1.Durerea
 Cel mai frecvent simptom

 Definitie:
= o senzatie subiectiva relativ dificil de definit,
explicat sau masurat
 Localizare → regiunea anatomica
! Puneti pacientul sa arate cu degetul
1.Durerea
• Intre 2 articulatii - Afectare musculara sau osoasa
sugereaza - Durere iradiata
• Are acuratete ↑ daca este localizata la nivel

• Articulatii mici maini/picioare> art. mari
(umar, sold, coloana vert.)
• Tesuturi superficiale
• Are acuratete ↓ daca e generata de structuri profunde
• Difuza, variabila, imprecisa, nelegata de
structuri anatomice → - Simulant/ prefacut
- Afectiuni psihiatrice
- Fibromialgia
1. Durerea articulara- Caracteristici

Localizare
! Trebuie mentionata pozitia anatomica
 Precisa - durerea articulara este in general localizata (simtita
articular/periarticular)
 Referita (ex. durerea de sold poate genera durere la nivelul
genunchiului de aceeasi parte)
 Monoarticulara/ Poliarticulara
 Simetrica/ Asimetrica
Exemple:
- sindrom reumatoid simetric in artrita reumatoida
- sindrom reumatoid asimetric in artritele reactive
Iradiere
 iradiază distal: sindroame de compresie nervoasă (sindrom de
tunel/compartiment)
 durere referita
3
11/9/2020

Intensitate
 Variabila
‒ intensa→ sugereaza artrita inflamatorie)
‒ ascutita (sugereaza neuropatie prin compresiune- sindrom de
tunel carpian)
‒ excesiva, insuportabila, la un pacient care poate efectua
dealtfel activitati uzuale este mai degraba amplificata emotional
Severitate
 Usoara/ moderata/severa (Pacientul o poate evalua si pe o scara de la 1 la 10)
Momentul de aparitie
 Orarul: momentul zilei cand incepe/se intensifica durerea) →ex.
durere nocturna in guta (artrita prin depunere de microcristale)
Tipul debut: brusc/ insidios
Durata: variabila
• se intreaba pacientul de cand a aparut, daca a fost continua sau a
avut perioade de activitate alternanad cu perioade de remisiune
Influenta repausului/ activitatii

- Proces inflamator → durere articulara
• la Repaus si
• In timpul Miscarii (Activitatii)
- Proces degenerativ (mecanic)
• Durere in timpul Activitatii
Persistenta
- la nivelul unei anumite articulatii sau
- caracter migrator (se muta de la o articulatie la alta)
Definitie:
disconfort perceput de pacient cand incearca sa isi
mobilizeze articulatiile dupa o perioada de inactivitate (repaus)
Caractere
• Apare dupa cateva ore de inactivitate
• Dispare in cateva minute (redoarea moderata), sau
• Persista multe ore (artrita reumatoida)
• Tranzitorie in general
4
11/9/2020
Redoarea matinala
Din boli inflamatorii
- Este prodrom al artritei reumatoide (AR)
- Este criteriu de diagnostic in AR (dar nu o exclude in absenta)
Din boli neinflamatorii
Durata scurta (uzual < 30 min)
Mai putin severa
Este legata de suprasolicitarea articulatiei (boli articulare
degenerative)
Dispare in cateva zile prin punerea in repaus a articulatiei
implicate
3. Limitarea Miscarilor
 Fixa
 NE tranzitorie
 Nu variaza
Se vor determina:
 Tipul de debut
 Brusc = sugestiv pt afectiune mecanica (ex ruptura de tendon)
 Gradual = sugestiv pt afectiune inflamatorie
 Aprecierea magnitudinii limitarii
 Gradul de afectare al miscarilor Active si Pasive
4. TUMEFACTIA
Evaluare:
• Unde si Cand apare
 Informatii despre
1. Factori care o influenteaza
2. Debut si Persistenta
 Brusc aparuta→ in general este dureroasa
 Insidios instalata  in general mai tolerabila
! Obezii considera ca tumefactie excesul adipos periarticular

