Sunteți pe pagina 1din 58

Semiologie Medicala

-semestrul 1-

1
Semiologie medicala- Curs 1

SEMIOLOGIE GENERALA
04.10 Curs 1 Continutul semiologiei. Etapele diagnosticului

(Curs1)

DEX
PARTE A MEDICINEI
CARE SE OCUPA CU :
DESCRIEREA SIMPTOMELOR SI SEMNELOR DIFERITELOR BOLI
PRECUM SI A METODELOR DE A LE PUNE IN EVIDENTA SI DE ALE DIAGNOSTICA

Semeion + LOGOS

MODUL DE PRODUCERE AL BOLILOR

Factori cauzali Factori de risc

BOALA FACTORI PSIHOSOCIALI

Evolutie

VINDECARE STATIONARA COMPLICATII DECES

ETAPELE DIAGNOSTICULUI

ANAMNEZA EXAMEN OBIECTIV

EXPL.COMPLEMENTARE SI DE LABORATOR

SIMPTOME SEMNE CLINICE

DIAGNOSTIC CLINIC DIAGNOSTIC COMPLEMENTAR

DIAGNOSTIC POZITIV DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

EXAMENUL CLINIC OBIECTIV


Date culese prin explorari senzoriale (vaz, simt tactil, auz, miros)
Date culese in dinamica (manevre)
Examen clinic asistat de instrumente medicale

2
COMPONENTELE EXAMENULUI CLINIC OBIECTIV
1.INSPECTIE
2.PALPARE
3. PERCUTIE
4.PERCUTIE
5. Ex.clinic asistat de aparatura

CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI CLINIC


Cum e corect:
Date complementare ?
Probe de laborator ?
Explorari paraclinice ?

DIAGNOSTIC POZITIV
Dia + Gignoskein
• Formularea completa - functional
- etiologic
- anatomopatologic
- al complicatiilor
• Sisteme de clasificare a bolilor
• Clasificarea Internationala a Maladiilor (CIM)

TIPURI DE DIAGNOSTIC
1. Diagnostic de certitudine
2. Diagnostic de probabilitate
3. Diagnostic posibil
4. Diagnostic prezumtiv
6. Diagnostic de excludere

STABILIREA DIAGNOSTICULUI
• Rationament deductiv vs. Rationament inductiv
• Pattern recognition vs. Arta medicala
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

PROGNOSTICUL
1. Prognosticul de viata (ad vitam)
2. Prognosticul duratei de supravietuire (ad longitudine vitae)
3. Prognosticul de insanatosire (ad sanationem)
4. Prognosticul capacitatii de munca (ad laborem)
(excelent, bun, rezervat, infaust)

TRATAMENTUL
• Farmacologic, chirurgical, endoscopic, radioterapic, psihoterapic, complementar, alternativ
• Curativ, preventiv
• Etiologic, patogenic, simptomatic
RECUPERAREA
PROFILAXIA
- primara, secundara, tertiara

INTERRELATIA MEDIC - PACIENT


• Ce simte pacientul inainte de a intalni medicul ?
• La ce se gandeste medicul inainte de a intalni pacientul ?

3
• Construirea unei interrelatii optime medic- pacient
• Particularitati ce decurg din locul consultatiei:
spital
ambulator
urgenta

SPITALUL
• Mediu nefamiliar
• Pierderea spaţiului personal
• Separarea de familie şi prieteni
• Pierderea independenţei şi a intimităţii
• Mirosuri neobişnuite
• Sunete neobişnuite (secţiile de terapie intensivă)
• Mâncarea din spital
• Problemele financiare impuse de boală
• Incertitudinea faţă de diagnostic şi tratament

INTERRELATIA MEDIC – PACIENT IN CAZURI SPECIALE


• Pacientul nu poate comunica suficient sau deloc
• Pacientul se gaseste la distanta
• Pacientul apartine altei culturi
• Falsul pacient

PRINCIPII DE COMUNICARE MEDICALA


o Elemente - emitator
- mesaj
- receptor
o Comunicarea verbala
o Comunicarea nonverbala
o Greseli in interrelatia medic – pacient

PRINCIPIILE RELATIEI MEDIC - PACIENT


• ÎNCREDERE RECIPROCĂ
• AUTONOMIA PACIENTULUI
• BINELE / BENEFICIUL PENTRU PACIENT
• PRIMUM NON NOCERE
• COMPASIUNE, ONESTITATE, DEMNITATE

MODEL PATERNALIST

• autocratic
• Asumă că medicul ştie cel mai bine
• Medicul prescrie tratamentul şi aşteaptă ca pacientul să fie compliant
• Poate fi dezirabil în unele situaţii
• Pacientul primeşte intervenţia terapeutică care îi maximizează starea de sănătate (definită din perspectiva
terapeutului)

MODEL INFORMATIV
• Medicul furnizeaza informaţia
• Nu face sugestii
• Alegerea aparţine în totalitate pacientului
• Ar putea fi utilă în unele situaţii

4
• Atitudinea medicului poate fi percepută de pacient ca fiind rece şi lipsită de interes
• Vede pacientul nerealist de autonom

INTERPRETATIV
• Medicul face recomăndari ţinând cont de caracteristicile
• individuale ale pacientului
• Decizia este în comun cu pacientul
• Medicul furnizează informaţii şi explorează sentimentele pacientului în raport cu diverse opţiuni terapeutice
• Ia în consideraţie criticile şi sugestiile alternative

MODEL DELIBERATIV
• Medicul acţionează ca un prieten sau ca un sfatuitor
• Nu numai prezintă informaţiile
• Pledează pentru un curs terapeutic considerat de medic ca fiind de dorit

5
Semiologie medicala- Curs 2

SEMIOLOGIE GENERALA
11.10 Curs 2. Interrelatia medic-pacient. Etapele anamnezei. Dificultati ale anamnezei.

(Curs2)

ANAMNEZA
 Ansamblul informatiilor obtinute de la pacient in legatura cu boala sa (ana = inainte, mnesis =
memorie)
SITUATII PARTICULARE
- bolnavul logoreic
- bolnavul timid, interiorizat
- bolnavul meticulos
- bolnavul revendicativ
- bolnavul informat
- bolnavul interesat
- bolnavul varstnic
- bolnavul inteligent
- bolnavul f amiliarizat cu internetul

 ETAPELE ANAMNEZEI
1. Date biografice
2. Motivele prezentarii la medic
3. Antecedente ereditare si familiale
4. Antecedente personale
5. Stilul de viata
6. Factorii profesionali
7. Istoricul bolii
8. Date despre principalele functii ale organismului

 DATELE BIOGRAFICE
Numele si prenumele
Varsta
Sexul
Locul nasterii si domiciliul

 VARSTA
Nou – nascut
Sugar
Copilul mic
Pubertate
Adolescent
Adult
Varstnic

6
 PARTICULARITATI IN FUNCTIE DE SEX

Afectiuni cardio-vasculare

Masculin Feminin
BCI, IMA Stenoza mitrala
Insuficienta aortica Tromboflebita
Cordul pulmonar cronic Boala Raynaud
Arteriopatia obliteranta a membr.inferioare
Trombangeita obliteranta

 PARTICULARITATI IN FUNCTIE DE SEX


Afectiuni pulmonare

Masculin Feminin
BPCO Dispneea psihogena
Cancer bronhopulmonar
Bronsiectazie
Abcesul pulmonar

 PARTICULARITATI IN FUNCTIE DE SEX


Afectiuni digestive

Masculin Feminin
Ulcer gastric si duodenal Litiaza biliara

Cancer esofagian Ciroza biliara primitiva

Cancer pancreatic Colangiocarcinomul

Pancreatita cronica

Colangita sclerozanta

7
 PARTICULARITATI IN FUNCTIE DE SEX
Afectiuni renale

Masculin Feminin

Litiaza renala Infectii urinare


Glomerulonefrite acute Ptoza renala

 PARTICULARITATI IN FUNCTIE DE SEX


Afectiuni endocrine

Masculin Feminin

Acromegalie Boala Basedow


Boala Addison Gusa endemica

 PARTICULARITATI IN FUNCTIE DE SEX


Afectiuni reumatismale

Masculin Feminin
Guta Poliartrita reumatoida
Spondilita anchilozanta Lupus eritematos sistemic
Sclerodermie
Osteoporoza

 LOCUL NASTERII SI DOMICILIUL


Distrofia endemica tireopata
Nefrita endemica interstitiala
Fluoroza dintilor
Japonia
Ucraina
Africa

 MOTIVELE PREZENTARII LA MEDIC


- Foarte variate
- Intrebari neutre si nesugestive
- “Ce va supara?”
- “Ce v-a adus la consultatie?”
- “Altceva v-a mai suparat?”

