SEMIOLOGIE

MEDICALA
GENERALA

Semiologia medicala
Disciplina fundamentala
Indispensabila practicarii medicinei
clinice
Nu poate fi substituita de nici una
dintre metodele paraclinice
Stapinirea ei confera siguranta
actului medical

cuprins
1. Obiectul de studiu al semiologiei
2. Date sumare de istorie a semiologiei
medicale
3. Foaia de observatie clinica generala:
anamneza

OBIECTUL DE STUDIU AL
SEMIOLOGIEI
Semeion=semn
Logos=stiinta
Obiective:
Descoperirea
Descrierea
Interpretarea semnificatiei
SIMPTOMELOR SI SEMNELOR BOLILOR

PROPEDEUTICA MEDICALA
propaideuo=a invata inainte
Obiective:
Insusirea metodologiei
examenului clinic
Interpretarea datelor
paraclinice

finalitate
Formularea unui rationament
elaborat fiziopatologic
Integrarea sindroamelor
evocatoare entitatilor morbide

caracteristici
Cea mai conservatoare dintre
disciplinele clinice
Poate cea mai vasta si
fascinanata
Ritm sustinut
Bucuria cunoasterii

caracteristici
Adaptarea la specificul activitatii
clinice
Memoria nu trebuie sa sufoce
gindirea
Semiologie fiziopatologica (Gh.
Balan)

premise
Comunicare larga asupra
simptomatologiei
Examen fizic in detaliu
Analiza relatiilor obtinute

Definirea sanatatii
Stare de bine bio-psiho-social
ABORDAREA BOLNAVULUI cu:
Minutiozitate
Neomiterea detaliilor aparent
nesemnificative
Condescendenta si empatie

NOTIUNI DE BAZA
Simptom=manifestare a bolii
perceputa de bolnav
Semn= manifestare a bolii
obiectiva, cuantificabila, concreta
(identificabil la examenul obiectiv)

 Sindrom= care merg

impreuna=complex de simptome si
semne, clinice si paraclinice
converg spre un numitor comun
etiologic sau patogenic
Nu este o boala

Istoria (sumara) semiologiei

medicale
Este superpozabila la origini cu
istoria medicinii in sine
Anamneza si examenul clinic nu
necesita tehnologie ci doar
disponibil, acuratete si perseverenta
in sesizarea naturii umane

Egiptul antic
Medicina practicata de medici, nu de
vraci
Medicii specializati pe domenii de boli
Tratament simptomatic

Mesopotamia
1050 B.C. medicul Esagil-kin-Apli
Manual de diagnosticare
1. Diagnostic pe baza simptomelor si
semnelor
2. Examen clinic
3. Prognostic
4. Prescriptii

Persia
Rhazes a descris elementele
cutanate din pojar si variola
Ibn Sina (Avicenna) Tratat
canonic de medicina si Cartea
vindecarii (1020)

Grecia antica
Hipocrate din Cos
parintele medicinii
Juramintul lui Hipocrate
Corpus Hippocraticum
Descrierea bolilor
Explica procesele patologice
A localizat procesele psihice
in creier
Tipuri constitutionale

Galen din Pergamon

Descrierea transpunerii in organofunctional a unor stari psihice
Doctrina circulatiei singelui
Teoria umorilor
Manifestarile
cardinale ale
inflamatiei
130 B.C.

