PORTOFOLIU DIGITAL STAGII

ANUL III, AMG

Module: Nursing comunitar

  Oncologie și nursing în oncologie
               Conduita în urgențe medico-
chirurgicale
               Pediatrie și nursing în pediatrie
               Geriatrie și nursing în geriatrie
               Îngrijiri paliative  
                            
ELEV:Gavrila Andra Mihaela
CLASA: III B
Liceul Teoretic “George Emil Palade” Constanța
 MODUL: Nursing comunitar

1. DESCRIEREA CABINETULUI MEDICAL INDIVIDUAL

CABINETUL MEDICULUI
Suprafața 20 m² 
Dotări materiale laptop, imprimanta
Instrumentar -
Aparatura : aparat EKG, aparat ecografie, cantar

CABINETUL ASISTENTULUI MEDICAL 

Nu detine

2. CENTRALIZATORUL MORBIDITĂȚII IN CABINETUL MEDICAL

NR.TOTAL DE PERSOANE ÎNSCRISE…1450……
NR.PERSOANE SĂNĂTOASE…1100……………
NR.PERSOANE BOLNAVE……350………………

3. INDICATORI  UTILIZAȚI ÎN  MONITORIZAREA STĂRII  DE SĂNĂTATE

Morbilitate, natalitate, mortalitate

 4.  RAPORTĂRI CĂTRE AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

COMPARTIMENTUL DE EPIDEMIOLOGIE
- MODELE EPIDEMIOLOGICE prin certificate de deces, registre
- FORME DE RAPORTARE telefonic-saptamanal, luna, trimestrial, anual. Prin mail- tipizate
catre DSP

Nr.crt. AFECȚIUNI CRONICE

HTA 110
EPILEPSIE 14
CIROZE HEPATICE 25
DIABET 80
BPOC 12
CARDIOPATII ISCHEMICE 60
ULCER 70
DEMENTA 22
INSUFICIENTA RENALA 37
Nr.crt. AFECȚIUNI ACUTE
FARINGITA 25
CATARACTA 17
ENTEROCOLITE 36
TOXIINFECTII ALIMENTARE 54
CISTITE 35
 Nr.crt. AFECȚIUNI MALIGNE
CANCER PULMONAR 17
CANCER HEPATIC 23
CANCER OVARIAN 16
LEUCEMII 25
CANCER DE 34
PROSTATA

Nr.crt. BOLI TRANSMISIBILE

HEPATITE 32
HIV 11
SIFILIS 23
TBC 12

VACCINĂRI COPII

Nr.crt
TIPUL VACCINULUI VÂRSTA
.
PREVENAR (PNEUMOCOCIC) 2L,4L,11L
1
HEXACIMA (DTPA-VPI-HB-HIB) 2L,4L,11L
2
ROR(RUJEOLIC-OREION-RUBEOLA) 9L,12L,5 ANI
3
ADACEL(DT) 14 ANI
4
TETRAXIM(DTP-VPI) 6L
5

VACCINĂRI ADULȚI

Nr.crt
TIPUL VACCINULUI
.
Gripal
1.
antihepatitic B
2.
antitetanos
3.
vaccinul HPV
4.
vaccinul DT(difetro-tetanic)
5.
hepatitic a - inactivat
6.

5. SCURTĂ DESCRIERE A STĂRII DE SĂNĂTATE A PERSOANELOR

In timpul desfasurarii stagiului de epidemiologie s-a constantat ca stare pacientilor este
satisfacatoare, pacientii cu boli cronice s-au prezentat ptr a primi medicatia curenta, au
fost diagnosticati pacienti cu boli acute si trimiai la medici specialisti.
PLAN DE ACTIVITĂȚI PENTRU ELABORAREA UNUI PROGRAM DE
EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ÎN COMUNITATE

Criteriul de performantă Observatii

1. Identificarea Informații privind
problemelor de stilul/modul de viață
sănătate într-o
colectivitate
Evidențierea
caracteristicilor
necorespunzătoare
stilului de viață
Observarea alimentatiei,
odihnei si a relaxarii
-anchete epidemiologice
-observarea alimentatiei,igienei
,odihnei, relatiei cu cei din jur-
factori de stres
Oboseala,
iritabilitatea,
obezitatea
-stresul
-stil de viata nesanatos

Stabilirea populației țintă

la care se adresează Toate varstele
programul

2. Stabilirea scopului și Scop: Culegerea datelor cat mai

a obiectivelor urmărite
 
 pe termen scurt  precis imbunatatirea stilului de viata,
constientizarea obiceiurilor
nesănătoase
 pe termen lung -informarea oamenilor cu privire la
un stil de viata sanatos, benefic vietii
indelungate
invatarea de noi obiceiuri sanatoase,
educatia pentru sanatate

Obiective  imbunatatirea stilului de viata,

intelegerea necesitatii comunicarii cu
un doctoral/asistenul medical pentru
problemele de sanatate

3. Întocmirea Resurse materiale - Mediul online, campanii mass

documentației în media, reclame tv
funcție de obiectivele
urmărite
Resurse umane  Personal medical , voluntari

4. Desfășurarea Evaluare inițială, implicarea locuitorilor comunitatii

programului – comunicarea/ prezentarea -prezentarea unor informatii
elaborarea strategiilor informațiilor, etc adresate categoriilor de varsta din
(activități propuse) care fac parte si de necesitati

5. Modalități de Analiza eficienței

evaluare a rezultatelor programului asupra grupul a inteles importanta educatiei
grupului țintă pentru sanatate, prezinta interes in
aflarea unor noi informatii
 MODUL: Oncologie și nursing în oncologie