dispus in general la nivelul; cot, genunchi, glezna
5
11/9/2020
5. Slabiciunea/Astenia
Pierderea obiectiva la examenul fizic
a puterii motorii /forței musculare
Se evalueaza:
1. Distributia (distala / proximala)
2. Duratia slabiciunii
3. Pattern specific pt
 Afectiuni Musculoskeletale = Persistent > intermitent
 Afectiuni neuromusculare (myasthenia gravis)
= Initial forta buna cu slabiciune ulterioara
 Miopatii inflamatorii = Slabiciune proximala
(ex: umar si sold >> maini si picioare)
 Boli neurologice = afectare Distala semnificativa
6. Fatigabilitatea
Definitie
Tendinta la repaus desi durerea si slabiciunea nu sunt factori
limitativi
senzatie de epuizare, nu slabiciune musculara, nu durere
cel mi frecvent simptom in afectiunile musculo-scheletale
poate fi dominant si in afara perioadele de activitate a bolilor
reumatologice (remisiune)
! Fatigabilitatea = poate fi un fenomen normal

dupa perioade de activitate fizica sustinuta dar
atunci dispare dupa repaus
6. Fatigabilitatea
Diferentierea intre Redoare si Slabiciune
Redoarea= discomfort in timpul miscarii
Slabiciunea= inabilitatea de a se misca normal in special
contra rezistentei
Differenta fata de starea de rau/de boala (Malaise)
Malaise
este o stare nedefinita de lipsa a sanatatii, de rau
apare la debutul unei boli
se asociaza adesea cu fatigabilitatea dar nu sunt
sinonime
! Fatigabilitate & malaise pot apare in absenta unei boli organice si pot fi
generate de: anxietate, stress, factori emotionali
6
11/9/2020
EXAMENUL CLINIC AL ARTICULATIILOR

Include:
– Inspectie
– Palparea:
Extremitatilor osase
a articulatiilor si tesuturilor moi adiacente related
joint and soft-tissue structures
– Tipuri de miscari evaluare
– Manevre speciale pt evaluarea unor tipuri de miscari
EXAMENUL CLINIC ARTICULAR
 INSPECTIE ! Atentie la:

semne de inflamatie (artrita)
- Simetria Inrosire RUBOR
- Aliniamentul Tumefactie TUMOR
- Deformari osoase Caldura locala CALOR
Sensibilitate DOLOR
 INSPECTIE SI PALPARE
– Modificari ale tegumentelor supraiacente
– noduli
– Atrofii musculare
– Crepitatii = cracmente audibile/ palpabile la deplasarea
ligamente / oase
TIPURI DE MISCARI/ MANEVRE
Miscari Active (ex effectuate de pacient)
Miscari Passive (ex efectuate de examinator)
Miscari contra Resistentei
! se evalueaza prin comparatie, bilateral
7
11/9/2020

TIPURI DE MISCARI
Regula Generala:
– problem musculare / tendoane sugerate de
reducerea miscari Active,
Ameliorate prin miscari Pasive
‒ Afectare articulara sugerata de
Reducerea miscarilor atat
Active cat si Pasive
Articulatia temporo-mandibulara
 INSPECTIE SI PALPARE
– Tehnica: așezați vârfurile degetelor arătătoare chiar
în fața tragusului fiecărei urechi și rugați pacientul
să-și deschidă gura. Vârfurile degetelor ar trebui să
cadă în spațiile articulare pe măsură ce gura se
deschide
 TIPURI DE MISCARI
– Deschidere / închidere
– Protruzie / retractie
– miscarea de lateralitate si revenire
Articulatia temporo-mandibulara
8
11/9/2020
UMARUL
Art.Acromioclaviculara
Clavicula
Capul Humeral
Art. Sterno- Procesul

