Evaluarea și managementul perioperator al pacientului chirurgical
1. Următoarele afirmații despre evaluarea
cardiacă la pacientul chirurgical nu sunt
adevărate:[2]
A. supresia sistemului fibrinolitic nu este o
modificare ce predispune pacientul la
tromboză
B. ischemia miocardică poate duce la
scăderea perfuziei în toate segmentele
miocardice
C. necesitatea intervenţiei chirurgicale în
regim de urgenţă nu poate modifica
raportul risc/beneficiu
D. necesarul de oxigen la nivelul miocardic
poate crește ca răspuns la stresul
chirurgical
E. pacienţii cu risc înalt şi capacitate
funcţională diminuată ar putea, de
asemenea, să nu necesite o evaluare
amănunţită cardiacă
2. La pacienții cu insuficiență adrenală, despre
doza de glucocorticoizi pentru substituţie în
caz de stres chirurgical se poate afirma că: [5]
A. se administrează doza matinală de steroid
și 25 mg hidrocortizon IV înainte de
intervenţie, ulterior, se revine la doza
uzuală în caz de stres chirurgical moderat
B. se administrează doza matinală de steroid
și 50 mg hidrocortizon IV înainte de
intervenţie şi 25 mg de hidrocortizon la
fiecare 8 ore pentru 24 ore in cazul unui
stres chirurgical moderat
C. se administrează doza matinală de steroid
şi nu este necesară suplimentarea în caz de
proceduri minore sau chirurgie sub
anestezie locală
D. se administrează doza matinală de steroid
și 70 mg hidrocortizon IV înainte de
inducţia anesteziei şi 25 mg la fiecare 8
ore timp de 24 ore în cazul unui stres
chirurgical major
E. se administrează doza matinală de steroid
și 100 mg hidrocortizon IV înainte de
inducţia anesteziei şi 50 mg la fiecare 8
ore timp de 24 ore in cazul unui stres
chirurgical major
3. Măsurile preoperatorii care reduc riscul de
complicaţii pulmonare postoperatorii sunt: [2]
A. antrenarea musculaturii expiratorii
B. terapia bronhoconstrictoare
C. încetarea fumatului cu minim 6 săptămâni
înaintea intervenţiei chirurgicale
D. antibioterapia pentru infecţiile preexistente
E. administrarea de corticosteroizi la pacienţii
astmatici
4. Următoarele afirmații despre testele de
screening şi consulturile de specialitate
preoperatorii la pacienții asimptomatici sunt
corecte: [1]
A. aduc un beneficiu privind siguranţa
pacientului
B. aduc un beneficiu privind evoluţia
postoperatorie prin identificarea unor stări
patologice nesuspectate
C. obţinerea de date pentru definirea „stării
bazale" nu este recomandată pentru
pacienţii asimptomatici
 D. este necesară repetarea analizelor de
laborator cu rezultate normale obţinute în
decursul a 4 săptămâni preoperator
E. testele de screening preoperatorii nu pot
subtitui anamneza şi examenul clinic
5. În ceea ce privește situaţiile legate de
managementul îngrijirilor care nu trebuie să
aibă loc niciodată, decesul pacientului sau
dizabilitatea pot fi asociate cu: [11]
A. arsuri suferite din orice sursă pe parcursul
îngrijirii într-o unitate sanitară
B. travaliul sau naşterea la o sarcină cu risc
scăzut pe parcursul îngrijirii într-o unitate
sanitară
C. reație hemolitică pe fondul administrării
de sânge sau produse de sânge
incompatibile AB0
D. hipoglicemie debutată pe parcursul
îngrijirii pacientului într-o unitate sanitară
E. folosirea mijloacelor de contenţie sau a
balustradelor de pat pe parcursul îngrijirii
într-o unitate sanitară
6. Următorii indici aparțin clasei A din
clasificarea Child-Pugh a cirozei hepatice: [4]
A. albumină < 3,0
B. bilirubină < 2,0
C. ascită și encefalopatie absente
D. mortalitate >80%
E. status nutrițional bun
7. În ceea ce privește pacientul diabetic,
controlul glicemiei este menţinut prin
echilibrul dintre insulină și: [4]
A. cortizol
B. serotonină 
C. glucagon
D. hormonul de creştere
E. adrenalină
8. Cei trei factori de risc din triada lui Virchow
pentru tromboza venoasă sunt: [9]
A. malignitatea
B. staza
C. hipercoagulabilitate
D. durerea accentuată
E. injurie endotelială
9. Următoarele afirmații despre factorii de risc
pulmonari în managementul pacientului
chirurgical sunt false: [2]
A. factorii potenţiali de risc pentru
complicaţiile pulmonare postoperatorii nu
pot fi atribuiți intervenţiei chirurgicale
B. vârsta este un factor de risc alături de
dependenţa de tutun
C. boala pulmonară cronică este un factor de
risc alături de insuficienţa cardiacă
congestivă
D. dependenţa funcţională nu reprezintă un
factor de risc
E. incidenţa raportată a factorilor potențiali
de risc pentru complicaţii pulmonare
preoperatorii este de 2-9%
10. Următoarele afirmații despre injurie renală
acută (IRA) la un pacient chirurgical sunt
adevărate:[2]
A. IRA nu cuprinde modificări minore ale
creatininei serice
B. IRA cuprinde pierderea completă a
funcţiei renale şi necesitatea dializei
C. Riscul de IRA la pacienţii chirurgicali este
de aproximativ 15%
 D. IRA poate fi clasificată în funcţie de cauză
în 3 categorii: prerenală, renală şi
postrenală
E. Perioperator, cea mai frecventă cauză de
lRA este necroza tubulară acută (NTA)
11. Afirmațiile false despre pacientul
chirurgical cu disfuncție hepatică sunt
următoarele: [3]
A. disfuncţia hepatică este întâlnită la
pacienţii cu hepatită virală cronică
B. evaluarea imagistică prin ultrasonografie
abdominală este standardul de aur pentru
diagnosticul şi stadializarea bolii hepatice
C. rezonanţă magnetică nucleară sau
computer tomografia nu sunt adecvate
pentru diagnostic
D. se efectuează de rutină teste biochimice şi
serologice pentru hepatita virală, hepatita
autoimună şi boli metabolice la pacienții
asimptomatici
E. biopsia hepatică se folosește pentru
diagnosticul şi stadializarea bolii hepatice
12. Următoarele nu sunt contraindicaţii pentru
chirurgia electivă la pacienţii cu afecţiuni
hepatice: [3]
A. pacienţii cirotici Child A
B. Coagulopatia severă
C. pacienţii cirotici Child B
D. Hepatita alcoolică
E. Insuficienţa hepatică acută
13. Despre clasificarea American Society of
Anesthesiologists (ASA) se poate spune că: [2]
A. grupează pacienţii în 5 categorii în funcţie
de starea de sănătate
B. clasa ASA I: pentru pacienţii normali
sănătoşi
C. clasa ASA VI: pentru pacienţii muribunzi
D. clasa ASA V: pentru pacienţii muribunzi
E. clasa ASA V: pentru donatorii de organe
14. Despre tromboza venoase profundă la
pacientul chirurgical putem spune că: [9]
A. riscul tromboembolismului venos (TEV)
postoperator a fost redus la 25% dintre
pacienţi în prezența profilaxiei
B. pacienții cu fracturi de oase scurte au cel
mai mare risc
C. staza reprezintă un factor de risc pentru
tromboza venoasă
D. pacienții care suferă operaţii pelvine au un
risc crescut
E. ghiduri de profilaxie optimă a trombozei
iau în considerare doar factorii de risc
pentru TEV, permiţând elaborarea unui
plan individualizat de îngrijire
15. Despre clasificarea American Society of
Anesthesiologists (ASA) utilizată în evaluarea
pulmonară este falsă următoarea afirmație: [2]
A. clasificarea ASA nu a fost elaborată pentru
prezicerea riscului operator
B. rata complicaţiilor pulmonare
postoperatorii creşte în paralel cu clasa
ASA
C. în clasa ASA VI se încadrează donatorii de
organe
D. clasificarea ASA grupează pacienţii în 6
categorii în funcţie de complicaţiile
pulmonare postoperatorii  
 E. ASA se numără printre factorii de risc ce
ţin de pacient
16. Despre managementul perioperator al
pacientului geriatric putem spune că: [6]
A. pacienţii sunt de acord cu un plan
chirurgical agresiv, chiar dacă nu există
şanse rezonabile de supravieţuire
B. uneori, îngrijirile medicale se centrează
mai mult pe pe prelungirea supravieţuirii,
decât pe controlul durerii
C. este extrem de important ca medicul şi
pacientul să discute deschis despre
amploarea managementului chirurgical
D. stabilirea indicației unei intervenţii
agresive este una din deciziile dificile cu
privire la pacientul vârstnic chirurgical
E. vârstnicii au o rezervă funcțională mai
mică decât tinerii
17. Despre sondele de tract urinar putem
afirma că: [9]
A. sunt folosite pentru drenajul vezicii urinare
B. tuburile de nefrostomie sunt plasate în
pelvisul renal
C. pot drena urina din amontele unei zone de
obstrucţie
D. nu pot drena urina în cazul unor
anastomoze ureterale delicate