8
 ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE
(familiare)
- Existenta la rudele de sange a unor boli cu transmitere genetica
- Existenta in familie a unor boli datorate contagiunii
Boli ereditare - anomalie genetica
- aglomerare familiala

 ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE


= Datele de instalare si modalitatile de evolutie ale unor functii normale
- Exemple: - copii
- functia genitala la femei

 ANTECEDENTE SOCIO-PROFESIONALE
- Prezenta sau absenta unei profesiuni
- Profesii cu expunere la noxe
- Stari sociale speciale
- Loc de origine, domiciliu
- Mod de viata: obiceiuri alimentare, toxice sociale

 ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE


- Boli infecto-contagioase
- Vaccinari sau tratamente cu produse biologice
- Boli infectioase specifice
- Boli cronice ale adultului
- Alergii
- Boli psihice
- Interventii chirurgicale
- Accidente, intoxicatii

 STIL DE VIATA
Alimentatia
Toxice (fumat,alcool,droguri)
Nivel socio – economic
Locuinta
Factori profesionali………………factori de risc

 ISTORICUL BOLII
- Boala acuta
- Boala cronica
- Istoricul episodului actual
- Diagnosticul anterior

 DATE DESPRE FUNCTIILE ORGANISMULUI


Apetit
Curba ponderala
Scaun
Mictiuni
Somn
Temperatura

9
Semiologie medicala- Curs 3

SEMIOLOGIE GENERALA
18.10 Curs 3. Simptome generale: durerea, astenia, tulburarile de somn, vertijul, mirosul (Curs 3)

Simptome generale: durerea, astenia, tulburarile de somn, vertijul, mirosul


Durerea
-Cel mai frecvent motiv de consultati- “Experienta senzoriala sau emotionala dezagreabila asociata
unei leziuni tisulare reale, sau descrisa in termini care evocao asemenea leziune”

Durerea acuta/ durerea cronica


Durerea acuta Durerea
Durerea
cronica Durerea
Debut Recent, bineprecizat Vechide panala 6 luni
Intensitate Diferita, frecventmare Diferita, frecventmoderata

Simtomesisemne Anxietate, simtomevegetative Depresie, insomnie, inapetenta


asociate (transpiratie,tahicardie)

Particularitatile semiologice ale durerii


Debutul
Intensitatea
Sediul (in suprafata, in profunzime)
Iradierea
Particularitatea senzoriala
Factori precipitanti si agravanti
Factori de ameliorare
Durata
Evolutia
Simptomea sociate

Tipuri patogenice
Nociceptiva–somatica
-viscerala
Neuropata
Functionala

Durerea somatica
Durerile cutanate
Durerile musculare
Durerile osoase
Durerile articulare
Dureri vasculare

Durerea neuropata
Hiperalgezie
Alodinie-durere ce apare pe pielea normal dupa ce aceasta a intrat in contact cu o serie de stimuli care nu
erau nocivi
Cauzalgie-Senzație dureroasă de arsură, localizată, de obicei, la mâini sau la picioare, însoțită de tulburări circulatorii
și datorată lezării nervilor simpatici din regiunile respective.
“Durerefantoma”
10
DUREREA FUNCTIONALA
(Tulburaresomatoformacu durerecronica)

Cefaleea
Cefaleea acuta
Cefaleea cronica
Migrena
Cefaleea din glaucom
Cefaleea din hipertensiunea arteriala
Durerea din artroza cervicala
Durerea din nevralgia trigeminala
Durerea din artrita temporala
Durerea din sinuzita

Astenia
CAUZE
Hematologice: anemii
hemopatiimaligne
Infectioase: bacteriene
virale
Tumorale: digestive
pulmonare
Metabolice, endocrine: Hipotiroidia ICSR Diabet
Astenia
Colagenoze AR
polimialgia reumatica
Boli cardiace, pulmonare, renale
Boli care evalueaza cu tulburariale somnului
Medicamente: hipnotice
antidepresive
antidepresive
Idiopatice: sindromul oboselii cronice

Tulburarile de somn
Disomnii
Parasomnii
Insomnia
hipersomnia

CLASIFICAREA DISOMNIILOR

1.Igienain adecvata a somnului


2.Insomnie de altitudine
3.Sindromul de foame(sete)nocturna
4.Dependenta de alcool sau medicamente
5.Schimbarea fusului orar
6.Tulburari legate de activitatea in schimburi
7.Tulburari de somn intarziat

PARASOMNII
Treziri confuze
Somnambulism
Somn agitat, vise terifiante
Vorbit in somn
11
Cosmaruri
Bruxism nocturn
Enurezis nocturn

INSOMNIA
Trecatoare, acuta, cronica
De debut, de la mijlocul noptii, terminala
Cauze: nevroze
psihoze
intoxicatii
surmenajfizic
uremie

HIPERSOMNIA
Leziuni cerebrale
Depresie
Uremie
Obezitzte
Hipotiroidism
Idiopatica
Abuz de alcool, droguri
Medicamente

Vertij periferic

-Afectiuni ale urechii medii si interne: procese inflamatorii (otite, labirintite, mastoidite), vasculare
(hemoragii, hipertensiune), sindr. Meniere(vertij+surditate progresiva+tinnitus)
-Facturi sau tumori ale stancii temporale
-Nevrite vestibulare toxice, alcoolice, medicamentoase, infectioase

Vertij cerntral
-traumatisme cerebrale
-accidente vasculare ischemice
-neoplasme cerebrale
-meningoencefalite
-scleroza multipla
-insuficientacirculatorie in teritoriul vertebro-bazilar

MIROSUL (emanat de pacient)


Lipsa de igiena
Incontinenta anala sau urinara
Miros putrid: supuratii, gangrene
Miros de sange; hematemeza, hemoptizie
Miros de acetona: cetoacidoza diabetica
Miros de amoniac: uremie

12
Semiologie medicala- Curs 4

SEMIOLOGIE GENERALA
25.10 Curs 4 Examenul clinic general. Inspectia generala: atitudinea bolnavului in pat, atitudinea bolnavului in
ortostatism, mersul, tipul constitutional, modificari staturale, starea de nutritie (Curs4)

“Learn to see, Learn to hear, Learn to feel Learn to smell and to know that by
practice alone you can become expert” (W. Osler)

ETAPELE EXAMENULUI OBIECTIV


1.Examenul clinic general
2.Examenul aparatelor si sistemelor
EXAMENUL CLINIC GENERAL:
Inspectia generala
Extremitatea cefalica, gatul
Tesutul celular subcutanat (tulburari hidroelectrolitice)
Pielea si mucoasele
Ganglionii limfatici
Muschii
Articulatiile
Oasele

INSPECTIA GENERALA
1.Atitudinea bolnavului in pat
2.Atitudinea bolnavului in ortostatism
3.Mersul
4.Tipul constitutional
5.Modificari staturale
6.Starea de nutritie
7.Vorbirea
8.Temperatura corporala
9.Faciesul

ATITUDINEA BOLNAVULUI IN PAT (DECUBITUL)


1.ACTIVA (normala, indiferenta)
2.PASIVA (patologica)
3.FORTATA (patologica)
a)Ortopneea
b)Afectiuni pleurale
Pleurita uscata
Pleurezia cu lichid
c)Afectiuni pericardice
“Semnul pernei”
“Semnul rugaciunii mahomedane”
d) Sindromul meningeal
“cocos de pusca”
e) Tetanos
Epistotonus
f) Colica abdominala
g) Peritonita acuta

13
TETANOS ADULT
TETANOS COPIL

ATITUDINEA BOLNAVULUI IN
ORTOSTATISM
•Ce informatii obtinem?
Gradul de alterare a starii generale
Simetria corporala (ex. Torticolis)
Curburile coloanei vertebrale
Pozitia membrelor inferioare
Punctele herniare abdominale
Umplerea venelor membrelor inferioare
Echilibrul

TORTICOLIS TORTICOLIS…..

