BOLILE APARATULUI

RESPIRATOR LA COPIL I

CURS AMG III

Sef lucrari Dr. Alina Murgu
 RINOFARINGITA
• Rinofaringita acută este inflamaţia acută a mucoasei nazale şi
faringiene
• cea mai frecventă infecţie a copilului, mai ales în sezonul rece
Etiologie
A. Factori determinanţi:
1. Virusurile: rinovirusurile (1/3 din cazuri), coronavirusurile
(10% din cazuri), adenovirusurile (tip 1, 2, 3), VSR, paragripale şi
gripale, Coxsackie A, ECHO
Copii contractează în medie 5-8 infecţii/an, susceptibilitatea
maximă fiind în primii 2 ani de viaţă.

2. Bacteriile, rar implicate în stadiul iniţial; se pot grefa secundar

pe terenul pregătit de virusuri în 15-20% cazuri (ex.: stafilococ –
nn, pneumococ, SβHA , Haemophilus infl)
 RINOFARINGITA
B. Factorii favorizanţi:
• vârsta mică, MPC, terenul atopic, deficitul imun
tranzitor, malformaţiile locale (despicătura labio-
palatină), hipertrofia vegetaţiilor adenoide, RGE,
infecţiile cronice, condiţiile deficitare de igienă
individuală şi mediu (tabagism parental,
contaminare în colectivităţi: creşe, grădiniţe,
şcoli), anotimpul rece, etc.
 RINOFARINGITA -Tablou clinic
Debut
• febră 38-39C sau hipertermie malignă 39-40C, agitaţie
• indispoziţie, inapetenţă/anorexie
• strănut, frisoane
Perioada de stare
Semne generale: sindromul obstructiv nazal cu respiraţie
zgomotoasă, orală.
La sugar determină:
- somn agitat, febră 1-3 zile, supt dificil (sugarul nu poate respira pe nas
în timpul suptului) staţionare sau scădere ponderală
-tuse iritativă, uscată, frecventă, mai ales dimineaţa la trezire
-vărsături şi scaune diareice prin mecanism parenteral
 RINOFARINGITA -Tablou clinic
La nou-născut, în primele 10-15 zile de viaţă, rinofaringita
poate determina IRA gravă cu polipnee şi cianoză
periorală, deoarece acesta „nu ştie” să respire pe gură

La copilul mare, simptomele sunt mai puţin accentuate:

- uscăciunea mucoasei nazale şi faringiene
-disfagie (durere la înghiţire)
- tuse iritativă, emetizantă, strănut
-cefalee, mialgii
 Examen ORL
• rinoree (secreţie nazală, seroasă, seromucoasă sau mucopurulentă,
rar cu striuri sanguinolente)
• La sugar rinoreea lipseşte, secreţiile nasofaringiene se preling
posterior datorită poziţiei declive
• Examenul faringelui
- congestia pilierilor, a vălului palatului, a luetei şi a peretelui
posterior al faringelui, care este uneori granulat (datorită hipertrofiei
foliculilor limfatici) şi pe care se poate observa o secreţie vâscoasă,
mucopurulentă din cavum sau mici vezicule herpetiforme
(herpangina cu virusul Coxsackie A)
-Ganglionii regionali (occipitali şi cervicali posteriori ) pot fi măriţi de
volum.
 RINOFARINGITA

Diagnostic pozitiv

• Anamneză
• Tablou clinic
• Examen ORL

• Nu sunt necesare explorări biologice, cu excepţia

formelor cronice de boală pentru depistarea
patologiei de fond, care să explice cronicizarea.
 RINOFARINGITA- Complicaţii

1. Suprainfecţia bacteriană la copiii mici: Haemophilus infl,

Staph. aureus, Strept. pneumoniae, Moraxella catar.
2. Complicaţii bacteriene de vecinătate: sinuzita acută,
OMA, mastoidita, celulita periamigdaliană /periorbitară
adenita laterocervicală
3. Complicaţii pe tractul respirator inferior: laringite,
traheobronşite, pneumonie, criza astm bronşic
4. Complicaţii digestive: diaree parenterală, dureri
abdominale prin limfadenită mezenterică
5. Complicaţii nervoase: meningite seroase sau purulente /
meningoencefalite
 RINOFARINGITA -Tratament