PLAN GENERAL DE NURSING- CANCERE

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE ACTIUNI MOTIVAREA
NURSING ACTIUNILOR
1.Disconfort psihic Pacientul sa fie -incurajarea pacientului si -teama de moarte
legat de diagnostic informat familiei sa discute despre adanceste starea de
(cancer-moarte), asupra teama si anxietatea lui cu anxietate
manifestat prin evolutiei bolii. privire la evolutia bolii -la pacientul lasat
anxietate, teama de -sustinerea morala a singur depresia se
evolutia inevitabila a pacientului si familiei prin va accentua,
bolii. prezentarea unor cazuri cu suferinta se va
evolutie buna instala progresiv
-familia va fi incurajata sa
fie in permanenta alaturi
de bolnav
-pacientul va fi ajutat sa-si
alunge ideile irationale
datorate anxietatii, sa-si
exprime temerile, sa
discute deschis
2.Dezechilibru hidro- Pacientul sa -se asigura linistea -se creaza o stare
electrolitic din cauza prezinte o stare pacientului de siguranta si
procesului neoplazic generala -se asigura igiena in salon incredere in
manifestat prin ameliorate,sa -se aseaza pacientul personalul de
scadere ponderala, fie echilibrat confortabil in pat ingrijire pentru a
anemie, lipotimie, hidro- -se observa tegumentele si surprinde la timp
paloarea electrolitic. mucoasele, modificarile
tegumentelor. comportamentul, se -pentru a preveni
limiteaza cat mai mult traumatismele prin
posibil miscarile cadere
-se supravegheaza, se -pentru a descoperi
masoara si se noteaza in la timp eventualele
foaia de observatie decompensari prin
functiile vitale:P,R,TA,T. deshidratare
-se hidrateaza
corespunzator in functie
de bilantul ingesta/excreta
-se ofera pacientului
alimentele care ii plac,
bogate in vitamine si
proteine
-se hidrateaza pacientul
parenteral cu glucoza,
solutie Ringer, vitamine
 -se administreaza sange
izogrup si izoRh si
derivate in anemia severa.
3.Incapacitatea de a se Pacientul sa fie -se constata cauza oboselii
odihni din cauza odihnit, cu un -se observa daca
durerilor, manifestata bun tonus fizic perioadele de odihna
prin oboseala. si psihic corespund necesitatilor
organismului
-se stimuleaza increderea
4.Alterarea starii de Pacientul sa fie -se linisteste pacientul
confort din cauza menajat fizic si -se ajuta in timpul
tratamentului psihic in varsaturii
chimioterapic timpul -i se ofera un pahar cu apa
manifestat prin greata, varsaturilor. pentru a-si clati gura dupa
varsaturi. varsatura
-la indicatia medicului se
administreza un antiemetic
-se suprima alimentatia pe
gura si se alimenteaza
parenteral
5.Alterarea starii de Pacientul sa fie -se exploreaza preferintele
nutritie legata de echilibrat alimentare
regimul impus de nutritional. -se identifica alimentele
boala, manifestata permise si interzise
prin lipsa de -se serveste masa la ore
cunostinte despre regulate, alimentele la o
alimentele permise temperatura moderata
sau interzise. -se invata pacientul cum
sa inlocuiasca un aliment
cu altul
-se lasa pacientul sa aleaga
alimentele dupa preferinte,
respectand
contraindicatiile regimului
6.Alterarea Pacientul sa-si -se incurajeaza pacientul
conceptului de sine pastreze sa-si exprime sentimentele
din cauza neadaptarii imaginea in legatura cu problema sa
la situatia actual pozitiva de -se actioneaza pentru
manifestata prin sine. recastigarea stimei de sine
autoacuzare. a pacientului
-se planifica cu pacientul
activitati care sa ii dea
sentimentul utilitatii
-trebuie sa se
asigure un somn
odihnitor, fiind
cunoscut efectul
terapeutic al
somnului
- pentru
echilibrarea fizica
si psihica
- pentru o buna
tolerare a curei cu
citostatice
-pentru asigurarea
unei alimentatii
echilibrate si
adecvate regimului
-o alimentative
rationala poate
influenta tabloul
clinic si ritmul
evolutiei, devenind
astfel un factor
terapeutic
-este necesara
mentinerea unei
imagini positive de
sine care sad ea
pacientului
incredere in sine,
speranta de viata
 PLAN GENERAL DE NURSING- CANCERE

O bună comunicare este esenţială în reuşita procesului de nursing 

Şocată. Speriată. Furioasă. Distrusă. Cu inima zdrobită. Fără cuvinte. Copleşită. O

pierdere totală asupra controlului propriei vieţi. Acestea sunt cuvintele folosite, pentru a-şi
exprima emoţiile, de femeile care tocmai au fost diagnosticate cu cancer de sân.
Cele mai întâlnite temeri exprimate de femei sunt următoarele: 
 Cât mai am de trăit? 
 Are rost să-mi fac vreun plan de viitor? 
 Oare doctorii îmi spun tot adevărul? 
 Voi trăi suficient ca să-mi văd copiii mari? 
 Cum să-i protejez pe cei dragi? 
 Voi fi la fel de feminină cu un singur sân? 
 Cât de greu de suportat va fi tratamentul? 
 Care sunt efectele secundare ale tratamentului? 
 Va avea tratamentul efect? 
 Oare nu e prea târziu pentru mine? 
 Cum îmi dau seama dacă boala reapare? 
 Mă simt total neajutorată. 
 Cum să mă lupt cu cancerul?
Dacă comunicarea adevărată începe în momentul diagnosticării, lucrul acesta va fi de
ajutor. 

CERINȚE
1. Explicați rolul comunicării cu un pacient oncologic. Cum comunicați
cu pacienta diagnosticată cu cancer mamar?
Boala reprezintă intotdeauna o amenințare motiv pentru care pacienta are nevoie de sprijin si
supraveghere permanenta de la stabilirea diagnosticului continuand cu etapele de tratament și cu
supravegherea evoluției în următorii ani.
Asistentul medical are urmatoarele sarcini in supravegherea şi îngrijirea pacientei cu cancer de
sân:
1. Participă la stabilirea diganosticului.
2. Realizează alături de medic pregatirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie.
3. Acordă ingrijiri specifice in cazul tratamentului cu chimioterapie si radioterapie, a tratamentului
hormonal.
4. Inițiază acțiuni educative pentru reducerea impactului privind interventia mutilantă.
5. Efectuează acțiuni de educație pentru sănătate și pentru depistarea precoce a cancerului de sân.
Rolul asistentului medical în pregătirea preoperatorie și ingrijirea postoperatorie
● Pregatirea psihică a pacientei
Intervenția chirurgicală reprezintă un moment deosebit in viața pacientei, asistentul medical are
obligația, ca prin comportamentul şi atitudinea ei: să înlature starea de anxietate a pacientei înainte de
operație, să insufle incredere în echipa operatorie, să explice pacientei ce se va întâmpla cu ea în
timpul operatiei. Pacienta manifestă teama de mutilare, de schimbare a imaginii de sine. 
Pregătirea preoperatorie are ca scop crearea condițiilor necesare intervenției chirurgicale, precum
si prevenirea accidentelor intra și post-operatorii. Asistentul medical prin observația clinică are
obligația să observe şi să consemneze aspectul general al pacientei, starea psihică; să culeagă date din
diverse surse, sa masoare si sa noteze tensiunea arterială, pulsul, respirația, temperatura, diureza,
scaunul. Asistentul medical pregateste materialele si pacienta pentru investigatii, recoltează produsele
biologice și patologice.
In ziua precedentă operației, pacienta va servi un regim alimentar uşor digerabil.  şi va consuma
lichide, va face baie generală
In ziua operației trebuie verificate urmatoarele: pacienta trebuie sa fie neapărat nemâncată,
pacienta să nu fumeze, va fi consultată cu privire la starea generală, și se va tine cont de eventualele
modificări patologice; se va face toaleta de dimineața, se scot absolut toate bijuteriile, ceasul, agrafe de
păr, lentil de contact, pacienta trebuie sa-şi goleasca intestinul și vezica urinara. 
Medicația preoperatorie se administrează la timp, iar pacienta trebuie însoțita spre sala de
operație.  

2. Enumerați intervențiile aplicate în îngrijirea unei paciente cu cancer

mamar.

