SUPORT DE CURS

BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING INFECTO-CONTAGIOS

ANALIZEAZA SEMNELE SI SIMPTOMELE PREZENTE IN AFECTIUNILE

INFECTO-CONTAGIOASE

Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor si mucoaselor : macula, papula, vezicule,

Pustule, flictene, ulceratia, eritemul.
Semne generale: febra, frison,tahipnee, greturi, varsaturi, cefalee, dureri abdominale,
Hipotermie, inapetenta, obstructia cailor respiratorii, tulburari circulatorii, rinoree, tuse seaca,
raguseala, iritabilitate, modificari ale functiilor vitale.

2.Principalele afectiuni infecto-contagioase

a) Boli infectioase cu poarta de intrare respiratorie:
- varicela
- TBC pulmonar
- scarlatina
- rujeola
- rubeola
- difteria
- tusea convulsive
- pneumoniile
- gripa
- meningita
- parotidita epidemica (oreion)
-poliomielita
b)Boli infectioase cu poarta de intrare digestive:
- toxinfectii alimentare
- dezinteria
- febra tifoida
- enterovirozele
- hepatita virala A
c) Alte boli infectioase variate:
- rabia (turbarea)
- tetanus
- H.I.V.
- hepatita B, C
- infectii nozocomiale
d) Boli cu poarta de intrare tegumentara si variata:
- piodermitele

CAP.II. IDENTIFICA PROBLEMELE DE DEPENDENTA SI STABILESTE

DIAGNOSTICELE DE INGRIJIRE (NURSING) LA PACIENTII CU AFECTIUNI
INFECTO-CONTAGIOASE

1. Culegerea de date (date subiective si obiective) prin diverse metode:

- interviu (direct-indirect cu intrebari inchise-deschise), observatie, corectarea documentelor
medicale (foaia de observatie clinica, trimiteri, scrisori medicale, retete etc.), discutii cu echipele
de ingrijire si apartinatorii, examen fizic, ancheta epidemiologica.
1
2.Independenta/ Dependenta:
a)Manifestari de Independenta:
- pacientul este constient
- mobilitate pastrata
- comunicare eficienta la nivel motor
b)Probleme de dependenta:
- alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor
- potential de suprainfectare a leziunilor
- potential de complicatii respiratorii, digestive, nervoase
- alterarea confortului psihic si fizic
- deficit de autoingrijire(dezinteres fata de masurile de igiena si protectie)
Surse de dificultate:
- de ordin psihologic: stres, anxietate
- de ordin social: izolare, saracie, lipsa cunoasterii
Diagnosticul de ingrijire(nursing) = PES(problema + sursa de dificultate + manifestarea
de dependenta).

CAP.III. ELABOREAZA PLANUL DE INGRIJIRE (NURSING)

- Obiectivul nursing
- Prioritati de ingrijire:
 Supravegherea functiilor vitale si vegetative
 Profilaxia infectiilor
 Prevenirea complicatiilor
Interventii proprii(autonome)
 Comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie.
Interventii delegate:
 Pregatirea pentru investigatii si analize
 Administrarea tratamentului local si general
 Administrarea serurilor immune, vaccinuri si anatoxine

DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECTIOASE

Se bazeaza pe 3 grupe principale de date :

1. epidemiologice
2. clinice
3. de laborator
1. Date epidemiologice:
 ancheta epidemiologica care se adreseaza:
- izvorului de infectie
- calea de transmitere
- starea imunologica
2.Date clinice:
Bolile infectioase cu o evolutie ciclica
Ea cuprinde 4 perioade distincte:
 Perioada de incubatie:

2
 - intervalul de timp din momentul patrunderii microbului in organism si pana la aparitia
primelor simptome.
 Perioada de debut:
- apar primele semne de boala
 Perioada de stare:
- desfasurare a intregii simptomatologii a bolii.
 Perioada de convalescenta:
- regasirea simptomelor, perioada de vindecare.
In perioada de stare poate intalni urmatoarele sindroame:
- sindromul febril
- sindromul infectios si meningian
- sindromul encephalitic
- sindromul eruptiv
- sindromul gastro-intestinal
- semne din partea aparatului circulator
- alte manifestari de dependenta.

Sindromul febril
a) Febra continua- 39-40°C cu variatii intre dimineata si seara de 0,5-1°C I tifos exantemic,
febra tifoida, pneumonie.
b) Febra remitenta- oscilatii febrile intre 37°C si 39°C, dar temperature nu scade sub 37°C-
in streptococci si stafilococi.
c) Febra intermitenta- oscilatiile sunt intre 36,5-40°C, survin zilnic sau cu perioade afebrile
de 1-2 zile intre accesele febrile (septicemia, malaria).Poate sa scada pana la valori
normale.
d) Febra recurenta- perioade febrile 39-40°C de 4-6 zile urmate de perioade afebrile cu
aceeasi durata.
e) Febra ondulanta – temperature urca incet si se mentine in platon: 38-39°C timp de 7-10
zile, scade in liza repetandu-se dupa o perioada afebrila (in bruceloza).
f) Febra de tip invers – temperature minima se inregistreaza dimineata, iar temperatura
maxima se inregistreaza seara (TBC pulmonar).
In cadrul sindromului febril pot sa apara:
 Polipnee (creste necesitatea de oxigen si eliminarea de bioxid de carbon).
 Tulburari ale: aparatului- cardio vascular (tahicardie, bradicardie, febra tifoida).
- respirator.
- renal.
 Deshidratare
 Astenie
 Cefalee
 Ameteli
 Inapetenta, greata
 Convulsii la copii
 Herpes labial
 Delir

Sindromul infectios si meningian:

 Febra 39-40°C
 Frisoane
 Cefalee

3
  Varsaturi
 Fotofobie, hiperstezie cutanata

Specific sindromului meningian

- redoarea cefei (rezistenta la flectarea corpului)
- prezenta semnului KERNIG (pacientul nu poate intinde genunchii, flexia trunchiului duce la
flexia genunchilor0
- prezenta semnului BRUDZINSKI (flectarea corpului duce la flexia genunchilor)
- atitudinea de “cocos de pusca”
- opistotonus

Sindromul encefalitic
Semne de infectie generala
- febra de 39-40°C
- frisoane
- curbatura (dureri musculare)
- vartej (ameteli)
Semne corticale:
- agitatie
- delir
- halucinati
- somnolenta
- convulsii
- stare semicomatoasa, chiar coma.