Renasterea

William Harvey circulatia singelui

Vesalius Despre structura
corpului omenesc

Paracelsus (1493-1541)Luther
al medicinii
teoria cauzelor bolilor (etiologia)
folosirea limbii materne
a negat trecutul fara a putea
oferi un substitut

Renasterea
Thomas Sydenham malaria,
scarlatina si pojarul

Tratate:
Lista simptomelor febrei
nou aparute
Procesul de vindecare

all disease could be described as

natural history

Sir William Osler

Istoria medicinii
Descrierea elementelor
EISA

Renee Laennec

stetoscopul
ascultatia mediata; 1819

Laennec
1781 - 1826, Quimper,
Frana
- studii asupra cirozei
hepatice, tuberculozei i
peritonitei
- a introdus termenul de
"melanom" i a descris
metastazele pulmonare
ale melanoamelor
(1805)

Leopold v. Auenbrugger
descoperitorul tehnicii percuiei n examenul fizic
obiectiv (n pleurezie) preluat ulterior de ctre JeanNicolas Corvisart i Josef Skoda (skodismul)
identificarea cavernelor tuberculoase prin percuie
descoperitorul tehnicii palprii vibraiilor vocale
semnul Auenbrugger hernia epigastric n caz de
pericardit exsudativ masiv

Secolul XIX

incepe definirea majoritatii bolilor

James Hope insuficientele valvulare
Hermann Lebert
Johann Oppolzer
Oertel degenerescenta grasa
Cruveillhier pneumonia la copil si
ciroza

Semiologia medicala azi

Continuata cu traditionalism
Conservatoare
Esenta diagnosticului
Sesizarea nuantelor de detaliu si
ansamblu definesc simtul clinic
Atentia este cheia succesului
Cunostinte de fond - nu pot sa
recunosc ceva de care nu am auzit
niciodata

FOAIA DE OBSERVAIE
CLINIC
Prezentare general
Document ce consemneaza toate
informatiile cu privire la pacient
Valoare multipla:
1. Clinica
2. Stiintifica
3. Juridica

Elemente consemnate
Subiective
simptome
Obiective
Semne
Date paraclinice

Structura FO
1. Date generale
2. Anamneza
3. Starea prezenta
4. Evolutia
5. Epicriza

Structura FO
1. Date generale
2. Anamneza
3. Starea prezenta
4. Evolutia
5. Epicriza

1. date generale
1.a. Date cu privire la unitatea
medicala
Denumire
Sediu
Adresa
Cai de comunicare

1.b. Date generale de identificare a

pacientului
Nume
Virsta
Sex
Domiciliu
Profesie
Functie
Loc de munca
Statutul de asigurare medicala
CNP

1.c. Date despre plasarea

temporala a pacientului
Data internarii (eventual si ora)
Data externarii (eventual si ora)
Numarul de zile de spitalizare
Numarul de zile de CM

1.d. Date de preintimpinare a unor

erori vitale
Grup sangvin sistem ABO
Grup sangvin sistem Rh
Alergii cunoscute

Virsta
afectiuni specifice unor categorii de
virsta
afectiuni cu frecventa particulara la
anumite virste
afectiuni cu particularitati evolutive si
prognostice diferentiate in raport cu
virsta

Sexul/genul
Afectiuni specifice sexului feminin
Afectiuni specifice sexului masculin
Afectiuni cu frecventa diferentiata pe
sexe
Afectiuni cu evolutie particulara
corelata cu sexul si contextul
fiziologic

Domiciliul
Actual sau trecut
Locul nasterii

Profesia si functia
Boli profesionale
Frecventa mai mare a unor
boli pentru anumite categorii
profesionale

Date de diagnostic
De trimitere
La internare
La 72 de ore
La externare

diagnostice

1.
2.

Principal
Secundare
Complicatii
Co-morbiditati

Modalitati de externare
Externat
Transferat (unde)
La cerere
Decedat

Starea la externare
Vindecat
Ameliorat
Stationar
Agravat
Decedat

Date cu privire la interventia

chirurgicala
Data si ora
Indicatia
Caracterul de urgenta/la rece
Echipa operatorie
Anestezia
Procedura
Diagnosticul postoperator

Date de siguranta
epidemiologica in timpul
spitalizarii
Parazitat
Boli infecto-contagioase

Structura FO
1. Date generale
2. Anamneza
3. Starea prezenta
4. Evolutia
5. Epicriza