1. Tratament profilactic
• Nu există vaccinuri
• Utilizarea gamagobulinelor nu este recomandată
• se va evita pe cât posibil contactul cu persoanele
potenţial infectate care pot transmite infecţia prin
intermediul obiectelor contaminate cu secreţii sau
prin picăturile Pflugge
• spălarea frecventă a mâinilor şi dezinfecţia
suprafeţelor contaminate
• temperatura camerei = 18-20 C, umiditate 60%.
 RINOFARINGITA -Tratament

2. Tratament curativ
• Tratament simptomatic
• Antibioticele nu scurtează evoluţia bolii
a.Tratament igieno-dietetic:
• Repaus la pat în perioada febrilă
• Sugarul/copilul nu este forţat să primească
alimentaţia
• hidratarea este obligatorie, cu supliment hidric
(ceai) în perioada febrilă (10-20 ml/kg peste
necesarul fiziologic pentru fiecare grad de
temperatură).
 RINOFARINGITA -Tratament
Tratament simptomatic
• Combaterea febrei: antitermice (Acetaminofen – 30-50
mg/kg/zi, 1/2 din doză la prima administrare, restul dozei la
4-6 ore) şi/sau AINS (Ibuprofen 15-20 mg/kg/zi)
administrate în primele 24-48 ore
• Aspirina nu este recomandată deoarece în caz de infecţie cu
virusuri gripale sau adenovirusuri există riscul producerii
sindromului Reye (insuficienţă hepatică acută cu suferinţă
neurologică).
• Când febra este peste 38,5-39C se recomandă metode fizice
(termoliza fiziologică: descoperirea parţială a tegumentelor,
împachetări, băi hipotermizante sau ştergerea tegumentelor
cu un burete înmuiat în apă)
 RINOFARINGITA -Tratament

• Combaterea obstrucţiei nazale

- umidifierea aerului cu nebulizator electronic
- aspirarea secreţiilor
• drenarea secreţiilor (la sugarii mici, prin plasarea
acestora în decubit ventral)
• instilaţii nazale (la sugarii mici: soluţii cu SF 9‰,
soluţii cu ser efedrinat 0,125-0,25% cu 15-20 minute
înaintea meselor şi înainte de culcare pe o perioadă
de 4-5 zile; spray-uri nazale decongestionante)
• Prevenirea convulsiei febrile: Fenobarbital 3-5
mg/kg/zi, 1-2 zile pe perioada febrei
 Angine acute
Anginele sunt un grup de afectiuni, de regula acute,
caracterizate prin inflamatia inelului limfatic al
istmului faringian (Waldeyer) interesand in special
amigdalele palatine

Etiologie
-Virala
-Bacteriana
-Fungica (Candida)
 Diagnostic clinic
-Durere faringiana spontana si exacerbata de
deglutitie
• Stare generala modificata
• Febra/Frison
• Faringe cu aspect modificat
 Diagnostic diferential
Angina
Angina bacteriana
bacteriana Angina
Anginavirala
virala
•Prezenta - inainte de 3 ani
exudatului
•Febra fara frison
•Depozite pultacee
•Simptome
•Edem mucoasa respiratorii
•Febra importanta asociate: rinita,
cu frison, disfagie laringita, bronsita
•Adenita cervicala •Tuse
dureroasa •Conjunctivita
•Exantem •Mialgii
•Leucocitoza •Fara adenopatii
•Prezenta de
germeni in
exudatul faringian
 Clasificare clinica
1. Angine eritematoase = 85% virale ; bacteriene
(eritematopultacee )= 15-30%
2. Angine pseudomembranoase
3. Angine veziculoase
4. Angine ulceronecrotice
5. Angine din bolile infectioase – fac parte din
tabloul bolii
6. Flegmonul (peri)amigdalian
 Angina eritematoasa (rosie)
Etiologie:
Etiologie:--ininspecial
specialvirala:
virala:--Adenovirusuri,
Adenovirusuri,
rinovirusuri,
rinovirusuri, mixovirusuri/Candida
mixovirusuri/ Candida
•• Debut
Debutgradat
gradat
•• Febra
Febra
•• Amigdale
Amigdalemoderat
moderatmarite,
marite,rosii
rosii
•• Durere
Durerefaringiana
faringiana
•• Anorexie
Anorexie