Sindromul eruptiv
A) Manifestari cutanate (exantem):
- macule
- papule
- vezicule
- pustule
- petesii hemoragice
- icter
B)Leziuni secundare:
- sename
- cruste
- ulceratii
- cicatrici
- pigmentatii
C) Alte manifestari:
- masca Filatov (scarlatina)
- facies plangaret (rujeola)
- masca hepatica
D) modificari la nivelul mucoaselor (exantem buco-faringian)
- modul de distributie al eruptiei care poate fi generalizata sau poate respecta
anumite regiuni.
- dinamica eruptiei: Cum apare? Unde apare? Lasa urme ?

Sindromul gastro-intestinal:
- varsaturi
4
 - diaree (apoasa, mucoasa, nurco-sanguinolenta)
- tenesme
Alte manifestari:
- angine
- catar ale cailor respiratorii superioare
Semne din partea aparatului circulator
 Colaps periferic (prin pierderi de apa, de sange, prin actiunea unor toxine asupra
sistemului nervos) caracterizat prin:
- hipotensiune ( TA max 60 mmHg)
- puls filiform
- hipotermie
- cianoza extremitatilor
- tegumente galben-pamantiu
Socul infectios este o complicatie sever ace se datoreaza actiunii directe a microbilor si a
toxinelor microbiene. Mai pot sa apara: socul transfuzional si anafilactic.
Date de laborator:
Examenul bacteriologic- pune in evidenta agentul cauzal din:
- sange
- secretii
- exudate (pleural, articular)
- puroi
- fecale
- urina
- varsaturi
Frotiul- frotiu din materialul recoltat examinat la microscop.
Culturi- insamantarea produsului pe mediul de cultura:
- hemocultura
- cuprocultura
- bilicultura

Inocularea – se face pe animal atunci cand prin frotiu sau cultura nu poate fi pus in
evidenta agentul patogen. Sunt folositi soarecii, sobolanii, cobaii, iepurii.

Analiza simptomelor si leziunilor constate la necropsie permit precizarea diagnosticului

Examenul serologic pune in evidenta anticorpii specifici din serul bolnavului.

Reactii de imunitate:
- Reactia WIDAL (febra tifoida)
- Reactia WEIL FELIX (tifos exantemic).
- Anticorpi anti HVB si HVC.
- Testul ELISA si RIA.
Anticorpii mai pot fi pusi in evidenta si din diferite umori (LCR, lichid pleural, lichid articular),
urina, fecale, piele.

Reactii cutanate de imunitate

Reactia SCHICK:- se injecteaza in grosimea pielii de pe suprafata anterioara a

antebratului drept 0,2 ml toxina difterica.

5
 - ca martor la antebratul stang se injecteaza 0,2 ml toxina difterica
inactivata.
- Se citeste dupa 48 de ore.
Reactia negative: - nu se produce nici o manifestare, persoana este imuna fata de toxina
difterica.
Reactia pozitiva: - congestive locala, edem cu diametrulde 20 mm.
- organismul este receptia fata de difterie.

Reactia DICK: - se utilizeaza pentru determinarea receptivitatii fata de scarlatina.

Tehnica – ca antigen se utilizeaza 0,2 ml toxina de streptococ scarlatinos. Se procedeaza ca
si la reactia Schick. Rezultatul se citeste dupa 18 ore.
Reactia pozitiva: - eritem sau infiltrate cu diametrul de cel putin 1 cm.

Reactia SCHULTZ-CHARLTON – este utilizata pentru diagnosticarea

scarlatinei. Utilizeaza anticorpi in loc de antigen. Se injecteaza strict intradermic 0,2 ml ser
antiscarlatinos, antitoxic, intr-o regiune unde exantemul scarlatinos este mai accentuat.
Imprejurul injectiei exantemul se vas tinge

Intradermoreactia MANTOUX – pentru diagnosticarea tuberculozei.

- se foloseste tuberculina purificata PPD
- se executa in 1/3 mijlocie a fetei anterioare a antebratului
- se dezinfecteaza locul de electie si se injecteaza strict intradermic 0,1 ml pana la aparitia
unui edem”coaja de portocala” un diametru de 5 mm care persista circa 10 minute. Se citeste
dupa 72 de ore.
- Reactia pozitiva – eritem infiltrat de minimum 5-10 mm indica hipersensibilitate fata de
toxina bacilului koch aflat in organism.
- Daca rezultatul este dubios sau negativ se va repeta cu doza a II –A la 15 zile.

Analize complementare:
- HL:-cresterea numarului de leucocite (leucocitoza)
-scaderea numarului de leucocite (leucopemie)
- cresterea eozinofilelor (scarlatina)
-absenta eozinofilelor (febra tifoida)
- prezenta plasmocitelor (rubeola)
- limfocitoza ridicata (tuse convulsive)
- VSH – crescut in: septicemia, pneumonie, meningita.
- scazut in: gripa, paroditita epidemica (oreion),
- glicemie, uree, probe hepatice, examen coprologic, urina, examenulLCR (clor in meningitele
virotice; purulent in cele bacteriene).
Ekg, examen radiologic.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Ce trebuie facut inainte de recoltare?

 Informarea pacientului
 Respectarea masurilor de asepsie
 Pregatirea materialelor si respectarea regulilor pentru fiecare analiza
 Recoltarile se vor face inaintea tratamentului cu antibiotic
 Prevenirea infectiilor nosocomiale (protectia pacientilor)

6
 Se vor respecta masurile de autoprotectie:
o Echipament de protectie
o Spalatul pe maini inainte si dupa recoltare
o Punerea manusilor
o Nu se va sta pe patul bolnavului
o Nu se fumeaza
o Acele si seringile utilizate se pun intr-un container inchis
o Etichetarea si transportul corecte a produselor

Tehnicile de recoltare au fost studiate in anul I

Mentiuni:

- cand se suspecteaza o dizenterie se recolteaza din portiunile sangvinolente sau in mucus ale
scaunului
- starea de purtator de salmonella (la fosti bolnavi de febra tifoida): recoltarea materialelor fecale
se face dup ace s-a administrat un purgative salin. Se vor recolta 3 probe consecutive.
- Virusurile vor fi transportate in lazi izoterme cu gheata (conditii de congelare)
- L.C.R. se transporta la +° de 37°C (in termostate)
- Recipientele pentru examinari bacteriologice vor fi sterile. Nu se foloseste pentru dezinfectarea
lor clor deoarece pot inhiba dezvoltarea microbilor in culture.