ATITUDINEA BOLNAVULUI IN ORTOSTATISM


ECHILIBRUL
Mentinerea dificila
Hipotensiunea ortostatica
Leziuni cerebeloase
Leziuni vestibulare
Afectiuni ale aparatului locomotor
Afectiuni neurologice

Metode de evidentiere
Proba Romberg
Proba Romberg sensibilizata

ECHILIBRU

PROBA ROMBERG 
14
MERSUL MERS EBRIOS MERS PARKINSONIAN
Mersul hipodinamic
Claudicatia intermitenta
Mersul “senil”
Mersul “cosit” sau “forfecat”
Mersul “ebrios”
Mersul parkinsonian
Mersul stepat
Mersul “de rata”

TIPUL CONSTITUTIONAL (1)


Hipocrate Pavlov
Sanguin Puternic, mobil
Flegmatic Puternic, inert
Coleric Puternic, dezechilibrat
Melancolic Slab, greuadaptabil
TIPUL CONSTITUTIONAL (2)
Practica medicala
normostenic
astenic (longilin)
Hiperstenic (picnic)

Tip comportamental A
Tip comportamental B

INSPECTIE
ANTROPOMETRIE
POTENTIAL INFORMATIONAL (varsta, sex)
-PERIOADA DE CRESTERE STATURO-PONDERALA
-ADULTI -valori standard
-depozite adipoase
-tonicitate musculatura
PRINCIPIU
-TEHNICI STANDARDIZARE+COMPARARE
MATERIALE
-CANTAR
-TALIOMETRU
-BANDA CENTIMETRICA

ANTROPOMETRIE
TEHNICA
GREUTATE -pacient dezbracat
-kg, o zecimala
TALIE –cm
PERIMETRU ABDOMINAL -ortostatism/decubit dorsal
PERIMETRU TORACIC
CIRCUMFERINTE SEGMENTARE
-coapsa –1/3 superioara
-gamba –1/3 medie
-brat –deltoid
REZULTATE
CALCULARE INDICI
COMPARARE -date standard
-valori ideale
-succesiva

15
ANTROPOMETRIESTARE DE NUTRITIE
STARE NUTRITIE -DEFINITIE
NORMOPONDERAL -GI±10%GI
SUBPONDERAL -GI -(10-20%GI) –EMACIAT
-GI ->30%GI –CASECTIC
SUPRAPONDERAL -GI + (10-20%)GI
OBEZ –GI + >30%GI
INDICE DE MASA CORPORALA (IMC)
IMC = G(kg)/I2(m)
NORMOPONDERAL -≥18,5-24,9
SUBPONDERAL -<18,5
SUPRAPONDERAL -≥25-29,9
OBEZ -≥30

ANTROPOMETRIESTARE DE NUTRITIE
OBEZITATE GINOIDA
OBEZITATE ANDROIDA = RISC CARDIOVASCULAR

ANTROPOMETRIETALIE
TALIE ADULT
NORMAL
151-185 cm
NANISM
120-150 cm
HIPERSTATURAL –cu 10-20% peste media populatiei
185-190 cm
GIGANTISM –cu >20% peste media populatiei
♂>200 cm
♀>190 cm

MODIFICARI STATURALE
Factori care determina cresterea si dezvoltarea normala
1.Prenatali
Informatia genetica
Starea de sanatate si nutritie a mamei
Calitatea placentei
Factori extrinseci (infectiile, drogurile etc)

2.Postnatali
Genetici
Starea de nutritie
Hormonali –STH, tiroidieni, sexuali
Somatomedine
Factori de crestere asemanatori insulinei

MODIFICARI STATURALE
Talia normala (cm) Gigantism (cm) Nanism (cm)
Barbati 175 –180 200 160
Femei 165 -175 190 150
NANISME

1.Cauze genetice
Boli cromozomiale (trisomia si sindrom Turner)
Acondroplazia
Osteogeneza imperfect

2.Cauze endocrine
Deficit STH
Hipotiroidism
16
3.Boli viscerale
Insuficienta cardiaca din cardiopatii congenitale
Sindrom de malabsorbtie
Insuficienta renala din copilarie
Rahitism sever

GIGANTISMUL
Gigantism euritmic –gigantism patologic
1.Hipofizar
2.Insuficienta gonadica in pubertate
3.Gigantism acromegal

GIGANTISM

ANTROPOMETRIEPERIMETRE
PERIMETRUL ABDOMINAL
evalueaza obezitatea tip android = factor de risc cardiovascular = intra in definitia sindromului metabolic
ORTOSTATISM
NORMAL ♂<92 cm OBEZ >104 cm
NORMAL♀<80 cm OBEZ >88 cm
-diferenta normala aparuta intre masurarea perimetrului abdominal in ortostatism si clinostatism este de 1-2 cm; o
valoare mai mare pune in evidenta hipotonia musculara
PERIMETRUL TORACIC
FORMULA DE CALCUL = Talie/2
INDICE ROBUSTITATE = Talie (cm)-G+P toracic
= 10 (N) –la adult
CIRCUMFERINTE SEGMENTARE
COMPARATIV STG/DR
ASIMETRIE N < 1 cm –coapsa
< 0,5 cm –brat
PLIU CUTANAT
TRICIPITAL
SUBSCAPULAR
N ♂ 1,2 cm
N ♀ 2,3 cm
RAPORT PLIU DELTOIDIAN/TROHANTERIAN N = 1/2
ABDOMINAL
N 1-1,2 cm

17
Semiologie medicala- Curs 4

SEMIOLOGIE GENERALA
25.10 Curs 4 Examenul clinic general. Inspectia generala: atitudinea bolnavului in pat, atitudinea bolnavului in
ortostatism, mersul, tipul constitutional, modificari staturale, starea de nutritie (Curs5)

“Learn to see,
Learn to hear,
Learn to feel
Learn to smell and
to know that by practice alone you can become expert”

(W. Osler)

EXAMENUL OBIECTIV GENERAL


ETAPE
Starea generala
Conformatia somatica – statura
- greutatea
- tipul constitutional
Atitudinea
Mersul
Starea de constienta
Psihicul

PLIUL CUTANAT SORTUL ABDOMINAL

CIRCUMFERINTA TALIEI

• Circumferinta abdominala
 sub 94 cm la barbati
 sub 80 cm la femei

STAREA DE NUTRITIE
OBEZITATEA
• Aspectul
• Tipuri particulare
 Obezitate androida
 Obezitate ginoida
• Frecventa
• Boli associate
OBEZITATEA

18
COMPLICATIILE OBEZITATII

OBEZITATEA ETIOPATOGENIE
• Aport excesiv
• Consum energetic
scazut
• Factori genetici
• Factori psihologici si sociali
• Factori endocrini
 Boala Cushing
 Sindrom adipozo-genital

OBEZITATEA
COMORBIDITATI

MEDIU GENE

Activitate redusa Alimentatie excesiva

Depunerea grasimii in exces

Apnee de somn

Calculi biliari Cancer


Diabe
t

Boala Steatohepatita
cardiovasculara nonalcoolica Osteoartrita

19
DEFICIT DE NUTRITIE
1. Slabirea “simpla” 20%
2. Emacierea 20 – 30%
3. Casexia peste 30%
4. Marasmul

Cauzele scaderii ponderale


Neoplazii Alcoolism cronic
Tuberculoza Sindrom de malabsorbtie
Infectii cronice Hipertiroidism
Insuficienta cardiaca Diabet zaharat cu acidocetoza
Ciroza Insuficienta CSR
Boala renala cronica Altele

DEFICIENTE NUTRITIONALE CALITATIVE


• Deficit de Fe  anemie hipocroma microcitara
• Deficit de acid folic + vit B12  anemie megaloblastica
• Deficit de vit D  rahitism la copii

ATITUDINEA
= tinuta (pozitia)pe care pacientul o prezinta – in general sau o adopta ocazional din cauza bolii
Activa – normala, indiferenta
Pasiva - patologica
Fortata - patologica

Ce informatii obtinem?
Gradul de alterare a starii generale
Simetria corporala
Curburile coloanei vertebrale
Pozitia membrelor inferioare
Punctele herniare abdominale
Umplerea venelor membrelor inferioare
Echilibrul

Atitudini fortate

Devierea coloanei vertebrale – anteroposterior – cifoza


- lordoza
- latero-lateral – scolioza
Pozitii antalgice
Pleurita, fracturi costale = decubit contralateral
UGD faza dureroasa = ghemuit cu pumnul pe epigastru
Pancreatita acuta = “ou”
IMA, colici = instabilitate
Iritatie peritoneala =

20
Atitudini fortate
 Pozitii antidispneizante
IVS = ortopnee
Pleurezie exudativa = decubit ipsilateral
Pericardita exudativa = torace aplecat in fata
 Pozitii in contractura musculara
Tetanos = opistotonus
Torticolis
Meningita “cocos de pusca”
Tetanie “mana de mamos” = spasm carpal,
spasm pedal, spasm carpopedal
- semnul Chvostek, semnul Weiss

TETANOS ADULT TETANOS COPIL TORTICOLIS TORTICOLIS….. (poze le ai)

MERSUL si ECHILIBRU

Spastic – “cosit” = hemipareza spastica (lez. unilat. neuron motor central)


“forfecat” = parapareza spastica (lez. bilat. neuron motor central)
Stepat (equin) (lez. neuron motor periferic) = ca si cum ar urca scarile
Ataxic = sindroame cerebeloase; baza larga de sustinere
Parkinsonian – fuge dupa centrul sau de greutate
Mersul de rata = luxatie de sold bilaterala, leganat
Ebrios = leziuni cerebeloase si labirintice
intoxicatie alcool, barbiturice