E. sunt numite catetere Penrose
18. În ceea ce privește evaluarea preoperatorie
a pacientului chirurgical, următoarele
afirmații sunt adevărate: [1]
A. intervenţiile chirurgicale alterează profund
echilibrul metabolic al organismului
B. eșecul evaluării cu acurateţe a riscul
perioperator nu reprezintă un factor ce
duce la complicații perioperatorii
C. testările specializate substituie efectuarea
anamnezei şi a examenului fizic al
pacientului
D. scopul evaluării preoperatorii este
estimarea abilităţii pacientului de a
răspunde la aceşti factori de stres în
perioada postoperatorie
E. nu se folosesc explorări paraclinice pentru
confirmarea suspiciunii clinice
19. Despre evaluarea pulmonară a pacientului
chirurgical se poate spune că: [2]
A. se efectuează de rutină radiografia toracică
B. se efectuează de rutină testele funcţionale
pulmonare
C. se efectuează de rutină testele specializate
D. identifică doar factorii care duc la
creşterea riscului
E. identifică acei factori modificabili care pot
scădea riscul complicaţiilor pulmonare
20. Următoarele afirmații despre evaluarea
pulmonară sunt adevărate: [2]
A. incidenţa raportată a complicaţiilor
pulmonare intraoperatorii este de 2-9%
B. Incidenţa raportată a complicaţiilor
pulmonare are un impact negativ asupra
morbidităţii, mortalităţii şi a duratei de
spitalizare
C. evaluarea pulmonară preoperatorie are
scopul de a identifica pacienţii la risc
pentru dizabilitate pe termen scurt
D. incidenţa raportată a complicaţiilor
pulmonare preoperatorii este comparabilă
 cu cea a complicaţiilor cardiace
postoperatorii
E. evaluarea pulmonară preoperatorie are
scopul de a identifica pacienţii la risc
pentru complicaţii perioperatorii
21. Despre efectuarea ionogramei şi a
creatininei serice sunt adevărate următoarele
afirmații: [1]  A. starea de sănătate a pacientului trebuie
A. dozarea ionogramei nu este recomandată
la pacienții vârstnici datorită riscului
substanţial pentru deshidratare cronică   B. intervenţiile chirurgicale alterează profund
B. nivelele serice ale electroliţilor nu se
efectuează de rutină la indivizi care ar
putea sugera o patologie cronică
C. sunt adecvate la indivizii al căror istoric
medical sugerează diabet zaharat și
hipertensiune arterială
D. sunt adecvate la indivizii a căror
examinare clinică sugerează o boală
cardiovasculară, renală, hepatică
E. la cei care primesc terapie diuretică de
scurtă durată se determină nivelele serice
ale electroliților
22. Următoarele afirmații despre boala renală
cronică (BRC) la un pacient chirurgical sunt
adevărate: [2,3]
A. anemia normocromă, microcitară cronică
este frecvent observată la pacienţii cu BRC
B. efectuarea unei intervenţii chirurgicale
prezintă un risc semnificativ la pacienţii cu
BRC  E. 25%
C. un număr mare dintre pacienţii cu BRC
sunt purtători de patogeni cu transmitere
urinară
D. doză de DDAVP poate fi utilizată
preoperator în gestionarea
trombocitopatiei din cadrul BRC
E. chirurgia electivă se poate realiza în
siguranţă la pacienții cu BRC
23. În ceea ce privește evaluarea preoperatorie
a pacientului chirurgical, următoarele
afirmații sunt false: [1]
minimalizată și evaluat cu acurateţe riscul
perioperator
echilibrul fiziologic al organismului
C. anestezia alterează profund echilibrul
metabolic al organismului  
D. complicaţiile perioperatorii sunt rezultatul
eşecului din perioada postoperatorie
E. examinările de laborator nu pot substitui
efectuarea corectă a anamnezei
24. În chirurgia ortopedică, pacienţii cu
disfuncție hepatică având scorul MELD
(Model for End-stage Liver Disease) cuprins
între 8-11 au o rată de mortalitate de: [3] 
A. 0%
B. 5%
C. 8%
D. 10 %
25. Electrocardiograma este indicată la
pacienţi selectaţi cu comorbidităţi
semnificative, precum: [2]
A. boli structurale cardiace
 B. astenie marcată
C. boală arterială coronariană
D. dependenţa de tutun
E. anemie normocromă, normocitară cronică
26. Următoarea afirmație despre metoda ideală
de administrare a insulinei în perioada
perioperatorie este falsă: [5]
A. menţine un control glicemic adecvat
B. previne hiperglicemia sau hipoglicemia
C. previne tulburările metabolice
D. este uşor de înţeles şi de administrat
E. se administrează o doză unică de glucoză
5% pentru un aport de 10g glucoză/oră
27. Preoperator, nivelele serice ale electroliţilor
trebuie efectuate la: [1]
A. pacienţii cu risc de a pierde lichide
B. pacienţii cu risc de a pierde electroliţi
C. pacienţii care primesc terapie diuretică de
lungă durată
D. pacienţii cu vărsături persistente
E. pacienții al căror istoric medical sugerează
o patologie acută
28. Despre screeningul de rutină al
concentraţiei de hemoglobină se poate afirmă
că: [1]
A. se realizează la pacienţii supuşi oricărei
procedure chirurgicale   E. stabilește gradul de risc preoperator în
B. se realizează la pacienţii cu anemie de
cauză necunoscută   chirurgical patologia pacientului
C. trebuie investigaţi pacienţii cu risc de a
pierde lichide sau electroliţi   31. Despre sondele de tract gastro-intestinal
D. trebuie investigat nivelul de bază al
hemoglobinei la pacienții cu istoric de
anemie, neoplazie, insuficienţă renală,
cardiopatie, diabet zaharat sau sarcină
E. se realizează la pacienții supuși
procedurilor asociate cu pierderi sanguine
mari (în mod tipic >500 mL)
29. Semnele de infecţie a plăgii chirurgicale
sunt semnele inflamaţiei, adică: [10]
A. eritem  
B. edem
C. tahicardie
D. durere accentuată la locul inciziei
E. febră
30. Afirmația adevărată despre consultul de
specialitate preoperator este următoarea: [1,2] 
A. se realizează în situaţia apariţiei unor
complicaţii neaşteptate  
B. se realizează în cazul în care pacientul nu
răspunde la măsurile iniţiale generale de
gestionare a unei probleme specifice
C. consultul nefrologic este necesar pentru un
pacient care se menţine oliguric, în ciuda
repleţiei volemice adecvate şi mai ales
dacă nivelul creatininei serice creşte
D. un medic poate să solicite un consult
cardiologic pentru un pacient ce a
prezentat un infarct miocardic în perioada
postoperatorie, indiferent de gradul
aparent de benignitate al infarctului
vederea recomandării de a aborda
putem spune că: [8]
A. sunt numite și catetere „Foley"
B. sondele de gastrostomă pot fi plasate
chirurgical
 C. instilarea de alimente, medicamente sau
substanţe radiologice de contrast într-o
sondă plasată intragastric poate avea
consecinţe letale
D. sondele nazo-gastrice sunt destinate
alimentației
E. sonde de gastrostomie endoscopică
percutanată (PEG) pot fi folosite pentru
drenaj sau alimentaţie
32. Despre managementul perioperator al
pacientei însărcinate putem spune că: [6]
A. dezlipirea prematură de placentă este
întotdeauna acompaniată de sângerare
vaginală
B. declansarea travaliului și decesul fetal au
cea mai mare șansă să fie determinate de
anestezie
C. laparoscopia poate fi realizată în condiţii
de siguranţă în primul trimestru de sarcină
D. semnele vitale normale materne pot induce
în eroare clinicianul şi pot masca suferinţa
fetală
E. testul de sarcină nu se efectuează la orice
femeie de vârstă fertilă cu traumă
33. Factorii asociaţi cu un risc crescut de
injurie renală acută (IRA) la pacientul
chirurgical sunt următorii: [2]
istoricul de boală renală
hipertensiunea
dependenţa de tutun
boala vasculară periferică
diabetul zaharat
34. Afirmații adevărate despre consultul de
specialitate sunt următoarele, cu excepția: [1]
A. stabilește gradul de risc preoperator
B. scopul consultului de specialitate este de a
contraindica intervenţia chirurgicală
C. formulează recomandări privind cel mai
bun mod de pregătire a pacientului în
vederea operaţiei și a îngrijirilor
postoperatorii
D. poate fi necesar pentru a optimiza statusul
pacientului în vederea diminuării riscului
perioperator
E. formulează recomandări privind cel mai
bun mod de pregătire a pacientului în
vederea a îngrijirilor postoperatorii
35. Scorul MELD (Model for End-stage Liver
Disease) la pacienții chirurgicali cu disfuncție
hepatică: [3]
A. la pacienţii supuşi colecistectomiei
laparoscopice cu scorul MELD >8,
mortalitatea este aproximativ 6%.