Rolul asistentului medical în îngrijirea postoperatorie a pacientei

Imediat dupa trezire, se va menţine pacienta în decubit dorsal în primele ore, se va asigura
confortul. 
Supravegherea bolnavei operate are în vedere următoarele elemente de apreciere:
- faciesul bolnavei trebuie urmărit atent,temperatura,respirația,mobilizarea precoce ,pulsul ,tensiunea
arteriala, diureza ,restabilirea tranzitului intestinal, combaterea durerii,supravegherea pansamentului ,
Îngrijirea specială a plăgii operatorii
- se observă pansamentul, în mod normal este curat, fără secreții seroase sau sangvinolente
- se schimbă pansamentul la 24 de ore, iar după 3 zile plaga operatorie poate fi läsată liberă dacă
evoluția este bună
- se schimbă pansamentul precoce atunci când:  este umed şi favorizează contaminarea bacteriană a
plăgii, cand
pacienta prezintă semne fizice generale și locale de infecție a plăgii ( febră, frisoane, durere si
congestie locală).In acest caz se recoltează secreție din plagă pentru examen bacteriologic si
antibiogramă
- se scot firele de sutură în a 5-a - 7-a zi parțial sau total în funcție de indicația medicului și de evoluția
plăii
- se supraveghează racordul drenului la punga colectoare ce va fi menținută decliv și se notează
caracteristicile lichidului de drenaj
- se instruiește pacienta să mențină punga mai jos de nivelul de inserție a drenului în timpul mobilizării
Rolul asistentului medical în supravegherea pacientei cu citostatice
Pregătirea pacientei:
Psihică - este informată despre efectele secundare ale unor citostatice: produc greață, senzație
de sufocare sau vomă de intensitate gravă sau puternică; pot epuiza bolnava; inhibă apărarea
organismului producând febră, alopecie temporară, modificări ale mucoaselor, diaree. Pacientele
insuficient informate devin intolerante și nu au atitudine corespunzătoare față de boala de aceea au
nevoie de consiliere psihologică, de sprijin din partea familiei şi prietenilor și în unele cazuri de
administrare de calmante.
Fizică - înaintea de începerea tratamentului se recoltează sânge pentru examenul hematologice
Medicamentele administrate bolnavei înainte de începerea tratamentului sunt:
- antiemetice - Metoclopramid sub formă de tablete, supozitoare sau fiole în perfuzie, Zofran tablete,
supozitoare sau fiole;
- sedative - Diazepam comprimate, Flunitrazepam, Lorazepam.
În timpul tratamentului cu citostatice pot apare infecții, tulburari gastrointestinale, risc de
hemoragie și anemie.
Prevenirea infecțiilor:
- îngrijiri în condiții de perfectă asepsie;
- evitarea contactului cu persoane cu viroze sau alte boli contagioase;
- evitarea aglomerațiilor;
- îngrijirea cavității bucale și prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei se face prin: spălarea dinților
cu perii atraumatice, clătirea gurei între mese cu ceai de muşețel sau apå de gură, badijonarea cu
soluție de Stamicin.
- îngrijirea organelor genitale și prevenirea infecțiilor urinare se face prin:  toaleta intimă temeinică cu
săpun sau loțiuni; ex. bacteriologic din secrețiile genitale; urocultura pentru depistarea infecțiilor.
Tulburările gastro-intestinale se previn prin:
- reechilibrarea hidroelectrolitică corespunzătoare prin aport de lichide;
- administrare de antiemetice;
- reglarea tranzitului intestinal cu Motilium; alimente bogate în vitamine şi minerale, evitându-se
legumele bogate în celuloză;
- se interzice consumarea băuturilor alcoolice.
Infecțiile tractului respirator se previn prin: gimnastică respiratorie; administrare de
expectorante; depistarea germenilor patogeni din spută prin ex. bacteriologic; interzicerea fumatului.
Riscul de hemoragii se previne prin controlul periodic al trombocitelor.
Riscul de anemie se previne prin controlul periodic al hemogramei.
Alopecia
Rolul asistentului medical in supravegherea pacientei cu radioterapie
Tipul de radioterapie pe care îl va urma pacienta depinde de tipul de cancer de care suferă.
După intervenția chirurgicală de conservare a sânului, radiația se aplică la întregul tesut
mamar restant, la nivelul peretelui toracic, la nivelul axilei şi regiunea învecinată.
Reacțiile sunt generale sau reacții locale.
Reacțiile generale sunt reprezentate de oboseală, inapetență, greață, vomă, astenie,
apatie. 
Rolul asistentei medicale în educația pacientei pentru depistarea precoce a cancerului de sân
Ca tehnica, autoexaminarea lunară se efectuează în fața oglinzii, inițial cu mâinile pe solduri,
observând şi cautând cu atenție orice modificare anormală la nivelul sânului. In continuare, femeia işi
va schimba poziția capului și a brațelor, modificările sânilor fiind astfel mai evidente, după cum
urmeaza:
a) Femeia va sta în picioare, în fața oglinzii, cu brațele în jos;
b) Femeia se apleaca apoi în față, prin înclinare de la mijloc, poziție în care sânii, depărtându-se de
corp, o eventuală retracție sau neregularitate, invizibilă anterior, devin evidente;
c) Se ridică apoi brațele și se apleacă ceafa cu mâinile;
d) Femeia va apasă cu putere mâinile pe şolduri, încordându-si muşchii pectorali și ai brațelor.
Palparea se efectuează în urmatoarea ordine:
1. Se ridică mâna stângă deasupra capului, iar cu mâna dreaptă se palpează jumatatea internă a sânului
stâng de sus în jos și de la mamelon spre stern;
2. Se palpează jumatatea externă de jos în sus şi de la mamelon spre partea laterala a toracelui;
3. Se palpează cu mare atenție zona axilară;
4. Se repetă aceeași manevră pentru sânul și axila dreaptă, folosind pentru palpare mâna stangă.
 FIȘĂ DE LUCRU - Tehnici efectuate în oncologie
Nr.
Denumirea tehnicii/investigaţiei
crt.
1. Comunicarea veştilor proaste  x

2. Obţinerea consimţământului informat pentru chimioterapie x

3. Evaluarea durerii conform scalelor de apreciere x

4. Pregătirea bolnavului pentru radioterapie, chimioterapie x

5. Prevenirea efectelor locale legate de iradiere (arsură, tulburări de x

tranzit)
6. Administrarea chimioterapicelor, supravegherea efectelor x

7. Administrarea analgezicelor, supravegherea efectelor x

8. Administrarea medicaţiei antiemetice x

9. Administrarea cortizonului, supravegherea efectelor secundare x

10. Recoltarea sângelui pentru HLG, formula leucocitară x

11. Recoltarea sângelui pentru markeri tumorali x

12. Pregătirea bolnavului pentru puncţia biopsică x

13. Alimentaţia artificială a bolnavului cu neoplazie x

14. Alimentaţia pasivă a bolnavului cu neoplasm x

15. Dieta în diferite tipuri de neoplazii x

16. Susţinerea bolnavului cu concept de sine perturbat x

17. Aplicarea procesului de nursing şi întocmirea dosarului de nursing  x

18. Evaluarea rezultatelor îngrijirilor aplicate x

Bifați care dintre tehnicile enumerate le considerați de importanță

majoră în îngrijirea pacientului oncologic.