ECHILIBRU - PROBA ROMBERG

Echilibru static
21
Proba Romberg – proba Romberg sensibilizata
Ataxie propioceptiva - lez. ale cordoanelor posterioare
- tulb. de echilibru imediat ce a inchis ochii
- rapide, nesistematizate, neinfluentate de schimbarile de pozitie ale capului
- proba Romberg pozitiva
Ataxie vestibulara - tulb. de echilibru tardiv dupa ce a inchis ochii
- lenta, sistematizata (cade de partea leziunii), influentate de modif, poz. Capului
- proba Romberg pozitiva
Ataxie cerebeloasa - tulb. de echilibru apare cu ochii deschisi
- proba Romberg negative

STAREA DE CONSTIENTA
Tulburari de constienta – somnolenta (torpoare)
- obnubilare
- stupoare
Pierderea completa a constientei – tranzitorie: sincopa
- de durata: coma

TULBURARI DE CONSTIENTA

Tulburarea de constienta Descriere Cauze

Somnolenta Vorbeste greoi, molesit, monoton, uneori raspunsuri - surmenaj


inadecvate - boli febrile
- depresie
Obnubilarea Reactii lente, raspunsuri inadecvate, miscari - stari toxice, infectioase
dezordonate, adoarme rapid - Encefalopatii metabolice
- Encefalopatie HTA
Stupoarea Dezorientare tempro-spatiala, raspunsuri incete, privire - Stari toxice grave
fixa - Tumori cerebrale
- schizofrenie

SINCOPA
diagnOSTIC DIFERENTIAL
- Lipotimia (forma incompleta de sincopa)
- Epilepsia
- Isteria

SINCOPE
 VASCULARE – vasovagala esentiala
-vasculara (reflexa)
- vagala viscerala reflexa
- ortostatica
 CARDIACE – obstructive (stenoza aortica, CMO)
- disritmice (BAV gr. III)
 NEUROLOGICE – Ischemii cerebrale tranzitorii

22
COME EVALUARE REACTIA SCOR
 Cerebrale - traumatisme Deschiderea ochilor Spontan 4
- hemoragii Dupa instructiuni verbale 3
- ischemii La stimuli durerosi 2
- embolii
Fara raspuns 1
 Exogene – medicamente
Raspunsul verbal Orientat 5
- alcool
 Metabolice – uremia Confuz 4
- hipercapnia Cuvinte nepotrivite 3
- hipo (hiperglicemia) Incoerent 2
-mixedemul Fara raspuns 1
- hepatica Raspunsul motor Supunere la comenzi 6
 Infectii grave (septicemii)
Localizeaza stimulii algogeni 5
Reactie de retragere 4
SCALA GLASGOW -------
R. flexie la durere 3
PSIHICUL – TULBURARI PSIHICE R. extensie la durere 2
 Tulburari de neurodezvoltare
Fara raspuns 1
 Tulburari depresive
 Tulburari anxioase
 Tulburari obsesiv-compulsorii
 Tulburari legate de traume si stres
 Tulburari somatice
 Tulburari legate de droguri si adictiile
 Tulburari neurocognitive
 Alte conditii

TULBURARI DE PERCEPTIE

DEFINITIE CAUZE

Hiperestezia Cresterea acuitatii senzoriale Manie, abuz cofeina

Hipoestezia Scaderea acuitatii senzoriale Dementa, surmenaj, depresie,denutritie

Anestezia Abolirea acuitatii senzoriale Isterie,oligofrenie,depresie,boli neurologice

Agnozia Pierderea capacitatii mintale de Leziuni cerebrale


recunoastere perceptiva a obiectelor

Iluziile Percepti eronate ale obiectelor Epilepsie,sevraj, ceata, intuneric, copii inaimte de
adormire

Halucinatii Perceptii false, fara obiect Stari toxice si infect. grave, schizo.,sevraj cu delirum

23
ILUZIE AUDITIVA ILUZIE OPTICA HALUCINATII

TULBURARI DE MEMORIE

DEFINITIE CAUZE
HIPOMNEZIA Scaderea memoriei Surmenaj, astenie, convalescenta,bintoxicatii, depresie

AMNEZIA Anterograda, retrograda, lacunara Postraumatic, psihoze senile, AVC, epilepsie,sincope


HIPERMNEZIA Accentuarea functiilor mnestice Oligofrenie, manie

TULBURARI DE GANDIRE
De forma
CAUZE
Fuga de idei Intoxicatia alcoolica, Manie
Bradipsihia Astenie, surmenaj, hipotiroidism, depresie

TULBURARI DE GANDIRE Barajul psihic Schizofrenie De


fond

DEFINITIE
Idei prevalente Preocupare excesiva (hipocondria)
Idei obsesive Idee repetitiva pe acre nu o poate elimina
Delir Idei false, nereale, convingerea veridicitatii lor (paranoid, megalomanic, micromanic)
TULBURARI AFECTIVE
DEFINITIE CAUZE
HIPOTIMIA Diminuarea rezonantei afective Stari terminale, convalescenta, oligofrenie
ATIMIA, APATIA Indiferenta afectiva Schizofrenia
HIPERTIMIA Exagerarea trairilor afective Betie usoara, depresie, psihoze de involutie
ANXIETATEA Teama fara obiect Surmenaj, toxicomanii, tulb.anxioase

HIPERTIMIA

24
SEMIOLOGIE GENERALA
01.11 Curs 5 Temperatura corporala. Ex. Fetei si gatului. Modificarile de culoare ale tegumentelor si mucoaselor:
hiper si hipopigmentari, roseata, paloarea (Curs 6_2018)

APARATUL LOCOMOTOR

SEMIOLOGIA MUSCHILOR STRIATI (SCHELETICI)


1. DUREREA MUSCULARA (MIALGIA)
2. SCADEREA FORTEI MUSCULARE
3. MODIFICARILE TONUSULUI MUSCULAR
4. MODIFICARILE DE VOLUM
5. FORMATIUNI, MODIFICARI MUSCULARE
6. MISCARI INVOLUNTARE

MIALGII
- Boli febrile infectioase (virale)
- Trichineloza
- Hiponatremie
- Deshidratari
- Dupa efort
- Posttraumatic
- Afect. Reumatice (AR, RAA, poliartroze)
- Boli colagen (dermatomiozita, PN)
- Ischemia acuta
- compresii

CRAMPA MUSCULARA
- in sindromul de ischemie periferica = claudicatie intermitenta
- in hipocalcemii = tetanie (mana de mamos, spasm carpopedal)
- in insuficienta venoasa si tulburari hidro-electrolitice = crampe musculare

SCADEREA FORTEI MUSCULARE


Paralizia - abolirea
Pareza - scaderea fortei
Astenia
– la repetarea miscarilor apare oboseala

SCADEREA FORTEI MUSCULARE


- Boli neurologice
- miastenia gravis
- AVC (hemiplegie, tetraplegie, monoplegie, diplegie,
paraplegie)
- pareze/paralizii nervi periferici (hemiplegie faciala
prin afectare nerv facial, pareza sciatica: sciatic,
popliteu extern, etc)
BOLI MUSCULARE – polimiozita, distrofia musculara progresiva
- intoxicatii (botulism, organofosforice)
- infectii severe

25
- neoplasme
- boala Addison
- mioglobinurie

MODIFICARILE DE TONUS MUSCULAR

Hipotonia – boli neurologice (sd. de neuron


motor periferic)
Hipertonia - contracturi antalgice (peritonite, sd
meningeal, trismus)
- boala Parkinson (“roata dintata”)
- sd piramidal (“semnul briceagului”)

MODIFICARILE DE VOLUM
a. Atrofii musculare
- de inactivitate: imobilizare, ankiloze
- miogene: miopatii primitive
- neurogene: poliomielita, scleroza laterala
amiotrofica
- casexie
b. hipertrofii musculare
– exercitiu profesional sau sportiv
pseudohipertrofii

FORMATIUNI SI TUMORI MUSCULARE


HEMATOMUL
TUMORI: benigne/maligne
MIOZITA CALCIFICANTA
- diagnostic diferential: rupturi musculare
hernii musculare
dezinsertie de tendoane

TULBURARI ALE MOTILITATII


Convulsii tonice/clonice
→ febrile: la copii
→ coma hipoglicemica
→ epilepsie “grand mal”
→ encefalite, megingita
Mioclonii
Miscari coreice – “de papusa”- rapide
Miscari atetozice - vermiculare – lente
Tremuraturi - flapping tremor: encefalopatie hepatica
si hipercapnica
Ticuri
Carfologia

26
SEMIOLOGIA OASELOR
1. DUREREA OSOASA
- sediu
- caracter
- intensitate
- semne generale
- semne radiologice

DUREREA OSOASA
Localizata
Osteomielita
Tumori osoase maligne
Difuza
Osteoporoza
Mielom multiplu
Metastaze osoase
Lues secundar, tertiar

SEMIOLOGIA OASELOR
DUREREA OSOASA
CAUZE
- infectii - acute: osteomielite acute
- cronice: nespecifice, specifice (sifilis, TBC)
- tumori - benigne
- maligne
- osteopatii generalizate - osteoporoza
- osteomalacie

