PORTOFOLIU DIGITAL STAGII

ANUL III, AMG

Module: Nursing comunitar

Oncologie și nursing în oncologie
Conduita în urgențe medico-chirurgicale
Pediatrie și nursing în pediatrie
Geriatrie și nursing în geriatrie
Îngrijiri paliative

ELEV: BANICA GABRIELA

CLASA: 3 B
Liceul Teoretic “George Emil Palade” Constanța

1
 MODUL: Nursing comunitar
1. DESCRIEREA CABINETULUI MEDICAL INDIVIDUAL

CABINETUL MEDICULUI

Suprafata: 80 m2
Dotări materiale: 2 calculatoare, imprimanta, pat de examinare, masuta examinare nou-nascuti,
2 birouri+scaune, cantar electronic
Instrumentar: tensiometru, stetoscop, glucometru, termometru, pulsoximetru, otoscop,
taliometru,
Aparatură: ecograf, aparat de fizioterapie si ultrasunete, aparat EKG

CABINETUL ASISTENTULUI MEDICAL

Asistentul medical nu are cabinet medical personal.

2. CENTRALIZATORUL MORBIDITĂȚII IN CABINETUL MEDICAL

NR.TOTAL DE PERSOANE ÎNSCRISE: 1654

NR.PERSOANE SĂNĂTOASE : 958

NR.PERSOANE BOLNAVE: 696

3. INDICATORI UTILIZAȚI ÎN MONITORIZAREA STĂRII DE SĂNĂTATE

1. Speranta de viata la diferite varste in conditii de sanatate
2. Mortalitatea-generala-pe cauze de deces,rate de supravietuire
-infantila-anii de viata pierduti
3. Morbiditatea-specifica-profesionala
4. Calitatea vietii-DALY(disability,ajusted life years)-ani de viata ajustati dupa incapacitate
-Qualy(quality adjusted life years)-evaluare economica de tip cost-utilitate

4. RAPORTĂRI CĂTRE AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

COMPARTIMENTUL DE EPIDEMIOLOGIE

- MODELE EPIDEMIOLOGICE: la 3 luni se raporteaza la DSP darea de seama privind bolile

infectioase si parazitare,cazuri noi cu raportare lunara(gripa,pneumonii,varicela,angina
streptococica),saptamanal IACRIS(infectia cailor respiratorii tip viroze,pneumonii) si anual la
CJS.Necesarul de vaccinari-la sanepid,lunar.
- FORME DE RAPORTARE: Telefonic sau formulare tipizate,lunar si trimestrial la DSP
Pt necesarul de vaccinari se depun personal la sediul sanepid
Telefonic si formulare tipizate anual la CJS

2
 BOLNAVI CRONICI
Nr.crt. AFECȚIUNI CRONICE Nr.
Pacienti

1 Diabet zaharat 30

2 HTA 181

3 BPOC 48

4 CID 53

5 Astm bronsic 27

6 Epilepsie 5

7 Tulburari mintale 10

8 AVC 18

9 Hepatite ,ciroze hepatice 19

10 Guta gr.3,4 4

11 Rahitism evolutiv 1

12 UGD 25

13 Dislipidemie 122

14 Neoplasm bronhopulmonar,mamar,colon 7

15 Leucemie,limfom,tumora creier 3

3
 BOLNAVI ACUTI
Nr.crt. AFECȚIUNI CRONICE Nr. Pacienti

1 Obezitate 28

2 Angina acuta 10

3 Viroze respiratorii 7

4 Pneumonie acuta 3

5 Bronsite acute 6

6 Sinuzite acute 6

7 BRGE 35

8 Cistite 5

9 Discopatii lombare 9

10 Gonartroze 7

11 Spondiloza cervicala 12

12 Sindrom cefalgic 6

13 Metroanexite 8

14 TBC 4

BOLNAVI CU AFECTIUNI MALIGNE

Nr.crt. AFECȚIUNI MALIGNE Nr. Bolnavi
1 Limfom 1

2 Leucemie 1

3 Tumora colon 2

4 Neoplasm bronhopulmonar 1

5 Neoplasm mamar 4

6 Tumora a creierului si a SNC 1

4
 BOLNAVI CU BOLI TRANSMISIBILE
Nr.crt. BOLI TRANSMISIBILE Nr. Bolnavi
1 Hepatite A+B 19

2 TBC 8

3 Varicela 2

VACCINĂRI COPII
Nr.crt. TIPUL VACCINULUI VÂRSTA

1 IMOVAX POLIO 8 ani

2 TRIMOVAX 1 an

1 INFARIX 2 luni

VACCINĂRI ADULȚI
Nr.crt. TIPUL VACCINULUI

1 Antigripal

2 Pneumococic polizaharidic

3 DTpa

4 Hepatitic A-inactivat

5
 5. SCURTĂ DESCRIERE A STĂRII DE SĂNĂTATE A PERSOANELOR
MONITORIZATE

In perioada de stagiu la cabinetul medicului de familie s-au prezentat pacienti de diferite

varste,acuzand unele simptome ca:febra,tuse,greata,dureri abdominale,cefalee,dureri
articulare;acestia au fost diagnosticati clinic,li s-au eliberat retete sau bilete de trimitere catre
medici specialisti.Alti pacienti cu afectiuni (lombare,cervicale,reumatismale)s-au prezentat la
cabinet pt proceduri.Copii cu afectiuni(laringita,amigdalita,otita)li s-au dat tratament injectabil in
ambulator si urmand sa se prezinte zilnic pt consultatie si admin.tratamentului.Adolescentele
acuzand metroragii si dismenoree li s-a prescris tratament antispastic,AINS.Un nr mare de
pacienti s-au prezentat cu muscaturi de capuse,doi dintre acestia prezentand si simptome ce
debutasera cu o zi in urma:cefalee,febra,dureri musculare,in urma consultatiei,medicul a decis
solicitarea ambulantei pt transportul lor la SCJU Constanta pt analize,investigatii si consult de
specialitate.

6
 PLAN DE ACTIVITĂȚI PENTRU ELABORAREA UNUI PROGRAM
DE EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ÎN COMUNITATE
Criteriul de performantă
1. Identificarea Informații privind
problemelor de sănătate stilul/modul de viață
într-o colectivitate
Evidențierea caracteristicilor
necorespunzătoare stilului de
viață
Stabilirea populației țintă la
care se adresează programul
2. Stabilirea scopului și a Scop:
obiectivelor urmărite - pe termen scurt
- pe termen lung
7
Observatii
-prin anchete epidemiologice,screening-
uri si studii de prevalenta se observa
starea de sanatate,ingrijirea unei
comunitati bine definite geografic si
populational.
-observarea alimentatiei,igienei
zilnice,odihnei si a relaxarii
-factorii care influenteaza negativ starea
de sanatate a unei
comunitati:ereditatea,mediu fizic si
social,atitudini si obiceiuri
-obezitate,boli cronic(boli de
inima,HTA,diabet),oboseala,iritabilitate,
-toate varstele si clasele sociale
-informarea cat mai clara,simpla,in
termeni reali,reflectand o problema de
sanatate publica astfel incat sa educe
populatia in domeniul medical pt a
cunoaste manifestarea bolilor si
prevenirea lor.
-dobandirea unor atitudini si deprinderi
care sa fie favorabile sanatatii
-implicarea activa a populatiei in

Obiective
3. Întocmirea Resurse materiale:campanii
documentației în funcție mass-media,cursuri,grupuri
de obiectivele urmărite de suport,linii telefonice tip
hotline,evenimente,transmite
rea de materiale prin
posta,retele de
socializare,publicitate.
Resurse umane :locuitorii
sanitari,inclusiv
medici,infirmiere,moase,pers
onal auxiliar si practicieni
traditionali pregatiti in mod
8
domeniul sanatatii,oamenii putand sa ia
decizii privind propria stare de sanatate
-imbunatatirea stilului de
viata,constientizarea obiceiurilor
nesanatoase si evitarea lor pe cat posibil
-pe termen lung,aceste obiective devin
schimbari organizationale
-promovarea si distribuirea mesajelor si
a altor activitati prin toate canalele
disponibile
-duc la beneficii necomerciale pt individ
si societate
-tinteste o audiență mai largă și bine
definită
-se desfășoară pe o perioada de timp
mai indelungat cu scop de a
informa,persuada si motiva o schimbare
de comportament
-duc la o imbunatatire progresiva a unor
ingrijiri de sanatate cat mai
corespunzatoare,dand prioritate celor ce
au cea mai mare nevoie
 adecvat dpv tehnic si social
pt a lucra in echipa si pt a
raspunde nevoilor de sanatate
exprimate de catre
comunitate

4. Desfășurarea Evaluare inițială, -efectuarea interventiilor cu implicarea

programului – comunicarea/ prezentarea membrilor comunitatii
elaborarea strategiilor informațiilor, etc -reformularea unor obiective,initierea de
(activități propuse):’stil noi actiuni in functie de rezultatele
de viata asteptate
sanatos’,”voluntari in -sintetizarea si aplicarea cunostintelor si
actiune” a deprinderilor dobandite la modulele de
educatie pt sanatate,mediu si
sanatate,psihologie,sociologie,pedagogi
e,puericultura si
pediatrie,obstetrica,gerontologie si
geriatrie.