MODUL: Conduita în urgențe medico-

chirurgicale
 STUDIU DE CAZ - INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

         Pacientul V.D. în vârstă de 50 de ani se prezintă la serviciul de urgenţă al spitalului

clinic pentru următoarele motive:
- durere ca o “gheară” în zona inimii cu iradiere spre gât, mandibulă şi umăr stâng
- senzaţie de moarte iminentă 
- respiraţie dificilă 
- tegumente violacee la nivelul extremităţilor
- transpiraţii pe tot corpul 
- durere de cap
    La examenul clinic obiectiv se constată:
- TA=90/60mmHg
- Puls= 110 b./ minut
- Respiraţie= 28r/ minut
- Temperatura=37,8 grade C
         Este internat cu diagnosticul de Infarct miocardic acut pentru îngrijire şi tratament de
specialitate. 

CERINŢE:
1. Numiţi în termeni medicali motivele pentru care pacientul se prezintă la spital 
2. Interpretaţi valorile funcţiilor vitale obţinute la examenul clinic obiectiv
3. Stabiliţi un plan de intervenţii în funcţie de nevoile afectate şi de manifestările clinice
prezente în această afecţiune 
4. Folosind semnele şi simptomele precizate, identificaţi cele mai importante 5 nevoi afectate,
respectiv problemele de dependență ale acestora         
                   
1- durere retrosternală sau precordială
- anxietate extremă
- dispnee
- cianoza
- transpiraţii profuze / generalizate
- cefalee

2- hipotensiune arterială
- tahicardie
- tahipnee / polipnee
- subfebrilitate

3- Conduita de urgenta:
*asigurarea repausului absolut la pat în primele zile
*Administrarea tratamentului la indicatia medicului:
- morfină, mialgin, fortral, algocalmin, atropină, fenobarbital/diazepam, xilină 1%,
anticoagulante
-P.E.V. : ser fiziologic 0,9%, glucoză 5%
*linistirea și încurajarea pacientului
*oxigenoterapie/administrare de oxigen pe mască
*asigurarea conditiilor de microclimat :
temperatura; umiditate crescuta; aerisire; luminozitate; absenta
curentilor de aer; curatenie umeda; pat prevazut cu buton de panica la
indemana pacientului; asigurarea masurilor de siguranta si securitate.
*monitorizarea functiilor vitale și vegetative:
-T.A., P, R, temp= se masoara dimineata si seara si se noteaza in foaia de temperatura.

*Diureza =se masoara zilnic si se noteaza in foaia de temperatura.

*Scaun= se monitorizeaza zilnic si se noteaza in foaia de temperatura
*Crearea unui abord venos
*Recoltare de produse biologice:
-hemoleucograma, probe biochimice, troponine, CPK-MB, fibrinogen, glicemie, VSH

*Pregătirea pacientului pentru investigații:

- EKG, coronarografie
*Se monitorizeaza efectele tratamentului
*Se supravegheaza permanent pacientul:
-facies, tegumente, comportament, starea generala
*Se efectuează bilanț ingesta-excreta/intrări-ieșiri
*Reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică
*asigurarea igienei corporale si a lenjeriei de pat, fără a obosi pacientul
-combaterea constipației cu clisme uleioase sau laxative ușoare
-servirea bolnavului cu urinar la pat
-evitarea oricărui efort fizic din partea pacientului
*se asigura regimul alimentar:
- alimentație pasivă la pat
-mesele vor fi fracționate, în cantități mici
-regim hiposodat, hipocaloric
-se interzice complet fumatul
-se evită discuțiile și veștile neplăcute
-mobilizare progresivă sub controlul funcțiilor vitale
-kinetoterapie
*educatie pentru sanatatea bolnavului si apartinatorilor la externare:
-evitarea consumului de alcool
-evitarea expunerii la frig
-evitarea eforturilor fizice susținute
-necesitatea respectarii indicatiilor medicale
-efectuarea controlului periodic de specialitate
-necesitatea respectarii unui regim de viata sanatos
-respectarea tratamentului indicat de medic
-reintegrare socială

4. Probleme de dependență
- respirație și circulație ineficiente/dificultate în respirație și circulație /alterarea respirației
și circulației
- imobilitate/alterarea mobilizării
- deshidratare / eliminare inadecvată
- risc de complicații/vulnerabilitate față de pericole
- hipertermie
Nevoi nesatisfacute
- nevoia de a respira și a avea o bună circulație
- nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
- nevoia de a elimina
- nevoia de a evita pericolele
- nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale

FIȘĂ DE LUCRU
 LISTA INTERVENŢIILOR PENTRU U.P.U.

Nr.
crt. Denumirea tehnicii/investigaţiei

1 Primirea bolnavilor in unitatea de primiri urgente

2 Atributiile asistentului medical generalist in unitatea de primiri urgente
3 Clasificarea urgentelor in functie de modificarile de comportament si de functiile
vitale
4 Triajul accidentatilor
5 Efectuarea manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie
6 Atitudinea de urgenta in caz de soc
7 Atitudinea de urgenta in caz de criza de astm bronsic
8 Administrarea oxigenului pe masca
9 Atitudinea de urgenta in caz de pneumotorax
10 Atitudinea de urgenta in caz de hemoptizie grava
11 Atitudinea de urgenta in caz de criza hipertensiva
12 Atitudinea de urgenta in caz de criza anginoasa severa
13 Pregatirea bolnavului si a materialelor pentru defibrilarea electrica
14 Atitudinea de urgenta in caz de intoxicatii medicamentoase
15 Atitudinea de urgenta in caz de intoxicatie cu alcool etilic
16 Atitudinea de urgenta in caz de traumatism cranian
17 Atitudinea de urgenta in caz de traumatism  de coloana vertebrala si de bazin
18 Pregatirea bolnavului si a materialelor pentru intubatia oro-traheala
19 Atitudinea de urgenta in caz de fracturi ale membrelor
20 Efectuarea profilaxiei tetanosului
21 Atitudinea de urgenta in caz de arsuri termice
22 Atitudinea de urgenta in caz de electrocutare
23 Atitudinea de urgenta in caz de convulsii
24 Atitudinea de urgenta in caz de coma
25 Atitudinea in caz de urgente metabolice
26 Coordonarea intre membrii echipei de la UPU si din alte servicii de urgenta
prespitalicesti
27 Aspecte etice ale ingrijirii in situatiile critice
28 Stationarea bolnavilor /accidentatilor in UPU

Alegeți una din intervențiile efectuate în U.P.U. și o descrieți.

