Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VACCINĂRI COPII
Nr.crt
TIPUL VACCINULUI VÂRSTA
.
PREVENAR (PNEUMOCOCIC) 2L,4L,11L
1
HEXACIMA (DTPA-VPI-HB-HIB) 2L,4L,11L
2
ROR(RUJEOLIC-OREION-RUBEOLA) 9L,12L,5 ANI
3
ADACEL(DT) 14 ANI
4
TETRAXIM(DTP-VPI) 6L
5
VACCINĂRI ADULȚI
Nr.crt
TIPUL VACCINULUI
.
Gripal
1.
antihepatitic B
2.
antitetanos
3.
vaccinul HPV
4.
vaccinul DT(difetro-tetanic)
5.
hepatitic a - inactivat
6.
Evidențierea caracteristicilor
necorespunzătoare stilului de viață
pe termen lung
Obiective
Resurse umane
CERINȚE
1. Explicați rolul comunicării cu un pacient oncologic. Cum comunicați
cu pacienta diagnosticată cu cancer mamar?
Boala reprezintă intotdeauna o amenințare motiv pentru care pacienta are nevoie de sprijin si
supraveghere permanenta de la stabilirea diagnosticului continuand cu etapele de tratament și cu
supravegherea evoluției în următorii ani.
Asistentul medical are urmatoarele sarcini in supravegherea şi îngrijirea pacientei cu cancer de
sân:
1. Participă la stabilirea diganosticului.
2. Realizează alături de medic pregatirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie.
3. Acordă ingrijiri specifice in cazul tratamentului cu chimioterapie si radioterapie, a tratamentului
hormonal.
4. Inițiază acțiuni educative pentru reducerea impactului privind interventia mutilantă.
5. Efectuează acțiuni de educație pentru sănătate și pentru depistarea precoce a cancerului de sân.
Rolul asistentului medical în pregătirea preoperatorie și ingrijirea postoperatorie
● Pregatirea psihică a pacientei
Intervenția chirurgicală reprezintă un moment deosebit in viața pacientei, asistentul medical are
obligația, ca prin comportamentul şi atitudinea ei: să înlature starea de anxietate a pacientei înainte de
operație, să insufle incredere în echipa operatorie, să explice pacientei ce se va întâmpla cu ea în
timpul operatiei. Pacienta manifestă teama de mutilare, de schimbare a imaginii de sine.
Pregătirea preoperatorie are ca scop crearea condițiilor necesare intervenției chirurgicale, precum
si prevenirea accidentelor intra și post-operatorii. Asistentul medical prin observația clinică are
obligația să observe şi să consemneze aspectul general al pacientei, starea psihică; să culeagă date din
diverse surse, sa masoare si sa noteze tensiunea arterială, pulsul, respirația, temperatura, diureza,
scaunul. Asistentul medical pregateste materialele si pacienta pentru investigatii, recoltează produsele
biologice și patologice.
In ziua precedentă operației, pacienta va servi un regim alimentar uşor digerabil. şi va consuma
lichide, va face baie generală
In ziua operației trebuie verificate urmatoarele: pacienta trebuie sa fie neapărat nemâncată,
pacienta să nu fumeze, va fi consultată cu privire la starea generală, și se va tine cont de eventualele
modificări patologice; se va face toaleta de dimineața, se scot absolut toate bijuteriile, ceasul, agrafe de
păr, lentil de contact, pacienta trebuie sa-şi goleasca intestinul și vezica urinara.
Medicația preoperatorie se administrează la timp, iar pacienta trebuie însoțita spre sala de
operație.