9
 MODUL: Oncologie
PLAN GENERAL DE NURSING - CANCERE
DIAGNOSTIC DE NURSING
1. Disconfort psihic legat de
diagnostic (cancer-moarte),
manifestat prin anxietate, teama de
evolutia inevitabila a bolii.
2. Dezechilibru hidro-electrolitic
din cauza procesului neoplazic
manifestat prin scadere ponderala,
anemie, lipotimie, paloarea
tegumentelor.
și nursing în oncologie
OBIECTIVE ACTIUNI MOTIVAREA
ACTIUNILOR
Pacientul sa fie -incurajarea pacientului si -teama de moarte
informat asupra familiei sa discute despre adanceste starea de
evolutiei bolii. teama si anxietatea lui cu anxietate
privire la evolutia bolii
-la pacientul lasat singur
-sustinerea morala a depresia se va accentua,
pacientului si familiei suferinta se va instala
prin prezentarea unor progresiv
cazuri cu evolutie buna
-familia va fi incurajata
sa fie in permanenta
alaturi de bolnav
-pacientul va fi ajutat sa-
si alunge ideile irationale
datorate anxietatii, sa-si
exprime temerile, sa
discute deschis
Pacientul sa -se asigura linistea -se creaza o stare de
prezinte o stare pacientului siguranta si incredere in
generala personalul de ingrijire
-se asigura igiena in salon
ameliorate,sa pentru a surprinde la timp
fie echilibrat -se aseaza pacientul modificarile
hidro- confortabil in pat
-pentru a preveni
10
 electrolitic. -se observa tegumentele traumatismele prin cadere
si mucoasele,
-pentru a descoperi la
comportamentul, se
timp eventualele
limiteaza cat mai mult
decompensari prin
posibil miscarile
deshidratare
-se supravegheaza, se
masoara si se noteaza in
foaia de observatie
functiile vitale:P,R,TA,T.

-se hidrateaza
corespunzator in functie
de bilantul
ingesta/excreta

-se ofera pacientului

alimentele care ii plac,
bogate in vitamine si
proteine

-se hidrateaza pacientul

parenteral cu glucoza,
solutie Ringer, vitamine

-se administreaza sange

izogrup si izoRh si
derivate in anemia
severa.

3. Incapacitatea de a se odihni din Pacientul sa fie -se constata cauza -trebuie sa se asigure un
cauza durerilor, manifestata prin odihnit, cu un oboselii somn odihnitor, fiind
oboseala. bun tonus fizic cunoscut efectul
-se observa daca

11
 si psihic perioadele de odihna terapeutic al somnului
corespund necesitatilor
organismului

-se stimuleaza increderea

4. Alterarea starii de confort din Pacientul sa fie -se linisteste pacientul - pentru echilibrarea
cauza tratamentului chimioterapic menajat fizic si fizica si psihica
-se ajuta in timpul
manifestat prin greata, varsaturi. psihic in timpul
varsaturii - pentru o buna tolerare a
varsaturilor.
curei cu citostatice
-i se ofera un pahar cu
apa pentru a-si clati gura
dupa varsatura

-la indicatia medicului se

administreza un
antiemetic

-se suprima alimentatia

pe gura si se alimenteaza
parenteral

5. Alterarea starii de nutritie legata
de regimul impus de boala,
manifestata prin lipsa de cunostinte
despre alimentele permise sau
interzise.
Pacientul sa fie -se exploreaza -pentru asigurarea unei
echilibrat preferintele alimentare alimentatii echilibrate si
nutritional. adecvate regimului
-se identifica alimentele
permise si interzise -o alimentative rationala
poate influenta tabloul
-se serveste masa la ore
clinic si ritmul evolutiei,
regulate, alimentele la o
devenind astfel un factor
temperatura moderata
terapeutic
-se invata pacientul cum
sa inlocuiasca un aliment

12
 cu altul

-se lasa pacientul sa

aleaga alimentele dupa
preferinte, respectand
contraindicatiile
regimului

6. Alterarea conceptului de sine din Pacientul sa-si -se incurajeaza pacientul -este necesara mentinerea
cauza neadaptarii la situatia actual pastreze sa-si exprime unei imagini positive de
manifestata prin autoacuzare. imaginea sentimentele in legatura sine care sad ea
pozitiva de cu problema sa pacientului incredere in
sine. sine, speranta de viata
-se actioneaza pentru
recastigarea stimei de
sine a pacientului

-se planifica cu pacientul

activitati care sa ii dea
sentimentul utilitatii

O bună comunicare este esenţială în reuşita procesului de nursing

Şocată. Speriată. Furioasă. Distrusă. Cu inima zdrobită. Fără cuvinte. Copleşită. O
pierdere totală asupra controlului propriei vieţi. Acestea sunt cuvintele folosite, pentru a-şi
exprima emoţiile, de femeile care tocmai au fost diagnosticate cu cancer de sân.
Cele mai întâlnite temeri exprimate de femei sunt următoarele:
● Cât mai am de trăit?
● Are rost să‑mi fac vreun plan de viitor?
● Oare doctorii îmi spun tot adevărul?
● Voi trăi suficient ca să‑mi văd copiii mari?
● Cum să‑i protejez pe cei dragi?
● Voi fi la fel de feminină cu un singur sân?
● Cât de greu de suportat va fi tratamentul?
13
 ● Care sunt efectele secundare ale tratamentului?
● Va avea tratamentul efect?
● Oare nu e prea târziu pentru mine?
● Cum îmi dau seama dacă boala reapare?
● Mă simt total neajutorată.
● Cum să mă lupt cu cancerul?
Dacă comunicarea adevărată începe în momentul diagnosticării, lucrul acesta va fi de
ajutor.

CERINȚE
1. Explicați rolul comunicării cu un pacient oncologic. Cum comunicați cu
pacienta diagnosticată cu cancer mamar?
In cazul diagnosticarii recente a unui cancer mamar femeile experimenteaza
o varietate de sentimente.Cele mai multe traiesc sentimente de
negare,furie,suparare.Altele nu sufera la fel de mult.Nu exista o reactie tipica
la aflarea diagnosticului.Se pot gasi mai multe metode de a ajuta femeile
aflate in aceasta situatie.Pot fi de ajutor discutiile cu familia si prietenii.Alte
femei se simt mai bine daca sunt lasate singure pana trec peste aceste emotii.
In cazul in care emotiile interfera cu abilitatea de a lua decizii in legatura cu
sanatatea lor,sunt foarte importante discutiile cu medicul specialist.Centrele
de tratament al cancerelor pot oferi diverse servicii psihologice si
financiare.Discutia cu alte femei care sufera de cancer mamar poate fi de
mare ajutor.Cateva tehnici de comunicare terapeutica pe care asistenta
trebuie sa le cunoasca:
=ascultare activa(asistenta isi mobilizeaza intreaga atentie pt a intelege
mesajul pacientei,respectand urmatoarele reguli):
-sta in fata pacientei cand vorbeste
-o priveste in ochi,pt a-i demonstra dorinta de a o asculta
-nu face miscari care ar putea-o distrage
-o aproba cand spune lucruri importante
=acceptarea(este vointa de a asculta mesajul unei persoane,fara a manifesta
indoiala sau dezgust,chiar daca sunt divergente de idei)
-asistenta va manifesta toleranta fata de pacienta
-o va asculta fara sa o intrerupa
-ii va da o retroactiune verbala,pt a arata ca intelege ce-i spune
-se va asigura ca mesajele sale nonverbale corespund mesajelor verbale
=intrebarile(sunt un mijloc direct de comunicare si dau tonul unei ineractiuni
verbale)
-vor fi legate de subiectul discutat
-vor fi puse intr-o ordine logica
14
 -asistenta va fi atenta sa epuizeze un subiect inainte de a trece la
altul
-asistenta va alege intrebarile in functie de raspunsul pacientei
=parafraza(redarea mesajului pacientei in cuvintele ei,pt a se asigura de
intelegerea ei corecta)
=clarificarea(cand intervine o neintelegere ,asistenta poate intrerupe
discutia,pt a clarifica sensul mesajului)
=focalizarea(cetrarea mesajului pe o anumita problema de sanatate)
-asistenta va ajuta pacienta sa nu descrie in termeni vagi
problemele sale
=informarea pacientei:-informatiile vor fi date cu regularitate si la momentul
oportun
-vor fi transmise intr-o maniera favorabila de
comunicare cu pacienta
-nu se vor divulga date pe care medicul doreste sa nu
le cunoasca pacienta
=linistea(va permite asistentei si pacientei sa-si organizeze gandurile)
=recapitularea(este o revizuire a principalelor idei discutate).