Atitudinea in caz de urgente metabolice

COME METABOLICE

(1) Coma hipoglicemica

 Creierul are nevoie de glucoza pentru a functiona. In cazuri severe, hipoglicemia poate
determina pierderea cunostintei. Hipoglicemia este mai frecventa la pacientii care isi
injecteaza prea multa insulin sau sar peste o masa sau gustare. Exercitiile fizice prea viguroase
sau consumul unei cantitati prea mari de alcool pot avea acelasi efect. Rapiditatea cu care
scade glicemia influenteaza simptomele hipoglicemiei. Spre exemplu, daca dureaza cateva ore
pentru ca glicemia sa scada cu 50 mg/dl, simptomele pot fi minime. Daca glicemia scade cu
aceeasi cantitate in cateva minute, simptomele vor fi mai pronuntate.
Coma hipoglicemica este o coma de origine extracerebrala cauzata de scaderea sub
valoarea normal a concentratiei glicemiei din sange; se manifesta prin :debut lent, cu foame
imperioasa, oboseala, tahicardie, anxietate, transpiratii, agitatie psihomotorie, logoree, delir,
fasciculatii musculare sau debut brusc cu coma umeda si hipertona manifestata prin
transpiratii profuse, agitatie psihica, contracturi musculare, convulsii, hiperflexie osteo-
tendinoasa, hipertonia globilor oculari.

Conduita de urgent se diferentiaza la un diabetic cunoscut coma hipoglicemica de o

coma diabetic prin respiratie, halena, aspectul pielii, absenta tulburarilor neurologice. Daca
este greu de facut diferentierea se pot administra 20-30 ml glucoza 33% care este rapid urmata
de ameliorarea starii generale in cazul comei hipoglicemice, dar nu are nici un efect in cazul
comei diabetice. Se asigura transport urgent la spital.

Diagnosticul diferential intre coma hipoglicemica si coma diabetica:

Coma diabetica Coma hipoglicemica

Cauze: Nerespectarea dietei. Alimentatie ineficienta.
Doza insuficienta de
insulina. Supradoza de insulin.
Infectii, tulburari digestive. Efort fizic mare.
Boli intercurente.
Brusc sau la cateva ore
Debut: Lent, mai multe zile. dupa administrarea insuline

Anxietate, neliniste,
Evolutia simptomelor: Poliurie. Polidipsie. palpitatii.
Gura uscata. Transpiratii,foame, cefalee,
Greata, varsaturi. diplopie.
Dezorientare psihica,
Astenie, somnolenta. agitatie,
 Respiratie Kussmaul. convulsii, pierderea
cunostintei.
Starea clinica: Pele uscata.Febra. Piele umeda, palida. Pupile
Limba uscata, prajita. dilatate.
Tensiune normal sau
Hipotensiune arteriala. crescuta.
Hipo sau areflexie. Reflexe osteotendinoase
accentuate- hiperreflexie.

Ingrijiri in spital: se asigura pozitia de decubit dorsal, se mentin libere caile

rrespiratorii. Se face toaleta cavitatii bucale si se indeparteaza mucozitatile. Se introduce
canule faringiene pentru a preintampina caderea limbii. Se instituie respiratie artificiala in
stop respirator. Se asigura accesul la 1-2 vene, se recolteaza glicemia si se instaleaza perfuzii
cu solutii glucozate hipertone i.v. : 5-10 f glucoza 33% sau solutie glucoza 20%
netamponata cu insulina, glucagon 1f. a 1 mg i.m. sau i.v. . Se monitorizeaza functiile vitale
si vegetative :puls, tensiune arteriala, respiratie, temperatura, reflex de deglutitie, pupile,
comportamentul bolnavului. Se trateaza cauza. Internarea este obligatorie.

(2) Coma diabetica

Coma diabetica este o complicatie a diabetului amenintatoare de viata. Pentru

pacientii cu diabet, o crestere periculoasa a glicemiei (hiperglicemia) sau a scadere a glicemiei
(hipoglicemia) pot determina coma diabetica. Pacientul care intra in coma diabetic, este in
viata, dar nu se poate trezi si nu poate raspunde la imagini, sunete sau alte tipuri de stimulare.
Lasata netratata, coma diabetica poate fi fatala. Aceste informatii despre coma diabetic
pot fi infricosatoare, dar exista si vesti bune. Riscul pentru coma diabetic este mic, iar
preventia este la indemana. Cel mai important lucru este respectarea planului de tratament al
diabetului. Daca nivelul glicemiei este prea mare, pacientul manifesta sete, poliurie, limba
uscata, greturi, varsaturi, dispnee.

Tratamentul de urgent pentru coma diabetic depinde de prezenta hiperglicemiei sau a

hipoglicemiei. Daca nivelul glicemiei este prea mare, pacientului i se vor administra lichide
intravenos pentru a restabili apa in tesuturi. Pacientul poate avea nevoie de suplimente de
potasiu, sodiu sau cloruri pentru a ajuta celulele sa functioneze corect. Cand lichidele au fost
inlocuite, insulina cu actiune rapida poate fi folosita pentru a ajuta tesuturile sa utilizeze
glucoza din sange. De asemenea, se vor trata infectiile prezente. Daca nivelul glicemiei este
mai mic, pacientului i se poate injecta un hormone numit glucagon. Injectia va determina o
crestere rapida a glicemiei. De obicei constienta revine cand nivelul glicemiei ajunge la
normal. In coma diabetic acido-cetozica se practica de urgent abord venos si recoltarea
glicemiei, rezervei alcaline, ionogramei serice, sondaj vezical, monitorizarea diurezei, TA,
frecventei cardiace, hidratare parenterala cu ser fiziologic, 2000 ml in primele 2 ore, insulin
20 U i.v. si 20 U s.c., antibiotic cu spectru larg, ampicilina 4g/24 h si internare obligatorie.

(3) Coma hiperosmolara

Osmolaritatea (mOsmol/Kg = mmol/Kg, estimare = 2 [Na] + Azot ureic /2.8

+ glc/18) Valoare Normala: 274-296 mOsmol/Kg. Crescuta: deshidratare, hiperglicemie
(diabet zaharat, coma hiperosmolara noncetonica), hipernatremie, uremie, diabet insipid
(central sau nefrogen), toxine (etanol, metanol, etilen glicol), medicamente (diuretice,
Manitol ), hipercalcemie. Scazuta: hiponatremie, intoxicatie cu apa, hiperhidratare.

Coma hiperosmolara este o complcatie frecventa a diabetului zaharat

noninsulino-dependent, un sindrom de deshidratare accentuata in conditiile unui aport
insuficient de apa. Tratamentul se realizeaza urgent cu cantitati mari de lichide
intravenos, potasiu, bicarbonat.

Sindromul hiperosmolar diabetic. Daca glicemia este peste 600 mg/dl sau 33
milimoli pe litru, conditia poarta numele de sindrom hiperosmolar diabetic. Cand glicemia
creste atat de mult, sangele devine gros, asemanator unui sirop. Excesul de glucoza trece in
urina, fenomen care declanseaza procesul de filtrare care extrage o cantitate foarte mare de
apa din organism. Lasat netratat, sindromul hiperosmolar diabetic poate determina
deshidratare amenintatoare de viata si pierderea cunostintei. Sindromul hiperosmolar diabetic
este mai frecvent la pacientii varstnici cu diabet zaharat de tip II.