PUNCTIA RAHIDIANA

Lichidul cefalorahidian (LCR) este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul

ventriculului IV. cu rol:- de protectie a SNC; nutritive si excretor care circula in spatial
subarahnoidian.
Este o solutie bogat salina, limpede (ca apa de stanca)
Volum = 100-150ml
Densitate = 1005-1009
PH = 7,4-7,5
Tensiunea = 10-20cm apa in decubit lateral
= 20-25 apa in pozitie sezanda
Recoltarea LCR se va face pe nemancate prin punctie lombara suboccipitala sau
ventriculara.
Se fac examene: citologice, bacteriologice(BR), seriologice(sifilis), biochimice

PROFILAXIA SI COMBATEREA BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE

Cuprinde masurile preventive si combative care trebuie aplicate lantului infectios:

A) Masuri fata de sursa de infectie
B) Masuri fata de caile de transmitere
C) Masuri fata de masa receptive

A) Masuri preventive fata de sursa de infectie:

- masuri luate fata de toate persoanele care ar putea sa transmita boala: bolnavi, purtatori,
suspecti, contacte, precum si masuri luate fata de animale.
a).Masuri fata de persoane:

7
  Depistarea si inregistrarea surselor de infectie
 Educatie pentru sanatate
 Igiena si tratarea: bolnavilor,contactatilor, suspectilor
 Purtatori cu infectii aerogene vor fi scosi din colectivitatile de copii
 Purtatori digestivi scosi din serviciile de alimentatie publica inclusive manipularea
alimentelor
 Contactatii directi: izolarea pe perioada de incubatie
 Anihilarea surselor de infectie (sterilizarea cu antibiotic specific a purtatorilor de
streptococ beta hemolytic, bacilli difterici)
 Dezinfectia nazo-faringiana: control medical al personalului din sectorul alimentar, din
colectivitatile de copii.
b).Masuri fata de animale:
o Luate de medici veterinari
o Rozatoarele vor fi distruse
o Fata de celelalte animale: vaccinare, deparazitare, sacrificare (in caz de rabie).
B).Masuri fata de caile de transmitere:
Se realizeaza prin:
 Metode de dezinfectie mecanica (spalare, aspirarea prafului)
 Metode fizice si chimice de dezinfectie si sterilizare
 Dezinfectie si deratizare
Pentru bolile infectioase transmise pe cale directa (contact direct).Nu exista masuri specific ci
numai:
 Evitarea contactului (bolnav sau produsul infectios)
 Dezinfectie imediata:
 Spalare cu apa si sapun
 Dezinfectante
 Cauterizari (sobic)
 Excizii chirurgicale (tetanus)
 Administrare de antibiotic
Pentru bolile infectioase transmise pe cale indirecta:
Masuri fata de calea aerogena:
 Aerisirea camerei
 Dezinfectia aerului prin:
- expunere la soare si lumina
- raze ultraviolete
- formolizare
- folosirea aspiratoarelor umede
- spalarea pardoselii, peretilor si mobilierului cu solutii dezinfectante
- evitarea aglomerarii de paturi si de bolnavi
- respectarea circuitelor functionale (septic si aseptice)
In spitalele de boli infecto-contagioase exista doua cai (circuite) complex separate care nu
trebuie sa se incruciseze niciodata:
- o cale necontaminata (circuit aseptic)
- o cale contaminate (circuit septic)
Bolnavul impreuna cu efectele sale urmeaza numai calea contaminata pe un anumit traseu
Obiecte curate: alimentele, medicamentele, lenjeria curate si dezinfectata, instrumentarul necesar
investigatiilor circula pe calea necontaminata (circuit aseptic)
Masuri fata de caile digestive:
 Spalarea mainilor

8
  Evitarea contaminarii apei, canalizare corespunzatoare
 Interzicerea folosirii apei din rauri
 Coproculturi periodice la personalul care lucreaza la instalatiile centrale de apa,
comert alimentar, colectivitati de copii.
 In caz de epidemii:pentru baut si preparat alimente se foloseste apa fiarta
 Colectarea si indepartarea corecta a resturilor alimentare
 Dezinsectie
 Stropirea cu solutii specific a peretilor bucatarilor, closetelor, lazilor de gunoaie.

Masuri fata de vectori:

Distrugerea prin dezinsectie, deparazitare, deratizare a mustelor, gandacilor de bucatarie,
plosnitelor, tantarilor, paduchilor, capuselor si a rozatoarelor.
 Insecticide de contact BAYGON (pulberi, curse si capcane pentru rozatoare)
 Igiena locuintei si a alimentelor.

Utilizarea solutiilor dezinfectante

9
 Solutia “MAMA” = 2,5 % CLOR ACTIV

1KG VAR CLOROS- Pulbere + 9L APA

Conc Modul de preparare

Clor activ
Solutiei
4% 4L din sol.”MAMA” + APA pana la 10 L

1%

2% 2L din sol.”MAMA” + APA pana la 10 L

0,5%
1% 1L din sol.”MAMA” + APA pana la 10 L

0,25%

0,5 % 0,5 L din sol, “MAMA” + APA pana la 10 L

0,125 %
10
11
 SOLUTIE CLOR METODE
NR
OBIECTIV % ACTIV DE

APLICARE

Grupuri sanitare, WC-uri,

galeti pentru curatenie, Stergere spalare
pubele P.V.C., sifoane de Var cloros
1. pardoseala 4% 1%
Plosti, oliteurinare
Recipiente pentru Cloramina Submerjare 2
colectarea produselor 4%
patologice
Hidro 2% 100 ml/ m²
Pavimente Var cloros 2% 80-100 ml/ m

Pereti, 0,5 % Stergere

2. faianta,usi,ferestre,mobilier Cloramina 2% Spalare
Perii,mature,carpe de 40 ml/ m²
spalat,T-uri
Sorturi de cauciuc si
plastic
Lenjerie murdara cu Inmuiere 1-2
produse patologice Var cloros ( 4L solutie/1 k
Lenjerie de la bolnavii 1% lenjerie)
3. contagiosi 0,25 %
Echipament de protectie si Cloramina
lucru 1%

Musamale si colaci din Cloramina Stergere

cauciuc 1% Spalare
Vesela din sticla si portelan
Ustensile si vase de Cloramina 0,5 % Submerjare 30
bucatarie 0,125 % minute

4. Termometre
Tegumente Cloramina 0,5 % Submerjare 12

5. Tacamuri Carbonat de sodiu Fierbere 30 min

1-2 %

Pulberea de var cloros si cloramina se pastreaza in vase acoperite.

Solutiile se pastreaza si se prepara zilnic.