2. Enumerați intervențiile aplicate în îngrijirea unei paciente cu cancer

mamar.

Rolul asistentului medical în ingrijirea pacientei cu cancer de sân

Asistentul medical petrece un timp indelungat cu pacienta diagnosticată cu cancer de sân.

Boala reprezintă intotdeauna o amenințare motiv pentru care pacienta are nevoie de sprijin si
supraveghere permanenta de la stabilirea diagnosticului continuand cu etapele de tratament și cu
supravegherea evoluției în următorii ani.
Asistentul medical are urmatoarele sarcini in supravegherea şi îngrijirea pacientei cu cancer de
sân:
1. Participă la stabilirea diganosticului.
2. Realizează alături de medic pregatirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie.
3. Acordă ingrijiri specifice in cazul tratamentului cu chimioterapie si radioterapie, a tratamentului
hormonal.
4. Inițiază acțiuni educative pentru reducerea impactului privind interventia mutilantă.
5. Efectuează acțiuni de educație pentru sănătate și pentru depistarea precoce a cancerului de sân.

15
Participarea la stabilirea diganosticului
Principalele investigații care se efectuează pentru depistarea cancerului de sân sunt:
● Pentru mamografie - informează pacienta ca examenul în sine nu este foarte traumatizant, in
timpul expunerii va simți o presiune puternică la nivelul sânului pe durata înregistrării imaginilor,
pacienta trebuie să păstreze poziția recomandată de medic, la nevoie fiind ajutată de catre
asistentul medical.
● Pentru biopsia de sân - va pregăti materialele pentru anestezie locală. În timpul recoltării
supraveghează pacienta, raportează medicului orice modificare apărută in starea acesteia,
efectuează un pansament steril la locul biopsiei, ajută pacienta să se ridice, eventual sa se
deplaseze la salon. După efectuarea biopsiei pregătește materialul recoltat pe care il trimite la
laborator.
● Recoltarea sângelui pentru markeri tumorali - nu ridică probleme deosebite, pacienta trebuie sa
fie în formă şi să colaboreze pentru efectuarea puncției venoase.

Rolul asistentului medical în pregătirea preoperatorie și ingrijirea postoperatorie

● Pregatirea psihică a pacientei
Intervenția chirurgicală reprezintă un moment deosebit in viața pacientei, asistentul medical are
obligația, ca prin comportamentul şi atitudinea ei: să înlature starea de anxietate a pacientei înainte de
operație, să insufle incredere în echipa operatorie, să explice pacientei ce se va întâmpla cu ea în timpul
operatiei. Pacienta manifestă teama de mutilare, de schimbare a imaginii de sine.
Pregătirea preoperatorie are ca scop crearea condițiilor necesare intervenției chirurgicale, precum si
prevenirea accidentelor intra și post-operatorii. Asistentul medical prin observația clinică are obligația să
observe şi să consemneze aspectul general al pacientei, starea psihică; să culeagă date din diverse surse,
sa masoare si sa noteze tensiunea arterială, pulsul, respirația, temperatura, diureza, scaunul. Asistentul
medical pregateste materialele si pacienta pentru investigatii, recoltează produsele biologice și patologice.
In ziua precedentă operației, pacienta va servi un regim alimentar uşor digerabil. şi va consuma
lichide, va face baie generală
In ziua operației trebuie verificate urmatoarele: pacienta trebuie sa fie neapărat nemâncată, pacienta
să nu fumeze, va fi consultată cu privire la starea generală, și se va tine cont de eventualele modificări
patologice; se va face toaleta de dimineața, se scot absolut toate bijuteriile, ceasul, agrafe de păr, lentil de
contact, pacienta trebuie sa-şi goleasca intestinul și vezica urinara.
Medicația preoperatorie se administrează la timp, iar pacienta trebuie însoțita spre sala de operație.

Rolul asistentului medical în îngrijirea postoperatorie a pacientei

Imediat dupa trezire, se va menţine pacienta în decubit dorsal în primele ore, se va asigura
confortul.
Supravegherea bolnavei operate are în vedere următoarele elemente de apreciere:
- faciesul bolnavei trebuie urmărit atent (paloarea exagerată fiind semnul unei prăbuşirii circulației,
cianoza traduce asfixia, buzele uscate pot hemoragii interne sau a evidenția deshidratarea).
- temperatura- uşor scăzută dupa interventie, poate crește până la 38 grade C, apoi să scadă în limite
normale. Menţinerea temperaturii peste 37C sau apariția febrei în zilele următoare este un semn de
infecție.

16
- respirația - amplă şi rară imediat după operație, datorită anesteziei, devine uşor accelerată din cauza
durerii postoperatorii şi a anxietatii. Se va urmări dacă respirația revine la normal după 24-36 ore.
- mobilizarea precoce are un rol deosebit în prevenirea complicațiilor postoperatorii, de asemenea
tapotajul toracic, exercițiile respiratorii.
- pulsul – se va māsura pulsul la 10-15 minute urmärind frecvența, ritmicitatea și amplitudinea.
- tensiunea arteriala - se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele două ore dupa intervenție, din 30 în
30 de minute în urmatoarele 6 ore.
- diureza - prima micțiune apare de regulă la 6 ore după intervenție. Dacă se instalează retenția de urina se
practică sondajul vezical.
- restabilirea tranzitului intestinal - în mod normal după 48-72 ore de la intervenție apare primul scaun.
- combaterea durerii - durerea este o manifestare subiectivă și doar pacienta poate insuşi poate explica
localizarea, intensitatea şi caracterul acesteia. Tratamentul durerilor postoperatorii se poate face prin
metode fizice: schimbarea poziției, gimnastică respiratorie, masaj, temperaturi locale ridicate sau scăzute,
prin psihoterapie cât și prin medicație analgezică la indicația medicului.
- supravegherea pansamentului - se va urmări pansamentul imediat după ieşirea din sala de operație, să nu
sângereze, iar în urmatoarele zile se menține pansamentul uscat. Tuburile de dren să fie etanşe și
permeabile.
Se notează cantitatea și aspectul.
- reluarea alimentației - în prima zi, regimul va fi hidric. A doua zi poate să primească supă strecurată
alături de lịchide dulci (aproximativ 1000 ml/ 24 h), iar după apariția scaunului se adaugă branză de vaci,
iaurt, careen fiartă, continuându-se cu alimentația completă, variată şi vitaminizată.
- mobilizarea - trebuie să se realizeze cât mai precoce, întrucât diminuează frecventa complicațiilor
venoase, evită escarele de decubit şi favorizează creşterea amplitudinii respiratorii. Mobilizarea se face
progresiv până când bolnava capătă încredere în forțele proprii.

17
 FIȘĂ DE LUCRU - Tehnici efectuate în oncologie
Nr.
Denumirea tehnicii/investigaţiei
crt.

1. Comunicarea veştilor proaste

2. Obţinerea consimţământului informat pentru chimioterapie X

3. Evaluarea durerii conform scalelor de apreciere X

4. Pregătirea bolnavului pentru radioterapie, chimioterapie X

5. Prevenirea efectelor locale legate de iradiere (arsură, tulburări de tranzit) X

6. Administrarea chimioterapicelor, supravegherea efectelor X

7. Administrarea analgezicelor, supravegherea efectelor X

8. Administrarea medicaţiei antiemetice X

9. Administrarea cortizonului, supravegherea efectelor secundare X

10. Recoltarea sângelui pentru HLG, formula leucocitară X

11. Recoltarea sângelui pentru markeri tumorali X

12. Pregătirea bolnavului pentru puncţia biopsică X

13. Alimentaţia artificială a bolnavului cu neoplazie X

14. Alimentaţia pasivă a bolnavului cu neoplasm X

15. Dieta în diferite tipuri de neoplazii X

16. Susţinerea bolnavului cu concept de sine perturbat X

17. Aplicarea procesului de nursing şi întocmirea dosarului de nursing X

18. Evaluarea rezultatelor îngrijirilor aplicate X

Bifați care dintre tehnicile enumerate le considerați de importanță

majoră în îngrijirea pacientului oncologic.