B. scorul variază între 6 şi 40
C. se bazează pe evaluarea bilirubinei serice,
albuminei, timpului de protrombină,
severităţii encefalopatiei şi a ascitei
D. se bazează pe nivelul seric al bilirubinei, al
creatininei şi INR-ului
E. valoarea 6 reflectă o formă uşoară a bolii,
iar 40 însemnă boală severă
36. Despre doza de glucocorticoizi pentru
substituţie în caz de stres chirurgical în funcție
de magnitudinea intervenției chirurgicale la un
pacient cu insuficiență adrenală putem afirma
următoarele, cu excepția: [5]
 A. în caz de proceduri sub anestezie locală nu
este necesară administrarea dozei matinale
de steroid
B. în cazul artroplastiei totală de şold se
administrează 50 mg hidrocortizon la
fiecare 8 ore timp de 24 ore   B. 5%
C. in cazul esofagogastrectomiei se
administrează 100 mg hidrocortizon IV
înainte de inducţia anesteziei
D. in caz de stres chirurgical moderat se
administrează 25 mg de hidrocortizon la
fiecare 8 ore pentru 24 ore
E. în cazul procedurilor chirurgicale minore
se administrează o doză minimă de
hidrocortizon IV
37. Managementul perioperator al pacientului
diabetic presupune: [4,5]
A. insulina cu durată scurtă de acţiune se
oprește când pacientul nu se mai
alimentează preoperator
B. insulina cu durată intermediară de acţiune
se administrează 1/2 din doza de seară în
noaptea dinaintea intervenţiei şi 2/3 din
doza de dimineaţă în dimineaţa
intervenţiei
C. Insulina cu durată lungă de acţiune se
administrează 2/3 din doza de seară în
noaptea dinaintea intervenţiei şi 1/2 din
doza de dimineaţă în dimineaţa
intervenţiei
D. agenţii cu durată scurtă de acţiune pot fi
opriţi în ziua intervenţiei
E. preparatele orale cu durată lungă de
acţiune pot fi oprite în noaptea dinaintea
intevenției
38. În chirurgia cardiovasculară, pacienţii cu
disfuncție hepatică cu scorul MELD (Model for
End-stage Liver Disease) cuprins între 12-15
au o rată de mortalitate de: [3]
A. 0%
C. 8%
D. 10%
E. 25%
39. Următorii indici nu aparțin clasei A din
clasificarea Child-Pugh a cirozei: [4]
A. albumină >3,5 
B. mortalitate <10%
C. ascită severă
D. status nutrițional acceptabil
E. bilirubină >2,0
40. Despre evaluarea preoperatorie a
pacientului chirurgical se poate spune că: [1]
A. anestezia nu alterează echilibrul fiziologic
al organismului
B. intervenţiile chirurgicale nu alterează
echilibrul metabolic al organismului  
C. examinările de laborator nu pot substitui
efectuarea atentă a anamnezei
D. scopul evaluării preoperatorii este
estimarea abilităţii pacientului de a
răspunde la anumiţi factori de stres în
perioada postoperatorie
E. explorările paraclinice pot substitui
efectuarea corectă a examenului fizic al
pacientului
41. Despre atelectazie ca și complicație
postoperatorie putem afirma că: [9,10]
 A. colabarea alveolară este favorizată variabil
de anestezicele generale, in funcție de
agentul utilizat
B. definiția atelectaziei variază de la o simplă
colabare alveolară, până la stări cu semne
clinice de colaps sau consolidare
C. managementul atelectaziei postoperatorii
trebuie să înceapă preoperator, prin oprirea
fumatului cu 6 luni înainte de intervenţie şi
iniţierea exerciţiilor expiratorii
D. sub anestezie, pacienţii nu pot tuşi sau
ofta, iar clearence-ul mucociliar al
arborelui traheobronşic este alterat   primească medicația pe cale orală este
E. efectul atelectaziei este creşterea fracţiei
de şunt, adică un raport ventilaţie-perfuzie
scăzut ce conduce la hipoxie
42. Printre situaţiile chirurgicale care nu
trebuie să aibă loc niciodată, se numără: [11]
A. decesul intraoperator sau imediat
postoperator la un pacient sănătos
B. decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate cu o eroare de medicaţie
C. decesul pacientului asociat cu cădere pe
parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară
D. decesul pacientului sau dizabilitate severă
din cauza manipulării terapeutice a
coloanei vertebrale
E. lăsarea unui obiect străin în pacient după
chirurgie sau altă procedură
43. Complicații postoperatorii sunt
următoarele, cu excepția: [9,10]
A. febra
B. durerea
C. atelectazia
D. dehiscența plăgii chirurgicale   <35%
E. infecțiile plăgii chirurgicale
44. Următoarele afirmații despre terapia
antialgică la pacientul chirurgical sunt
adevărate: [9]
A. pacienţii cu incizii abdominală beneficiază
de analgezie epidurală
B. pacienţii cu incizii toracice beneficiază de
analgezie epidurală
C. analgezia intravenoasă controlată de
pacient oferă un bun control al durerii
intense din perioada imediat postoperatorie
D. chiar dacă pacientul este capabil să
recomandată administrarea continuă,
intravenoasă a opioidelor
E. evaluarea expresiei faciale la pacienții din
terapie intensivă, nu pot da indicii asupra
nivelului de disconfort al pacientului
45. În chirurgia abdominală (alta decât
colecistectomia laparoscopică), pacienţii cu
disfuncție hepatică având scorul MELD
(Model for End-stage Liver Disease) mai mic
sau egal cu 7 au o rată de mortalitate de: [3]
A. 0%
B. 5%
C. 8%
D. 10%
E. 25 %
46. Factorii asociaţi cu un risc crescut de
injurie renală acută (IRA) la pacientul
chirurgical includ următoarele, cu excepția: [2]
A. tipul intervenţiei chirurgicale
B. fracţia de ejecţie a ventriculului drept
C. indexul cardiac <1,7 L/min/m2
 D. vârsta
E. chirurgia de urgenţă
47. Despre medicația pacienților chirurgicali cu
boala renală cronică (BRC) sau injurie renală
acută (IRA) sunt false următarele enunțuri: [3]
A. opioidele se pot acumula la pacienţii cu
BCR, plasându-i la un risc înalt de
depresie respiratorie
B. medicamentele antiinflamatorii
nonsteroidiene sunt indicate la acești
pacienți datorită efectelor benefice
C. necesarul analgetic în perioada
perioperatorie reprezintă un subiect
important la acești pacienţi
D. electroliţii, în mod particular potasiul,
calciul, magneziul şi fosforul sunt în
general, contraindicați din cauza efectelor
secundare nefrotoxice
E. multe medicamente sunt nefrotoxice,iar
dozele trebuie ajustate frecvent în baza
gradului estimat de afectare renală
48. Următoarele afirmații despre testele de
screening şi consulturile de specialitate sunt
adevărate:[1]   E. monitorizarea cu acurateţe a bilanţului
A. nivelele serice ale electroliţilor ar trebui să
fie determinate la pacienţii cu risc de a
pierde lichide sau electroliţi
B. efectuarea unui număr de teste de
screening preoperator pentru pacienţii
asimptomatici este o practică greşită
C. efectuarea sumarului de urină preoperator
este recomandată tuturor pacienţilor
D. consultul de specialitate trebuie efectuat de
medici care deţin competenţe pe care
medicul curant nu le posedă 
E. screeningul de rutină al concentraţiei de
hemoglobină se realizează doar la pacienţii
supuşi procedurilor asociate cu pierderi
sanguine mari (în mod tipic >500 mL) sau
la pacienţii cu anemie de cauză
necunoscută
49. Următorii indici nu aparțin clasei C din
clasificarea Child-Pugh a cirozei: [4]
A. ascită și encefalopatie severe
B. status nutrițional precar
C. mortalitate peste 80%
D. valorile albuminei și bilirubinei mult
scăzute  
E. valorile albuminei și bilirubinei mult
crescute
50. Principala ţintă în managementul
perioperator al pacienţilor cu boala renală
cronică (BRC) sau injurie renală acută (IRA)
este: [3]
A. evitarea hipotensiunii arteriale
B. administrarea cu precauţie a
medicamentelor  
C. cântărirea zilnică a bolnavului
D. menţinerea euvolemiei şi a perfuziei renale
hidric
51. Despre sonde şi tuburi de dren următoarea
afirmație este falsă: [8,9]
A. sondele de tract gastro-intestinal se împart
în sonde nazo-gastrice și sonde nazo-
enterale
B. sondele de tract respirator sunt plasate în
cavitatea pleurală pentru a evacua aerul
(hemotorax)
 C. cateterele „Foley" sunt folosite pentru
drenajul vezicii urinare
D. drenurile cu sistem închis de aspiraţie
folosite uzual sunt de două tipuri: Jackson-
Pratt şi Hemovac
E. drenajele pasive se mai numesc și drenaje
Penrose
52. Standardul de aur pentru diagnosticul şi
stadializarea bolii hepatice la pacientul
chirurgical este: [3]
A. ultrasonografie abdominală
B. computer tomografia
C. rezonanţă magnetică nucleară
D. biopsia hepatică
E. testele biochimice şi serologice
53. Identificați afirmația falsă despre testele de
screening şi consulturile de specialitate
preoperatorii: [1]
A. screeningul preoperator pentru pacienţii
asimptomatici aduce costuri ridicate fără
garanţia rezultatelor pozitive 
B. potenţialul prejudiciu cauzat de
screeningul de rutină al pacienţilor
asimptomatici este mai mare decât orice
beneficiu derivat din descoperirea unor
modificări patologice oculte
C. timpul şi resursele utilizate în căutarea
unor rezultate neanticipate nu sunt
argumente împotriva screeningului
neselectiv
D. 60% din rezultatele anormale sunt ignorate
E. testele de screening preoperatorii nu pot
substitui anamneza şi examenul clinic care
pot influenţa managementul perioperator
54. Despre funcţia renală a pacientului
chirurgical reținem că: [3]
A. se monitorizează printr-o evaluare exactă a
bilanţului hidric
B. măsurarea periodică a creatininei şi ureei
sanguine nu este necesară
C. dializa renală poate fi necesară când
pacientul nu îşi poate gestiona propriul
echilibru hidric
D. când funcţiile de detoxifiere şi excreţie
renală sunt inadecvate dializa renală nu
este necesară
E. dializa renală nu este necesară la un
pacient anuric cu hiperkalemie și acidoză
refractară
55. Următorii indici aparțin clasei B din
clasificarea Child-Pugh a cirozei: [4]
A. ascită minimă și encefalopatie absentă
B. status nutrițional acceptabil
C. albumină 2,0-3,0
D. bilirubină 3,0-3,5
E. mortalitate 40%
56. Preoperator, efectuarea sumarului de urină
este recomandat doar pacienților care: [1]
A. au simptome de tract urinar
B. primesc terapie diuretică de lungă durată
C. au istoric de boală cronică de tract urinar
D. sunt supuşi oricărei proceduri chirurgicale