Angina
Angina flegmonoasa
flegmonoasa (coci
(coci
patogeni)
patogeni)
•• Debut
Debutbrusc
brusccucufebra
febramare
mare
•• Inflamatie
Inflamatieimportanta
importantaamigdaliana
amigdalianasisiaa
tesutului
tesutuluilimfatic
limfaticinvecinat
invecinat
•• Edem
Edemimportant
importantalalmucoasei
mucoasei
•• disfagie
disfagieimportanta/trismus
importanta/trismus
•• Respiratie
Respiratiedificila
dificila
•• Evolutie
Evolutiecatre
catresupuratie
supuratie
•• Prezenta
Prezentade degermeni
germeniininexudatul
exudatulfaringian
faringian
 Angine albe
Pultacee
•Coci piogeni (streptococi,
stafilococi, pneumococi),
Mycoplasma, Haemophylus)
•Febra importanta
•Amigdale tumefiate, rosii, dureroase
•Disfagie

Foliculara – foliculii limfatici

proemina la suprafata amigdalei ca
puncte alb-cenusii

Lacunara (criptica) – depozitele

albe sunt infipte in criptele
amigdaliene ca dopuri de puroi
 Angine albe-Angina streptococica
Trebuie suspicionata etiologic când:

•varsta ≥ 3 ani
•Microepidemii in colectivitati scolare
•Febra crescuta ;Frison
•Disfagie
•Absenta corizei, tusei
•Adenopatii laterocervicale
•Hiperleucocitoza cu PMN
 Complicatii
Locoregionale:
- Flegmon amigdalian – dupa 3-4 zile
•Disfagie
•Hipersalivatie
•Trismus
•Adenita cervicala
•Tumefierea pilieri anteriori si bombarea amigdalei cu deplasare spre
linia mediana
Generale:
• GN postinfectioasa
•RAA
 Angine pseudomembranoase
Etiologie: - virusuri: adenovirusuri, gripal,VSR, v.Epstein Barr
- bacilul difteric

Anginele virale cu adenovirusuri

- Eritem difuz local /Culoare purpurica

- Tuse
- Conjunctivita
- Mialgii
 Angina difterica
• Membrane false, alb-lucioase, aderente, extensive, la indepartare
apar puncte hemoragice
• Agent etiologic: Corynebacterium diphtheriae – izolat din exudat
• Rara azi datorita imunizarii populatiei (vaccin DTP)
• Sindrom toxic
• Tahicardie
• Adenopatii cervicale voluminoase
• Coriza mucopurulenta
 Angina din
mononucleoza
infectioasa

Produsa de virusul Epstein-

Barr
Aspect difteroid
Febra
Faringita
Limfadenopatie dureroasa
Posibil hepato-
splenomegalie/exantem
 Angine veziculare
Etiologie: Coxsackie A – herpangina
Herpes virus tip 1
Caracteristic:
- Faringe rosu viu
- Vezicule care erodeaza palatul si pilierii
- herpes v. apar leziuni gingivale si jugale
- Exantem
Atentie!! anginele din bolile contagioase la debut
• Scarlatina: enantem si exantem
• Rujeola
• Rubeola
• Varicela
 Herpangina
Produsa de virusul
Coxackie de tip A
Vezicule bilaterale
Erodeaza si asociaza
si exantem sau
vezicule la extremitati

Sindromul “ pied – main - bouche”

 Anginele ulceronecrotice
Etiologie:
Bacterii Stafilococ
Anaerobi
Arcanobacterium haemoliticum
Fusospirili
Gram negativi
Levuri
Hemopatii maligne: LAL
Clinic:
- Ulceratii +/- depozite cenusii
- Edem local
- Halena fetida, sialoree
- Adenopatii cervicale
- Splenomegalie +/-
- Localizare unilaterala: angina fusospirilara Vincent
• Angina DUGUET
Ulceratii ovalare indolore pe amigdale sau stalpii
amigdalieni (corespondent a ulceratiilor intestinale)
Apare in febra tifoida (salmonella typhy)

• Angina ulcero-membranoasa PAUL-VINCENT

Ulceratii superficiale, de obicei unilaterale, miros
fetid al respiratiei.
Se izoleaza in special germeni Gram negativi
fuziformi si spirochete
 Investigatii
- Hemograma cu formula leucocitara
- Exudat faringian si nazal: rezultat in 48 ore
- Teste de diagnostic rapid: detectarea polizaharidului C din
peretele bacterian al Streptococului A = 90% pozitiv