IMPOTENTA FUNCTIONALA

- totala - fracturi cu deplasare sau luxatii


- paralizia de radial
- paralizia din poliomielita
- partiala – traumatisme
- tumori osoase

IMPOTENTA FUNCTIONALA
- definitiva – poliomielita
- regresiva – reducerea luxatiei
- vindecarea fracturii
- progresiva – atrofia musculara progresiva
- miopatii

Examenul obiectiv al oaselor


Fracturile se caracterizează prin mobilitate anormală a unui segment osos şi crepitaţii osoase.
Deformările osoase apar prin creşterea şi dezvoltarea anormală a oaselor, prin proliferări tumorale sau
tulburări endocrine (acromegalie) sau metabolice (rahitism, osteomalacie )

27
DEFORMARI OSOASE

Calus simplu
Calus vicios
Osteomielita acuta
Tumori benigne (chisturi)
Tumori maligne
Rahitism
Osteomalacie
SEMIOLOGIA ARTICULATIILOR

Anamneza
Date semiologice
Examenul principalelor articulatii
 Articulatiile mainilor
 Articulatia cotului
 Articulatia umarului
 Articulatiile piciorului
 Articulatiile genunchiului
 Articulatiile coxofemurale
 Coloana vertebrala

SEMIOLOGIA ARTICULATIILOR
DURERI ARTICULARE (artralgii)
- localizare (mono-, oligo-, poliartralgii)
- simetrie, asimetrie
- durata
- fixitate
- orar - matinala
- nocturna
- modificari - articulare
- periarticulare
- semne generale

SEMIOLOGIA ARTICULATIILOR

MARIREA DE VOLUM A ARTICULATIEI


- hidartroza, hemartroza
IMPOTENTA FUNCTIONALA
REDOAREA ARTICULARA
BLOCAJUL ARTICULAR
- tranzitoriu, definitiv
ANKILOZA
ATITUDINI VICIOASE ANTALGICE
DEFORMARI ARTICULARE
- hipertrofii - osoase
- osteocartilaginoase
- depuneri periarticulare
- luxatii/subluxatii – prin depuneri articulare

28
SEMIOLOGIA ARTICULATIILOR
ARTRITELE – inflamatii articulare (articulatii calde,
rosii, cu lichid)
→ acute: reumatism articular acut, artrite
bacteriene
→ cronice: poliartrita reumatoida
→ monoartrite: artrita TBC, gonococica, gutoasa
→ poliartrite: RAA, PR

SEMIOLOGIA ARTICULATIILOR
REUMATISMUL ARTICULAR ACUT (RAA) 
- boala determinata de streptococul beta-hemolitic
- apare dupa o amigdalita acuta
- sd febril
- poliartrita: articulatii mari
asimetric
migratorie
fugace
raspunde la aspirina
se vindeca in 6 saptamani, fara sechele

SEMIOLOGIA ARTICULATIILOR
POLIARTRITA REUMATOIDA (PR) 
- boala inflamatorie cronica
- evolutie progresiva
- apare la femei
- poliartrita: afecteaza simetric articulatiile mici de la
maini si picioare
- histo-patologic: inflamatie cu prezenta lichidului,
eroziuni osoase
- clinic: durere articulara
redoare articulara
hipertrofie articulara, subluxatii, deformari

SEMIOLOGIA ARTICULATIILOR
ARTROZELE = afectiuni articulare degenerative
(nu inflamatorii)
- apar la articulatiile - de sprijin: genunchi, solduri
- foarte utilizate: maini
- durerea - la trezire (de demaraj)
- cedeaza in cursul zilei
- la palpare - dureri
- crepitatii
- tardiv - deformari articulare

SEMIOLOGIA ARTICULATIILOR- ARTROZE (unltimele 4 sunt exemple)

29
EX.OBIECTIV AL ARTICULATIILOR
-Congestia – coloraţia roşiatică a tegumentelor din jurul articulaţiilor
apare în cazul artritelor (inflamaţii articulare).
-Tumefacţia ţesuturilor periarticulare duce la deformarea articulară,
durere spontană la mişcare şi limitarea mobilităţii articulare.
-Tofii gutoşi – nodozităţi cutanate ce se formează prin depozite de
urat de sodiu în jurul articulaţiilor şi au semnificaţie pentru boala metabolică
numită gută

EX.OBIECTIV AL ARTICULATIILOR
- Durerea articulară – sensibilitatea se constată prin palparea
articulaţiilor şi prin mişcările active sau pasive efectuate de pacient.
-Deformările articulare se observă la inspecţia atentă, având semnificaţie în artrite sau în artroze (procese
degenerative articulare, cu caracter cronic).
-Mobilitatea articulară se evidenţiază prin mişcările active sau pasive ale articulaţiilor, bolile articulare
determinând reducerea sau dispariţia mobilităţii unei artculaţii fie din cauza durerilor, fie din cauza anchilozei sau
semianchilozei articulare

VORBIREA
BRADILALIA – lentoare in exprimare (hipotiroidie)
DISLALIA – vorbire neinteligibila
MODIFICARI ALE VOCII
- disfonie (raguseala)
- afonie – imposibilitatea de a emite sunete

EXTREMITATEA CEFALICA SI GATUL

OCHII (I)
1. Modificari ale globilor oculari
 Exoftalmie uni – sau bilaterala
 Strabism convergent sau divergent
2. Modificari ale pupilei
 Mioza
 Midriaza
 Anizocorie
 Hippus pupilar
3. Modificari ale irisului

EXOFTALMIA

STRABISM BILATERAL

STRABISM UNILATERAL

30
OCHII (II)
1. Modificari ale conjunctivei (icter, anemie, hemoragii)
2. Modificari ale corneei
 Gerontoxon (arc senil)
 Inel Kayser- Fleicher
3. Modificari ale pleoapelor
 Inflamatie = blefarita
 Edem palpabil
 Xantelasma
 Ptoza
 Blefarospasm
 De culoare

CONJUCTIVA – ICTER 

CONJUCTIVA – ANEMIE

HEMATOM SUBCONJUCTIVAL 

GERONTOXON

GERONTOXON II 

 BLEFARITA

XANTELASMA

31
CRANIUL
1. Microcefalie
2. Macrocefalie
 Congenitala
 Castigata

URECHILE
Pavilionul urechii
Anotia, microotia, macrootia
Fistule
Tofi (noduli)
Chisturi sebacee
Eczeme
Inflamatii
Conductul auditiv extern PRAG DE AUDIBILITATE
Otita
Cerumen
Corpi straini
Timpanul
Acuitatea auditiva

SINUSURI 

GATUL
Ganglioni limfatici
Aparatul respirator
laringe
trahee
Aparat cardiovascular
aa carotide
vv jugulare
Tiroida

GANGLIONII CERVICALI

PAROTIDA

32
ADENOPATII CERVICALE

TIROIDA EXAMENUL TIROIDEI

VORBIREA

BRADILALIA – lentoare in exprimare (hipotiroidie)


DISLALIA – vorbire neinteligibila
MODIFICARI ALE VOCII
- disfonie (raguseala)
- afonie – imposibilitatea de a emite sunete

FIZIONOMIE FIZIONOMIE TRISTETE

33
Fizionomie - facies
Boli endocrine
Boala Basedow
Mixedem
Acromegalie
Boala Cushing
Boala Addison
Boli neurologice
Boala Parkinson
Paralizia faciala
Tetanos

FACIES BASEDOW FACIES MIXEDEM

FACIES ACROMEGALIC FACIES CUSHING

34
FACIES ADDISON FACIES PARKINSON

FACIES TETANOS ADULT FACIES TETANOS COPIL

FACIESUL (2)

Boli cardio-vasculare – facies mitral


– facies pletoric
– facies cianotic
Boli digestive – facies hipocratic
Boli respiratorii (pneumonii)
Boli renale (sindrom nefrotic, IRC)
Boli de colagen(lupus, sclerodermie)
Alte afectiuni – facies adenoidian
– facies melancolic

35
FACIES MITRAL FACIES LUPUS

FACIES SCLERODERMIC FACIES ADENOIDIAN

RINOFIMA FACIES MELANCOLIC

36
FACIES MELANCOLIC 2 MELANCOLIE CRANACH

37
SEMIOLOGIE GENERALA
25.10 Curs 4 Examenul clinic general. Inspectia generala: atitudinea bolnavului in pat, atitudinea bolnavului in
ortostatism, mersul, tipul constitutional, modificari staturale, starea de nutritie

2018-2019 ex. Obiectiv

“Learn to see,
Learn to hear,
Learn to feel
Learn to smell and
to know that by practice alone you can become expert” (W. Osler)

EXAMENUL CLINIC OBIECTIV = EXAMENUL FIZIC


CONDITII
Timp suficient
Confort
Pozitionarea examinatorului
Lumina corespunzatoare
Atitudine politicoasa
Respectarea intimitatii