E. sunt supuşi procedurilor urologice
57. Despre evaluarea cardiacă a pacientului
chirurgical, se poate afirma că: [2]
A. modificările homeostaziei care apar
postoperator reprezintă un factor de stres
pentru miocard
 B. răspunsul la stresul chirurgical include o
creştere a nivelului plasmatic de
catecolamine ca efect al durerii
C. are loc supresia sistemului fibrinolitic, cu
predispunerea pacientului la tromboză
D. electrocardiograma nu este indicată la
pacienţii cu boală arterială periferică
E. evaluarea cardiologică prin test de efort nu
este indicată la pacienţii cu funcţie
cardiacă nedeterminată
58. Următoarele afirmații despre boala renală
cronică (BRC) la un pacient chirurgical sunt
adevărate: [2]  plăgii chirurgicale este falsă: [10]
A. BRC se defineşte ca boală organică renală
sau scăderea funcţiei renale pentru cel
puţin 3 luni   B. este o complicaţie acută mecanică a plăgii
B. BRC în stadiu terminal se referă la un grad
specific de alterare a funcţiei renale   plăgii depăşeşte rezistenţa materialului de
C. necesitatea dializei este indicată în stadiul
terminal al BRC
D. trasplantul renal este indicat în stadiul
terminal al BRC
E. BRC este una dintre cele două categorii
majore de disfuncție renală, alături de
injuria renală acută
59. Intraoperator şi postoperator, pacientul
diabetic este: [5]
A. monitorizat cu ajutorul glucometrului în
fiecare oră
B. glicemia este menținută între 120-180
mg/dL
C. este de preferat menţinerea valorii
glicemice la limita inferioară a intervalului
D. în timpul operației pot să apară efecte
adverse ale hipoglicemiei
E. Scala proporționalităţii este metoda
standard pentru controlul glicemie al
pacienţilor chirurgicali
60. Următorii indici aparțin clasei C din
clasificarea Child-Pugh a cirozei: [4]
albumină < 3,0
albumină > 3,0
bilirubină > 3,0
bilirubină < 3,0
mortalitate <80%
61. Următoarea afirmație despre dehiscența
A. dehiscenţa acută de plagă chirurgicală este
rezultatul desfacerii suturii fasciate
C. forța exercitată transversal pe marginile
sutură
D. forța exercitată transversal pe marginile
plăgii depăşeşte rezistenţa fasciei
E. un alt factor de alterare fascială este
infecţia generalizată
62. Consimţământul informat: [6,7]
A. este de datoria chirurgului să câştige şi să
merite această încredere
B. acordarea consimţământului informat este
o formalitate în deciderea celui mai bun
parcurs diagnostic şi terapeutic
C. medicul trebuie să îşi amintească că toate
acţiunile sale trebuie făcute în interesul
pacientului şi că datoria lui principală este
de a prelungi viața pacientului
D. există momente în care medicul trebuie să
ia decizii la limita dintre viaţă şi moarte
 E. majoritatea bolnavilor doresc să primească
un nivel de îngrijire care să le înlăture
suferinţa şi care să le ofere şansa de a se
bucura de viaţă într-un status funcţional
rezonabil
63. Următoarele sunt contraindicaţii pentru
chirurgia electivă la pacienţii cu afecţiuni
hepatice: [3]
A. Hepatita virală cronică
B. Insuficienţa hepatică acută   D. ≥38,3 ◦C
C. Cardiomiopatia
D. Hipoxemia
E. Boala cronică de rinichi
64. Următorii indici nu aparțin clasei B din
clasificarea Child-Pugh a cirozei: [4]
A. albumină 3,0-3,5
B. status nutrițonal precar
C. encefalopatie minimă
D. ascită absentă
E. bilirubină 2,0-3,0
65. Despre îngrijirea plăgilor sunt false
următoarele afirmații: [9]
A. în tratamentul unui abces, o meşă de tifon
uscată este folosită pentru a umple cu grijă
cavitatea
B. soluţia de acid acetic 0,25% este
contraindicată în îngrijirea plăgilor
C. plăgile pot să fie apoziționate prin suturi,
capse, benzi sau adezivi dermici   prin dietă pot necesita insulină în perioada
D. vindecarea per primam implică faptul că
marginile plăgii au fost lăsate
neapoziţionate   este indicată ajustarea dozelor de insulină
E. vindecarea per secundam înseamnă că
marginile plăgii au fost apoziţionate prin
suturi
66. La pacientul chirurgical, se inițiază
investigații privind cauza la creșterea
temperaturii: [10]
A. ≥37,3 ◦C
B. ≥38,5 ◦C
C. ≥39 ◦C  
E. ≥40 ◦C
67. Drenurile Davol: [9]
A. sunt alcătuite din silicon
B. sunt foarte voluminoase
C. sunt drenurile aspirative cu sifon
D. sunt elastice
E. sunt drenuri cu sistem închis de aspirație
68. Referitor la tratamentul pacientului
diabetic în perioada perioperatorie putem
spune că: [4]  
A. pacienţii diabetici cu control metabolic
prin antidiabetice orale pot necesita
creșterea dozei în perioada perioperatorie  
B. la pacienţii cu diabet insulino-necesitant
este indicată ajustarea dozelor de insulină
pentru perioadele de hiperglicemie ca
răspuns la stresul determinat de boală
C. pacienţii diabetici cu control metabolic
perioperatorie
D. la pacienţii cu diabet insulino-necesitant
pentru perioadele de hiperglicemie ca
răspuns la stresul determinat de traumă
 E. la pacienţii cu diabet insulino-necesitant
este indicată ajustarea dozelor de insulină
pentru perioadele de hiperglicemie ca
răspuns la stresul determinat de intervenţia
chirurgicală
69. Despre consultul de specialitate putem
afirma următoarele: [1]
A. scopul lui este de a contraindica
intervenţia chirurgicală
B. scopul lui este de a formula recomandări
privind cel mai bun mod de pregătire a
pacientului în vederea operaţiei şi a
îngrijirilor postoperatorii
C. poate fi necesar pentru a optimiza statusul
pacientului în vederea diminuării riscului
perioperator
D. odată ce riscul preoperator a fost
determinat, echipa chirurgicală va discuta
cu pacientul sau familia acestuia
recomandarea de a aborda chirurgical
patologia pacientului
E. scopul lui este de a stabili gradul de risc
preoperator
71. Selectați afirmația corectă cu privire la
disfuncția hepatică la pacientul chirurgical:
[3]  B. în general, pacienţii sunt reticenți în ceea
A. incidența hepatitei alcoolice nu s-a
modificat
B. numărul de pacienți cu disfuncție hepatică
a crescut semnificativ odată cu creșterea
numărului de pacienți obezi
C. steatohepatita non-alcoolică este cea mai
rară cauză de boală hepatică cronică în
Statele Unite
D. incidența hepatitei virale cronice a crescut
E. la pacienții asimptomatici fără factori de
risc sau fără modificări fizice care să
indice boală hepatică, preoperatoriu se
efectuează doar testele biochimice de
rutină pentru evaluarea funcției hepatice
71. Selectați afirmația corectă: [3]
A. steatohepatita non-alcoolică este cea mai
frecventă cauză de boală hepatică cronică
în Statele Unite
B. steatohepatita alcoolică este cea mai
frecventă cauză de boală hepatică cronică
în Statele Unite
C. steatohepatita non-alcoolică este cea mai
frecventă cauză de boală hepatică acută în
Statele Unite
D. steatohepatita alcoolică este cea mai
frecventă cauză de boală hepatică acută în
Statele Unite
E. steatohepatita alcoolică este cea mai rară
cauză de boală hepatică acută în Statele
Unite
72. Selectați afirmațiile adevărate despre
pacientul geriatric: [6]  
A. discuțiile cu pacientul şi familia acestuia
trebuie continuate postoperator  
ce privește un plan chirurgical agresiv
C. îngrijirile chirurgicale sunt prestate de un
colectiv, care are ca obiectiv ameliorarea
suferinţei pacientului
D. discuțiile cu pacientul şi familia acestuia
trebuie începute din perioada preoperatorie
E. îngrijirile medicale se centrează prioritar
pe prelungirea supravieţuirii
73. Procesul de evaluare a febrei postoperatorii A. bradicardie
trebuie să urmărească: [10] B. halucinații
A. tratamentul din antecedente C. tremor
D. agitație
B. locația pacientului (în unitatea de terapie E. tetanie
intensivă sau în secţia de chirurgie)
C. instrumentarea 78. Despre anomaliile trombocitare apărute la
D. durata spitalizării pacientul chirurgical cu disfuncție hepatică
E. natura intervenției chirurgicale putem afirma următoarele: [4]
A. se pot datora sechestrării hepatice induse
74. Clasificarea Child-Pugh se bazează pe de hipertensiunea portală
evaluarea: [3] B. pot fi de funcție
A. bilirubinei serice C. pot fi atribuite scăderii producţiei
B. severității cardiopatiei factorilor de coagulare prin sindromul
C. albuminei hepatopriv
D. timpului de sângerare   D. pot fi de număr
E. severității ascitei E. se regăsesc la pacienţii cu patologie
hepatică avansată prin supresie medulară
75. Pacienții geriatrici se află frecvent sub indusă de alcool
tratamente care alterează răspunsui fiziologic
al organismului, precum: [6]   79. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la
A. warfarina   pacientul chirurgical diabetic: [4]
B. α-blocantele A. amploarea afectării vaselor mici se extinde
C. β-blocantele rareori profund în ţesut, cruţând
D. inhibitorii pompei de protoni tegumentul
E. antiagregantele plachetare B. pentru diabetic, o plagă minoră a
piciorului este o problemă serioasă
76. Cele mai importante modificări fiziologice C. pentru diabetic, un panarițiu poate duce la
din sarcină apar la nivelul: [6] amputație  
A. sistemului reproducător D. pentru diabetic, un panarițiu este o
B. sistemului respirator   problemă serioasă
C. sistemului locomotor   E. pentru diabetic, o plagă minoră a
D. sistemului circulator   piciorului poate duce la deces
E. sistemului digestiv
80. Factorul etiologic care stă la baza
disfuncției hepatice, în majoritatea cazurilor,
77. Simptomele sevrajului alcoolic includ: [4] este: [4]  
 A. virusul hepatitic C   A. arta de a completa documentele medicale
B. virusul hepatitic B este reprezentată de echilibrul între
C. hipercolesterolemia concizie şi exhaustivitate  
D. alcoolul B. consemnează explicit şi în ordine
E. virusul hepatitic A cronologică tratamentul aplicat bolnavului
C. documentarea explicaţiilor oferite
81. Care dintre următoarele explică riscul de pacientului, mai ales privind riscurile,
sângerare abundentă prin afectarea hemostazei beneficiile, rezultatele aşteptate şi
existent la pacienții cu patologie hepatică? [4] alternativele terapeutice reprezintă un