COME ENDOCRINE

(1) Coma tireotoxica

Tireotoxicoza (hipertiroidismul) este o stare patologica care consta in secretia excesiva

de hormone tiroidieni. Etiologie. Incidenta, hipertiroidismul este mai ridicata in regiunile cu
gusa endemica. Boala apare mai frecvent la femei decat la barbati. Numerosi factori pot
determina aparitia bolii. Se cunosc imbolnaviti provocate de trauma psihice. In astfel de

cazuri, punctual de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida, ci centrii nervosa din
creier, care stimuleaza productia de hormon hipofizar tireotrop si acesta, la randul sau, incita
glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormone tiroidieni, creand astfel tabloul clinic al
tireotoxicozei.
 Debutul hipertiroidismului nu poate fi precizat in timp. Manifestarile de inceput-
astenie, insomnie, nervozitate, scadere in greutate – nu sunt specifice bolii. Bolnavul este
tratat deseori in mod gresit ca un nevrotic. Date fiind manifestarile variate ale bolii, s-au
descries mai multe etape in evolutia hipertiroidismului. Prima etapa, nevrotica, avand
manifestarile mentionate, este urmata de o faza neuro-hormonala, caracterizata prin excesul
de hormon. Faza a treia este dominate de hipersecretie de hormone tiroidieni. In aceasta
perioada apar semnele clinice de tireotoxicoza. Faza a patra- denumita si viscerala- se
caracterizeaza prin suferinta diverselor organe(ficat, inima); faza ultima este cea casectica. In
prezent, formele grave sunt rare, deoarece boala este tratata la timp.

Semnele si simptomele determinate de excesul de hormone tiroidieni sunt generale si

constau din scaderea ponderala importanta cu apetit pastrat, intoleranta la caldura, insomnii,
labilitate psihoafectiva; cardiovascular se manifesta vasodilatatie periferica (TA diferentiala
mare), tahicardie sinusala permanenta, fibrilatie atriala in 20-30% din cazuri, insuficienta
cardiaca in cazuri netratate. Manifestarile neuromusculare: tremor, astenie fizica cu miopatie
proximala, manifestari tegumentare: tegumente subtiri, calde, hiperdiaforeza, subtierea
parului si a unghiilor (unghii Plummer). Manifestari digestive: apetit scazut, tranzit intestinal
accelerat. Hematologic se manifesta anemie normocroma, normocitara (masa eritrocitara
creste, dar volumul plasmatic creste si mai mult). Criza tireotoxica este forma extrema de
tireotoxicoza, cu risc vital imediat care se manifesta clinic cu febra, deshidratare inportanta,
simptomatologie cardiovasculara si gastrointestinal grava, simptomatologie cerebral pana la
coma.Diagnosticul crizei tireotoxice este un diagnostic clinic si trebuie cunoscut de
chirurg,intrucat interventiile operatorii reprezinta unul din factorii cel mai frecvent implicate
in declansarea acestei situatii de urgenta.

Tratamentul hipertiroidismului este de trei feluri: medical, chirurgical si radiologic.

Tratamentul medical consta in administrarea de iod sub forma de solutie Lugol (amestec de
iodura de potasiu si de iod) sau de antitiroidiene de sinteza, ca de exemplu preparatul
romanesc Metiltiouracil. Acesta este larg utilizat in tratamentul hipertiroidismului si este
indicat in special in formele usoare de tireotoxicoza si in gusile mici sau in cele difuze.
Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza are dezavantajul ca dureaza mult (1-2 ani) si ca
poate produce reactii de sensibilizare (febra, leucopenie). Antitiroidienele scad sinteza de
hormoni tiroidieni, dar totodata stimuleaza formarea in exces a hormonului tireotrop, existand
riscul ca in cursul tratamentului sa se produca marirea de volum a gusii. Tratamentul
chirurgical (tiroidectomia subtotala) se aplica in gusile mari si in cele vechi nodular, care nu
mai raspund la tratament medical. Tratamentul cu iod radioactive se aplica in cazul gusilor
care capteaza iodul. Este indicat indeosebi la hipertiroidienii varstnici. Dozele se dau in
functie de marimea gusii. Se dau in medie cate 6-10 mCi in 1-3 reprize.

Deosebit de importanta este atitudinea anturajului fata de acesti bolnavi. Cei care-I
ingrijesc trebuie sa tina seama ca hipersensibilitatea si susceptibilitatea crescute la acesti
bolnavi sunt manifestari ale tireotoxicozei. De aceea ei trebuie menajati, tratati cu blandete si
rabdare si feriti de emotii puternice si de suparari. Asigurarea conditiilor de liniste si odihna,
impreuna cu un regim alimentar adecvat – constand din mese usoare si dese completeaza cu
 succes tratamentul medical. Se impune internarea in sectia de endocrinologie sau
medicina interna.

(2) Coma mixedematoasa

Coma mixedematoasa este o complicatie acuta a hipotiroidismului, dereglare

hormonala in care functionarea glandei tiroide este mult diminuata. Coma in contextual
afectiunii endocrine poate aparea in urmatoarele circumstante: agenezie sau disgenezie
tiroidiana, stare infectioasa intercurenta, traumatism, interventie chirurgicala, anestezie
generala, tulburari enzimatice in procesul de biosinteza a hormonilor tiroidieni, carente
severe si de durata de iod, hipotermie, hipoglicemie, hemoragii digestive.

Pacientul prezinta urmatoarele semne clinice : puls filiform bradicardic, pe

ECG evidentiindu-se blocuri atrio-ventriculare; hipotensiune arteriala cu tendinta de
colaps; dispnee; tegumente reci, palide, cu aspect de ceara; hipotermie marcata, facies
caracteristic “de luna plina”.

Masurile terapeutice generale constau in : combaterea insuficientei renale asociate;

corectarea tulburarilor hidroelectrolitice si a hipoglicemiei, oxigenoterapie sau ventilatie
asistata, daca se impune; se combate hipotermie si patologia asociata. Se administreaza i.v.
T4 si/sau T3 sinteza.

MODUL: Pediatrie și nursing în pediatrie

FIȘĂ DE LUCRU
NOU-NĂSCUTUL LA TERMEN

Definiţie: Nou-nǎscutul la termen are vârsta gestatională cuprinsă între 37 şi 42 săptămâni şi

greutatea la naştere de aproximativ 3200g.

Tabloul clinic al nou-nǎscutului la termen

- Masa corporală medie: la fete – 2800-3200 g – la baieti – 3500-4000 g

- Lungimea la naştere: …la fete – 47-59 cm – la baieti - 50-52 cm

- Perimetrul cranian: 34 cm ( + sau – 2 cm)

- Capul…usor neregulat, 1/3 din tot corpul

- Pavilioanele urechilor …………………………….

- Abdomenul rotunjit si bombat in primele saptamani

- Organe genitale externe:

 la băieţi: aspect umflat

 la fete: …aspect umflat

- Tegumentele

-eritemul fiziologic: roseata a pielii

- vernix cazeoza: …substanta albicioasa, usor galbuie

- nevi materni: …

- lanugo: firisoare mici de par negru, care se tocesc repede

- milium facial: mici iritatii albe pe fata

Sistemul muscular hipotonie

Respiraţia are o frecvenţă 75 respiratii / min

Frecvenţa cardiacă este de 140-160 batai/min

Sistem nervos: scoarta cerebrala nu este dezvoltata suficient , nu priveste fix obiectele ,dar

sunt prezente cateva reflexe de supt, de deglutitie ,de imbratisare,de mers automat, de agatare,

fotomotor

Stǎri caracteristice nou-nǎscutului

Scăderea fiziologică în greutate nu mai putin de 2500 g .