claviculara Coracoid
UMARUL m.Trazpez
M Supraspinos
Spina scapulei
muschi
Deltoid
M Infraspinos
!se efectueaza ex. bilateral
ARTICULATIA HUMERALA
TIPURI DE MISCARI
Flexie Extensie
Normal ~
Normal ~180 grade
50 grade
90 degrees
9
11/9/2020
Abductie Adductie
(Normal ~ 180 gr) (Normal r~ 45 gr)
Rotatie Externa Rotatie Interna
(Normal ~ 90 gr) (Normal ~50 gr)
Patologia humerala
Sindromul de umar dureros
1. Durere
2. Intepatura  La ridicarea umar
3. redoare
Caracterele durerii
Localizare: brat
Iradiere la nivel - antebrat
- mana
- degete
Agravare in timpul noptii, altereaza calitatea somnului
10
11/9/2020
ARTICULATIA COTULUI
INSPECTIE SI PALPARE
- epicondili (medial si lateral)
- olecranonul
se pot Identifica:
- sensibilitate (la apasare epicondili)
- Deplasarea olecranonului
- Canelurile dintre epicondili si olecranon
Se pot Identifica:
- sensibilitate
- tumefactie
- ingrosare
ARTICULATIA COTULUI
Tipuri de miscari
– Flexie / extensie la nivel cot
– Pronatie / supinatie a antebrat
Deplasarea posterioara a cotului
11
11/9/2020
Articulatiile mainii si incheietura

INSPECTIE –se urmaresc:
Tumefactia pe suprafețele palmar și dorsale ale încheieturii
mâinii și ale mâinii
Deformari ale incheieturii, mainii, falangelor
Angulari prin devieri radiala sau ulnara
ingrosarea flexorilor tendoanelor
Contracturi in Flexie ale degetelor
Analizarea eminentelor tenara si hipotenara

PALPARE
• Incheietura, ulna distal
si radius
• Tabachera Anatomica
• 8 oase carpiene
• 5 metacarpiene
• Falangele (proximala, medieiddle, distala)
evaluare:
 sensibilitate
 tumefactie
Incheietura
TIPURI DE MISCARI
1. Flexie
2. Extensie
3. Laterodeviatie Ulnara /
radiala
12
11/9/2020
MANA
TIPURI DE MISCARI
Flexie / Extensie
POLICELE
TIPURI DE MISCARI

Modificari Patologice
1. Contractura Dupuytren’s = contractură
fixă in flexie a mâinii in care degetele se îndoaie spre
palmă și nu pot fi complet extinse (îndreptate)
13
11/9/2020

2. Noduli Herbeden (Falange distale)
3. Noduli Bouchard (interfalangieni)
Herbeden Bouchard

4. Artrita Reumatoida
– tumefactia mainii (stadii precoce)-A
- deviere ulnara (stadii tardive AR)-B
ARTRITA REUMATOIDA
A B
COLOANA
VERTEBRALA
INSPECTIE
CURBURI
(Din lateral) →
1= Lordoza Cervicala
2= CifozaToracals
3= Lordoza Lombara
4= Cifoza Sacrata
14
11/9/2020
COLOANA
VERTEBRALA
INSPECTION
Din posterior→
1="Vertebra prominens"
Procesul spinos C7
2= a 2a vertebra Lombara
3= L4-5 spatiul inter vertebral
4= Crestele Iliace
5= Fosele lombare laterale"gropitele lui Venus“
(stiintific "fossae lumbales lateralis”)
Articulatia Sacroiliaca
COLOANA
VERTEBRALA
PALPARE Procese spinoase/
Evaluarea sensibilitatii Muschi paravertebrali /
Articulatiile sacroiliace
COLOANA CERVICALA
Tipuri de miscari
Flexie Extensie Flexie Laterala Rotatie

Laterala
15
11/9/2020
Coloana toraco-lombara
Tipuri de miscari
Flexie Extensie LateroFlexie

Rotatie
Toracolombara
Coloana vertebrala
Manevre Speciale
Testul Schober
!!! Masoara magnitudinea flexiei

Marcați coloana vertebrală la joncțiunea lombosacrală, apoi cu 10 cm
deasupra și cu 5 cm sub acest punct. În mod normal se observă o
creștere de 4 cm între cele două semne superioare.
!!! < 4cm in spondilita anchilozanta
Coloana vertebrala
Manevre Speciale
Manevra Lasegue
• Manevra de elongare a nervului sciatic efectuata in clinostatism
• Implica ridicarea membrului pelvin in extensie pana la un unghi de 90 grade
• In lombosciatica durerea apare la un unghi mai mic de 30 de grade
16
11/9/2020
ARTICULATIA SOLDULUI
INSPECTIE
Pozitia Pacientului
– ortostatism & decubit dorsal
- stand & mergand
se vor evalua
– Nivelul crestelor iliace
– Lungimea mb. pelvine
– Atrofii musculare
– Cicatrici
PALPAREA
- sensibilitate
In aria inghinala si a
- temperatura
trohanterului mare
- tumefactie
Masurarea lungimii membrelor inferioare
– Intre spina iliaca anterioara si varful maleolei mediale,
cu spinele pe aceeasi linie transversala
! Se compara ambele membre (nu sunt egale, dar nici