18
 MODUL: Conduita în urgențe medico-chirurgicale
STUDIU DE CAZ - INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Pacientul V.D. în vârstă de 50 de ani se prezintă la serviciul de urgenţă al spitalului clinic
pentru următoarele motive:
- durere ca o “gheară” în zona inimii cu iradiere spre gât, mandibulă şi umăr stâng
- senzaţie de moarte iminentă
- respiraţie dificilă
- tegumente violacee la nivelul extremităţilor
- transpiraţii pe tot corpul
- durere de cap
La examenul clinic obiectiv se constată:
- TA=90/60mmHg
- Puls= 110 b./ minut
- Respiraţie= 28r/ minut
- Temperatura=37,8 grade C
Este internat cu diagnosticul de Infarct miocardic acut pentru îngrijire şi tratament de
specialitate.

CERINŢE:
1. Numiţi în termeni medicali motivele pentru care pacientul se prezintă la spital
2. Interpretaţi valorile funcţiilor vitale obţinute la examenul clinic obiectiv
3. Stabiliţi un plan de intervenţii în funcţie de nevoile afectate şi de manifestările clinice prezente
în această afecţiune
4. Folosind semnele şi simptomele precizate, identificaţi cele mai importante 5 nevoi afectate,
respectiv problemele de dependență ale acestora
REZOLVARE CAZ:
1.-durere retrosternala sau precordiala
-anxietate extrema
-dispnee
-cianoza
-transpiratii profuze/generalizate
-cefalee
2.-hipotensiune arteriala
-tahicardie
-tahipnee/polipnee
-subfebrilitate
3.Conduita de urgenta:
-asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea efectuarii oricarei miscari
-linistirea si incurajarea bolnavului
-monitorizarea functiilor vitale TA si P
-prinderea unei linii venoase pt admin de tratament de urgenta(la indicatia medicului)
-scaderea durerii Mialgin,morfina,fortral,algocalmin
-anticoagulante(Heparina)

19
-anxiolitice(Diazepam/Fenobarbital)
-vasodilatatoare(Nitroglicerina,Atropina)
-antiaritmice(Xilina de uz cardiac 2%)
-PEV:ser fiziologic 0,9%,glucoza5%
-oxigenoterapie/admin de oxigen pe masca
Asigurarea conditiilor de microclimat:
-temperatura,umiditate crescuta;aerisire;luminozitate naturala/artificiala;fara curenti de
aer;curatenie umeda;pat prevazut cu buton de panica la indemana pacientului;sigurarea masurilor
de siguranta si securitate.
Monitorizarea functiilor vitale si vegetative:
-TA,P,R,temp=se masoara dimineata si seara si se noteaza in foaia de temperatura
-diureza=se masoara zilnic si se noteaza in F de temp
-scaunul=se monitorizeaza zilnic si se noteaza in F de temp
Crearea unui abord venos
-recoltare de produse biologice:hemoleucograma,probe biochimice,markeri ai necrozei
miocrdice(troponina,CK=creatin-kinaza,LDH,CK-MB),teste de
coagulare,VSH,lipide,glicemie,fibrinogen
Pregatirea paci pt investigatii:
-EKG,coronarografie
Se monitorizeza efectele tratamentului
Sesupravegheaza permanent paci:facies,tegumente,comportament,starea generala
Se efectueaza bilant ingesta-excreta/intrari-iesiri
Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica
Asigurarea igienei corporale si a lenjeriei de pat,fara a obosi paci
-combaterea constipatiei cu clisme uleioase sau laxative usoare
-servirea bolnavului cu urinar la pat
-evitarea oricarui efort fizic
Se asigura regimul alimentar:
-alimentatie pasiva la pat
-mesele vor fi fractionate,in cantitati mici
-regim hiposodat,hipocaloric
-se interzice complet fumatul
-se evita discutiile si vestile neplacute
-mobilizare progresiva sub controlulfunctiilor vitale
-kinetoterapie
Educatie pt sanatatea bolnavului si apartinatorilor la externare:
-evitarea consumului de alcool
-evitarea expunerii la frig
-evitarea eforturilor fizice sustinute
-necesitatea respectarii indicatiilor medicale
-efectuarea controlului periodic de specialitate
-necesitatea respectarii unui regim de viata sanatos
-respectarea tratamentului indicat de medic
-reintegrare sociala
4.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

20
-respiratie si circulatie ineficiente/dificultate in respiratie si circulatie/alterarea respiratiei si
circulatiei
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
-imobilitate/alterarea mobilizarii
Nevoia de a elimina
-deshidratare/eliminare inadecvata
Nevoia de a evita pericolele
-risc de complicatii/vulnerabilitate fata de pericole
Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
-hipertermie

21
 FIȘĂ DE LUCRU
LISTA INTERVENŢIILOR PENTRU U.P.U.

Denumirea tehnicii/investigaţiei
Nr.
crt.

1 Primirea bolnavilor in unitatea de primiri urgente

2 Atributiile asistentului medical generalist in unitatea de primiri urgente
3 Clasificarea urgentelor in functie de modificarile de comportament si de functiile vitale
4 Triajul accidentatilor
5 Efectuarea manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie
6 Atitudinea de urgenta in caz de soc
7 Atitudinea de urgenta in caz de criza de astm bronsic
8 Administrarea oxigenului pe masca
9 Atitudinea de urgenta in caz de pneumotorax
10 Atitudinea de urgenta in caz de hemoptizie grava
11 Atitudinea de urgenta in caz de criza hipertensiva
12 Atitudinea de urgenta in caz de criza anginoasa severa
13 Pregatirea bolnavului si a materialelor pentru defibrilarea electrica
14 Atitudinea de urgenta in caz de intoxicatii medicamentoase
15 Atitudinea de urgenta in caz de intoxicatie cu alcool etilic
16 Atitudinea de urgenta in caz de traumatism cranian
17 Atitudinea de urgenta in caz de traumatism de coloana vertebrala si de bazin
18 Pregatirea bolnavului si a materialelor pentru intubatia oro-traheala
19 Atitudinea de urgenta in caz de fracturi ale membrelor
20 Efectuarea profilaxiei tetanosului
21 Atitudinea de urgenta in caz de arsuri termice
22 Atitudinea de urgenta in caz de electrocutare
23 Atitudinea de urgenta in caz de convulsii
24 Atitudinea de urgenta in caz de coma
25 Atitudinea in caz de urgente metabolice
26 Coordonarea intre membrii echipei de la UPU si din alte servicii de urgenta prespitalicesti
27 Aspecte etice ale ingrijirii in situatiile critice
28 Stationarea bolnavilor /accidentatilor in UPU

22
Alegeți una din intervențiile efectuate în U.P.U. și o descrieți.

MASURI DE URGENTA IN CAZ DE ARSURI TERMICE

Arsurile termice sunt leziuni produse de agresiunea caldurii (flacara, fluide fierbinti-
apa, smoala, gaze sau aburi supraincalziti, metale topite, corpuri incandescente).
Manifestarile arsurii termice. Leziune locala – cuprinde suprafata arsa si toate
tesuturile subiacente afectate de caldura in intensitate diferita, spre profunzime. Leziunea este
tridimensionala – gravitatea ei depinde de intindere si profunzime. Tulburari generale –
scaderea debitului cardiac – in primele 6 ore pana la 70% - prin pierderea de lichide si
substante proteice la nivelul suprafetei arse, dispnee – leziuni ale mucoasei respiratorii – prin
inhalarea vaporilor fierbinti, tulburari hepatice, renale, gastro-intestinale ( varsaturi – pot
accentua dezechilibru hidroelectrolitic), hipovolemia pana la anurie, tulburari nervoase –
agitatie, neliniste, somnolent, apatie.
Aprecierea arsurii prin determinarea suprafetei. Suprafata arsurii se exprima
procentual in raport cu substanta corpului considerat 100%. Se foloseste ca procedeu de calcul
regula lui “9”. Arsuri usoare – sub 15% ( necesita spitalizare copiii, batranii, gravidele) sau
arsuri de la nivelul capului, gat, picioare, regiune genitala. Arsuri intre 15- 30% - sunt
generatoare de soc, necesita internare. Arsuri critice intre 30-40% - au prognostic revervat.
Arsuri cu risc letal peste 40-50%.