CERINŢE:
1. Numiţi în termeni medicali motivele pentru care pacientul se prezintă la spital
2. Interpretaţi valorile funcţiilor vitale obţinute la examenul clinic obiectiv
3. Stabiliţi un plan de intervenţii în funcţie de nevoile afectate şi de manifestările clinice
prezente în această afecţiune
4. Folosind semnele şi simptomele precizate, identificaţi cele mai importante 5 nevoi afectate,
respectiv problemele de dependență ale acestora
1- durere retrosternală sau precordială
- anxietate extremă
- dispnee
- cianoza
- transpiraţii profuze / generalizate
- cefalee
2- hipotensiune arterială
- tahicardie
- tahipnee / polipnee
- subfebrilitate
3- Conduita de urgenta:
*asigurarea repausului absolut la pat în primele zile
*Administrarea tratamentului la indicatia medicului:
- morfină, mialgin, fortral, algocalmin, atropină, fenobarbital/diazepam, xilină 1%,
anticoagulante
-P.E.V. : ser fiziologic 0,9%, glucoză 5%
*linistirea și încurajarea pacientului
*oxigenoterapie/administrare de oxigen pe mască
*asigurarea conditiilor de microclimat :
temperatura; umiditate crescuta; aerisire; luminozitate; absenta
curentilor de aer; curatenie umeda; pat prevazut cu buton de panica la
indemana pacientului; asigurarea masurilor de siguranta si securitate.
*monitorizarea functiilor vitale și vegetative:
-T.A., P, R, temp= se masoara dimineata si seara si se noteaza in foaia de temperatura.
4. Probleme de dependență
- respirație și circulație ineficiente/dificultate în respirație și circulație /alterarea respirației
și circulației
- imobilitate/alterarea mobilizării
- deshidratare / eliminare inadecvată
- risc de complicații/vulnerabilitate față de pericole
- hipertermie
Nevoi nesatisfacute
- nevoia de a respira și a avea o bună circulație
- nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
- nevoia de a elimina
- nevoia de a evita pericolele
- nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale
FIȘĂ DE LUCRU
LISTA INTERVENŢIILOR PENTRU U.P.U.
Nr.
crt. Denumirea tehnicii/investigaţiei
Creierul are nevoie de glucoza pentru a functiona. In cazuri severe, hipoglicemia poate
determina pierderea cunostintei. Hipoglicemia este mai frecventa la pacientii care isi
injecteaza prea multa insulin sau sar peste o masa sau gustare. Exercitiile fizice prea viguroase
sau consumul unei cantitati prea mari de alcool pot avea acelasi efect. Rapiditatea cu care
scade glicemia influenteaza simptomele hipoglicemiei. Spre exemplu, daca dureaza cateva ore
pentru ca glicemia sa scada cu 50 mg/dl, simptomele pot fi minime. Daca glicemia scade cu
aceeasi cantitate in cateva minute, simptomele vor fi mai pronuntate.
Coma hipoglicemica este o coma de origine extracerebrala cauzata de scaderea sub
valoarea normal a concentratiei glicemiei din sange; se manifesta prin :debut lent, cu foame
imperioasa, oboseala, tahicardie, anxietate, transpiratii, agitatie psihomotorie, logoree, delir,
fasciculatii musculare sau debut brusc cu coma umeda si hipertona manifestata prin
transpiratii profuse, agitatie psihica, contracturi musculare, convulsii, hiperflexie osteo-
tendinoasa, hipertonia globilor oculari.
Sindromul hiperosmolar diabetic. Daca glicemia este peste 600 mg/dl sau 33
milimoli pe litru, conditia poarta numele de sindrom hiperosmolar diabetic. Cand glicemia
creste atat de mult, sangele devine gros, asemanator unui sirop. Excesul de glucoza trece in
urina, fenomen care declanseaza procesul de filtrare care extrage o cantitate foarte mare de
apa din organism. Lasat netratat, sindromul hiperosmolar diabetic poate determina
deshidratare amenintatoare de viata si pierderea cunostintei. Sindromul hiperosmolar diabetic
este mai frecvent la pacientii varstnici cu diabet zaharat de tip II.
COME ENDOCRINE
cazuri, punctual de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida, ci centrii nervosa din
creier, care stimuleaza productia de hormon hipofizar tireotrop si acesta, la randul sau, incita
glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormone tiroidieni, creand astfel tabloul clinic al
tireotoxicozei.