A. malabsorbția vitaminelor liposolubile ce eficient mod de protecţie atât a medicului,
folosesc drept transportori cât şi a pacientului
B. scăderea concentrației factorilor de D. este întotdeauna cel mai bun prieten al
coagulare cauzată de diluție medicului
C. scăderea producţiei factorilor de coagulare E. documentarea tuturor rezultatelor, a
prin sindromul hepatopriv argumentării strategiilor diagnostice şi
D. depleției depozitelor de vitamina K prin terapeutice reprezintă un eficient mod de
scăderea absorbției intestinale protecţie atât a medicului, cât şi a
E. depleției depozitelor de vitamina K prin pacientului
malnutriţie
84. După întreruperea consumul de alcool,
82. Categoria “recomandări diverse” din simptomele majore de sevraj sunt maximale,
considerațiile generale privind recomandările de obicei, în ziua: [4]
medicale consemnate în foaia de observație este A. 5
destinată altor indicaţii care ar putea fi B. 2
necesare, incluzând: [8]  C. 4
A. obţinerea aprobărilor pentru includerea D. 3
pacientului într-un studiu sau protocol E. 6
special 
B. montarea de sonde nazo-gastrice pentru 85. Dacă intervenția chirurgicală este necesară
evacuarea conţinutului intestinal la pacienta gravidă, ideal este să se intervină:
C. solicitări pentru consulturi de specialitate   [6]
D. obţinerea aprobărilor pentru accesul la fişe A. postnatal  
medicale din arhivă   B. în trimestrul I
E. recomandări privind dieta pacientului C. în al doilea trimestru  
D. în al treilea trimestru
83. Cu privire la foaia de observație, putem E. în luna a 8-a
afirma că: [7]
86. Următoarele elemente scad în sarcină: [6]
A. frecvența respiratorie 90. În cazul pacienților chirurgicali cu
B. presiunea parțială a dioxidului de carbon patologie hepatică alcool-indusă se recomandă
C. volumul rezidual administrarea agresivă a următorilor
D. capacitatea reziduală funcțională electroliţi: [4]
E. volumul curent A. sodiu
B. calciu
87. Incidența infecțiilor de plagă chirurgicală C. fosfor
variază în funcție de: [10] D. magneziu
A. spital E. potasiu
B. pacient
C. este constantă 91. Ce doză de prednison se poate asocia cu
D. operație supresia axului hipotalamo-pituitaro-adrenal
E. chirurg (HPA) la pacientul chirurgical cu insuficiență
adrenală? [5]
88. Măsurile preoperatorii, care reduc riscul de A. 10 mg/zi pentru cel puţin 3 săptămâni
complicaţii pulmonare postoperatorii, includ B. 20 mg/zi pentru cel puţin 6 săptămâni
încetarea fumatului cu: [2] C. 20 mg/zi pentru cel puţin 3 săptămâni
A. minim 9 săptămâni înaintea intervenţiei D. 10 mg/zi pentru cel puţin 8 săptămâni
chirurgicale E. 30 mg/zi pentru cel puţin 6 săptămâni
B. minim 5 săptămâni înaintea intervenţiei
chirurgicale 92. Pacienţii chirurgicali cu sindrom Cushing
C. minim 6 săptămâni înaintea intervenţiei produc echivalentul a: [5] 
chirurgicale A. 56 mg hidrocortizon/zi
D. minim 3 săptămâni înaintea intervenţiei B. 36 mg hidrocortizon/zi  
chirurgicale C. 27 mg hidrocortizon/zi
E. minim 4 săptămâni înaintea intervenţiei D. 50 mg hidrocortizon/zi
chirurgicale E. 18 mg hidrocortizon/zi
93. Eșecul vindecării plăgii postoperatorii
89. După întreruperea consumul de alcool, poate avea consecințe acute devastatoare
simptomele majore de sevraj sunt maximale, precum: [10] 
de obicei, în ziua: [4] A. fistula anastomotică  
A. 1 B. hernia
B. 3 C. formarea unui pseudoanevrism
C. 5 D. dehiscența fascială
D. 10 E. infecţii chirurgicale cu localizări
E. 7 superficiale

94. Selectați afirmațiile adevărate dintre
următoarele: [4]
A. în perioada perioperatorie, pacienţii
alcoolici prezintă riscul de a dezvolta
sindromul de sevraj etanolic   (greşit)
B. dacă sunt instituite profilactic,
benzodiazepinele pot preveni simptomele
majore de sevraj
C. delirium tremens are o rată a mortalităţii
postoperatorii de până la 90%
D. pacientul alcoolic este protejat de
simptomele de sevraj prin administrarea
adecvată de sedative
E. debutul simptomelor uşoare de sevraj
poate apărea între ziua 1 şi ziua 5 după
întreruperea consumului de alcool
95. Imediat postoperator se compune un
document care notează evenimentele petrecute
intraoperator, cu accent pe situaţiile care pot
avea impact postoperator precum: [7]
A. complicații
B. refacere volemică
C. tranzit intestinal
D. diureză
E. pierderi sanguine
96. În ceea ce privește managementul
îngrijirilor unui pacient internat, următoarele
situații nu trebuie să aibă loc niciodată: [11]
A. Ulcere de presiune stadiul 3 sau 4
dobândite după internarea într-o unitate
sanitară
B. Deces sau dizabilitate severă (icter
nuclear) asociate cu eşecul identificării şi
tratării icterului la nou-născuţi
C. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate cu hipoglicemie debutată pe
parcursul îngrijirii pacientului într-o
unitate sanitară
D. Chirurgie efectuată pe un alt pacient
E. Orice incident, în care o conductă pentru
oxigen sau alt gaz care trebuie administrat
pacientului, conţine gazul greşit sau este
contaminat cu substanţe toxice
97. Despre scorul Child-Pugh la pacientul
chirurgical putem spune că: [3]
A. chirurgia electivă este contraindicată la
pacienții cirotici Child C
B. se corelează cu frecvenţa complicaţiilor
postoperatorii
C. chirurgia electivă este posibilă cu pregătire
preoperatorie la pacienții cirotici Child B,
cu excepția celor care trebuie supuși
chirurgiei cardiace
D. chirurgia electivă este bine tolerată la
pacienții cirotici Child B
E. chirurgia electivă este posibilă cu pregătire
preoperatorie la pacienții cirotici Child C
98. Sondele de tract urinar cuprind
următoarele tipuri: [9]
A. catetere Foley
B. tuburi de nefrostomie
C. drenajele Jackson-Pratt
D. sonde urinare
E. drenajele Davol
99. Sondele de tract respirator includ: [9]
A. sondele endotraheale
B. tuburile de dren toracice
 C. cateterele Foley
D. sondele de traheostomă
E. drenajele Penrose
100. Despre surrogate decision maker putem
afirma următoarele: [7]
A. reprezintă un set de documente legale care
informează furnizorii de servicii medicale
cu privire la dorinţele pacientului
referitoare la nivelul de îngrijire dorit
B. este necesar în situațiile în care pacientul
nu poate lua decizii pentru propria
persoană
C. de obicei, această persoană este membrul
familiei cu cel mai apropiat grad de
rudenie faţă de pacient
D. echipa medicală va căuta printre
persoanele imediat apropiate pe cineva
care ar putea vorbi în numele pacientului
E. reprezintă un „înlocuitor în luarea
deciziilor"
101. Următoarele afirmații cu privire la
intervențiile chirurgicale efectuate la pacienta
însărcinată sunt corecte: [5]
A. uterul mărit de volum poate modifica
localizarea durerii, aşa cum se întâmplă în
apendicită
B. în decubit lateral, uterul gravid poate
comprima vena cavă inferioară şi poate
scădea întoarcerea venoasă
C. răspunsul gravidei în condiţii de boală nu
este alterat
D. compresia venoasă la nivel pelvin poate
produce sau exacerba boala hemoroidală la
gravide
E. uterul mărit de volum deplasează viscerele
abdominale
102. În cazul pacienților chirurgicali cu
patologie hepatică alcool-indusă se recomandă
administrarea agresivă de magneziu și potasiu
pentru prevenirea: [4]
A. tulburărilor metabolismului proteic
B. tulburărilor metabolismului lipidic
C. tulburărilor metabolismului glucidic
D. aritmiilor cardiace
E. deshidratării severe
103. Următoarele aspecte sugerează o
localizare profundă a infecţiei plăgii
chirurgicale şi impun investigaţii suplimentare:
[10] 
A. persistența febrei
B. persistența leucocitozei  
C. persistența ileusului
D. persistența tahicardiei
E. persistența hipotensiunii
104. Infecțiile de plagă chirurgicală reprezintă:
[10]
A. jumătate din totalul infecțiilor nosocomiale
B. un sfert din totalul infecțiilor nosocomiale
C. două treimi din totalul infecțiilor
nosocomiale
D. treime din totalul infecțiilor nosocomiale
E. trei sferturi din totalul infecțiilor
nosocomiale
105. Pentru investigarea febrei la pacientul
chirurgical, efectuarea testelor de laborator,
prelevarea de material biologic pentru culturi B. Orice tip de îngrijire medicală indicată sau
şi investigaţiile imagistice în absenţa unei practicată de cineva care pretinde a fi
suspiciuni concrete sunt adecvate în medic, asistent, farmacist sau alt
următoarele circumstanţe speciale: [10] profesionist autorizat în sănătate
A. imunodeprimaţi C. Decesul sau rănirea importantă a unui
B. pacienţi ventilaţi mecanic de lungă durată   pacient sau a unui membru al personalului
C. pacienţi care au amplasate dispozitive de medical rezultate din agresiunea fizică (de
monitorizare non-invazivă   exemplu, lovire) care are loc în interior sau
D. pacienţi care au amplasate catetere în incinta unei unităţi sanitare
E. pacienţi care au amplasate dispozitive de D. Agresiunea sexuală asupra unui pacient în
monitorizare invazivă interiorul sau în incinta unei unităţi
sanitare
106. Dehiscența acută de plagă chirurgicală: E. Răpirea unui pacient indiferent de vârstă
[10] 
A. poate fi rezultatul unei infecții   109. Substanțele folosite pentru a umezi meșele
B. poate fi rezultatul unei alterări a în tratamentul unui abces pot fi: [9]
răspunsului imunologic normal al țesutului A. soluțiile iod-povidonă
lezat B. soluția de acid acetic 0,25%
C. implică o alterare a procesului de C. soluția Dakin
cicatrizare D. soluția de alcool etilic 0,25%
D. poate fi rezultatul unor forțe mecanice E. apa oxigenată
E. poate fi rezultatul unei alterări a
răspunsului biologic normal al țesutului 110. Cateterele „pigtail” sunt: [9]
lezat A. denumite și drenaje Penrose
107. Evaluarea ionogramei şi a creatininei B. drenuri cu sistem închis de aspirație
serice este adecvată la indivizii al căror istoric C. tuburile plasate percutan pentru drenajul
medical sau examinare clinică sugerează o abceselor
patologie cronică precum: [1]   D. tuburi de nefrostomie
A. boală renală E. sonde urinare