23
 Regula lui “9”. Capul si gatul 9%. Fiecare membru superior 9%+ 9% →18%.
Fiecare membru inferior 9% + 9% +9% +9%= 36%. Trunchi anterior 9%+ 9%
=18%.Trunchi posterior 9% +9% =18%. Regiunea genital 1%. Total 99% +1% = 100%
Aprecierea arsurii prin determinarea profunzimii. Arsuri de Gradul I – congestive
puternica, apoi eritem dureros, pigmentare trecatoare, edem, usturime, HTA, hipertermie.
Vindecare in 2-3 zile fara sechele, prin descuamarea pielii. Expunerea prelungita la soare este
cauza cea mai frecventa si este insotita si de cefalee, varsaturi, stare de rau general pana la
lipotimie si colaps (insolatie).
Arsuri de gradul II – flictena alba, cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem
accentuat, edem. Leziunea se vindeca fara cicatrice. Poate persista o hiperpigmentare
tegumentara.
Arsuri de gradul III – flictena rosie cu continut sangvinolent, tulbure sau escara
intradermica. Daca grosimea stratului necrozat este mai mica decat grosimea dermului viu,
exsudatul cliveaza tesutul mort de cel viu formand flictena, iar daca grosimea este mai mare
apare escara dermica alba sau in mosaic, alternand cu zone hemoragice. Escara de gradul III
este elastic, hidratata (lucioasa), hipoestezica. Vindecarea se face cu sechele cicatriciale – in
conditii de tratament corespunzator – sau se transforma in escara de gradul IV.
Arsuri de gradul IV – este escara dermica totala, uscata, rigida, retractata, casanta.
Epidermul si dermul distruse in totalitate exclude posibilitatea vindecarii spontane – este
necesara grefa. Culoarea escarei variaza de la alb la negru in raport cu gradul de temperature
(caramelizare, carbonizare, calcinare). Evolutia este de cateva luni. Dupa 10-24 ore apar
tulburari circulatorii manifestate prin plasmoragii, hemoconcentratie, tulburari renale
somnolenta ( oligurie,anurie), tulburari nervoase (agitatie, apatie).
Evolutia arsurii termice. Aria lezionala (sectorul al III-lea) - este volumul de tesuturi
incluse obligatoriu in arsura care nu sunt devitalizate, dar au potential evolutiv, cu remanieri
tisulare si cu cicatrizari si afectari vasculare – la distante variabile de leziunea vizibila. Precocitatea
si calitatea tratamentului decid evolutia arsurilor termice. Evolutia unui bolnav cu arsuri este
ondulanta. Arsura evolueaza in functie de criterii practice evolutive sau terapeutice, majore si
imediate, in 4 stadii. Stadiul I – primele 3 zile – perioada socului – complex lezional de reactii la
agresiune caracterizat prin edem, hipovolemie grava, anemie, hipoxie intense, oligoanurie sau
anurie, catabolism profund in conditii de anoxie. Se aplica tratament de reechilibrare pana la
restabilirea diurezei, revenirea starii de constienta, constant sangvine aproape de limitele normale.
Stadiul II – 3-21 zile – evolutia difera dupa gradul arsurii. Stadiul III – 2 luni – cresc sansele de
vindecare, se pot aplica grefe. Stadiul IV – de soc cronic postcombustional – un sindrom clinic si
biologic de gravitate exceptionala.
Indicele prognostic (IP). In functie de marimea suprafetei tegumentare si de
prefunzimea leziunii se poate calcula prognosticul vital – indicele prognostic : 20% arsuri
gradul II =20 x 2 = 40 IP; 20% arsuri de gradul III = 20 x 3 = 60 IP; 20% arsuri de gradul IV =
20 x 4 = 80 IP.
Masuri de prim ajutor in arsuri termice.Degajarea rapida a victimei din focar.
Bolnavul cuprins de flacara va fi invelit imediat in patura, plapuma, haina. Nu se dezbraca
victima. Se inveleste in cearsaf curat fara a indeparta resturile de haine sau tegumentele arse. Se
calmeaza durerea prin administrarea de antalgice obisnuite sau morfina , Mialgin
24
→dministrate pe cale intravenoasa – nu pe cale subcutanata! Se face toaleta locala a plagilor
prin spalare cu rivanol, cloramina, solutie slaba de bromocet – numai daca transportul dureaza
mai mult de 2 ore. Se asigura transport supravegheat, cat mai rapid, la spital. Daca pulsul este
slabit se recomanda pozitia Trendelenburg sau ridicarea picioarelor pe timpul transportului. Se
instaleaza o perfuzie cu ser glucozat 5% sau ser fiziologic. Daca nu se poate instala perfuzia se
administreaza apa sarata cu ceai. Se administreaza oxigen. Se supravegheaza functiile vitale –
TA maxima nu trebuie sa scada sub 80 mmHg. Se calmeaza senzatia de sete prin umezirea gurii
– administrarea de lichide pe cale orala provoaca varsaturi.
Observatii ! Nu se sparg flictenele. Nu se aplica unguente sau pulberi in plaga. Nu se
folosesc antiseptice. Arsurile pot fi protejate si cu prosop curat sau pansament. Este obligatory
aplicarea perfuziei pentru a evita accentuarea dezechilibrelor datorate deshidratarii si pierderilor
de electroliti. Ingrijirea unui bolnav cu arsuri se va conduce dupa gradul arsurii, suprafata
afectata, varsta, stare generala a organismului si a sistemului nervos.

25
 MODUL: Pediatrie și nursing în pediatrie
FIȘĂ DE LUCRU
NOU-NĂSCUTUL LA TERMEN

Definiţie: Nou-nǎscutul la termen are vârsta gestatională cuprinsă între 37 şi 42 săptămâni şi

greutatea la naştere de aproximativ 3200g.

Tabloul clinic al nou-nǎscutului la termen

- Masa corporală medie:3000-3500g

- Lungimea la naştere: 48-52cm

- Perimetrul cranian: 34cm

- Capul:este ¼ din lungimea totala a corpului

- Pavilioanele urechilor au scheletul cartilaginos format

- Abdomenul este mare

- Organe genitale externe:

● la băieţi: testiculii sunt coborati in scrot

● la fete: labiile marile acopera pe cele mici

- Tegumentele

- eritemul fiziologic:roza sau roscata

- vernix cazeoza: este o subst grasa,alb-galbuie,depusa pe tegumente,aderenta cu rol in protectie

termica,bactericid,antihemolitic.

- nevi materni:sunt pete de culoare rosie,slab delimitate,prezente pe pleoapa superioara,radacina

nasului,regiunea occipitala

- lanugo: perisor foarte fin,prezent pe spate,umeri,frunte.cade dupa 2-3 sapt

- milium facial: glande sebacee,alb-galbui,localizate la nivelul fetei,in santul nazo-genian

26
Sistemul muscular…prezinta o hipertonie musculara cu predominenta flexiei

Respiraţia are o frecvenţă de 60respiratii/min si este de tip abdominal

Frecvenţa cardiacă este de 120-140-160b/min

Sistem nervos: activitatea este de tip subcortical(tipatul si plansul) si spinal,insotita de reflexe

neconditionate alimentare,de aparare si absenta reflexelor conditionate

Stǎri caracteristice nou-nǎscutului

Scăderea fiziologică în greutate in primele 4-5 zile de viata,nou-nascutul este de 5-10% din
greutatea de la nastere,dar din a 5 a zi,incepe sa creasca si revine la greutatea initiala in a 8-9 a
zi.Cauzele scaderii sunt:eliminarea meconiului si a primei urine,secretia lactata insuficienta a
mamei,pierderea de apa prin respiratie si perspiratie.Fetele scad mai putin decat baietii.

Icterul neonatal apare la 2-3 zile de la nastere si dispare in 1- 2 sapt.Se manifesta prin coloratia
galbena a pielii si mucoaselor,mai ales de la nivelul fetei si toracelui.Nou-nascutul este
somnolent si suge mai greu;ficatul si splina sunt normale;scaunul si urina normal colorat.

Criza genitală

● la fete:se manifesta printr o secretie vaginala rozata

● la băieţi:se manifesta prin tumefierea testiculelor si mic hidrocel.

● la ambele sexe are loc o tumefactie a sanilor insotita de cate o picatura de

secretie,asemanator cu colostrul.