12
Se foloseste supernatantul

C).Masuri pentru protectia masei receptive:

Scop: cresterea rezistentei organismului
Se obtine prin:
1.Profilaxie specifica:
- imunizare activa (vaccino profilaxia)
- imunizare pasiva (seruri, imunoglobuline)
2.Profilaxie nespecifica – chimio profilaxia

Imunizarea activa (VACCINO-PROFILAXIA)

Vaccinurile sunt produse biologice preparate din bacterii, virusuri sau rickettsii atenuate sau
omorate, sau din produsele lor (toxine, anatoxine) care si-au pastrat puterea imunizanta.
Sunt utilizate pentru producerea unor imunizari active artificial fata de anumite infectii.
Introduse in organism produc anticorpi specifici care impiedica ataculgermenilor sau al toxinelor
asupra organismului.
Exista vaccinuri:
 Monovalente
 Ascociate: - bivaccin: diftero-tetonic
- trivaccin: diftero-tetano-pertussis, rujeolic –rubeolic-urlian.
Vaccinurile se vor pastra la frigider: 4-8°C
Vaccinoprofilaxia este cea mai valoroasa metoda de profilaxie a bolilor infectioase
Sunt obligatorii urmatoarele vaccinuri preventive :
o BCG (Calmette-Guerin)- antituberculos
o Antipolio
o Antidifteric
o Antipertusis
o Antirujeolic
o Antihepatitic B
In fiecare tara exista un program national d e vaccinare. Aceasta se poate modifica in functie de
situatiile epidemiologice.
!!! Femeilor gravide le sunt interzise unele imunizari active: pot provoca avort sau
malformatii congenitale.!!
In situatiile de exceptie sunt premise:
- vaccinarea antirabica, antepolio, antigripala (cu vaccin reactivact)
- Vaccinarea antitetonica (cu vaccin inactivat sau anatoxina purificata si adsolubila ATPA pentru
prevenirea unui tetanus neo-natal.
In tara noastra se aplica vaccinurile associate:
 DI-TE-PER (diftero-tetano-pertusis)
 Rujeolic + Urlian + Rubeolic
 DI-TE-PER + Polimielitic Oral (VPO)
 DI-TE-PER + Vaccin Polimielitic Inactivat (in aceeasi seringa)
 Di-te-per + Polimielitic + Rujeolic
 ANTIHEPATIC B

Calea de administrare a vaccinurilor:

 Intradermic: BCG – in zona deltoidiana a bratului drept
13
  Subcutanat: - fata externa a bratului, flancurile abdominale
- Antitetanic
- Antirabic
- Antidifteric
- Antitifoparatific
- Antirujeolic
 Intramuscular: - regiunea latero-externa a coapsei
- ADPA (anatoxina difterica purificata si adsolubila)
- ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsolubila)
- Trivaccinul DI-TE-PER
- Bivaccinul DI-TE
 Oral: - antidizenteric
- antipolio (VPO)
 Intranazal: - Antigripal

!!! Exista si vaccine antigripal inactivat care se administreaza injectabil.

Imunitatea activa obtinuta prin vaccinare este de durata. Unele vaccinuri pot fi aplicate si cu scop
curativ (difteric, tetanus, bruceloza, stafilococii, febra tifoida).
Reguli de administrare a vaccinurilor:
- se controleaza data valabilitatii vaccinului
- se manipuleaza in conditii de asepsie perfecta
- se respecta cu strictete dozele si intervalele dintre inoculari
- se respecta contraindicatiile
- se face tatonarea gradului de tolerant fata de vaccine prin administrarea in prealabil a unei doze
de 0,1 ml dilutie 1/100
Rolul AM in dispensare (medic de familie)
- intocmeste listele cuprinzand numele tuturor persoanelor aflate in evidenta medicala si care
urmeaza a fi vaccinate (catagrafia) sub indemanarea mediclui sip e baza instructiunilor
Ministerului .
- ajuta medicul la efectuarea examenului clinic
- cunoaste contraindicatiile vaccinurilor
- explica importanta vaccinului si reactiile postvaccinale pacientului
- mobilizeaza persoanele vaccinate pentru citirea rezultatelor
- citeste rezultatele vaccinarilor si inregistreaza rezultatele pozitive si negative in catagrafie
- inregistreaza vaccinurile effectuate in registrul de vaccinari: felul vaccinului, data efectuarii,
reactia postvaccinala.

Imunizarea pasiva
Se realizeaza prin administrarea de:
- seruri
- imunoglobuline (ig)
Contin anticorpi specifici gata formati. Confera o imunitate imediata dar de scurta durata.

Administrarea serurilor
Serurile imune sunt de 2 feluri:
 Omologe: obtinute de la oameni (convalescente sau persoane imunizate active prin
vaccinare)
Prezinta risc de transmitere a unor infectii virale: HIV, herpes

14
 Heterologe: sunt obtinute de la animalele (cal, oaie, iepure) imunizate active cu diferite
vaccinuri sau anatoxine.
Pot produce reactii alergice din cauza proteinelor straine pe care le contin sau conduc chiar la
instalarea socului anafilactic.
Serurile purificate si concentrate: ser antitetanic, antiviperin, antirabic, antibotulinic  reduc
riscurile.
Pot fi:
 Anatoxice: - antidifteric
- antitetanic
- antibotulinic
- antistafilococic
 Antimicrobiene: - antimeningococic
- anticarbunos
- antipiocianic
 Antivirale: - antirabic
Dupa scopul in care se folosesc:
 Curative (seraterapie) in: difterie, tetanus, botulism, muscatura sarpe veninos
 Profilactice (seroprofilaxie) in plagi: tetanigene, robigene
Calea de administrare a serurilor:
- intravenoasa (in scop curative) – toxinele sunt neutralizate imediat
- intramusculara ( in scop profilactic) – loc de electie: coapsa, muschiul deltoid. Nu in regiunea
fesiera.
Proteina animala produce fenomene de sensibilizare:
- imediate: socul anafilactic.
- tardive: boala serului

Socul anafilactic are un debut brusc, cateva minute de la administrare.

Se manifesta cu:
- stare de rau general
- eruptii cutanate (eritem difuz)
- edem al fetei si al pleoapelor
- edem laringian: insuficienta respiratory acuta
- tahicardie, hta, cianoza
- greata, varsaturi, dureri abdominale, diaree
- anxietate, vartej, convulsii.
-
Conduite de urgenta:
Daca socul a fost declansat de o injectie sau printr-o intepatura de insecta (albine, viespe,
paianjen etc.):
- aplicarea garoului deasupra locului de inoculare
- in jurul inocularii se injecteaza 1 mg Adrenalina adiluat in 10 ml ser fiziologic (vasoconstrictie
locala cu prelungirea timpului de patrundere a antigenelor in circulatie).

!!! Garoul trebuie desfacut 2-3 minute la interval de 10-15 minute pentru evitarea fenomenelor
ischimice:
- asezarea bolnavului in pozitie TRENDELEBURG
- iriga creierul, previne leziunile cerebrale ireversibile
- administrare de HHC 250 mg i.v. (numai dupa administrarea adrenalinei)
- pentru hipovolemie: dextrare 70, ser glucozat 5%
- I.O.T. (intubatie oro-traheala)
15
 - Traheotomie sau traheostomie in caz de asfixie

INTUBATIA ORO-TRAHEALA- I.O.T.