B. boală cardiovasculară
C. patologie tiroidiana  111. Sindromul Wernicke-Korsakoff la
D. patologie gastrică pacientul chirurgical cu disfuncție hepatică se
E. boală hepatică poate instala dacă: [4] 
A. vitamina K nu este administrată înaintea
108. Următoarele sunt situaţii penale care nu glucozei
trebuie să aibă loc niciodată: [11] B. magneziul nu este administrat înaintea
A. Copil externat persoanei greşite glucozei
 C. potasiul nu este administrat înaintea
glucozei
D. tiamina nu este administrată înaintea
glucozei
E. folatul nu este administrat înaintea
glucozei
112. Următoarele sunt situaţii legate de
protecția pacientului care nu trebuie să aibă
loc niciodată: [11]
A. Procedură chirurgicală greşită pe un
pacient  consimțământul informat: [6, 7]
B. Decesul matern sau dizabilitate severă
asociate cu travaliul sau naşterea la o
sarcină cu risc scăzut pe parcursul îngrijirii
într-o unitate sanitară
C. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate cu dispariţia pacientului pentru >4
ore
D. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate cu o eroare de medicaţie   D. discutarea strategiilor în termeni pe
E. Copil externat persoanei greşite
113. Intervenţiile chirurgicale cu cel mai înalt
risc de IRA (injurie renală acută) sunt: [2]
A. chirurgia anevrismului cerebral
B. chirurgia arterelor coronare
C. transplantul renal
D. chirurgia arterelor femurale
E. chirurgia cardiacă valvulară
114. Managementul atelectaziei postoperatorii
implică: [10]
A. tehnicile de reexpansionare sunt utile
pentru toţi pacienţii
B. una dintre cele mai importante strategii
este reprezentată de mobilizarea precoce
C. managementul corect al durerii
postoperatorii este frecvent obţinut prin
analgezie epidurală
D. fizioterapia respiratorie poate fi iniţiată,
mai ales la pacienţii cu tuse iritativă şi
bronşită cronică
E. una dintre cele mai importante strategii
este reprezentată de managementul corect
al durerii postoperatorii
115. Selectați atribuțiile chirurgului referitor la
A. identificarea factorilor favorizanți a
afecțiunii
B. stabilirea mai multor strategii de
diagnostic şi tratament
C. discuţia onestă cu bolnavul şi familia sa
privind opţiunile de tratament (exclusiv
opţiunea de a se opera) şi consecinţele
acestora
înţelesul pacientului şi/sau al familiei,
atunci când este cazul
E. identificarea celei mai probabile afecțiuni
116. Tratamentul unui abces implică: [9]
A. cavitatea trebuie împachetată strâns
B. închidere per secundam
C. trebuie evitată producerea de ischemie
tisulară
D. meşă de tifon îmbibată cu ser fiziologic
este folosită pentru a umple cu grijă
cavitatea
E. meşa colectează drenajul şi previne
închiderea cavităţii
117. Nevoile speciale de îngrijire ale
pacientului chirurgical includ: [8]
A. îngrijirea tuburilor de dren
B. exercițiile fizice
C. poziţionarea specială
D. îngrijirea plăgilor
E. schimbarea poziţiei
118. Selectați argumentele împotriva
screeningului neselectiv: [1]
A. ignorarea a 30% dintre rezultatele
anormale
B. utilizarea ocazională a unor investigaţii
suplimentare neinvazive
C. utilizarea ocazională a unor investigaţii
suplimentare potenţial riscante
D. resursele utilizate în căutarea unor
rezultate neanticipate
E. timpul utilizat în căutarea unor rezultate
neanticipate
119. Următoarele aspecte ridică suspiciunea de
ruptură de placentă: [6]
A. prezența unui uter gelatinos
B. prezența unui uter mai mare decât ar fi
normal pentru vârsta gestațională
C. prezența unui uter mai mic decât ar fi
normal pentru vârsta gestațională
D. prezența unui uter dur
E. prezența unui uter moale
120. Stresul chirurgical induce un răspuns
neuro-endocrin cu eliberare de hormoni de
contrareglare, care determină: [4]
A. scăderea producției de glucoză hepatică
B. scăderea producției de insulină
C. tendință la cetoacidoză
D. rezistență centrală la insulină
E. tendință la hiperglicemie
121. Despre coagulare la pacienții cu BCR
(boală cronică de rinichi) putem spune că: [2,
3]
A. D-desamino arginin vasopresina
(DDAVP) stimulează eliberarea de factori
von Willenbrand din celulele endoteliale
B. coagulopatia asociată uremiei poate creşte
pierderea de sânge în timpul operaţiei
C. doză de DDAVP poate fi utilizată
preoperator în gestionarea
trombocitopatiei din cadrul BCR
D. coagulopatia acută secundară heparinizării
pe perioada dializei poate creşte pierderea
de sânge în perioada postoperatorie
E. evaluarea coagulării este utilă pentru
identificarea deficitelor intrinseci
122. Mortalitatea pacienților cu boală hepatică
cronică depinde de: [3]  
A. vârsta pacientului
B. prezența comorbidităților
C. gradul disfuncției hepatice
D. tipul intervenției chirurgicale
E. sexul pacientului
123. Recomandarea „de rutină" de investigaţii
de laborator la pacientul chirurgical: [8]
A. este o abordare corectă a gestionării
resurselor
B. trebuie evitată
C. este deseori utilă gestionării pacientului
D. este o risipă de resurse
E. este rareori utilă gestionării pacientului

124. Consideraţiile generale privind
recomandările medicale pentru pacientul
chirurgical: [8]
A. includ informații despre dietă
B. includ investigațiile de laborator
C. includ informații despre sonde/tuburi de
dren: îngrijire şi management
D. nu includ informații despre nivelul de
activitate
E. includ informații despre medicamente:
denumire, doză, calea de administrare,
frecvenţa administrării
125. Patologia hepatică alcool-indusă la
pacientul chirurgical asociază frecvent: [4]
A. niveluri scăzute de calciu
B. niveluri crescute de potasiu
C. niveluri crescute de magneziu
D. deficit de tiamină
E. deficit de folați
126. La pacienta cu profil chirurgical, este de
notat faptul că următoarele elemente cresc în
sarcină: [6]
A. volumul eritrocitar
B. volumul bătaie
C. volumul plasmatic
D. frecvența cardiacă
E. hematocritul
127. Consultul de specialitate postoperator se
realizează în următoarele situații: [1]
A. în cazul în care pacientul răspunde la
măsurile iniţiale generale de gestionare a
unei probleme specifice   130. Se numesc catetere Foley: [9]
B. în cazul apariţiei unor complicaţii
neaşteptate
C. în cazul în care pacientul nu răspunde la
măsurile iniţiale generale de gestionare a
unei probleme specifice
D. în cazul în care pacientul răspunde la
măsurile iniţiale specifice de gestionare a
unei probleme generale
E. în cazul în care pacientul nu răspunde la
măsurile iniţiale specifice de gestionare a
unei probleme generale
128. Perioada postoperatorie este caracterizată
prin factori care contribuie la o respirație cu
volum curent mic, precum: [10]
A. somnolenţă pe fondul medicamentelor
analgetice
B. lipsa mobilității
C. durere la locul inciziei
D. instrumentare oro-faringiană
E. supresia tusei
129. Managementul perioperator al pacientului
diabetic presupune: [5]
A. metoda ideală de administrare a insulinei
în perioada perioperatorie este pe cale
intravenoasă
B. cetoacidoza diabetică (CAD) poate surveni
în cazul pacienţilor cu diabet zaharat tip II
C. insulina este disponibilă sub mai multe
forme
D. insulina este disponibilă şi se clasifică
după durata de acţiune
E. cetoacidoza diabetică (CAD) poate surveni
în cazul pacienţilor cu diabet zaharat tip I
A. tuburile de dren toracice
B. drenajele pasive
 C. sondele urinare
D. sondele de traheostomă
E. sondele de jejunostomie
131. Despre sondele de traheostomă putem
afirma: [9]
A. sunt utilizate când pacienţii nu îşi pot
menţine o cale aeriană patentă pe termen
lung
B. sunt utilizate când pacienţii necesită
ventilaţie mecanică pe termen scurt
C. sunt plasate în cavitatea pleurală pentru a
evacua sângele
D. folosesc catetere „Foley"
E. sunt plasate direct în trahee, la nivelul
gâtului
132. Nivelul constant de aspirație continuă pe
care îl permite sistemul de aspirație al
tuburilor de dren toracice este de: [9]
A. 15 cm H2O
B. 20 cm H2O
C. 30 cm H2O
D. 35 cm H2O
E. 25 cm H2O
133. În mod tipic, pierderile sanguine sunt
considerate mari atunci când depășesc: [1]
A. 150 mL
B. 200 mL
C. 500 mL
D. 300 mL
E. 400 mL
134. Următoarele sunt situaţii legate de
managementul îngrijirilor care nu trebuie să
aibă loc niciodată: [11]
A. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate cu o reaqie hemolitică pe fondul
administrării de sânge sau produse de
sânge incompatibile AB0 (transfuzia unei
grupe de sânge greşite)
B. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate cu o eroare de medicaţie
C. Decesul intraoperator sau imediat
postoperator la un pacient sănătos
D. Decesul matern sau dizabilitate severă
asociate cu travaliul sau naşterea la o
sarcină cu risc scăzut pe parcursul îngrijirii
într-o unitate sanitară
E. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
din cauza manipulării terapeutice a
coloanei vertebrale
135. Selectați afirmațiile corecte despre
gastropareză la pacientul chirurgical diabetic:
[4]
A. poate crește riscul de aspirație
B. este sugerată de istoricul de diaree
C. este cauzată de neuropatia vegetativă
D. este sugerată de istoricul de plenitudine
postprandială prelungită
E. clapotajul gastric, atunci când stomacul ar
trebui să fie plin, sugerează gastropareza
136. Despre anemia observată la pacienții
chirurgicali cu BCR putem afirma
următoarele: [2]
A. creşterea necesarului de oxigen după
intervenţia chirurgicală poate avea efecte
negative
B. este prost tolerată de obicei
C. este acută
D. stresul adiţional poate avea efecte negative
E. este cronică
 141. Următoarele sunt situaţii legate de
137. Ce procent dintre pacienții supuși produse sau dispozitive care nu trebuie să aibă
anesteziei generale este afectat de atelectazie? loc niciodată: [11]
[9] A. Decesul sau rănirea importantă a unui
A. 10% pacient sau a unui membru al personalului
B. 30% medical rezultate din agresiunea fizică (de
C. 50% exemplu, lovire) care are loc în interior sau
D. 70% în incinta unei unităţi sanitare