27
 MODUL: Geriatrie și nursing în geriatrie
Abilităţi de comunicare cu pacientul vârstnic

1.Ce credeţi voi că este important să învăţaţi despre comunicarea cu vâstnicul?

Comunicarea cu paci varstnic este mai dificila, deoarece el este” victima” deficientelor
functionale,cognitive si senzoriale.El impune intotdeauna o atentie sporita si de aceea
asistentul medical trebuie sa se adapteze la nevoile,tipul si problemele acestuia.Asistentul
medical trebuie sa apeleze la toate calitatile sale privind discretia si disponibilitatea si sa
manifeste delicatete si tact in relatia sa verbala si non-verbala cu pacientul.Va trebui sa dea
dovada de mai multa rabdare,calm,sa vorbeasca rar si clar,uneori sa repete mesajul,sa
transmita empatie,incredere.

2.Gândiţi-vă la persoane cărora le admiraţi abilităţile de comunicare. Ce fac ele pentru acest
lucru, care sunt punctele lor forte?

In primul rand, respectul si empatia fata de pacient.Modul de adresare in ritmul vorbirii

lor(lent,cu formulari scurte si simple),forta de convingere ca mesajul pe care-l transmit e
benefic lor,transmite sentimente pozitive si de incurajare.Pt a ajunge la o comunicare eficienta
se mai adauga si experienta personala in comunicare.

3. Dati exemple de comportamente verbale(cuvinte) şi nonverbale (gesturi si posturi) legate

de comunicare pe care persoanele pe care le admirati le fac bine.

Formele de adresare(cum va numiti?Doamna/Domnul,Va rog,Se poate?Imi dati

voie?multumesc)

Siguranta ca va fi bine(o sa facem tot ce este posibil ca sa va faceti bine)

Zambetul care da starea de bine si e contagios;clatinarea capului(in sus si in

jos,stanga,dreapta)-inseamna-acord,aprobare,intelegere,negare,aprobare;gesturile
deschise,postura catre pacient,privirea in ochi,de la acelasi nivel,daca e posibil.

28
Atingerea pacientului,cand acesta este trist sau cu dureri,este un mesaj de
incurajare,tandrete,sustinere afectiva.

Mimica ,gesturile care accentueaza cuvintele,clarificand sau ilustrand ideea.

4. Gândiţi-vă la persoane cărora nu le admiraţi abilităţile de comunicare. Ce fac ele prost şi

cum se intâmplă acest lucru, care sunt limitele lor?

Vorbeste in graba,rastit,plictisit(casca),ignora relatarile pacientului,ii da asigurari false,critica

parerile paci,generalizeaza prin stereotipuri,schimba subiectul ceea ce da dovada de
impolitete.

5. Dati exemple de comportamente verbale şi nonverbale legate de comunicare pe care aceste

persoane le fac şi care conduc la comunicarea ineficientă.

cine esti matale?de unde vii?ce te doare?lasa,nu te mai vaita!Nu sunt Dumnezeu ca sa te fac
bine!

se incrunta,vorbeste cu spatele la pacient,privirea e pe geam sau in alta parte decat la

pci,tranteste totul in jur,ofteaza la fiecare intrebare a pacientului,nu asteapta sa termine fraza
sau ce are de spus,,intrerupe mereu pacientul

6. Care sunt abilităţile de comunicare (ori calităţile) pe care le apreciati la voi?

Ma declar o fire comunicativa,sociabila;sunt o buna ascultatoare,intelegatoare.Sunt

empatica(ofer bunatate si compasiune),optimista dar si realista,clara si concisa,atenta la detalii
si prea sincera.

29
 FIȘA DE LUCRU
ÎNGRIJIREA UNUI PACIENT VÂRSTNIC

APRECIEREA NEVOILOR

• Culegerea datelor (diferite metode)-schimbari fiziologice care insotesc imbatranirea

-schimbari psiho-sociale(pensionare,izolare sociala)

-starea de igiena(precara)

-locuinta,mediu(rural)

-regim de viata,alimentatie(precara)

-dinamica familiala(rolul in familie)

-starea de sanatate(afectiuni acute,cronice) alterata

• Stabilirea problemei actuale:Deficit nutritional;Sentiment de inutilitate;Potential de

accidentare;Alterarea integritatii pielii,Alterarea confortului;Alterarea starii de sanatate

• Identificarea factorilor care infuențează starea de sănătate

a. Biologici:

- afecţiuni acute sau cronice cu prognostic sever: bolile

cardiovasculare,digestive,neurologice,locomotorii,metabolice,renale,dermatologice si bolile
sangelui

- accidente:caderile,fracturile,

-batranetea:tulburari psihice si neurologice,tulburarile de somn,afectiunile tubului

digestiv,diabetul zaharat tardiv,afectiunile sangelui,dermatologica,urinara,ap.locomotor

b. Psihologici:

- cunoaşterea/necunoaşterea bolii: necunoasterea bolii(ultimului diagnostic)

- frică, anxietate, alte sentimente legate de bătrânețe, moarte,culpabilitate,frustrare,neputinta

30
- efectele bătrâneții asupra partenerei/ului, familiei:instabilitate emotionala,depresia,senzatia de
inutilitate,pierde rolul si statutul in familie

c. Socio-culturali- diferite ritualuri determinate de cultură, religie, tradiţie:isi pierde

sentimentul de utilitate sociala,responsabilitatea,prestigiul social,uneori fenomenul fiind resimtit
ca o adevarata drama,o moarte sociala.

d. De mediu ambient- acasă, la spital, alte .De regula,persoana varstnica se simte in siguranta
in locuinta in care-si desfasoara cea mai mare parte a activitatii.Internarea intr-un camin-spital
este considerata o ruptura de familie,de societate.

e. Politico-economici- speranţa de viaţă ca indicator al situaţiei socio-economice:

Odata pensionati,varstnicii pot contribui activ la binele familiei si comunitatii din care fac
parte,iar scopul imbatranirii active este sa creasca speranta de viata sanatoasa si calitatea vietii
persoanelor varstnice,inclusiv a celor afectate de incapacitate sau handicap.

Identificarea grupurilor cu risc crescut……………………………………………………….

• Identificarea problemelor actuale

-probleme asociate bătrâneții :Alterarea integritatii pielii,deficit vizual,auditiv,locomotor

-problemele partenerei/ului, familiei :Izolarea sociala-care poate fi consecinta prejudecatilor

defavorabile si de respingere din partea celor din jur.

• Formularea diagnosticelor de nursing

1.Deficit nutritional legat de incapacitatea de a se alimenta(lipsa danturii/lipsa resurselor

financiare)manifestata prin scadere in greutate,paloarea tegumentelor si mucoaselor,neputinta.

2.Potential de accidentare legat de tulburari senzoriale/demineralizare osoasa/mediu

inadecvat,manifestat prin caderi,fracturi ,diverse leziuni,chiar imobilitate prelungita sau deces.

31
PLANIFICAREA ACŢIUNILOR

a. Stabilirea scopului şi obiectivelor

• Scop: combaterea durerii si a altor simptome cauzatoare de suferinta

facilitarea adaptarii in cazul internarii intr-o unitate geriatrica

• Obiective

1.Combaterea factorilor care accentueaza imbatranirea

2.Mentinerea unui grad acceptabil de autonomie

b. Identificarea membrilor echipei multidisciplinare şi stabilirea de responsabilităţi

specifice fiecărui membru .Medicul de familie,asistentul medical,asistentul
social,voluntarii,farmacistul interactioneaza cu pacientul si cu familia acestuia,oferindu-i
sprijin,suport moral,pt a-si satisface toate nevoile si pt a duce o viata cat mai apropiata de cea
obisnuita.

c. Identificarea resurselor proprii, familiale şi comunitare necesare în procesul de îngrijire şi

a modalităţii de acces la aceste resurse

Favorizarea adaptarii la schimbarile survenite

Reintegrare sociala

d. Stabilirea modalităţii de monitorizare şi evaluare

Terapia ocupationala are un rol important in recuperarea complexa a varstnicului alaturi de

terapiile medicamentoase,psihoterapie,fizioterapie si kinetoterapie.Astfel se evalueaza

tipurile de activitati pe care le poate realiza individul,lucrand atat individual cat si cu

familia,grupul sau comunitatea din care acesta face parte.

e. Stabilirea intervenţiilor Aplicarea interventiilor cu rol autonom si delegat la pacientul cu

stoma definitiva.