- este realizata de medic.
- sonda se introduce pe gura.
- se efectueaza sub anestezie geenrala (se poate face si anestezia locala a laringelui).
- pozitia decubit dorsal, sub ceafa un saculet de nisip (capul trebuie sa fie extins mult spre spate).
- se folosesc laringoscoape cu lama curba
- se introduce sonda traheala in orificiul glutei.
- se verifica prezenta sondei in trahee prin apasari ritmice pe torace trebuie sa se perceapa suflu
de aer prin sonda.
Accidente:
- ruperea corzilor vocale (manevre brutale, sonde groase).
- rupturi ale traheei (sonde mari).
- Edeme ale glutei dupa detubare.

ASPIRATIA OROFARINGIANA

Materiale necesare:
- dispozitiv de aspiratie
- sonda Melotire sterile
- solutie sterila pentru umectarea sondei (ser fiziologic)
- prosop
Interventiile AM:
- asigura intimitatea pacientului printr-un paravan
- explica pacientului necesitatea tehnicii
- asigura pozitia bolnavului:- semisezand cu corpul intr-o parte (pacient constient)
- decubit lateral cu fata catre AM (pacient inconstient)
- protejeaza lenjeria de corp cu un prosop
- se spala pe maini si imbraca manusi sterile
- fixeaza sonda la aparatul de aspiratie
- umecteaza capatul liber al sondei
- apreciaza distanta de la narina la tragus
- introduce sonda
- pentru aspiratia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii, lasand-o sa alunece
in orofaringe
- pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce intr-o narina, dirijand-o spre
centru,de-a lungul peretelui despartitor al foselor nazale.
- Se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda pentru a extrage secretiile de pe
toata suprafata
- Se extrage sonda
- Se clateste cu solutie sterila, se efectueaza o aspiratie
- Se solictia pacientului sa respire profound si sa tuseasca intre aspiratii
- Dupa aspiratie, se efectueaza igiena bucala
- Se strang materialele folosite, se dezinfecteaza, se pregatesc pentru sterilizare.
!!! Respecta cu strictete masurile de asepsie. NU efectua aspiratia in timp ce introduce sonda.

TRAHEOSTOMIA
16
Reprezinta realizarea unui orifice la nivelul traheei si introducerea unei canule prin acest orificiu
in scopul asigurarii respiratiei pe aceasta cale.
Se executa prin incizie chirurgicala
Canula corect introdusa are ca efect:
- aparitia fluxului aerian zgomotos prin canula
- aparitia tusei
- afonie
- ameliorarea insuficientei respiratorii

Rolul AM in efectuarea traheostomiei:

 Pregateste instrumentarul necesar:
- canule pentru traheostomie
- trusa pentru traheostomie
- casolete cu: campuri sterile, comprese sterile, manusi sterile
- seringi si ace sterile
- solutii si ace sterile
- solutii antiseptice
- solutii pentru anestezie locala
 Pregateste psihic pacientul:
- I se explica procedura (unde situatia permite)
 Pregateste fizic pacientul:
- pozitie decubit dorsal cu capul in hiperextensie
 Realizeaza campul operator:
- dezinfectia cu alcool iodat a regiunii cervicale (anterior si lateral)
 Serveste medicului instrumentarului necesar
 Fixeaza canula in jurul gatului pacientului cu ajutorul fesei.
Ingrijiri dupa traheostomie:
- supravegherea permeabilitatii canulei
- observarea plagii
- toaleta plagii (in caz de cruste, acestea se inmoaie fara a introduce solutii antiseptic in
orifice)
- umidificarea aerului
- schimbarea canulei conform indicatiei medicului
- toaleta cavitatii conform indicatiei
- toaleta cavitatii bucale de 3 ori / zi
- piesa interioara a canulei se curata cu ser fiziologic
- se instruieste pacientul si familia privind ingrijirea la domiciliu
Decanularea”
- dureaza cam o saptamana
- scoaterea s efface progresiv, cateva ore pe zi supraveghiind atent pacientul
- daca apar semen de hipoventilatie se introduce imediat………..
- Inainte de a incepe decanularea se pregateste psihic bolnavul care s-a dezobisnuit sa respire
pen as si se teme de asfixie in timpul noptii.

ASPIRATIA TRAHEO-BRONSICA

Scop:
- prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea secretiilor
- preveirea infectiilor pulmonare
17
Materiale necesare:
- dispozitiv de aspiratie
- sonde sterile
- manusi sterile
- prosop
- solutie sterile pentru umectarea sondei (ser fiziologic)
- comprese sterile
Interventii AM:
- asigura intimitatea pacientului
- pregateste psihic pacientul
- explica necesitatea tehnica
- pregateste fizic pacientul – pozitie semisezand
- asambleaza echipamentul de aspirare
- umecteaza sonda ce urmeaza sa fie introdusa prin canula
- introduce sonda prin miscari blande
- aspira secretiile cel mult 10 secunde (pericol de hipoxie)
- se repeta aspirarea dupa oxigenarea bolnavului
- se curata canula de traheostomie
- !!!! calibrul sondelor sa fie adecvat !!!
- Sonde cu orificiu lateral
- Sondele se curate cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie
- In timpul aspiratiei sonda se mobilizeaza prin miscari de rotatie
- Nu aspirati secretiile in timpul introducerii sondei
- Asepsie perfecta la efectuarea tehnicii
- Masca, ochelari, si manusi de protectie obligatoriu in timpul efectuarii tehnice
- Pentru reusita tehnicii se va pregati psihic pacientul
Recapitulati Oxigenoterapia studiata in anul I, in cadrul modulului
Administrarea medicamentelor

BOALA SERULUI

- apare dupa o incubatie de 6-12 zile de la injectarea serului.