Icterul neonatal coloratie galbuie usoara a pielii

Criza genitală

 la fete: tmefierea glandelor mamare, vulva si vaginul edematiate, milium facial pe

aripile nasului si barbiei.
  la băieţi: tumefierea glandelor mamare, marirea in volum a testiculelor si edem al
penisului , milium facial pe aripile nasului si barbiei.

MODUL: Geriatrie și nursing în geriatrie

Abilităţi de comunicare cu pacientul vârstnic

1.Ce credeţi voi că este important să învăţaţi despre comunicarea cu vâstnicul? 

-trebuie sa ai o atitudine calma, sa fi rabdator, sa ai compasiune, sa incerci sa le raspunzi

tuturor intrebarilor folosind un limbaj comun pentru a putea fi inteles

 
 
2.Gândiţi-vă la persoane  cărora le admiraţi abilităţile de comunicare. Ce fac ele pentru acest
lucru, care sunt punctele lor forte?
  Rabdarea, felul de a comunica cu pacientul, de a empatiza cu acesta ptr ati da seama de nevoile
pe care le are cu adevărat.
 -au rabdare, vorbesc calm, folosesc cuvinte pe intelesul tuturor

 
3. Dati exemple de comportamente verbale(cuvinte) şi nonverbale (gesturi si posturi) legate
de comunicare pe care persoanele pe care le admirati le fac bine.
 Respectul, adresandu se pacientului cu stima avand in vedere ca „e trecut prin viata”, zambetul
si optimismul in momentul in care vorbeste cu acesta.

 -pozitie dreapta, contact vizual in timpul conversatiei, mimica fetei, gesticulatii cu mainile,
respectul aratat prin folosirea cuvintelor `` dumneavoastra, domnul/doamna``

4. Gândiţi-vă la persoane  cărora nu le admiraţi abilităţile de comunicare. Ce fac ele prost şi cum
se intâmplă acest lucru, care sunt limitele lor? 
 Repeziciunea si raceala cu care trateaza persoanele in varsta.. Considerand ca numai sunt utile
societatii, dezinteresul.

-tonul ridicat, rapidiatea in a explica, lipsa de cunostiinte

 
5. Dati exemple de comportamente verbale şi nonverbale legate de comunicare pe care aceste
persoane le fac şi care conduc la comunicarea ineficientă.
 Faptul ca nu asculta pacientul, il repede, il contrazice, vorbeste cand acesta vrea sa i spuna
simptomele care il deranjeaza.

-tonul ridicat, lipsa coerentei, claritatii cuvintelor, lipsa contactului vizual, a atentiei

 
6. Care sunt abilităţile de comunicare (ori calităţile) pe care le apreciati la voi?
Bunavointa, respectul, entuziasmul, rabdare si omenia.
sa comunice calm, coerent, clar , prezenta contactului vizual, postura , gesturi, mimica

FIȘA DE LUCRU
ÎNGRIJIREA UNUI PACIENT VÂRSTNIC

APRECIEREA NEVOILOR

• Culegerea datelor (diferite metode) -anamneza

• Stabilirea problemei -HEMOPTIZIE

• Identificarea factorilor care pot influenţa mediul ambiant:

a. Biologici:

-acuitatea senzorială - precara

-susceptibilitate la infecţii

-starea fizică - precara

b. Psihologici:

-deficienţe intelectuale

-atitudinea individuală faţă de propria siguranţă –teama de singuratate

-stare sufletească şi motivaţie – stima de sine alterata

-receptivitatea faţă de legislaţie/educaţie pentru sănătate- redus

c. Socioculturali

-clasa socială – pierderea echilibrului

-tulburările sociale- lipsa comunicarii, socializarii cu cei din jur

-religie- refuza sa vorbeasca despre Dumnezeu sau alte concept religioase

d. De mediu

-condiţii de locuit -rural

-standardele de siguranţă ale locuinţei -bune

-expunere la pericole la locul de muncă -pensionar

-riscuri de accidente în trafic sau la traversarea străzii-redus, petrece mult timp in casa

e. Politico-economici

-cunoaşterea şi atitudinea faţă de legislaţia în domeniul sanitar -precara

-conştientizarea pericolelor locale – da, teama de straini

• Identificarea grupurilor cu risc crescut:

-Vârstnici vulnerabili la: căderi în locuinţă, infecţii şi incendii, accidente ca pietoni.

• Identificarea problemelor actuale

-Dependenţa în perioada de sugar, copilărie şi la bătrâneţe

-Dependenţa ta de ajutorul celorlalţi

• Formularea diagnosticului de îngrijire

Alterarea nutritiei manifestata prin scaderea in greutate legat de incapacitatea de a se alimenta

corespunzator.

Alterarea mobilitatii manifestata prin miscari lente, mers incet legat de varsta inaintata,
slabirea musculaturii.

PLANIFICAREA ACŢIUNILOR

a. Stabilirea scopului şi obiectivelor

• Scop

-Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu prin intervenţii specifice impotriva factorilor favorizanţi.

• Obiective

-Schimbări ale mediului ambiant necorespunzător (spaţiu prea mic, aglomeraţie, igienă
precară, zgomot, risc crescut de accidente, violenţa, risc crescut de infecţii, mâini murdare,
agenţi infecţioşi, risc de incendii, risc asociat medicaţiei, ş.a.)

-Rezolvarea/ameliorarea problemelor actuale

- impactul negativ al factorilor de risc

- problemele fizice cum ar fi reducerea mobilităţii (de la mici restricţii în utilizarea unui
segment al corpului până la paraplegie, hemiplegie şi tetraplegie)

- problemele mentale: retard intelectual, o serie de boli psihice, ş.a.