EXAMENUL OBIECTIV GENERALETAPE


Starea generala
Conformatia somatica –statura
-greutatea
-tipul constitutional
Atitudinea
Mersul
Starea de constienta
Psihicul

EXAMENUL OBIECTIV GENERALETAPE (2)


Aparatul locomotor (muschi, oase, articulatii)
Extremitatea cefalica si gatul
Tegumentele si mucoasele
Tesutul celular subcutanat
Ganglionii limfatici
Temperatura corporala

STAREA GENERALA
Impresia generala globala, asopra starii de sanatate
Buna, mediocra, alterata
Sugereaza gravitatea
Varsta cronologica vs. varsta biologica
Unele criterii pentru stare generala buna

Nu are febra
Curba ponderala constanta
Nu este astenic
Se alimenteaza normal
Se mobilizeaza
Activitate fizica normala
Stare emotionala corespunzatoare

38
STAREA GENERALA
SCORUL OMS DE EVALUARE A STARII GENERALE
0 fara restrictii fizice, capabil de activitati identice cu cele anterioare
1 activitate fizica diminuata, capabil sa desfasoare activitatea profesionala
2 capabil de autoingrijire, incapabil de activitatea profesionala, sta in pat mai putin de 50 % din timp
3 capabil doar de activitati minore, sta in pat sau fotoliu peste 50 % din timp
4 incapabil de a se autoingriji, asezat in pat sau fotuliu permanent

CONFORMATIA SOMATICA
Tip constitutional
Statura
Greutate

Tip constitutional
Corelatie intre aspectul morfologic somatic, functional si psihic al unei persoane si predispozitia pentru anumite
boli

Orientativ
Astenic–musculatura putin dezvoltata, inalt, introvertit
Atletic–muschiulos, proportional, echilibrat
Picnic–scund, suptraponderal, extrovertit
Hipocrate Pavlov
TIPUL CONSTITUTIONAL  Sanguin Puternic, mobil
Flegmatic Puternic, inert
Practicamedicala Coleric Puternic, dezechilibrat
astenic(longilin) Melancolic Slab, greuadaptabil
normostenic
hiperstenic(picnic)
Tip comportamentalA
Tip comportamentalB

STATURA
Factori care determina cresterea si dezvoltarea normala
1.Prenatali
Informatia genetica
Starea de sanatate si nutritie a mamei
Calitatea placentei
Factori extrinseci (infectiile, drogurile etc)

2.Postnatali
Genetici
Starea de nutritie
Hormonali –STH, tiroidieni, sexuali
Somatomedine
Factori de crestere asemanatori insulinei

MODIFICARI STATURALE
Talia normala (cm) Gigantism (cm) Nanism (cm)
Barbati 175 –180 200 160
Femei 165 -175 190 150

39
NANISME

+Poze

1.Cauze genetice
Boli cromozomiale (trisomia si sindrom Turner)
Acondroplazia
Osteogeneza imperfecta
2.Cauze endocrine
Deficit STH
Hipotiroidism
3.Boli viscerale
Insuficienta cardiaca din cardiopatii congenitale
Sindrom de malabsorbtie
Insuficienta renala din copilarie
Rahitism sever

GIGANTISMUL +Poza
Gigantism euritmic –gigantism patologic
1.Hipofizar
2.Insuficienta gonadica in pubertate
3.Gigantism acromegaly

Greutatea IMC=G/hxh

IMC Interpretare
18-24,9 Normal
25-29,9 Hiperponderal
30-34,9 Obezitate Clasa I
35-39,9 Obezitate Clasa II
Peste 40 ObezitateClasaIII

40
SEMIOLOGIE GENERALA
08.11 Curs 6 Modificarile de culoare ale tegumentelor si mucoaselor: icterul, cianoza, circulatia colaterala, leziuni
vasculare. Parul, unghiile.

???? curs-7-ganglioni

 “Learn to see,
Learn to hear,
Learn to feel
Learn to smell and
to know that by practice alone you can become expert”
 (W. Osler)

SISTEMUL GANGLIONAR

 Tehnica palparii
 Evaluare
 Localizare
 Numar
 Dimensiune
 Delimitare
 Aderenta
 Consistenta
 Sensibilitate

SISTEMUL GANGLIONAR
 In general:
 Ganglionii > 0,5 cm sunt patologici
 Adenopatiile dureroase………………………… .infectii virale sau bacteriene
 Fixarea la teg. sau in profunzime………………..metastaze
 Consistenta elastica……………………………….boala Hodgkin
 Consistenta cartilaginoasa…………………… . metastaze

GRUPE GANGLIONARE
 Gangl reg cervicala (submentonieri, submandibulari. tonsilar, cervical superf si profund, pre si retroauricular,
occipital, supraclavicular)
 Gangl axilari: ant, post, lateral si central
 Gangl epitrohleari
 Gangl inghinali
 Gangl popliteali
 Gangl profunzi: intratoracic, intraabdominali, retroperitoneali

 ADENOPATII LOCALIZATE
Infectioase – inf acute ale teg, tes cel subcut: abcese, flegmoane, panatitiu, erizipel
- Sifilis pimar
- tuberculoza ganglionara
Metastatice – cancer mamar
- cancer gastricgangl Virchow-Troisier

41
ADENOPATII GENERALIZATE
 Infectii ale cailor resp sup, cav bucale
 Mononucleoza infectioasa
 Rubeola
 Infectia HIV (psistenta)
 Limfoame
 Leucemia limfatica cronica
 Toxoplasmoza
 Tezaurismoze

TEMPERATURA CORPORALA
 Subfebrilitate 37 – 38 grade C
 Hipertermie >41 grade C
 Sedii de masurareoulsii
 Semne de acompaniament: frison, transpiratii, eruptii cutanate,
 Herpes labial
 Cefalee
 Tulb ale starii de onstienta
 Convulsii
 Artralgii, mialgii
 Alterarea starii generale

SEMNE DE GRAVITATE
 Frecventa respiratorie > 28/min
 Frecventa cardiaca >120/min
 TAS < 80 mm Hg
 Extremitati reci
 Sufluri cardiace
 Deshidratare
 Tulb neurologice
 Purpura

TIPURI DE FEBRA
 Intermitenta
 Remitenta
 Continua
 Recurenta (ondolanta)

CAUZELE FEBREI
 Infectii bacteriene, virale, fungice, parazitare
 Neoplazii (limfoame, leucemii)
 Colagenoze
 Postmedicamentoase (izoniazida, antibiotice)
 Infectii nozocomiale (CD, embolie pulm, tromboflebita septica)
 Imunodeficienta
 Asociate infectiei HIV

42
SEMIOLOGIE GENERALA
15.11 Curs 7 Edemele. Starea de constienta. Psihicul.

curs-8-edeme

 EDEMUL
Cresterea si acumularea excesivavolumului lichidului interstitial
localizata la un organ (segment anatomic) sau generalizata (organism)
Examinare: - localizare
- culoare
- temperatura tegumentului
- sensibilitatea
- consistenta
- evolutia

 in tesutul celular subcutanat…………………………....edem subcutanat


 In viscere…………………………………………………….edem visceral
 In seroase……………………………………………………colectii seroase
 extravazarea - scaderea vol. intravascular – activarea sistemului RAA ADH – retentie sare si apa

 STRUCTURA FLUIDELOR ORGANISMULUI

intravascular
 MECANISMUL FORMARII EDEMELOR
1. Cresterea presiunii hidrostatice capilare
2. Scadrea presiunii coloidosmotice plasmatice interstitial
3. Modificarea permeabilitatii capilare pentru proteine
4. Cresterea presiunii coloidosmotice tisulare
5. Scaderea circulatiei limfatice
intracelular
 ASPECTE CLINICE
 Crestere in greutate = preedem
 Crestere in G > 5-10 % vizibil – stergerea proeminentelor
- piele subtire, lucioasa
“semnul godeului” – edeme moi 10’’ pe plan dur
- edeme dure
“semnul ciupitului”

 EDEME GENERALIZATE
Tes. Subcutanat + edem visceral + seroase = anasarca

 Hidrotorace
 Hidropericard
 Ascita
 Hidrartroza
 Hidrocel

43
 EDEME GENERALIZATE
Edem cardiac
Edem hepatic
Edem renal
Edem postural
Edem de sarcina
Edem iatrogen
Edem hipoproteinemic

 EDEME LOCALIZATE
Edeme venoase
Edeme limfatice
Edeme inflamatorii
Edeme alergice
Edeme datorate cresterii permeabilitatii capilare (degeraturi, arsuri, venin)
Edemul cerebral si al fundului de ochi din encefalopatia hipertensiva

 EDEMUL CARDIAC
Insuficienta cardiaca dreapta
- Staza venoasa si scaderea volemiei eficace (cresterea pres. hidrostatice si retentia hidrosalina)
- unde presiunea este mai mare (zone declive)
- rece
- cianotic
- nedureros
- in timp: fibroza subcutanata, extravazari, dermita ocra
- complicatii; fisuri, suprainfectie, dureros, rosu