Semne:
- eritem
- prurit
- artralgii
- eruptii cutanate
- limfoadenopatie
- ede localizat la fata, pleoape, maini, picioare
- edem glotic
- se recomanda regim alimentar fara carne, oua
Tratament medicamentos (conform prescriptiei medicului)
- antitermice
- analgezice
- antihistaminice
Inainte de administrarea nui ser:
- se intreaba bolnavul daca este allergic si la ce? I s-a mai administrat
vreodata ser heterolog
- Se pregateste trusa de urgent antisoc”
 Medicamente: adrenalina, hhc, romergan
18
  Instrumentar pentru traheostomie , I. OT
- se respecta regulile de asepsie si antisepsie
- Testarea sensibilitatii la ser este obligatorie

Metode:
 Testul conjunctival – se aplica pe conjunciva oculapa o picatura din serul diluat 1 / 100 in
solutie de ser fiziologic. Daca dupa 30 de minute apare hipertermie si lacrimare =>
SENSIBILIZARE
 Testul cutanat – se scarifica tegumentul de pe fata anterioara a coapsei si se pune o picatura de
ser diluat 1/ 100. D aca dupa 30 de minute apare hiperemie intensa => SENSIBILIZARE
 TEstul intradermic – cel mai sigur, se injecteaza I.D. 0,1 ml ser dilat 1 / 100 sau 1 / 1000
(hipersensibilizare). Daca dupa 20-30 de minute apare un eritem de 5-10 mm, insotit chiar de
edem => SENSIBILIZARE
In cazul in care testele sunt negative iar pacientului nu i-a fost administrat nciodata un ser
heterolog se aplica SCHEMA MINIMALA PENTRU DESENSIBILIZARE.
- Se injecteaza s.c. 0,25 ml ser in dilutie 1 /10, se asteapta 30 de minute , daca nu apare nici o
reactie
- 0,15 ml ser nediluat: se asteapta 30 de minute, daca nu apare nici o reactie
- 1 ml ser nediluat: se asteapta 30 de minute. Daca nu apare nici o reactie
- Se injecteaza tot serul i.m.
Daca testele sunt positive, iar administrarea serului este absoluta, pe langa desensibilizare
se injecteaza i.m. un antihistaminic (conform indicatiei medicului)
inainte de introducerea serului si se perfuzeaza i.v. cortcoizii inainte si in timpul administrarii.
Dupa administrarea serului pacientul ramane in spital 24 de ore.
Administrarea Ig (Imunoglobuline)
Globulinele reprezinta partea purtatoare de anticorpi si se numesc imunoglobuline.
Globulinele obtinute din serul convalescent sau din serul unei persoane hiperimunizate cu un
anumit antigen (vaccin sau anatoxina ) = Ig uman specific ( antitetanos, antivariolic, antipertusis,
antirabic, antirujeolic, antihepatitic B).
Ig se extrag din amestecuri de plasma provenita de la sute de donatori.
Avantaje:
- toleranta locala si generala buna
- nu prezinta riscul transmiterii unor virusuri
Se administreaza doar pe cale i.m. ->0,1 – 0.5 ml/kg corp
Profilaxia nespecifica si chimioprofilaxia
Rol de a obtine o rezistenta generala crescuta fata de orice infectie, prin igiena si grana adecvata
Educatie sanitara in cederea profilaxiei bolilor
Pentru protectia persoanelor receptive fata de unele infectii se foloseste administrarea
antibioticelor si chimioterapicelor = confera protectie imediata dar de scurta durata.
De recapitulat:
Administrarea antibioticelor si a cortizonului
Supravegherea, masurarea si notarea in F.O. a functiilor vitale si vegetative.
Aministrarea oxigenului.
Aplica interventiile proprii si delegate
Interventii
- autonome: comunicarea.hidratarea, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie.
- delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea tratamentului local si general,
administrarea serurilor immune, vaccinuri si anatoxine, aspirarea secretiilor
Interventiile AM proprii si delegate se regasesc pe tot parcursul modulului studiat.

19
Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
Obiectivul propus realizat – presupune absenta sau ameliorarea manifestarilor de dependenta
Obiectivul nerealizat – presupune mentinerea manifestarilor de dependenta
In acest caz se vor reformula noi obiective adaptate la capacitatile fizice ale pacientului
Interventiile vor fi adecvate manifestari de dependenta prezenta in evolutia pacientului.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI TRANSMISE PE CALE

RESPIRATORIE

Se produce prin:
- picaturile lui Pflugge – in caz de stranut sit use
- inhalarea aerului – agentii patogeni raman suspendati (praf) fiind
purttai de curentii de aer.

Poarta de intrare:
- nazo-faringiana si buco-faringiana

B. Culegerea de date vizeaza:

a) datele epidemiologice (ancheta epidemiologica)
Ancheta epidemiologica trebuie sa stabileasca:

 Izvorul de infectii
Se pun intrebari:
- daca au existat cazuri de imbolnaviri in ultima vreme si ce anume;
- daca a vizitat sau a primit vizita unei personae bolnave;
- daca a facut deplasari;
- daca la locuinta sa exista animale: caini, pisici, porci, rozatoare

 Calea de administrare:
- daca a consumat vreun aliment in comun cu alte persoane si acelea au prezentat semen de
boala;
- daca fost in contact cu vreun bolnav cu leziuni ale pielii;
- daca a manipulat obiecte care ar fi putut fi contaminate ( lana, piei de animal bolnav);
- daca a facut tratament parenteral in ultimele 6 luni( pentru hepatica virala B, C);
- daca a observat prezenta mustelor;

 Starea imunologica
- daca a mai suferit de boli infectioase ( de care? Si cand?);
- daca facut vaccinuri_ pentru ce? Si cand?);
!!! Se va tine cont si de factori epidemiologici secundari: varsta, profesiunea, conditiile de
munca, starea locuintei, precum si factorii climatici: situatia geografica, sezonul.
b) receptivitatea organismului (varsta, starea nutritionala, boli cornice, tratament
parental, imunizari)
c) culegerea de date pe cele 14 nevoi fundamentale.
C. Problemele posibile ale pacientului:
- respiratie ineficienta din cauza tusei, a edemului mucoaselor bronsice cu producere crescuta
de mucus.
- Izolare sociala din cauza stigmatului asociat cu boala contagioasa.
- Stare depresiva din cauza febrei, tusei, si oboselii.
20
- Deficit de volum lichidian din cauza ingestiei inadecvate si pierderii anormale prin expiratie
si transpiratie.
- Alterarea tegumentelor prin eruptie cutanata.
C Obiective de ingrijire:
- identificarea agentului patogen( exudat, secretii nazale, expectoratie, sange sau indirect prin
reactii serologice, reactii cutanate)
- limitarea propagarii infectiei
- supravegherea pacientului pentru a depista semne de sensibilitate aparute la medicamente sau
la ser
- supravegherea functiilor vitale
- asigurarea unei hidratari adecvate
- atenuarea febrei prin administrarea medicatiei indicate de medic
- oprirea infectiei
- combaterea durerii si a tusei
- asigurarea odihnei
- reducerea anxietatii
- sustinerea psihologica a pacientului
- educatie sanitara in vederea imunizarilor, a igienei personale si a locuintei, distrugerea
vectorilor

Masuri ce se impugn pentru limitarea propagarii bolilor infectioase respiratorii

- Pacientii si familia vor fi informati despre boala cum se : transmite, trateaza, previne.
- Pacientii vor fi izolati pentru a preveni transmiterea bolii.
- Persoanele care intra in contact cu pacientul vor purta masca si halat.
- Spalarea mainilor inainte de intrarea in camera bolnavului si la iesirea din camera sau dupa un
contact cu un obiect sau material contaminat si potential infectios.
- Se invata pacientul sa-si acopere nasul si gura cu o batista, atunci cand tuseste sau stranuta, sa
foloseasca servetele de hartie pentru expectoratie, sa le arunce dupa folosire intr-un recipient
special ( nu oriunde!)
- Pentru curatenie se vor folosi metode umede.Nu se scutura lenjeria in camera!
- Aerisirea camerei.