32
-toaleta locala riguroasa ,pastrarea tegumentelor peristomale curate,uscate

-recoltare de secretii de la nivelul veziculelor pt examen bacteriologic

-aplicare de antiseptice local

-evitarea aplicarii pungii colectoare pana la vindecarea completa a tegumentului-stoma se

acopera cu comprese sterile fixate cu adezivi neiritanti

-utilizarea protectorilor cutanati-paste,pudre,pansamente locale

-administrarea de antibiotice pe cale generala conform antibiogramei la indicatia medicului

-administrarea de antialgice pt controlul durerii,la indicatie

-dupa refacerea integritatii tegumentelor,se educa pacientul si apartinatorii sa pastreze igiena

riguroasa,sa utilizeze pungi colectoare adecvate,protectori cutanati,sa schimbe pungile
colectoare la timp,dar nu foarte des,sa epileze firele de par din jurul orificiului stomal

-trebuie sa aiba un regim hidric si alimentar corespunzator,care sa asigure aportul de vitamine

si saruri minerale,sa favorizeze vindecarea,sa previna evolutia nefavorabila prin prevenirea
aparitiei complicatiilor,sa consolideze rezultatele terapeutice,sa respecte toleranta digestiva a
pacientului

-alimentele vor fi alese de catre pacient,mesele vor fi in cantitati mici,dese

-utilizarea materialelor dezodorizante,pot inlatura mirosul neplacut.Se pot utiliza granule

absorbante in interiorul pungii,srvetele umede imbibate cu esenta de vanilie pt colostoma si
dezodorizarea camerei in care locuieste pacientul

-administrarea de antitermice pt scaderea temperaturii corporale,pastrarea unei igiene

generale riguroase

-se comunica cu pacientul si se explica faptul ca dupa ce se va reface integritatea

tegumentelor perstomale va putea utiliza eficient pungile colectoare si problema mirosului va
fi rezolvata;mai mult decat atat,va putea in timp sa-si regleze orarul eliminarilor
intestinale,daca va respecta dieta si se va alimenta si hidrata corespunzator;in acest fel,va
putea sa-si reia activitatile pe care le facea inaintea operatiei;va avea libertate de actiune si se
va putea face din nou util

-eventual,daca doreste, va fi pus in legatura cu pacienti care au suferit aceeasi

interventie,purtatori de colostoma care au reusit sa depaseasca toate aceste probleme si
respectand indrumarile,si-au reluat activitatea.

33
 -Comunicare adecvata cu persoana varstnica(formulare clara,concisa,simpla;repetarea sau

reformularea intrebarilor;acordarea timpului necesar ca persoana sa puna sau sa raspunda la

intrebari)

-Orientarea catre realitate(readucerea conversatiei catre realitate,cand persoana incepe sa se

indeparteze)

-Mentinerea autonomiei

-Stimularea varstnicului pt desfasurarea unor activitati(recreative,ce nu presupun efort fizic

sau psihic intens)

-Masuri de prevenire a efectelor imobilizarii(schimbarea periodica a pozitiei,masaj,igiena

tegumentelor,a igienei de corp,de pat)

ELABORAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE acordat pacientilor stomizati

-Durere:sub forma de usturime la nivelul tegumentului peristomal

-Alterarea integritatii tegumentelor peristomale din cauza naturii iritante a materiilor fecale
manifestata prin inrosirea tegumentelui,aparitia de vezicule si mici ulceratii

-Hipertermie din cauza procesului infectios tegumentar manifestata prin febra

moderata,alterarea starii generale

-Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza efectului tratamentului chimioterapic

manifestata prin scadere ponderala,oboseala,slabiciune

-Comunicare ineficienta la nivel afectiv din cauza modificarii schemei corporale(existenta

colostomei)manifestata prin irascibilitate,nervozitate,izolare

-Frustrare din cauza situatiei in care se gaseste manifestata prin sentimente de

inutilitate,pierderea libertatii de actiune

-Risc de deshidratare din cauza refuzului de a bea si a manca

34
 OBIECTIVE:

-diminuarea durerii,a usturimii

-refacerea integritatii tegumentelor peristomale pt a putea utiliza punga colectoare

-scaderea temperaturii la valori normale

-asigurarea unei alimentatii adecvate starii evolutive a pacientului

-sa comunice eficient,sa inteleaga si sa accepte noua situatie in care se gaseste

-sa nu mai prezinte sentimente de frustrare

-sa fie hidratat corespunzator,sa nu prezinte dezechilibre hidroelectolitice

IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIREPunerea in practica a interventiilor

planificate:

Controlul durerii-reprezinta o prioritate in demersul paliativ.Se incepe cu antalgice usoare si se

ajunge la morfina(injectabila sau orala)dupa indicatiile mediculuiTratamente
adjuvante:electroterapia,fizioterapia,tehnicile de relaxare.

Combaterea simptomelor-este constituita de aplicarea tratamentului simptomatic.Cele mai

frecvente-simptome-sunt:constipatia,greturile-si-
varsaturile,anorexia,setea,astenia,dispneea,suferintele pielii,anxietatea,insomnia

Acompaniamentul relational:este o expresie a solidaritatii si concomitent o respingere a

abandonul.

EVALUAREA ACŢIUNILOR EFECTUATE:Analizarea rezultatelor obtinute

-pacientul nu prezinta o evolutie favorabila;refuza alimentatia si tratamentul,de a sta impreuna cu

cei dragi,prezinta stare de slabiciune,dezorientare

-prezinta diminuarea reflexelor senzorio-motorii,nu mai vrea sa comunice.

35
 MODUL: Îngrijiri paliative
FIȘA DE LUCRU
ÎNGRIJIREA UNUI PACIENT ÎN FAZĂ TERMINALĂ

APRECIEREA NEVOILOR

• Culegerea datelor (diferite metode):interviul,anamneza releva ca pacientul se afla in faza de

acceptare

• Stabilirea problemei actuale:nevoia de a comunica,de a se alimenta,de a-si pastra

tegumentele si mucoasele integre,de a elimina,de a-si mentine temperatura corpului,de a
avea o buna postura,de a evita pericolele,de a fi preocupat in vederea realizarii

• Identificarea factorilor care pot determina decesul

a. Biologici:

-bolile terminale:Limfom malign

-diferitele afecţiuni acute sau cronice cu prognostic sever ………………………………….…….

-accidente………………………………………………………………………………….………..

-bătrâneţea :varsta inaintata,91 ani

-efectele decesului asupra familiei şi prietenilor:asistentul medical pregateste apartinatorii pt

momentul mortii,le explica modificarile ce se vor instala dupa moarte. Usurare ca persoana draga
nu mai sufera.

b. Psihologici:

-credinţe despre moarte:crede in viata de dupa moarte ca fiind “un pas spre o lume mai buna”

-cunoaşterea/necunoaşterea prognosticului:cunoaste diagnosticul si accepta toate demersurile

spre a-i usura “trecerea”

36
-reacţii particulare la apropierea morţii :pacientul este in faza de acceptare si devine cooperant si
dependent de echipa de ingrijire

-frică, anxietate, alte sentimente legate de moarte:teama de necunoscut,parere de rau ca- i

paraseste pe cei dragi si lumea pamantesca, cu tot ce e mai frumos in ea.

-efectele pierderii asupra familiei şi prietenilor :tristete,izolare sociala prin pierderea unei
persoane dragi

c. Socioculturali- diferite ritualuri determinate de cultură, religie, tradiţie:recurge la

ritualuri si practici ortodoxe alaturi de un preot pt consolare psihica si spirituala.

d. De mediu ambient- acasă, la spital, alte:centru de recuperare,unde este asistat cu dragoste si

devotament

e. Politico-economici- speranţa de viaţă, mortalitate, cauzele de deces ca indicatori ai

situaţiei socioeconomic:determina capacitatea familiei de a-si mobiliza resursele si mecanismele

de sustinere,permitandu-i sa infrunte pierderea.

• Identificarea grupurilor cu risc crescut:pacienti cu boli incurabile,in faze terminale,dar si

familiilor acestora

• Identificarea problemelor actuale

-probleme asociate apropierii morţii :probleme fizice(durere,febra,scadere in greutate),probleme

psihologice(anxietate,frustrare,tristete,nervozitate,irascibilitate,tacere)

-problemele familiei şi prietenilor :pe langa sentimentul trist de neputinta in fata bolii,mai se
confrunta si cu problema financiara,care nu e deloc de neglijat.