 EDEMUL HEPATIC
 In insuficienta hepatica cu HT portala mica si hipoproteinemie
- intai in zonele de tes. conj. Lax, apoi se generalizeaza
- moale
- palid
- temp. normala
 In insuficienta hepatica cu HT portala mare
- intai in teritoriul port (ascita), apoi la membrele inferioare

 EDEMUL RENAL
 Sindromul nefrotic (pur, impur)
- moale
- masiv
- palid
- temp. Normala

 EDEME LOCALIZATE
Cauze venoase – tromboza venoasa profunda
- incompetenta valvulara venoasa
- compresiuni extrinsecialterarea pompei musculare (imobilizare, hemipareza)
Cauze limfatice – mastectomie radicala
- invazie neoplazica ganglionara
- filarioza
- hipoplazia cong. a limfaticelor membrelor inferioare
44
Cauze inflamatorii: abces, furuncul, flegmon, artrita, flebita superficiala
- semne inflamatorii
Cauze alergice (angioneurotic, Quincke)

45
SEMIOLOGIE GENERALA
08.11 Curs 6 Modificarile de culoare ale tegumentelor si mucoaselor: icterul, cianoza, circulatia colaterala, leziuni
vasculare. Parul, unghiile.

Tegumente

SEMIOLOGIA TEGUMENTELOR

Functiile pielii:
- mecanoprotectie
- fotoprotectie
- protectie de agresiunea biologica
- protectie de desicare
- sediu receptori
- schimburi cu mediu (termoliza)

CULOAREA PIELII

Particularitati individuale
Gradul de expunere la radiatii solare
Grosimea si transparenta epidermei
Circulatia capilara din derm
Oxihemoglobina., Hb redusa, melanina, pigmenti galbeni

MODIFICARI DIFUZE

Culoarea
Umiditatea
Temperatura (ischemie, inflamatie)
Consistenta (elasice, mobile, turgor normal)

LEZIUNI LOCALIZATE

Leziuni elementare primare


- circumscrise, solide, cu continut fluid
Leziuni elementare secundare
- pierderi de substanta
- productii pe suprafata pielii
- leziuni cicatriceale

MODIFICARI DE CULOARE
- hiperpigmentari cutanate
- hipopigmentari cutanate
- paloarea
- eritemul
- icterul
- cianoza
- circulatia venoasa colaterala

46
HIPERPIGMENTARI CUTANATE
1. Generale
- addisoniana: ICSR…….hipersecretie ACTH si MSH
- hemocromatoza idiopatica….Fe (diabet bronzat, ciroza pigmentara)
- boala Wilson….Cu
- porfiria cutanata tardiva………porfirine
- de intensitate mica: BCR, insuf. hepatica

HIPERPIGMENTARI CUTANATE
2. Regionale
- gambiera (dermatita ocra)
- masca gravidica
- acantozis nigricans (placi sau placarde negre+hipertrofia pliurilor)
- prin fotosensibilizare

HIPERPIGMENTARI CUTANATE
- efelide
- nevi pigmentari
- melanom malign
- neurofibromatoza Recklinghausen (+ fibroame cutanate si perineurale)
- hipertiroidism

HIPOPIGMENTARI CUTANATE
- albinismul oculocutanat; fenilalanina…//…tirozina…....melanina
- vitiligo primitiv sau insoteste boli autoimune
- fenilcetonuria (fenilalaninhidroxilaza) +par blond,ochi albastri,retard mintal, tulb de crestere, miros anormal
al urinei
- leucodermia

UMIDITATEA PIELII
Hiperhidroza; expunere, efort, emotii
boli infectioase
hipoglicemii
hiperestrogenism
Hipohidroza; deshidratare
hipotiroidism
boli dermatologice

LEZIUNI CUTANATE PRIMARE

Macula –rujeola, rubeola


Papula- scarlatina, urticarie
Placa – erizipel, psoriazis
Nodul – eritem nodos
Vezicula –varicela, herpes, zona zoster

47
LEZIUNI CUTANATE SECUNDARE
Scuame – vindecarea scarlatinei, psoriazis
Cicatricea
Fisuri
Eroziune – numai epidermul
Ulceratie – epiderm, derm (mal perforant)
Gangrena = necroza coagulativa(uscata, umeda, escara)
Striuri atrofice (vergeturi)

PALOAREA

Mecanisme:
- ingrosarea tegumentelor
- vasoconstrictie
- scaderea cant. de Hb.

ERITEMUL

- expunere caldura sau radiatie


- pudic
- in boli infectioase: rujeola, scarlatina
- macule eritematoase
- eritem palmar

ICTERUL

CLASIFICARE
1.Prin formare excesiva de bilirubina (hiperproductie)
- hemoliza excesiva (anemii hemolitice)
- eritropoieza ineficienta

CLASIFICARE (2)
2. Prin suferinta celulei hepatice (hepatocelulare)
- deficit transfer sange-celula
- medicamente (rifampicina, subst. contrast)
- ereditare: boala Gilbert
- deficit de conjugare
- deficit enzimatic ereditar (Crigler- Najjar)
- insuficienta maturatiei hepatice (neonatal)

CLASIFICARE (3)

2. Prin suferinta celulei hepatice (hepatocelulare)


- prin defect de eliminare a bilirubinei conjugate
- familiare (Dubin-Johnson si Rotor)
- dobandite (HV colestatica, HV a alcoolicului)
- deficite asociate (hepatite, ciroze)

48
CLASIFICARE (4)

3. Prin defect de eliminare (ictere colestatice)

- colestaza extrahepatica – litiaza biliara


- neo. cap pancreas
- colestaza intrahepatica
- canaliculara
- prin subst chimice (metiltestosteron)
- colestaza idiopatica recurenta
- ciroza biliara primitiva
- angiocolita
- atrezia biliara intrahepatica

CARACTERE SEMIOLOGICE

CULOARE TEGUMENTE, SCAUN, URINA


Tegumente:
- galben (flavinic) = galben+paloare…..hemoliza
- rosu (rubiniu) = galben+rozat………...hepatita
- verdinic si negru (melas)……….......... colestaza

CARACTERE SEMIOLOGICE(2)

SCAUNUL
- Hemoliza – urobilina in exces – scaun colorat
- colestaza – scaun decolorat
- obstacol intermitent – intemitent decolorat

CARACTERE SEMIOLOGICE(3)

HEMOLITICE flavinice Scaune Urini hipercrome Bilirubina indirecta


hipercome
COLESTATICE verdinic Scaune decolorate Urini hipercrome, Bilirubina
spumoase directa

HA, HV, CH rosu Scaune decolorate Urini hipercrome Bilirubina directa si


indirecta

ANAMNEZA IN ICTERE
- durerea
- pruritul
- Febra

49
ANTECEDENTE
- hepatita acuta
- interventie chirurgicala pt litiaza biliara sau neoplasm
- tratament injectabil
- expunere la toxice, droguri
- aparitia in copilarie
-
EXAMENUL GENERAL
- foetor hepatic
- stelute hepatice
- eritem palmar
- adenopatii
- hepatomegalia
- splenomegalia
- ascita
- vezicula biliara

CIANOZA
CAUZELE CIANOZEI CENTRALE
1.oxigenare pulmonara insuficienta a sangelui arterial: - scaderea pres. partiale a oxigenului alveolar:
- altitudine
- hipoventilatie alveolara
- perturbare ventilatie/perfuzie
- Alterarea mec. oxigenarii pulmonare
- tulburari de difuziune prin membr. alveolocapilara
- perturbare ventilatie/perfuzie
2. Cardiopatii congenitale cu comunicare dreapta-stanga

CIANOZA
CAUZELE CIANOZEI PERIFERICE
1. staza localizata
- deficit al circulatiei arteriale
- spasm arteriolar
- obstructie arteriala
- deficit al circulatiei venoase
2. staza generalizata
- insuf. cardiaca cronica
- soc

CIRCULATIA COLATEARLA VENOASA


- toracobrahiala
- abdominofemurala
- cavo-cava
- porto-cava

50
APARATUL RESPIRATOR
Resp-1-2018+ Resp-2_2018

SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR (1)


• Particularitatile anamnezei
• Simptome
• Laurentiu Nedelcu

• PARTICULARITATILE ANAMNEZEI (1)


Varsta
• Nou-nascut
 Asfixia la nastere
 Boala membranelor hialine
 Asfixia secundara
• Sugar
 Scaderea imunitatii
• Prima copilarie
 Infectii acute ale cailor respiratorii
• Copilarie, adolescenta
 Astm bronsic
 Primoinfectia tuberculoasa
• Adulti, varstnici
 Afectiuni cronice

• PARTICULARITATILE ANAMNEZEI (2)