21
22
23
24
25
26
27
28
29
 INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI TRANSMISE PE CALE
DIGESTIVA

Propagarea se face prin intermediul apei si alimentelor contaminate .

Germenii ajung in mediul inconjurator prin fecale, urina sau alte produse patologice.
Apa din fanatan se poate contamina atunci cand, cu apropierea fantanei este construita
latrina sau prin infiltratii cu ape de suprafata.
Deversarea dejectiilor in rauri le poate contamina.
Alimentele manipulate necorespunzator se pot contamina.
Boala digestiva este boala mainilor murdare.
In transmiterea bolilor digestive un rol important il joaca mustele si gandacii care
vehiculeaza microbii.
Pe cale digestive se pot transmite:
- enterovirozele.
- Febra tifoida si febrile paratifoide.
- Dezinteria bacilara.
- Toxinfectiile alimentare.
- Hepatita virala tip A.
Culegerea datelor:
- cei mai predispusi sunt copiii.
Se cer informatii pentru a depista izvorul de infectie:
- ce alimente s-au consumat?
- Unde este sursa de apa potabila?
- Cine din anturaj, familie, prieteni a mai avut boala?
- Daca exista si daca au fost respectate conditiile de igiena
corespunzatoare?
Probleme:
- discomfort abdominal din cauza durerilor, greturilor, varsaturilor.
- febra: produsa de agentii infectiosi.
- Greturi, varsaturi-generate de infectie.
- Sindrom de deshidratare legat de varsaturi, diaree.
- Alterarea nutritiei prin deficit de lichide in raport cu nevoile
organismului.
- Dificultatea de a se ingriji datorita slabiciunii.
- Risc de complicatii.
- Exantem (in febra tifoida).
Obiective de ingrijire:
- izolarea pacientului.
- identificarea agentului patogen( din materii fecale, sila).
- limitarea propagarii infectiei.
- asigurarea confortului pacientului.
- mentinerea starii de nutritie.
- mentinerea unor eliminari normale.
- mentinerea temperaturii normale a corpului.
- asigurarea ingrijirilor igienice.
- instruirea pacientului sa respecte regimul dietetic.

Masurile care trebuie luate pentru limitarea propagarii bolilor infectioase digestive

30
 - depistarea precoce a surselor de infectie pentru limitarea propagarii
infectiilor.
- izolarea pacientului pentru indepartarea apei, desfintarea izvorului de
infectie.
- distrugerea agentilor vectori elimina bolile transmise de ei.
- aplicarea masurilor de profilaxie pentru igiena apei si a alimentelor.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI TRANSMISE PE CALE CUTANATA

Propagarea acestor afectiuni este conditionata de existenta unor solutii de continuitate la

nivelul tegumentelor sau pot fi transmise prin intermediul unor agenti vectori (purici, paduchi,
tantari, capuse) in corpul carora germenul patogen strabate un ciclu vital cu multiplicare.
Antraxul (carbine, dalac, buba neagra) este o boala infectioasa si foarte contagioasa
produsa de BACILLUS ANTRACIS, transmisa omului direct sau indirect de la erbivorele
bolnave sau decedate.
Masuri de profilaxie:
- Sacrificarea intregului septel la aparitia unui caz de boala la animale.
- Arderea pasunilor folosite si nefolosirea lor pentru urmatorii doi ani.
- Animalele noastre vor fi incinerate sau ingropate la 2 metri si acoperite cu un strat de var
cloros.
- Persoanele cu risc: ciobanii, macelarii vor purta echipament de protectie.
- Asigurarea unei bune ventilatii.

Rolul Asistentei Medicale in ingrijirea acestor bolnavi:

- Curata leziunile din jurul pustului pudreaza cu sulfamide sau antibiotice indicate de medic,
plaga se efectueaza pansament uscat ocluziv steril.
-
!! Pustula maligna NU “SE STOARCE’ si NU SE INCIZEAZA!

- Alimenteaza bolnavul, ratia alimentara continand:

60-70% glucide
20% proteine
Regim alimentar LHZF
Cantitati mici de lipide
Regimul alimentar nu va scadea sub 1800cal./24h.
- Dieta hidrica in carbunele digestiv
Se asigura hidratarea corespunzatoare in functie de nevoile organismului ( se tine cont de
perioadele febrile).
- Dezinfectie continua – arderea pansamentelor folosite la bolnav.
- Formolizarea mobilierului si a salonului la externarea pacientului.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU TETANOS

Tetanosul este o boala infectioasa acuta grava necontagioasa provocata de

CLOSTRIDIUM TETANI bacil anaerob sporulat care se multiplica la poarta de intrare in

31
conditii favorabile si elaboreaza o toxina specifica difuzabila neurotropa responsabila de
manifestarile bolii.
Infectia are loc la nivelul unei porti de intrare ce poate fi o plaga cutanata infectata primar(plagi
produse prin zdrobire, taiere, intepare, muscare) sau secundare(plagi prin arme de foc, prin
arsuri).
Cele mai periculoase sunt plagile profunde, anfractoase (cu margini neregulate) purtatoare de
corpi straini sau de tesuturi devitalizate unde nu exista conditii de drenaj.
Afluenta celulelor implicate in procesele de aparare ca si necroza celulara antreneaza un mare
consum de oxigen in conditii de anaerobioza relativa favorabila dezvoltarii si multiplicarii
formelor vegetative de bacil.
In forma cea mai comuna-forma generalizata-evolueaza in perioadele cunoscute:
- incubatia- 3- 30 de zile
- debutul – 1- 7 zile(trismus, ras sardonic ).
- Perioada de stare - opistotonus
- orototonus (pozitie rigida a corpului atunci cand este ridicat din decubit in ortostatism-
scandura.
- pleurostatonus(incovoierea pe o parte).
- emprostotnus (pozitia fatului in uter).
- perioada de declin si covalescenta – 2- 3 saptamani
Tetanosul netratat este MORTAL.
Asistenta medicala asigura pacientului un climat spitalicesc adecvat, curatandu-l de orice stimul
care i-ar putea agrava contractura musculara (camera ferita de lumina si zgomot).
Monitorizeaza functiile vitale si recunoaste orice semn care ar indica instalarea unei complicatii.
Bolnavul trebuie supravegheat permanent inregistrandu-se pe langa functiile vitale si crizele
paroxistice de contractura musculara.
In cazurile severe unde asigurarea functiei ventilatorii este realizata prin traheostomie, AM va
controla cu mare atentie traheostoma. Va realize drenaj postural pentru scurgerea secretiilor
traheobronsice.
- Reechilibreaza hidro-electrolitic pacientul, conform prescriptiei medicului.
- Profilaxie-A.T.P.A.-imunizare 3-9 luni pana la 60 de ani
- tratamentul plagii + rapel A.T.P.A., 5 ml i.m. seroprofilaxie 500 mg antitetanice

INGRIJIREA PACIENTILOR CU RABIE

- boala acuta infectioasa, determinate de virusul rabic, comuna omului si mamiferelor,

transmisa prin muscatura sau alte posibilitati de contact cu saliva animalului bolnav si
caracterizata printr-o encefalo-mielita intotdeauna mortala.