E. 90% B. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate cu arsuri suferite din orice sursă
138. Poziţionarea sondei de alimentaţie poate fi pe parcursul îngrijirii într-o unitate
confimată fără dubiu prin: [8] sanitară
A. endoscopie digestivă C. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
B. radiografie asociate cu utilizarea medicamentelor, a
C. auscultarea în epigastru a zgomotelor dispozitivelor sau a produselor biologice
produse de aerul injectat contaminate, asigurate de unitatea sanitară
D. palpare directă intraoperatorie D. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
E. ecografie asociate cu embolia gazoasă intravasculară
pe parcursul îngrijirii într-o unitate
139. Riscul de IRA la pacienţii chirurgicali este sanitară
de aproximativ: [2] E. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
A. 10% asociate cu utilizarea în îngrijirea
B. 60% pacientului sau funcţionarea unui
C. 15% dispozitiv folosit în alt mod faţă de cel
D. 8% adecvat
E. 1%
142. Complicaţiile documentate ale terapiei
140. Ce procent din rezultatele anormale ale glucocorticoide la pacienții chirurgicali cu
investigațiilor suplimentare la pacienți insuficiență adrenală includ: [5]
asimptomatici este ignorat? [1] A. în mod cert, o rată crescută de apariţie a
20% HDS (hemoragiilor digestive superioare)
30% B. afectarea vindecării tisulare
40% C. modificări ale metabolismului proteic
50% D. creşterea susceptibilităţii la infecţii
60% E. modificări ale metabolismului glicemic
143. Ocazional, dehiscența fascială acută este
însoțită de: [10]
A. un abces pelvin
B. infecție în profunzime
C. un abces localizat între anse
D. un abces subfrenic
E. un abces interhepatosplenic
144. Terapia medicală pentru ascită la
pacientul chirurgical presupune restricție
sodată până la maxim: [4]
A. 1 g/zi
B. 2 g/zi
C. 0,5 g/zi
D. 5 g/zi
E. 2,8 g/zi
145. Secțiunea foii de observație care
consemnează informaţiile privind statusul
pacientului şi raţionamentul clinic care a stat la
baza alegerii tratamentului instituit conține:
[7]
A. instrucțiuni de îngrijire a bolnavului
B. informaţii privind testele de laborator
C. informaţii privind alte investigaţii
diagnostice
D. consemnări ale personalului din variate
discipline
E. consemnări privind evenimentele apărute
în cursul îngrijirilor medicale
146. Screeningul de rutină al concentrației de
hemoglobină se realizează la pacienții: [1]
A. supuşi procedurilor asociate cu pierderi
sanguine mari
B. supuşi procedurilor asociate cu pierderi
sanguine >300 mL
C. cu anemie de cauză necunoscută
D. supuşi procedurilor asociate cu pierderi
sanguine >500 mL
E. cu anemie secundară chimioterapiei
147. Evaluarea preoperatorie a pacientului
diabetic include: [4]
A. aprecierea nefropatiei asociate diabetului
B. aprecierea controlului metabolic
C. aprecierea retinopatiei asociate diabetului
D. aprecierea complicațiilor cardiovasculare
asociate diabetului
E. aprecierea neuropatiei vegetative asociate
diabetului
148. Selectați afirmațiile adevărate despre
pacienta chirurgicală gravidă dintre
următoarele: [6]
A. greţurile şi vărsăturile sunt frecvente în al
doilea trimestru
B. producţia gastrică alcalină este uşor
crescută
C. acuză simptome ale refluxului gastro-
esofagian de diferite intensităţi
D. greţurile şi vărsăturile pot fi confundate cu
afecţiuni gastro-intestinale chirurgicale
E. cauza principală a simptomatologiei este
evacuarea gastrică întârziată ca urmare a
acţiunii estrogenului
149. Biletul de externare la pacientul
chirurgical trebuie: [7]
A. să cuprindă diagnosticul principal
B. să cuprindă tratamentul care trebuie urmat
după externare
C. să fie amplu
D. să cuprindă un rezumat al evoluţiei
intraspitaliceşti
 E. să menționeze fiecare detaliu din cursul
spitalizării
150. Sistemul special de aspirație la care sunt
conectate tuburile de dren toracice: [9]
A. permite drenajul lichidului din cavitatea
pleurală   152. Următoarele afirmații cu privire la
B. previne pătrunderea aerului din spaţiul
pleural în exterior   adevărate: [10]
C. permite un nivel constant de aspiraţie
continuă
D. permite un nivel variabil de aspiraţie
continuă
E. permite drenajul aerului din cavitatea
pleurală
151. Selectați afirmațiile adevărate privind
testele de screening și consulturile de
specialitate preoperatorii: [1]
A. potenţialul prejudiciu cauzat de
screeningul de rutină al pacienţilor
asimptomatici este mai mare decât orice
beneficiu derivat din descoperirea unor
modificări patologice oculte
B. nu este necesară repetarea analizelor de
laborator cu rezultate normale obţinute în
decursul a 4 săptămâni înainte de o
intervenţie chirurgicală electivă
C. testele de screening aduc un beneficiu
privind siguranţa pacientului asimptomatic
sau evoluţia postoperatorie prin
identificarea unor stări patologice
nesuspectate, care ar putea contribui la
morbiditatea şi mortalitatea perioperatorie
D. anomaliile pot fi prezise pe baza istoricului
pacientului atunci când există analize de
laborator cu rezultate normale obţinute în
decursul a 4 săptămâni înainte de o
intervenţie chirurgicală
E. pentru pacienții asimptomatici este
recomandată obţinerea de date pentru
definirea „stării bazale"
semnele de infecție a plăgii chirurgicale sunt
A. drenajul spontan de la nivelul plăgii
chirurgicale indică o întârziere în
recunoaşterea acestei complicaţii
postoperatorii
B. febra poate fi primul semn
C. includ calor, dolor, rubor, tumor și functie
neafectată
D. ulterior poate apărea tahicardia
E. sunt cele ale inflamației
153. Despre pacienții cu BCR (boală cronică
renală) putem afirma următoarele: [2]
A. un număr mare dintre pacienţii cu BCR
sunt purtători de patogeni cu transmitere
respiratorie
B. răspunsul imun este exacerbat
C. riscul de complicaţii infecţioase este
crescut
D. un număr mare dintre pacienții cu BCR
dezvoltă anticorpi în urma tranfuziilor
multiple
E. răspunsul imun este deficitar
154. Selectați afirmațiile corecte cu privire la
infecția de plagă chirurgicală: [10]
A. drenajul prompt minimizează consecinţele
B. uneori diagnosticul se stabileşte prin
explorare chirurgicală
 C. antibioticele joacă rolul principal în
tratament în absenţa circumstanţelor
agravante
D. depistarea tardivă conduce la distrugerea
fasciei, cu dehiscenţă
E. depistarea tardivă poate conduce la
eviscerație
155. Alegeți informațiile adevărate cu privire la
acordarea consimțământului informat: [7]
A. este un proces
B. nu se obţine într-o singură discuţie, ci în
mai multe sesiuni, astfel încât pacientul
are timp să înţeleagă, să reflecteze asupra
informaţiilor şi să formuleze alte întrebări
C. este procesul prin care chirurgul stabilește
de comun acord cu echipa operatorie un
plan de acţiune
D. reprezintă un document legal care
consemnează rezultatul discuţiilor dintre
medic şi pacient
E. se mai numește formular de consimțământ
156. Dializa renală este necesară la pacienții
chirurgicali în următoarele cazuri: [3]
A. supraîncărcarea de volum cu insuficiență
cardiacă congestivă la un pacient anuric
B. hipercalcemia amenințătoare de viață
C. acidoza refractară
D. supraîncărcarea de volum cu insuficiență
cardiacă congestivă la un pacient poliuric
E. alcaloza refractară
157. Prezintă risc de malabsorbţie a
vitaminelor liposolubile pacienții chirurgicali
cu patologie hepatică: [4]
A. autoimună
B. virală
C. colestatică
D. etanolică
E. citolitică
158. Drenajele Penrose: [9]
A. sunt moi, cilindrice, din silicon
B. mai sunt denumite catetere „pigtail”
C. sunt o cale cu dublu-sens pentru bacterii
D. menţin o cale pe care fluidele să o urmeze,
cu ajutorul unei aspiraţii care crește fluxul
E. sunt drenaje pasive
159. Pacienții geriatrici se află frecvent sub
tratamente care modifică răspunsul la
intervenţia chirurgicală, precum: [6]
A. warfarina
B. corticosteroizii
C. anti-inflamatoarele non-steroidiene
D. inhibitorii pompei de protoni
E. antiagregantele plachetare
160. Anemia observată la pacienții cu BRC
(boală renală cronică) are următoarele
caracteristici: [2]
A. hipocromă
B. microcitară
C. macrocitară
D. normocromă
E. normocitară
161. Cele mai frecvente solicitări adresate
personalului medical privesc: [10]
A. somniferele
 B. medicaţia antiinflamatoare
C. medicaţia analgetică
D. medicaţia laxativă
E. combaterea febrei
162. Indexul cardiac se asociază cu un risc
crescut de IRA (injurie renală acută) la
pacientul chirurgical la o valoare de: [2]
A. 1,8 L/min/m2
B. <1,7 L/min/m2
C. 2,7 L/min/m2
D. 1,7 L/min/m2
E. <3,7 L/min/m2
163. Infecția de plagă chirurgicală reprezintă:
[10]
A. a patra cea mai frecventă infecție
nosocomială
B. a treia cea mai frecventă infecție
nosocomială
C. a cincea cea mai frecventă infecție
nosocomială
D. cea mai frecventă infecție nosocomială
E. a doua cea mai frecventă infecție
nosocomială
164. Efectuarea sumarului de urină
preoperator este recomandată doar
pacienţilor: [1]
A. care au simptome de tract urinar
B. supuşi procedurilor ginecologice
C. cu risc de a pierde lichide
D. care primesc terapie diuretică de lungă
durată
E. cu istoric de boală cronică de tract urinar
165. Selectați afirmațiile corecte cu privire la
pacientul chirurgical cu disfuncție hepatică: [3]
A. la pacienții cu afecțiuni hepatice avansate
ar trebui evitată intervenția chirurgicală
B. mortalitatea pacienților cu boală hepatică
cronică depinde de tipul intervenției
chirurgicale
C. când contraindicațiile chirurgiei elective
sunt absente, pacienții cu patologie cronică
hepatică trebuie să urmeze o evaluare
postoperatorie minuțioasă
D. când contraindicațiile chirurgiei elective
sunt absente, la pacienții cu patologie
cronică hepatică, funcția hepatică trebuie
optimizată înaintea unei intervenții
chirurgicale elective
E. pacienții cu afecțiuni hepatice avansate
prezintă risc crescut de mortalitate
perioperatorie
166. Care dintre următoarele afirmații despre
formularul de consimțământ sunt adevărate?