Deosebit de importanta este atitudinea anturajului fata de acesti bolnavi. Cei care-I
ingrijesc trebuie sa tina seama ca hipersensibilitatea si susceptibilitatea crescute la acesti
bolnavi sunt manifestari ale tireotoxicozei. De aceea ei trebuie menajati, tratati cu blandete si
rabdare si feriti de emotii puternice si de suparari. Asigurarea conditiilor de liniste si odihna,
impreuna cu un regim alimentar adecvat – constand din mese usoare si dese completeaza cu
succes tratamentul medical. Se impune internarea in sectia de endocrinologie sau
medicina interna.
- Tegumentele
- nevi materni: …
sunt prezente cateva reflexe de supt, de deglutitie ,de imbratisare,de mers automat, de agatare,
fotomotor
Criza genitală
FIȘA DE LUCRU
ÎNGRIJIREA UNUI PACIENT VÂRSTNIC
APRECIEREA NEVOILOR
• Culegerea datelor (diferite metode)
• Stabilirea problemei actuale
• Identificarea factorilor care infuențează starea de sănătate
a. Biologici:
- afecţiuni acute sau cronice cu prognostic sever ………………………………….………….
- accidente…………………………………………………………………………
- bătrâneţea ……………………………………………………………
b. Psihologici:
- cunoaşterea/necunoaşterea bolii…………………………………………………….………..
- frică, anxietate, alte sentimente legate de bătrânețe, moarte…………………………….
………..
- efectele bătrâneții asupra partenerei/ului,
familiei………………………………………………..
c. Socio-culturali- diferite ritualuri determinate de cultură, religie, tradiţie…………………
…………………………………………………………………………………………………
d. De mediu ambient- acasă, la spital, alte………………………………………………………
e. Politico-economici- speranţa de viaţă ca indicator al situaţiei socio-economice
………………………………………………………………………………………………..…
…………………………………………………………………………………………………
……………
2.
…………………………………………………………………………………………………
….
…………………………………………………………………………………………………..
…..
PLANIFICAREA ACŢIUNILOR
a. Stabilirea scopului şi obiectivelor
• Scop ………………………………………………………………………………………..
• Obiective
1…………………..…………………………………………………………………………….
2…………………………….………………………………………………………….………..
b. Identificarea membrilor echipei multidisciplinare şi stabilirea de responsabilităţi specifice
fiecărui membru
………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
e. Stabilirea intervenţiilor
………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………
ELABORAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE
IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE
EVALUAREA ACŢIUNILOR EFECTUATE
APRECIEREA NEVOILOR
• Culegerea datelor (diferite metode)…………………………
• Stabilirea problemei actuale…………………………………………
• Identificarea factorilor care pot determina decesul
a. Biologici:
-bolile terminale…………………………………………………………………………….
……...
-diferitele afecţiuni acute sau cronice cu prognostic sever ………………………………….
…….
-accidente………………………………………………………………………………….……
-bătrâneţea ………………………………………………………………………………..
………..
-efectele decesului asupra familiei şi
prietenilor…………………………………………………...
b. Psihologici:
-credinţe despre
moarte……………………………………………………………………………..
-cunoaşterea/necunoaşterea prognosticului……………………………………………….
………..
-reacţii particulare la apropierea morţii ……………………………………………….
…………..
-frică, anxietate, alte sentimente legate de moarte……………………………………….
………..
-efectele pierderii asupra familiei şi prietenilor
…………………………………………………..
c. Socioculturali- diferite ritualuri determinate de cultură, religie,
tradiţie…………………
…………………………………………………………………………………………………
……
d. De mediu ambient- acasă, la spital,
alte………………………………………………………
e. Politico-economici- speranţa de viaţă, mortalitate, cauzele de deces ca indicatori ai
situaţiei
socioeconomic……………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………
PLANIFICAREA ACŢIUNILOR
b. Stabilirea scopului şi obiectivelor
• Scop - menţinerea calităţii vieţii până la sfârşit
• Obiective
-combaterea durerii …………………………………………………………………………….
-combaterea simptomelor …………………………………………………………….………..
-oferirea de suport familiei pe perioada doliului ……………………………………..………..
b. Identificarea membrilor echipei multidisciplinare şi stabilirea de responsabilităţi
specifice fiecărui membru ………………………………………………………..................
………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………