Profilaxie:
- Educatia sanitara a populatiei cu privire la evitarea contactului direct cu animalele domestice
straine, evitarea provocarii animalelor, recunoasterea comportamentului schimbat al animalelor
rabice si evitarea lor, solicitarea examenului veterinar la cel mai mic semn de suspiciune.
- Vaccinarea antirabica a animalelor domestice.
- Vaccinarea preventive a persoanelor cu risc de infectii profesionale (ingrijitori, vanatori,
padurari).
- Profilaxia postaccident – masuri fata de animalul muscator - supravegherea
comportamentului timp de 10-14 zile.
- Masuri fata de plaga:- se lasa sa sangereze un timp.
- se spala bine cu apa si sapun.
- pansament.
32
 - profilaxia specifica cu vaccin si / sau cu ser antirabic.

In spital:
- bolnavul va fi izolat intr-o camera complet separata, ferita de zgomot si current
- la masuri fata de plaga ( vezi mai sus ).
!!! NU va forta hemostaza decat daca hemoragia este mare !!!.
- Pe perioada ingrijirii, AM va purta masca, manusi de cauciuc si costumul de protectie
obisnuit, pe care le lasa in camera bolnavului.
- Va fi atenta sa nu se contamineze cu saliva.
- Administreaza vaccinul antirabic 0,5ml i.m. in muschiul deltoid sau s.c.- periombilical in
0,3,7,14 si 30 de la muscatura.
- Serul antirabic: ser heterolog – 40ml/kg corp ia doza unica dupa o prealabila testare
anamnestica (teren alergic, contacte anterioare cu proteina de cal) si testare intradermica.

PROFILAXIA INFECŢIILOR STREPTOCOCICE – RAA, PIELONEFRITE

→ Măsuri faţă de izvorul de infecţie:
~ Depistarea precoce a bolnavilor, suspecţilor, purtătorilor.
~ Declararea nominală, imediată a bolnavilor.
~ Izolare obligatorie 7 zile în spital.
~ Tratament cu Penicilină (Eritromicină pentru alergici).
~ Contacţii şi purtătorii se tratează tot cu penicilină.
~ Suspecţii sunt izolaţi 7 zile → se face exsudat faringian.
→ Măsuri faţă de calea de transmitere:
~ Dezinfecţie zilnică.
~ Formolizarea camerei la externare.
→ Măsuri faţă de masa receptoare:
~ Evitarea aglomeraţiilor.
~ Evitarea contactului cu persoane contaminate.
~ Antibioprofilaxie 3-6 zile → contacţilor din colectivităţi închise – familie, creşe, cămine şcoli.
→ Profilaxia bolilor poststreptococice:
~ Se face mai ales pentru RAA şi glomerulonefrita difuză.
~ Se depistează infecţiile streptococice în colectivităţi (mai ales de copii)→ prin exsudat faringian.
~ Tratarea corectă a infecţiilor streptococice cu Penicilină, cel puţin 6 zile, urmată de Moldamin în a 7-a zi.
~ Control clinic şi de laborator, timp de cel puţin 3 săptămâni a persoanelor care au avut scarlatină sau alte
infecţii streptococice.
~ Persoanele predispuse bolilor poststreptococice vor fi controlate ani de zile.
~ Administrare profilactică de Penicilină periodic (1200000 u la 2-4 săptămâni, timp de mai multe luni).
~ Eliminarea chirurgicală a focarelor infecţioase – amigdalite, granuloame dentare, sinuzite etc.
~ Dispensarizarea persoanelor predispuse la reumatism.
~ Educaţie sanitară în şcoli în colaborare cu specialişti medicali, părinţi, educatori.

PROTECŢIA MUNCII ÎN SECŢIILE DE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

→ Respectarea regulilor de igienă corporală are ca scop profilaxia îmbolnăvirilor personalului medical, precum şi
prevenirea transmiterii infecţiei.
→ Asigurarea igienei corporale şi purtarea echipamentului de protecţie:
~ Asistenta intră în filtru pentru personal, dezbracă hainele de stradă → le pune în vestiar special destinat.
~ Face baie / duş şi îmbracă echipament de spital.
~ Verifică ţinuta vestimentară şi intră în secţie.
→ Respectarea circuitelor funcţionale şi a normelor de protecţie a muncii:

33
 ~ Respectă toate circuitele funcţionale.
~ Respectă regulile de spălare şi dezinfecţie a mâinilor:
~ La intrarea şi la ieşirea din:
▪ Serviciu., salon.
~ Înainte şi după:
▪ Examinarea fiecărui bolnav.
▪ Aplicarea unui tratament parenteral.
▪ Schimbarea pansamentului.
▪ Efectuarea clismei.
▪ Efectuarea investigaţiilor şi procedurilor invazive.
▪ Folosirea batistei, toaletei. Aranjarea părului
▪ Prepararea şi distribuţia alimentelor şi medicamentelor.
~ După:
▪ Scoaterea mănuşilor de protecţie, a măştii de tifon.
▪ Activităţi administrative şi gorpodăreşti.
→ Prevenirea transmiterii infecţiilor de la o secţie la alta:
~ Se îmbracă un al doilea halat la intrarea într-o altă secţie.
~ La ieşire dezbracă halatul.
~ Efectuează controale periodice – regulate pentru evaluarea stării de sănătate.
~ Se fac imunizări specifice şi nespecifice.
~ Se respectă regimul de muncă şi de odihnă.
~ Se schimbă echipamentul de protecţie ori de câte ori este nevoie.
→ Dezbrăcarea corectă a echipamentului de protecţie:
~ Împachetarea halatului de protecţie de face cu faţa externă spre interior, având grijă să nu se atingă
suprafeţele exterioare de cele interioare – considerate necontaminate.
~ La ieşirea din serviciu parcurge în sens invers drumul prin filtru.

34