diferente semnificative nu sunt premise ---> mers
schiopatat)
Tipuri de miscari
FLEXIE EXTENSIE
Normal ~ 120 grade
17
11/9/2020
Tipuri de miscari
ADDUCTIE ABDUCTIE
Normal~ 30 grade) Normal ~ 45 grade
Tipuri de miscari
ROTATIE EXTERNA ROTATIE INTERNA

Normal ~ 60 gade (Normal~ 45 grade)
Genunchii si gambele
INSPECTIE
mergand &in ortostatism (ex. schiopatatul)
Evaluare pt evidentiere:
• Atrofie/ hipotrofie musculara
• Genu varus
• Genu valgus
• Semne de inflamatie
18
11/9/2020
INSPECTIE
Cicatrice, copci,
genu varum
eritem inflamator
Dupa proteza totala de genunchi
PALPARE
– temperatura
– sensibilitatea (indoaie genunchiul la

90 grade & si se palpeaza din medial si lateral)
• rotula
• Tendonul cvadricepsului prepatelar & ligamentele colaterale
– chist Baker in fosa poplitee
Manevre speciale
Evaluarea prezentei fluidului patolgic sinovial (3 teste)
–1) evaluarea revarsatelor minore
Se impinge inferior Se aplica Se tapoteaza si se

presiune mediala urmareste aparitia
“valului”
19
11/9/2020
Manevre speciale
–2) Semnul balonului (pt efuziuni mari)
Se comprimă zona suprapatelară pe femur. Se simte
intre degetul mare și arătător că lichidul pătrunde în
spațiile alăturate rotulei
Manevre speciale
3) Balotarea rotulei in revarsate

foarte mari
Se comprimă punga suprapatelară
și se baloteaza sau se împinge
rotula brusc contra femurului.
Se observa apoi revenirea fluidului
In pungă suprapatelară.
Tipuri de miscari
– Flexie/extensie
– Rotatie Interna/externa
Flexie Pasiva a genunchi

Flexie Activa a genunchi !!! Cracmente apar in afectiuni
degenerative= artroze
20
11/9/2020
Glezna si Piciorul
Tipuri de miscari
– Flexie / extensie la nivel glezna (tibiotalar)
– picior: inversie / eversie
DORSIFLEXIE
INVERSIE EVERSIE
FLEXIE PLANTARA
Glezna si Piciorul
Modificari patologice
Artrita, injurie ligamentara, sau infectia structurilor
Sensibilitate localizata
- Durere la mobilizare
Tendinita achileana
- sensibilitate
- Rupturi partiale posttraumatice
- Noduli reumatoizi la nivelul tendon ahilian
Bursite
- sensibilitate
Fasceita plantara
- Durere
Artrita reumatoida
- Sensibilitate precoce la compresie
Guta
- Inflamatie acuta articulatie metatarsofalangiana (durere,
impotenta functionala, edem, eritem)
Glezna si Piciorul
GUTA
Prima articulatie metatarso-falangiana
21
11/9/2020
Profilul
pacientului
Elemente ajutatoare pt diagnostic