2. anamneza
anamnesis = amintire
Date cu privire la boala obtinute prin
dialog medic pacient
(qui bene interrogat, bene
diagnosticat)
Permite:
Identificarea organului sau aparatului
in suferinta
Uneori chiar a bolii

metode
Nu este standardizata (orice metoda
este buna)
Consolidarea increderii bolnavului
Obiectiv: obtinerea unui maxim de
date utile diagnosticului si
tratamentului

metoda
Incepe de la sesizarea modului de
intimpinare (prima impresie)
Date referitoare la:
1. nivelul comunicarii,
2. gradul de intelegere a bolii,
3. gradul de incredere bazal,
4. gravitatea bolii

metode
Start liber
Interventii oportune si prudente
Etape obligatorii:
1. Motivele internarii
2. Istoricul bolii
3. Antecedente personale
4. Antecedente heredo-colaterale
5. Comportare fata de mediu
6. Conditii de viata si munca

Pentru o anamneza optima

Invatam sa:
Vorbim
Citim
Scriem
Ascultam

Aristotel
Oamenii care comunica bine sunt
superiori celorlalti in masura in
care cei vii sunt superiori celor
morti

Tipuri de comunicare
Asertiva
Agresiva
Submisiva

Motivele internarii
1. Ierarhizate dupa:
impactul invalidant
dominanta
semnificatia

2. Descind din auto-observarea

pacientului
3. Redactate grupat, sintetic
4. In termeni medicali

Antecedente heredocolaterale
Hereditare:
1. Boli cu transmitere genetica
2. Boli cu predispozitie genetica

Boli contagioase
Boli datorate obiceiurilor comune:
alimentare, sanitare

Antecedente personale
Fiziologice:

Menarha
Menopauza
Date cu privire la ciclul menstrual
Nasteri: numar, modalitatea gestatiei,
modul nasterii, complicatii, transfuzii,
greutatea la nastere a copiilor, multiple
Sarcini: extrauterine, avorturi,
modalitatea

Antecedente personale
Patologice
Boli acute: infectioase, alergice,
iatrogene
Boli cronice: etape evolutive
Gradul insuficientei de organ
Interventii chirurgicale: boala, indicatia
operatorie, tipul de interventie,
reinterventii, complicatii, evolutie

Comportare fata de mediu

Alimentar: alcool, grasimi, dulciuri
Fumat
Droguri
Medicamente (cele cu/fara prescriptie)
Atitudine sociala
Sexualitate

Conditii de viata si munca

De viata: alimentare, locuinta,
confort psihic, igiena
De munca: microclimat, stress,
ergonomie, toxice

Istoricul bolii
Redactat dupa preluarea completa a
datelor anamnestice
Consolidat prin intrebari
suplimentare
Secventa evenimentelor de la debut
la momentul adresarii

Istoricul bolii 1
Debutul: momentul (data, ora)
Modalitatea de debut
Circumstantele de instalare
Cronologia instalarii simptomelor
Localizarea, intensitatea si evolutia
Atitudinea pacientului

Istoricul bolii 2
Adresare medicala (farmaceutica,
traditionala, homeopata sau
empirica)
Investigatii efectuate
Concluzie de etapa
Tratamente prescrise
Urmate/nu
Eficiente/nu

Istoricul bolii 3
Contiunitate de evolutie
Readresari (cu aceleasi etape)
Internari
Pina la momentul actual
Motivele internarii

Dificultati de anamneza

Copil mic sau timorat, fara mama

Oligofren
Etilism acut
Drogat
Comatos
Bolnav psihic cu deficit de comunicare
Socat,
Stari generale alterate prin febra, soc
psihic
Nivel cultural subliminar
Deficient senzorial

concluzie
Semiologia: descoperirea si descrierea
simptomelor si semnelor bolilor rationamente
logice diagnostice si terapeutice
Istoria semiologiei ~ a medicinei clinice
Esenta anamnezei arta comunicarii
interumane