TRATAMENT
- Anginele virale – tratament simptomatic
 Angine bacteriene
Tratament clasic: penicilina 50.000-100.000 U/kg, 4 prize,
10 zile

Alternative in caz de atopie:

•Claritromicina 15 mg/kg/zi, 2 prize, 7 zile
• Azitromicina 15 mg/kg/zi, 2 prize, 5 zile
• Eritromicina 50 mg/kg/zi , 3 prize, 5 zile

ALTE OPTIUNI:
- cefalosporina gen II-Cefuroxim 100mg/kg, 2 prize, 5 zile
-Amoxicilina-clavulanat
 Portajul faringian de Streptococ β hemolitic
grup A
-Frecventa 20-40% din populatia pediatrica
- in sezonul rece
-Simptomatologie absenta
Nu se indica monitorizarea secretiei faringiene si ASLO

Tratament de eradicare:
• Risc de RAA
• Inainte de amigdalectomie
• Epidemie de GNAPI in colectivitate
• Familie anxioasa

- Cefadroxil per os 30 mg/kg/zi priza unica, 10 zile

- Clindamicina 30 mg/kg/zi, 3 prize, 10 zile
-Benzatinpenicilina (Moldamin)
 Indicatiile amigdalectomiei
1. Angine repetate cu streptococ βhemolitic confirmate
bacteriologic: 5-6 episoade/an
2. Abces periamigdalian
3. Hipertrofie amigdaliana importanta cu contact pe linia
mediana sau detresa respiratorie obstructiva
4. Hipertrofie amigdaliana de tip distrofic cu amigdale
asimetrice cu ulceratii
 OTITA MEDIE
• Otita medie este definita de
prezenţa la nivelul urechii medii
a unui proces inflamator, cu/
fără acumulare de lichid
• Epiteliul ce tapetează fosele
nazale şi faringele se continuă
prin trompa lui Eustachio şi în
urechea medie.
• O inflamaţie a rinofaringelui va
afecta concomitent şi urechea
medie.
 OTITA MEDIE
Clasificare
1.Otita medie acută

• Congestivă
• Supurată
• Exudativă(seroasa)

2. Otita medie cronică

• OMA congestivă → congestia izolată a
timpanului şi este consecinţa extensiei
pe calea trompei lui Eustachio a
inflamaţiei din cursul infecţiilor
rinofaringiene acute
• OMA supurată →inflamaţie cu debut
acut şi tablou clinic zgomotos, ce
interesează urechea medie şi care se
traduce prin febră, otalgie violentă,
agitaţie, greţuri, vărsături, convulsii, etc..
• Otoreea sau bombarea timpanului la
examenul otoscopic semnează
diagnosticul
• OMA seroasă (exudativă) → persistenţa unui exudat steril în
urechea medie pe o durată de timp variabilă de la episodul
acut (2 săptămâni – 70%, 4 săptămâni - 20%, 8 săptămâni – 5%,
12 săptămâni – 5%) după tratamentul unei OMA supurate
• persistenţa exudatului în urechea medie  16 S de la episodul
acut poartă numele de otită medie cu exudat rezidual
• persistenţa acestui exudat ≥16 săptămîni → otită medie cu
exudat persistent cu risc major de:
- otită colesteatomatoasă
- hipoacuzie de diferite grade→în primii 3 ani de viaţă se
soldează cu tulburări în achiziţiile de limbaj şi în procesul
educaţional
 OTITA MEDIE

• Etiologia otitelor
• bacterii (pneumococul, streptococul, Moraxella,
stafilococul, Ps aeruginosa, Klebsiella,
enterococul etc.)
Factori de risc endogeni
• vârsta (6 luni – 3 ani)
• sexul (masculin)
• anomalii anatomice (palatoschizis, disfuncţii
ereditare ale trompei lui Eustachio)
• deficienţe imune
• poziţia de decubit
• corpi străini (alimentaţia pe sondă nazală)
• factori alergici, malnutriţia etc.
 OTITA MEDIE
Diagnostic pozitiv
• anamneză
• examen clinic
• examenul timpanului prin timpanoscopie,
timpanometrie, reflectometrie acustică +
examinarea mastoidei clinic sau radiologic
• Biologic: leucocitoză cu polinucleoză + sdr.
inflamator moderat
 OTITA MEDIE- Tratament