VARSTA
 Tanar: LES, RAA, Sindrom Reiter
 Varsta medie: fibromialgia
 Batrani: artroze, polimialgia reumatica
SEX
 B: Guta, spondilartrite
 F: artrita reumatoida (AR), fibromialgia
RASA
 Albi: arterita cu cellule gigante ACG, boala Wegener
 Negri: sarcoidoza, lupus eritematos sistemic (LES)
ISTORIC FAMILIAL
 Agregare familiala:
 AR, spondilita ankilozanta (SA), guta
Durere periarticulara
leziuni Extrinseci
- Celulita
- Bursitia
Bursita
Celulita Infrapatelara
22
11/9/2020
Durere articulara– conditii intrinseci
Boli degenerative
ARTROZE= EN= Osteoarthritis
PATOLOGIA ARTICULARA
Clasificare:
afectiuni degenerative- Artroze
- artrita reumatoisa
boli autoimmune cu afectare articulara - artrita psoriatica
artrite septice - artrite reactive
guta/ pseudoguta
OSTEOARTRITE
DEFINITIE
1. Degenerare
a cartilaj interarticular
2. Pierdere Progresiva
3. Modificarea structurii os subiacent
4. Neoformare os la marginea cartilaj
23
11/9/2020
OSTEOARTRITE
Patern evolutiv:
– Aditiv sau doar 1 articulatie poate fi afectata
Debut: uzual Insidios
Progresie si durata
– Lent progresive, cu exacerbari temporare
dupa perioade de suprasolicitare
OSTEOARTRITE
Semne/Simptome asociate:
– Tumefactia: ± revarsate lichidiene (ex. Genunchi)
– Roseata rar
– Temperatura locala crescuta uneori
– sensibilitate Posibila
Redoare: Dupa inactivitate
Limitatarea miscarilor: adesea
Simptome generale: ABSENTE
Patternul afectarii articulare in

ARTRITA REUMATOIDA
Substratul manifestarilor
1. Inflamatia membranelor sinoviale
2. Eroziuni cartilaj
3. Eroziuni osoase
4. Afectare ligament si tendoane
Manifestari sistemice prezente
24
11/9/2020

ARTRITA REUMATOIDA
Pattern-ul evolutiv:
– Simetric
– Aditiv: progreseza la alte articulatii, persistand
in cea afectata initial
Debut:
– Insidios Uzual
Progresie si durata:
– Adesea cronica, cu Remisiuni si
– Exacerbari

ARTRITA REUMATOIDA
Localizari frecvente:
– Maini (articulatii IFP / MCF)
– Picioare (MTF)
– Incheietura mainii
– Genunchi
– Cot
– Glezne

ARTRITA REUMATOIDA
Semne/Simptome asociate
– Tumefactia sinovialei sau tecilor tendoanelor +
– Noduli subcutanati
– Roseata, Caldura si Sensibilitatea:
rar roseata, adesea cald, sensibil
– Redoarea: proeminenta, adesea tine o ora sau mai
mult dimineata, deasemenea dupa inactivitate
– Limitarea Miscarii: apare adesea
– Simptome Generale : slabiciune,
fatigabilitate, scadere ponderals, si  febra
25
11/9/2020
ARTRITA REUMATOIDA
Examen
Clinic
Afectare precoce Afectare tardiva

Deformari prezente
MCF
Gat de lebada - deformarea
Tumefiate
adegetului mare
Calde
Deviatie ulnara a art MCF
Rosii
Subluxate art. IFP
ARTRITA REUMATOIDA
Examen
Clinic
Noduli reumatoizi
ARTRITA REUMATOIDA
CRITERII de DIAGNOSTIC
1. Redoarea Matinala
2. Artrita a 3 sau > articulatii
3. Artrite ale mainilor
American College of Rheumatology
4. Artrite Simetrice
5. Noduli Reumatoizi
6. Factori reumatoizi serici
7. Modificari tipice radiologice (eroziuni sau
demineralizare maini si incheieturi)
26
11/9/2020
ARTRITA PSORIATICA AP
~ 10-30% din populatie are psoriazis

AP= artrita inflamatorie +
Semne asociate:
Leziuni psoriatice unghiale
→ onicoliza
Tendinita = ‘degete carnat’
tumefactie~ dactilita
Artrite Reactive
DEFINITIE
afecțiuni autoimune care apar ca răspuns la o
infecție în altă parte a corpului (infecții genito-urinare
sau gastro-intestinale)
Sindromul Reiter = combinatie de 3 tipuri de simptome:
 Artrita (inflamatorie) a art. MARI RTCD