Sexul
• Barbati
 Neoplasm bronhopulmonar
 Bronsita cronica
 Emfizem pulmonar
 Bronsiectazia
• Femei
 Embolii pulmonare

• PARTICULARITATILE ANAMNEZEI (3)


Locul nasterii si domiciliul
– Zone cu poluare atmosferica + ceata + inversiune termica
– Poluarea din interiorul locuintelor Motivele internarii
– simptome caracteristice bolilor respiratorii
– Simptome de ordin general
– Simptome ale complicatiilor

• ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
– Astm bronsic
– Fibroza chistica
– Emfizemul panacinar sever
– Neoplazii
– Focare de contaminare
 TBC
 Boli respiratorii virale
51
• ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE (1)
Afectiuni respiratorii sau cu poarta de intrare respiratorie:
 Evenimente perinatale
 Boli infectioase eruptive
 “Spine iritative” naso-faringiene
 Terenul atopic
 Aspiratia
 Tuberculoza
 Traumatisme toracice
 Boala de reflux

• ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE (2)


Afectiuni extrapulmonare:
 Valvulopatii
 Endocardite bacteriene
 Tromboflebite profunde
 Colageneze
 Vasculite
 Deformari ale coloanei, toracelui
 Neoplazii
 Boli concomitente severe
 Iatrogeneze pulmonare

• STILUL DE VIATA
Consum de toxice: fumat
Expunere la alergeni
Expuneri la poluanti atmosferici
Expuneri la pulberi
Risc de contaminare profesionala

• SIMPTOME
Tusea
Expectoratia
Dispneea
Durerea toracica
Hemoptizia
Vomica
Disfonia
Sughitul
Tulburari ale somnului

• MECANICA TUSEI
1. Inspiratia fortata
2. Inchiderea glotei
3. Cresterea presiunii intratoracice
4. Deschiderea brutala a glotei
5. Expiratia brusca insotita de zgomot glotic

• DE RETINUT

TUSEA = un motiv frecvent al consultatiei medicale


TUSEA = un reflex de aparare al cailor aeriene

52
TUSEA = un mod obisnuit de diseminare al infectiilor bronho-pulmonare
TUSEA = intotdeauna patologica

• ARCUL REFLEX AL TUSEI


 Receptori
 Cai aferente
 Centru de integrare
 Cai eferente
 Control cortical

• ANALIZA SEMIOLOGICA A TUSEI


Debut
Aspect
Caracter
Periodicitate
Circumstante de aparitie
Semne de asociere
Complicatii
Raspunsul la bronhodilatatoare

• DEBUTUL SI EVOLUTIA TUSEI


Acuta
Modificarea recenta tusei cronice
Recidivanta
Cronica (> 3 sapt)

• TUSEA ACUTA
Infectii virale ale cailor respiratorii
- ORL: rinite, faringite sinuzite
- Traheobronsice
- Pulmonare
Tuse convulsiva
Corpi straini

• MODIFICAREA TUSEI CRONICE


Cancer bronhopulmonar
Exacerbarea BPCo
 TUSEA RECIDIVANTA
Tuse astmatica
Rinita alergica

• TUSE CRONICA
Afectiuni cronice ORL
Bronsita cronica
Reflux gastroesofagian
Tuberculoza
Corpi straini
Cancer bronhopulmonar
Pneumopatii interstitiale difuze
Insuficienta cardiaca stanga
Mucoviscidoza
53
Medicamente (IEC)
Psihologica

• ASPECTUL TUSEI
 Surda, voalata
 Latratoare, sonora

• CARACTERUL TUSEI
 Surda, voalata
 Latratoare, sonora
 Bitonala
 Cavernoasa, rasunatoare
 Chintoasa
 Convulsiva
 Emetizanta
 Muzicala

• PERIODICITATEA TUSEI
• In cursul zilei:
 Matinala
 Diurna
 Nocturna
• In cursul saptamanii: luni?
• In cursul anului: primavara

• CONDITII DE APARITIE A TUSEI


– In contextul unei afectiuni sau altor simptome
– La efort
– In legatura cu mediul
– Pozitionala
– La deglutitie
– In timpul toracocentezei

• SEMNE ASOCIATE TUSEI


– Expectoratia
– Hemoptizia
– Dispneea
– Varsatura
– Sincopa

• COMPLICATIILE TUSEI
Manifestari generale: astenie, insomnie
Accentuarea junghiului
Diseminarea infectiilor toracice
Hernii abdominale sau inghinale
Incontinenta urinara
Fracturi costale (osteoporoza)
Perturbari ale circulatiei cerebrale (vertij, obnubilare, sincopa)

• TUSEA SEACA
Chei de diagnostic
1. Intitial seaca, apoi productiva+febra+expectoratie (+colorata) infectie respiratorie joasa
54
2. Seaca persistenta  neoplasm bronhopulmonar endoscopietuberculozacautarea BK
3. Seaca progresiva+durere toracica+dispnee+febrapleurezie
4. Seaca+ staza venoasa+tahicardie+dispnee+febra+hemoptizieembolie pulmonara
5. Seaca spasmodica, sezoniera, nocturnaastm bronsic
6. Seaca+dispnee paroxistica+raluri sibilantecriza astm

55
Resp-2_2018

SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR (2)

• Particularitatile anamnezei
• Simptome

• SIMPTOME
Tusea
Expectoratia
Dispneea
Durerea toracica
Hemoptizia
Vomica
Disfonia
Sughitul
Tulburari ale somnului

EXPECTORATIA
• Definitia = actul prin care sunt eliminate in urma tusei produsele patologice din arborele traheobronsice si
parenchimul pulmonar
• produsul eliminat = SPUTA
• Examinare - macroscopica
- microscopica
- chimica
- bacteriologica

• EXAMENUL SPUTEI
Macroscopic
- cantitatea
- consistenta
- coloarea
- mirosul
- aspecte caracterisice : seroasa, mucoasa, purulenta, hemoragica, combinatii

• EXAMENUL SPUTEI
Microscopic:
- polimorfonucleare neutrofile
- euzinofile
- hematii
- celule epiteliale
- macrofage
- elemente necelulare

• DISPNEEA
Definitie: dificultate in respiratie perceputa constient si neplacut
Cauze: - respiratorie
- cardiaca
- metabolica
- hematologica
- neurologica
- psihogena

56
• DISPNEEA - TERMENI
- Tahipneea
- Bradipneea
- Ortopneea
- Dispnea paroxistica nocturna
- Platipneea
- Trepopneea

• DISPNEEA RESPIRATORIE
• Analiza semiologica
- mod de instalare
- evolutie
- factori declansatori
- intensitatea
- tipul de dispnee
- atitudini antidispneizante
- simptome de acompaniament

• DISPNEA RESPITATORIE
clasificare
1. obstructiva
- a cailor respiratorii mari
- a cailor respiratorii mici
2. restrictiva
- cauze parietale
- cauze pulmonare
- cauze pleurale

• MODIFICARI ALE FRECVENTEI SI RITMULUI RESPIRATOR


- Tahipneea
- Bradipneea
- Respiratia Cheyne – Stokes
- Respiratia Kussmaul
- Respiratia Biot
- Sindrom de hiperventilatie
- Apnee de somn

• DUREREA TORACICA
• Analiza semiologica
- localizare
- iradiere
- carater
- intensitate
- frecventa
- durata
- factori declansatori
- factori de agravare
- factori de ameliorare

• DUREREA TORACICA
clasificare
 de origine respiratorie
57
 de origine parieto –vertebrala
 de origine cardio- vasculara
 de origine digestiva

• DUREREA TORACICA DE ORIGINE RESPIRATORIE


1. JUNGHIUL TORACIC
- pleurezii sero- fibrinoase
- pleurezii purulente
- pneumotorax
- pneumonie “tipica”
- trombembolism pulmonar
2. DURERE TRAHEO-BRONSICA

• DUREREA TORACICA DE ORIGINE PARIETALA


- leziuni mecanice si inflamatorii
- contuzii musculare
- pleurodinia
- dureri osoase
- dureri nevralgice
- dureri radiculare
- mastodinia

• HEMOPTIZIA
Definitie: eliminarea prin expectoratie a unei cantitati de sange ce provine din aparatul respirator subglotic
Analiza semiologica
- cauza probabila
- diagnostic diferential
- evaluarea severitatii
Mecanisme

• HEMOPTIZIE
• Cauze respiratorii
- neoplasm bronhopulmonar
- tuberculoza pulmonara
- fracturi costale
- plagi
- inhalare corpi straini
- inhalare gaze toxice
- bronsiectazie
- unele forme de gripa
- bronsita cronica la hipertensivi

• HEMOPTIZIA
• Cauze extrarespiratorii
- edem pulmonar acut
- infarct pulmonar
- stenoza mitrala
- hipertensiune pulmonara esentiala
- diateze hemoragice
- supradozaj anticoagulante
- teleangiectazia hemoragica ereditara
- iatrogene
58