• antibacterian
• simptomatic
• igieno-dietetic
1. Tratament etiologic antibacterian
-în OMA fără exudat, 10 zile: amoxicilină (90 mg/kg/zi, în 3 prize/po),
augmentin (50 mg/kg/zi, în 3 prize/po), cefaclor (50 mg/kg/zi, în 2-3
prize/po), cefuroxim axetil (250 mg/zi, în 2 prize sub 2 ani; 500 mg/zi, în 2
prize, peste 2 ani), claritromicină (15 mg/kg/zi, în 2 prize/po), eritromicină
(50 mg/kg/zi, în 4 prize/po), biseptol (8-10 mg/kg/zi, în 2 prize/po).
• In OMA cu exudat, 14-21 zile: ATB+ CSR (po) 1 mg/kg/zi, în 2 prize/po, 7
zile.
• în OMA recurentă (3 episoade de otită medie cu exudat în ultimele 6
luni sau 6 episoade în ultimele 12 luni): amoxicilină (10 mg/kg/zi, în 1-2
prize, per os, 3-6 luni), sulfisoxazol (75 mg/kg/zi, în 1-2 prize, per os), 3-
6 luni.
 OTITA MEDIE- Tratament

• Tratament simptomatic
-combaterea febrei
-profilaxia convulsiei febrile
Tratament igienodietetic – hidratare
Tratament local - paracenteza timpanului urmată obligator de
însămânţarea puroiului, cultură şi antibiogramă când bombează
timpanul, spălături auriculare (2-3/zi) cu apă oxigenată sau altă
soluţie antiseptică slabă când există otoree
Complicaţii
• otoantrita la sugar
• otomastoidita la copilul mare
• hipoacuzia după otita medie cu exudat persistent
 LARINGITELE ACUTE
• LA sunt afecţiuni caracterizate prin inflamaţia acută a
laringelui, determinată de virusuri şi bacterii
Clasificare
• Epiglotita acută (LA supraglotică)
• LA subglotică (crupul viral)
• Laringita spasmodică (LA striduloasă), cu tablou similar cu
LA subglotica, dar cu debut nocturn, la un copil sănătos
anterior, de obicei fără febră, cu retrocedare în cîteva ore
• Laringotraheobronsita membranoasă (crupul
membranos, crupul secundar bacterian, traheita bacteriană)
 EPIGLOTITA ACUTĂ

• Este o urgenţă
respiratorie→ risc de obstrucţie
acută a căilor respiratorii
• Incidenţă anuală: 6/100.000 copii
• Boala apare la copii mai mari ( 2-6 ani)
dar sunt şi cazuri la sugar
• survine în orice perioadă a anului, mai
ales iarna şi primăvara
Etiologie
-cel mai frecvent HIB , SβHA B, C,
pneumococul , staf.auriu.
-epiglota poate fi afectată si în :
 boli sistemice (boala Kawasaki, boala
Stevens Johnson)
 arsuri prin subs. caustice
 alergii
 EPIGLOTITA ACUTĂ
Tablou clinic

• Debutul bolii →dureri în gît şi febră

• dispnee, stare generală alterată, anxietate
• disfagie ce face să nu-şi înghită saliva
(ptialism)
• Copilul are o poziţie caracteristică: capul
în poziţie flectată, cu corpul aplecat înainte
(poziţia câinelui care adulmecă); poziţia
este luată spontan, pentru evitarea căderii
posterioare a epiglotei edematoase. Gura
este întredeschisă şi la fiecare inspiraţie
copilul are mişcări de protruzie a limbii, în
scopul creării unui spaţiu respirator mai
larg
 EPIGLOTITA ACUTĂ

• SE REALIZEAZĂ UN TABLOU
DRAMATIC DE IRA DESEORI MORTAL
• Vocea este înăbuşită, nu răguşită,
stinsă, stridorul este discret /abs.
• Dispneea este mai ales inspiratorie,
dar poate interesa ambii timpi
respiratori în cazurile grave
• Ganglionii cervicali sunt frecvent
hipertrofiaţi şi dureroşi
• Tusea nu este lătrătoare, vocea nu
este răguşită ca în LA subglotică
 EPIGLOTITA ACUTĂ