- problemele datorate reducerii/pierderii acuităţii senzoriale (vizuale, auditive, tactile,

olfactive şi gustative)

-intervenţii curative specifice

-prevenirea recidivelor
-ajutorarea persoanelor de a-şi însuşi un comportament adecvat faţă de problemele care nu pot
fi rezolvate

b. Identificarea membrilor echipei multidisciplinare şi stabilirea de responsabilităţi

specifice fiecărui membru – asistentul medical, familia, farmacistul , vecinii – comunica,
incurajeaza , ajuta pacientul

c. Identificarea resurselor proprii, familiale şi comunitare necesare în procesul de

îngrijire şi a modalităţii de acces la aceste resurse – sustinere familiala, reintegrare
sociala, comunicare

d. Stabilirea modalităţii de monitorizare şi evaluare

psihoterapie, fizioterapie, kinetoterapie

e. Stabilirea intervenţiilor

-asigurarea repausului in pozitie semisezand, cu picioarele atarnand

-linistirea si incurajarea pacientului

-monitorizarea functiilor vitale

-comunicare adecvata

-prezentarea informatiilor necesare despre boala

ELABORAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE

Conduita de urgenta :
-aigurarea repausului in pozitie semisezand cu picioarele atarnand
-oxigenoterapie
-repaus vocal absolut
-linistirea si incurajarea pacientului
-asigurarea conditiilor de microclimate: temperatura, aerisire, curatenie,umiditate crescuta
-monitorizarea functiilor vitale: T,T.A, R,P
-monitorizarea diurezei si scaunului
-crearea unui abord venos si recolatarea de produse biologice: HLG, probe biochimice, PaO2,
PaCO2, timp Quick , timp Howell, grup si Rh
-pregatirea pac pentru investigatii: radiog pulm, CT, pulsoximetria, bronhoscopia,
anginografia pulm
-administrarea tratam prescris: hemostatice- etamsilat; transfuzii de sange si derivati;
antitusive-codeina; PEV-ser fiz 0,9% , sol Ringer , glucoza 5-10%
-se aplica punga cu gheata pe regiunea sternala
-se da pacientului sa bea lichide reci in cantit mici
-se aplica garouri la nivelul membrelor timp de 20-30 min si se desfac treptat
-se monit efectele tratamentului
-se suprav eliminarile:transpiratii,hemoptizia, diureza
-se efectueaza bilant ingesta-excreta
-asigurarea igiennei corporale
-se asig regim alim-hidric, semilichid
Educatie pentru sanatate:
-evitarea factorilor predispozanti
-necesitatea respectarii indicatiilor medicale, unui regim de viata sanatos
-efectuarea controlului periodic
-respectarea tratamentului prescris

EVALUAREA ACŢIUNILOR EFECTUATE:

-la externare starea pacientului este favorabila , urmand sa primeasca alte ingrjiri la domiciliu
din partea familiei
-el a inteles aspecte legate de boala sa si faptul ca trebuie sa isi schimbe stilul de viata

MODUL: Îngrijiri paliative

FIȘA DE LUCRU
ÎNGRIJIREA UNUI PACIENT ÎN FAZĂ TERMINALĂ

APRECIEREA NEVOILOR

• Culegerea datelor (diferite metode)-mediul in care traieste,locul de munca,aspectul

fizic,antecedente heredo-colaterale,antecedente personale etc

• Stabilirea problemei actuale Cancer pulmonar

• Identificarea factorilor care pot determina decesul

a. Biologici:

-bolile terminale cancer pulmonar

-diferitele afecţiuni acute sau cronice cu prognostic sever -anemie sevra,hipertensiune

arteriala

-accidente-stop cardio-respirator

-bătrâneţea –pacient in varsta de 68 ani,fumator de 40 ani

-efectele decesului asupra familiei şi prietenilor-regret,suferinta

b. Psihologici:

-credinţe despre moarte-dorinta de a murii pentru a scapa de durere

-cunoaşterea/necunoaşterea prognosticului-cunoaste prognosticul medical

-reacţii particulare la apropierea morţii-anxietate,sentiment de regret,sentiment de “blestem”

-frică, anxietate, alte sentimente legate de moarte.

-efectele pierderii asupra familiei şi prietenilor –suferinta

c. Socioculturali- diferite ritualuri determinate de cultură, religie, tradiţie…efectueaza

rugaciuni

d. De mediu ambient- acasă, la spital, alte- internat in spital

e. Politico-economici- speranţa de viaţă, mortalitate, cauzele de deces ca indicatori ai

situaţiei socioeconomic-cauzele:fumat,mediul in care a lucrat(sudor)

• Identificarea grupurilor cu risc crescut-afectiuni cardiace,afectiuni imunologice,afectiuni

respiratorii grave

• Identificarea problemelor actuale

-probleme asociate apropierii morţii –dorinta extrema de moarte,pentru a scapa de suferinta

provocata de boala
-problemele familiei şi prietenilor –teama de a nu-l pierde

• Formularea diagnosticului de nursing

Alterarea respiratiei din cauza durerilor manifestata prin administrare de antialgice si pozitie
semisezand.

Inapetenta din cauza anxietatii manifestata prin scadere in greutate.

Alterarea stimei de sine din cauza etiologiei bolii manifestata prin dorinta de moarte.

PLANIFICAREA ACŢIUNILOR

a. Stabilirea scopului şi obiectivelor

• Scop - menţinerea calităţii vieţii până la sfârşit

• Obiective

-combaterea durerii-pozitii antalgice.

-combaterea simptomelor-administrare de medicamente .

-oferirea de suport familiei pe perioada doliului –sprijin psihic si emotional

b. Identificarea membrilor echipei multidisciplinare şi stabilirea de responsabilităţi

specifice fiecărui membru –medic oncolog-prescrie medicatia corespunzatoare si
monitorizeaza evolutia bolii , asistent medical-administreaza si monitorizeaza starea
pacientului,infirmier,brancardier-in ajutarea asistentei de a asigura confortul pacientului

c. Identificarea resurselor proprii, familiale şi comunitare necesare în procesul de

îngrijire şi a modalităţii de acces la aceste resurse-sprijin din partea ONG urilor,a
vecinilor,sprijin familial

d. Stabilirea modalităţii de monitorizare şi evaluare-Aparatura medicala de specialitate

e. Stabilirea intervenţiilor –se administreaza tratamentul prescris,se asigura igiena

corporala,se alimenteaza pacientul active,se monitorizeaza functiile vitale si vegetative,se
previn escarele

f. Elaborarea Planului de Îngrijire. IMPLEMENTAREA PLANULUI DE

ÎNGRIJIRE

-se asigura conditii de microclimate

 -se monitorizeaza functiile vitale si vegetative

-se administreaza tratamentul prescris de medic

-se colecteaza sputa

-se sustine psihic si emotional pacientul pentru a reduce din anxietate si dorinta de moarte

-se asigura pozitii confortabile,antalgice

-se asigura igiena corporala

-se ajuta pacientul sa se alimenteze

-se asigura conditii de asepsie si antisepsie

EVALUAREA ACŢIUNILOR EFECTUATE

Starea pacientului este neschimbata,evolutia bolii este static.

FIŞA DE LUCRU

Descrie două situaţii obişnuite din mediul clinic în care se cere

folosirea calităţilor şi abilităţilor personale cu un pacient aflat în fază
terminală, după tabelul de mai jos:

Situaţia Atitudinea necesară Ocazia folosirii abilităţilor

Reducerea anxietatii -de a ajuta la imbunatatirea -la efectuarea vizitei si

pacientului dimensiunilor emotionale,mentale administrarea medicatiei
si spiritual ale bunastarii

-de a sprijini moral membrii

familiei persoanei bolnave,in
timpul bolii si dupa moartea
acestuia

-de a ajuta pacientul sa se

mobilizeze ,sa aiba o igiena
 corespunzatoare

-de a ajuta pacientul sa se

hraneasca pentru a evita aparitia
complicatiilor si a aparitiei -la efectuarea vizitei

Alterarea starii fizice si a nefericitului eveniment

starii nutritive