 Ochi inflamatie (Conjunctivita si Uveita)
 Uretrita
Artrite Septice
DEFINITIE infectii articulare
PATOGENIE:
 Diseminarea germeni patogeni pe cale hematogena
De la abcese/ diverse rani infectate
De la focare de osteomielita
 diseminare prin Contiguitate (de la tesuturi moi adiacente)
 Penetrare directa
traumatisme
Iatrogen
ETIOLOGIE
Bacterii frecvent implicate:
Staph. aureus, Streptococi, E coli, M. tuberculosis, Salmonella spp.
27
11/9/2020
Guta
Cauzat de
Depunere de Cristale de Acid Uric la nivelul
articulatiei generand inflamatia aesteia
Caracterizata prin
– Durere: (arsura) severa, brusca, neasteptata) D
– tumefactie T
– Roseata R
– Caldura locala C
– Redoare
– Fever moderata uneori
Frecventa la sex M
Guta
Guta
Hiperuricemia
timp indelungat determina
si
Alte semne
- Tofi = depozite de cristale
de acid uric in alte tesuturi
– Pavilion ureche
– genunchi, cot, maini
28
11/9/2020
Artrita in Reumatismul articular acut
- RAA= boala inflamatorie sistemica autoimuna

raspuns la infectii de ob. faringiene cu streptococ β
hemolytic grup A
- Afectarea cardiaca mai serioasa decat cea articulara
Manifestari Clinice 1. Carditais
2. Poliartrita
3. Coreea
4. Noduli Subcutanati
Criterii Majore De diagnostic 5. Eritem marginat
Criterii minore De diagnostic 1. Febra

2. Artralgii
3. interval PR crescut peEcg
4. Reactanti de faza acuta
2 M / 1 M+ 2 m
Patternul afectarii articulare in RAA
• Poliartrita
• Manifestare precoce a RAA (70-75%)
• Debut la articulatiile mari ale extremittilor
(ex, genunchi, glezne)
• Migratorie → migreaza la alta articulatie mare a membrelor
(ex, cot, incheietura mainii)
• NE Aditiva
• Se vindeca cu recuperare totala a articulatiei
• Dar, atacuri multiple pot duce la→ artrita destructive
(Jaccoud)
Patternul afectarii articulare in RAA
Artrita
Simptome
• Durere
Intensitate mare, domina tabloul clinic
Atinge maximum de severitate in 12-24 ore
persista cca 2-6 zile
Semne
• Tumefactie
• Temperatura ridicata
• Roseata
• Limitare miscarii in articulatie
29
11/9/2020
Spondilita ankilozanta
Ankylos= Redoare
DEFINITIE: spondylos = vertebra
• Forma cronica si Progresiva de Artrita
Seronegativa
• Boala sistemica autoimuna cu afectare articulara
Afecteaza coloana vertebrala
debut 20 - 40 ani
B >>> F
Factori predispozanti
• Istoric familial de SA
• Sex M
Simptome
DUREREA LOMBARA JOASA (LOW BACK PAIN)
• Centrata pe sacrum
• iradiaza inghinal, fese, membre inferioare
• Apare si dispare
• Agravata nocturn, dimineata, sau dupa Inactivitate
• Trezeste pacientul din somn
• Se amelioreaza dupa activitate fizica
• SUBSTRAT: sacroileita bilaterala
Semne/ Simptome Mai putin frecvent
• Ochi: inflamatie-> uveita
• Afectarea articulatii Periferice calcai, sold
• Durere si Redoare, Fatigabilitate
• Febra modesta
• Scadere in greutate
• Reducerea apetit
30
11/9/2020
Articulatii afectate
• Scheletul axial in principal
• Articulatii sacroiliace
+ manifestari Extraspinale
Semnele, Simptomele si Reducerea

miscarilor sugereaza diagnosticul
1. Durerea lombara joasa: prezenta >3 luni,
ameliorate de activitate, accentuate in repaus.
2. Limitatarea miscarilor coloanei lombare (plan
sagital & frontal)
3. Limitarea expansiunii costale
Examenul fizic (semne)
Coloana vertebrala & articulatiile sacroiliace
• Reducerea flexiei laterale a coloanei lombare precoce
• Sensibilitate la percutia sacroiliacelor
• Durere pelvis
Articulatii periferice
• Reducerea miscarilor (Sinovita)
Entesita (entesis= zona de atasare a ligamentelor, tendoanelor, capsulei
articulare de os)
↓ expansiunea custii toracice→ afectare art. costovertebrale

reapiratie diafragmatica
31
11/9/2020
Teste de evaluare a reducerii
miscarilor coloanei vertebrale
1. Atingerea degetului mare de la picior-aplecare (dificila)
2. Test Schober (<4 cm)
3. Reducerea expansiunii custii toracice (↓)
in SA coloana vertebrala
→ devine complet rigida
→ isi pierde curburile normale si
→ apare reducerea miscarilor la acest nivel
32