Complicaţii
• Mortalitate crescută până la introducerea intubaţiei
sau traheostomiei (2- 3%) prin obstrucţia severă a
căilor aeriene superioare, SDRA sau şoc septic
• Pneumonia şi atelectazia agraveaza prognosticul; •
Edem pulmonar ( 6% )
• Şoc septic (2%)
• Adenita, meningita, otita medie, celulita
 EPIGLOTITA ACUTĂ -Tratament

- Internarea obligatorie în terapie intensivă unde copilul

poate fi intubat
Tratamentul imediat:
• Bolnavul va fi ţinut în poziţie şezândă pe timpul transportului cu administrare O2
si ulterior.
• Evitarea manipulărilor dureroase sau a injecţiilor care pot produce stop
respirator.
• La locul de intubaţie: Se instalează echipamentul de monitorizare a semnelor
vitale (EKG, oximetru, stetoscop, aparat de tensiune). Se păstrează poziţia şezîndă
a copilului..
• Se administrează (sau nu) atropină 0,01 mg/kg/doză iv înainte de intubaţie.
• Se efectuează laringoscopie directă şi intubare în caz de confirmare a
diagnosticului
• Toţi bolnavii cu epiglotită acută trebuie intubaţi, preferabil pe cale
nasotraheală
• Durata ventilaţiei este variabilă, aproximativ 48 ore
 EPIGLOTITA ACUTĂ

Tratament curativ
• ATB – cef. generaţia a III-a (cefotaxime sau
ceftriaxone, 50 mg/kg/zi în 3 doze IV) timp
de 5-7 zile, maxim 10 zile.
• Penicilina este alegerea pentru streptococ
şi pneumococ
• Pentru BGN enterici: ceftazidime (100-150
mg/kg/zi în 3 prize) + aminoglicozid.
Tratament profilactic
• rifampicină (10-20 mg/kg/zi/doză per os, o
dată pe zi), 4 zile, la contacţii din familie,
adulţi şi copii.
• vaccinare anti HIB si antipneumococica
 LA subglotică
• Este forma cea mai comună de LA la copil
Etiologia
• este aproape totdeauna virală (mixovirusuri
paragripale (tip 1, 2, 3), virusuri gripale A şi B,
VSR, adenovirusuri, enterovirusuri (Coxsackie
A9, ECHO 10, 11, 14), virusul rujeolic,
coronavirusurile
• la copilul mare - Mycoplasma pneumoniae
• la pacienţii imunodeficitari – Candida
Tablou clinic
• Perioada de incubaţie este de 2 - 4 zile
• Debutul este brusc :
• febră, polipnee, stridor, voce normală
sau răguşită, dispnee inspiratorie
• Copilul nu prezintă stare toxică, nu are
cianoză (cu excepţia cazurilor severe),
respiră dificil, dar liniştit.
• La sugar dispneea este marcată,
datorită lumenului laringian mult mai
mic, spre deosebire de copilul mare
sau adult la care vocea poate fi
răguşită fără dispnee.
• Laringoscopia aduce informaţii
privind localizarea subglotică şi
intensitatea procesului inflamator.
• Diagnostic diferenţial: epiglotita,LA
bacteriană,
hipertrofia veg. adenoide, abcesul
retrofaringian, hemangionul subglotic,
laringomalacia, stenoză subglotică, mai
ales la un bolnav
cu laringită recidivantă
• Complicaţii: edem pulmonar
LTB bacteriană
Măsuri de îngrijire respiratorie

• Pînă la oxigenoterapie, copilul este scos în aerul rece al nopţii sau în

camera de baie cu duşul deschis (aerosoli calzi produşi de duş).
Forma severa
• Adrenalină la 30-60 minute, care se spaţiază în funcţie de starea
bolnavului.
• Intubaţie PEP (presiune expiratorie pozitivă) sau VS-PEP (ventilaţie
spontană cu presiune expiratorie pozitivă 3 cm H2O).
• Ventilaţie mecanică.
• CSR (HHC; DXM; MP)/AINS
-cu excepţia LA determinate de factori chimici
(agent coroziv) sau fizici (fum sau lichid cald)
-Utilizarea lor după intubare este benefică
deoarece scurtează durata intubaţiei şi nevoia de
reintubare
Pot agrava evoluţia dacă sunt folosiţi în LTB
bacteriană.
•Sedare cu midazolam /diazepam
-ATB când este demonstrata asocierea infectiei