• Formularea diagnosticului de nursing:Ingrijirea pacientului cu limfom malign in faza

terminala

Pacientul este un celibatar de 91 ani care se interneaza intr-un centru de recuperare,dupa o

perioada de spitalizare.Are diagnosticul de limfom malign ,pt care nu a facut chimioterapie
,deoarece boala a fost depistata tarziu, in stadiu avansat.Prezinta o escara adanca,dureroasa de

37
2,5cm in regiunea sacrata,starea de nutritie precara,neputincios si este purtator de sonda a
demeure.Rudele sunt cei care l-au adus la centru.

PLANIFICAREA ACŢIUNILOR

b. Stabilirea scopului şi obiectivelor

• Scop - menţinerea calităţii vieţii până la sfârşit

-comunicarea cu bolnavul pt a-si accepta conditia

-cresterea stimei de sine

-ameliorare starii de nutritie

• Obiective

-combaterea durerii :diminuarea durerii,a usturimii prin administrare de

antialgice,antitermice,antibiotice orale

-combaterea simptomelor :utilizarea compreselor sterile,aplicarea antisepticelor local,pudre

protectoare.

-oferirea de suport familiei pe perioada doliului :asistenta medicala ofera suport moral,sfaturi
si sprijin pt a depasi momentele dificile de soc si de neincredere, pt a intra cat mai curand in
faza de restituire.

b. Identificarea membrilor echipei multidisciplinare şi stabilirea de responsabilităţi

specifice fiecărui membru :medici ce diferite specialitati(generalisti,medici de
familie,specialisti oncologi,neurologi,etc)si asistenti medicali specializati in ingrijiri
paliative,psihologi,asistenti-spirituali,preoti,asistenti-
sociali,voluntari,kinetoterapeuti,nutritionisti care evalueaza initial si pe parcurs nevoile
psihoemotionale ale pacientului si familiei,le identifica,discuta si formuleaza obiective si
actiuni pt planul unic de ingrijire.

c. Identificarea resurselor proprii, familiale şi comunitare necesare în procesul de

îngrijire şi a modalităţii de acces la aceste resurse:nevoile sociale ale pacientului si

38
familiei sunt identificate in evaluarea interdisciplinara si solutionate,pe cat se poate de
eficient,conform planului de ingrijire.Serviciile de suport spiritual/religios sunt esentiale in
ingrijirea pacientilor si familiilor pt a face fata efectelor bolii incurabile grave,decesului si
doliului.Pacientii au acces la preoti,pastori,clerici apartinand propriei lor religii.

d. Stabilirea modalităţii de monitorizare şi evaluare:

-discutarea problemei cu persoana,grupul de persoane implicate

-comunicarea in cadrul echipei

e. Stabilirea intervenţiilor, Elaborarea Planului de Îngrijire si IMPLEMENTAREA

PLANULUI DE ÎNGRIJIRE:Pacientul se incadreaza in categoria de varsta a longevivilor.

Elementele care necesita supravegherea atenta si permanenta sunt:

-escara sacrata:aspect,evolutie

-punctele de sprijin(proeminentele osoase pt a identifica la timp semnele premonitoare pt alte

leziuni de decubit)

-sonda a demeure si punga colectoare:racordul,pozitia decliva a pungii,tubul de legatura sa

nu fie cudat sau presat de greutatea bolnavului

-caracteristicile urinei colectate in punga:culoare,aspect,cantitate

-meatul urinar:sa nu fie rosu,edematiat

-functiile vitale si vegetative:Temp,P,TA,R,diureza,scaun

-comportamentul(apatic,somnolent,obnubilat),somnul bolnavului

-caracteristicile durerii:localizare,intensitate,caracter,durata,factori declansatori,conditii de

ameliorare.

1.Alterarea starii de sanatate legata de procesul terminal si de moartea iminenta,manifestata

prin dureri generalizate si verbalizarea dorintei de a muri.

Interventii:-se exploreaza impreuna cu pacientul afirmatiile sale legate de dorinta de a muri

-se verifica cat timp gandeste pacientul ca va mai ramane in viata

-se identifica reteaua de sustinere a paci (veri primari,nepoate);se verifica daca mai
pastreaza relatiile de rudenie cu acestia

-se evalueaza nevoile spirituale ale pacientului

39
 -se obtin informatii legate de ritualul(aranjamentele funerare)la care se asteapta

-se verifica daca paci a dat dispozitii testamentare

2.Alterarea confortului legata de durere,de constrangerile fizice,manifestata prin verbalizarea

starii alterate.

Interventii:-se evalueaza intensitatea durerii pe o scala de la 1 la 10

-se adapteaza tipul si doza de analgezic,conform prescriptiei medicului

-se testeaza alte modalitati de alinare a durerilor:contactul fizic

terapeutic,electrostimularea transcutanata

-se observa faciesul(masca faciala a durerii)si comportamentul bolnavului

3.Alterarea integritatii pielii(tegumentelor) legata de pierderea mobilitatii si de degradarea

fizica,manifestata prin escara adanca in regiunea sacrata(plaga de 2,5cm adancime)

Interventii:-se evalueaza plaga:aspect,adancime,grad de poluare

-se aplica protocolul de ingijire adecvat tipului de plaga

-se utilizeaza patul cu o saltea antidecubit

-se schimba pozitia bolnavului dupa un orar fix ,de regula la interval de 1h30min

-se mentine pielea curata si uscata

-se fac frictiuni si masaje pt activarea circulatiei

-se aplica,pe punctele de sprijin,unguente gen bariera si se observa cu atentie

zonele in timpul mobilizarii bolnavului

-se evalueaza zilnic starea tegumentelor si a mucoaselor.

4.Alterarea nutritiei legata de procesul terminal,de incapacitatea de a se alimenta,manifestata

prin scadere in greutate,paloarea tegumentelor si mucoaselor,neputinta

Interventii:-se face zilnic bilantul intari-iesiri si se noteaza in fisa pacientului

-se obtine o evaluare a starii nutririonale a pacientului de catre un

specialist(dietetician)

-se discuta cu paci pt a identifica care sunt alimentele si bauturile preferate

-se ofera alimentele preferate si se incearca stimularea apetitului prin mijloace

medicale dar si gastronomice

40
 -se evalueaza zilnic starea de nutritie(greutate,reprezentarea tesutului muscular,tonusul
si rezistenta musculara).

EVALUAREA ACŢIUNILOR EFECTUATE dupa 3 zile:

Pacientul nu mai acuza dureri,este orientat auto si allopsihic.

Escara de decubit nu s-a agravat.

Batranul si-a conservat greutatea pe care o avea la venirea in centru

A fost evaluat de un nutritionist

S-a luat legatura cu rudele care l-au vizitat

Pacientul a participat la pregatirile terminale.

41
 FIŞA DE LUCRU

Descrie două situaţii obişnuite din mediul clinic în care se cere folosirea
calităţilor şi abilităţilor personale cu un pacient aflat în fază terminală, după
tabelul de mai jos:

Situaţia Atitudinea necesară Ocazia folosirii abilităţilor

Administrarea -calmarea durerii si a altor -la vizita medicala,la indicatia

opioidelor(Morfina) simptome chinuitoare medicului

- ameliorarea confortului -explicarea situatiei si

implicarea ,pe cat posibil a
-rolul asistentului medical in paci si a familiei in deciziile
tratamentul antalgic este de a terapeutice, amelioreaza stresul
administra medicatia indicata de psihologic.
medic,respectand calea de
administrare,doza,ritmul,de a
supraveghea pacientul pt a observa
eventualele efecte si reactii
adverse.

-asist.med.trebuie sa-si continue

eforturile pt a trata suferinta paci si
a combate simptomele principale

-abordeaza o atitudine de
compasiune,de empatie,intelegere

Comunicarea vestilor -abilitati de comunicare non- -in cabinetul medicului

proaste verbala(se refera la
actiuni,fapte,postura prin care se
pot transmite multe mesaje ce pot
spune mai mult decat
cuvintele),verbala(ofera informatii
usor de inteles,explica
interventiile,procedurile)
curant,alaturi de echipa de
suport(psiholog,amg)
-se sustin activitati de
psihoterapie de grup sau
individuala

-ascultarea activa in timpul

conversatiei se face acordand
atentie spuselor

42
pacientului,respectand momentele
de tacere,mentinand contactul
vizual,aproband din cap pt a arata
ca intelegi sau facand mici
comentarii(inteleg,nu cred ca va
este usor)

-paci trebuie asistat cu dragoste si

devotament,

-asistentul med.trebuie sa fie

instruit cu privire la acest
aspect,trebuie sa inteleaga
importanta comunicarii adevarului
si sa cunoasca protocolul de
comunicare a vestilor
proaste(aranjarea
ambientului,stabilirea persoanei
care va comunica
vestea(medicul,in general)

43