Semiopanalarespirator

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Semiopanalarespirator

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

`

EXAMENUL 1. INSPECTIA GENERALA

STAREA PSIHICA SI VORBIREA

INSPECTIA STAREA DE NUTRITIE

Definitie: Totalitatea informatiilor medicale obtinute

B 1. DATA INTERNARII DURATA

3. ZILE DE CONCEDIU MEDICAL LA

Enumerare de SIMPTOME SI/SAU SEMNE pe

ISTORICUL IMEDIAT: o descriere cronologica amanuntita

O descriere generala a principalelor momente din

N.B. * POATE CONTINE DIAGNOSTICE

a) MENARHA 14 ani. UM: 3 oct 2005/28/3

A. SUFERINTE CU REFERIRE OBLIGATORIE

B. SUFERINTE CARE SE NOTEAZA NUMAI DACA

• Principalele boli care nu au legatura cu suferinta

• Se noteaza principalele boli suferite de catre

• In cazul in care o persoana este decedata se

C. MEDIUL IN CARE LUCREAZA

D. INTENSITATEA EFORTULUI FIZIC

- studiul si interpretarea semnelor si simptomelor cu

Modificarea sau fenomenul patologic reclamat de catre

 OBIECTIV simptom observabil si de catre anturaj

 SUBIECTIV nu poate fi observabil

 SIMPTOM si SEMN PATOGNOMONIC

SINDROMUL: Ansamblul de simptome si/sau semne

SANATATEA: Starea de bine general ce determina

5. Raporturile cu tesuturile alaturate sau functiile vitale

6. Fenomene ce insotesc simptomul sau semnul

7. Conditii de disparitie si eventual reaparitie

FEBRA: cresterea temperaturii corpului > 38°C (axilar)

SUBFEBRA: 37°C - 38°C

Tipul de Febra Caracteristici Conditii clinice in care apare

Tipul de Febra Caracteristici Conditii clinice in care apare

IN “DROMADER” Ascensiune initiala urmata de Boli virotice

•Ex tegum si mucoase • STAREA PSIHICA, VORBIREA

EXAMENUL •Ex tesut subcutan • INALTIMEA SI GREUTATEA

CLINIC •Ex muschilor • STAREA DE NUTRITIE

GENERAL •Ex articulatiilor • TIP CONSTITUTIONAL

•Ex ganglionilor • MODIFICAREA FETEI

•Ex vaselor * • ORTOSTATISMUL SI MERSUL

ORTOPNEE CALMARE TUSE

– PLEURITA: Decubit de partea BOLNAVA

– PLEUREZIE: Decubit de partea SANATOASA

•Ex tegum si mucoase • STAREA PSIHICA, VORBIREA

EXAMENUL •Ex tesut subcutan • INALTIMEA SI GREUTATEA

CLINIC •Ex muschilor • STAREA DE NUTRITIE

GENERAL •Ex articulatiilor • TIP CONSTITUTIONAL

•Ex ganglionilor • MODIFICAREA FETEI

•Ex vaselor * • ORTOSTATISMUL SI MERSUL

 Evaluarea starii de constienta

 Examenul vorbirii spontane - povestirea istoricului

•Ex tegum si mucoase • STAREA PSIHICA, VORBIREA

EXAMENUL •Ex tesut subcutan • INALTIMEA SI GREUTATEA

CLINIC •Ex muschilor • STAREA DE NUTRITIE

GENERAL •Ex articulatiilor • TIP CONSTITUTIONAL

•Ex ganglionilor • MODIFICAREA FETEI

•Ex vaselor * • ORTOSTATISMUL SI MERSUL

=cu pana la 20% > N PATOLOGICA:

=cu mai mult de 20% > N

= cu pana la 20% < N PATOLOGICA:

= cu mai mult de 20% < N

Dezvoltare Normal*  Normal  Normal

Dezvoltare Normal  Normal Normal 