[7]
A. poate proteja medicul curant împotriva
posibilelor acuzaţii aduse contra sa
B. este procesul prin care pacientul şi
chirurgul stabilesc de comun acord un plan
de acţiune
C. reprezintă un proces
D. reprezintă un document legal care
consemnează rezultatul discuţiilor dintre
medic şi pacient
E. nu reprezintă o formalitate
167. Capacitatea pacienţilor chirurgicali
geriatrici de a desfăşura activităţile cotidiene
poate fi redusă substanţial din cauza: [6]
A. dificultăților de mers
 B. tulburărilor senzoriale
C. tulburărilor afective
D. dificultăților de exprimare
E. demenței
168. Următoarele sunt situaţii chirurgicale care
nu trebuie să aibă loc niciodată: [11]
A. Procedură chirurgicală greşită pe un
pacient
B. Lăsarea unui obiect străin în pacient după
chirurgie sau altă procedură
C. Agresiunea sexuală asupra unui pacient în
interiorul sau în incinta unei unităţi
sanitare
D. Copil externat persoanei greşite
E. Chirurgie efectuată pe partea greşită a
corpului
169. Compresia venoasă la nivel pelvin poate
produce sau exacerba boala hemoroidală la:
[5]
A. 2/3 din gravide
B. 1/5 din gravide
C. 2/5 din gravide
D. 1/4 din gravide
E. 1/3 din gravide
170. Trebuie investigați preoperator privind
nivelul de bază al hemoglobinei pacienții cu:
[1]
A. diabet zaharat
B. istoric de anemie
C. gastropatie
D. insuficiență hepatică
E. neoplazie
171. Obiectivele principale ale foii de
observație sunt: [7]
A. de a transmite instrucţiuni cu privire la
îngrijirea bolnavului
B. de a consemna în mai multe locuri
accesibile toate informaţiile privind
statusul pacientului şi raţionamentul clinic
care a stat la baza alegerii tratamentului
instituit
C. în număr de 4  
D. în număr de 3
E. de a consemna evenimentele apărute în
cursul îngrijirilor medicale
172. Despre cetoacidoza diabetică la pacientul
chirurgical putem afirma următoarele, cu
excepția: [5]
A. poate mima ileusul postoperator
B. depinde de valoarea glicemiei
C. un nivel glicemic <250mg/dl exclude
riscul de a dezvolta CAD
D. este dificil de trecut cu vederea
E. apare în urma necesităţii de producere a
energiei, în contextul imposibilităţii
utilizării glucozei ca substrat
173. Clasificarea Child-Pugh la pacientul
chirurgical cu disfuncție hepatică se corelează
cu frecvența complicațiilor postoperatorii, care
includ: [3]
A. infecția  
B. agravarea cardiomiopatiei
C. insuficiența renală
D. ascita  
E. hipoxia
174. Următoarele sunt situaţii legate de mediu
care nu trebuie să aibă loc niciodată: [11]
A. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate folosirii mijloacelor de contenţie
sau a balustradelor de pat pe parcursul
îngrijirii într-o unitate sanitară
B. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate cu arsuri suferite din orice sursă
pe parcursul îngrijirii într-o unitate
sanitară
C. Decesul pacientului sau dizabilitate severă
asociate unui şoc electric pe parcursul
îngrijirii într-o unitate sanitară
D. Orice tip de îngrijire medicală indicată sau
practicată de cineva care pretinde a fi
medic, asistent, farmacist sau alt
profesionist autorizat în sănătate
E. Decesul pacientului asociat cu cădere pe
parcursul îngrijirii într-o unitate sanitară
175. Următorii pacienți ar trebui să aibă
determinate preoperator nivelele serice ale
electroliților: [1]
A. pacienții cu simptome de tract urinar
B. pacienții care primesc terapie diuretică de
lungă durată
C. pacienții cu risc de a pierde lichide
D. pacienții cu risc de a pierde electroliți
E. pacienţii cu vărsături persistente
176. Când se introduc endoscopic, următoarele
sonde pot fi montate în combinație cu o sondă
de gastrostomie endoscopică percutanată
(PEG): [8]
A. sondele nazo-enterale
B. sondele nazo-gastrice
C. sondele de tract urinar
D. sondele de jejunostomie
E. sondele de gastrostomă
177. Sondele de jejunostomie: [8]
A. pot fi montate chirurgical
B. în general, acestea sunt plasate pentru a
asigura accesul nutriţional pe termen lung
C. pot fi montate percutan
D. când se introduc chirurgical, pot fi montate
în combinaţie cu o sondă de gastrostomie
endoscopică percutanată (PEG)
E. pot fi montate endoscopic
178. Indicațiile de îngrijire a pacientului
chirurgical cuprind: [8]
A. instrucţiuni specifice pentru îngrijirea
sondelor
B. monitorizarea aportului lichidian
C. instrucţiuni specifice pentru suprimarea
sondelor
D. monitorizarea pierderilor lichidiene
E. înştiinţarea medicului în circumstanţe
particulare (ex. drenaj toracic <100
mL/oră)
179. BRC (boala renală cronică) se definește ca
boală organică renală sau scăderea funcției
renale pentru cel puțin: [2]
A. 3 luni
B. 5 luni
C. 4 săptămâni
D. 3 săptămâni
E. 2 ani
180. La pacientul chirugical se consemnează
starea pacientului în perioada postoperatorie,
cu precizarea informaţiilor privind: [7]
A. bilanțul hidric
 B. starea generală
C. valorile paraclinice irelevante
D. semnele vitale
E. constatări pertinente ale examenului fizic
181. În cazul pacienților cu ciroză hepatică,
pentru evaluarea preoperatorie a riscului,
trebuie calculate următoarele
scoruri/clasificări: [3]
A. CDAI
B. Child-Pugh
C. Mayo
D. MELD
E. Marshall
182. Selectați afirmațiile adevărate cu privire
la pacientul chirurgical cu disfuncție renală:
[2]
A. consecinţele metabolice ale disfuncţiei
renale necesită frecvent o pregătire
specială a pacientului pentru o intervenţie
chirurgicală de urgență
B. managementul perioperator atent poate
reduce rata complicaţiilor la pacienţii cu
afectare renală cronică
C. managementul perioperator atent poate
reduce rata complicaţiilor la pacienţii cu
afectare renală acută
D. efectuarea unei intervenţii chirurgicale
prezintă un risc semnificativ la pacienţii
care sunt la risc de a dezvolta IRA (injurie
renală acută)
E. efectuarea unei intervenţii chirurgicale
prezintă un risc semnificativ la pacienţii cu
BRC (boală renală cronică)
183. Sondele nazo-enterale: [8]
A. trebuie să fie moi, cu lumen subţire  
B. sunt tuburi de tip sifon
C. sunt,de obicei, destinate alimentației
D. trebuie menţionată necesitatea utilizării în
condiţii de siguranţă a acestor sonde
E. sunt cel mai frecvent folosite la pacienţii
cu ileus sau ocluzie
184. Sindromul Wernicke-Korsakoff include:
[4]
A. afazie
B. ataxie
C. confuzie
D. alexie
E. oftalmoplegie
185. Ce procent din populația generală din
SUA are BRC (boală renală cronică)? [2]
A. 5%
B. 10%
C. 20%
D. 35%
E. 15%
186. Despre infecțiile plăgii chirurgicale putem
afirma: [10]
A. cresc costurile de spitalizare
B. incidenţa infecţiilor de plagă chirurgicală
este unul dintre indicatorii de calitate ai
activităţii unui spital
C. apare la 20-50% dintre pacienţii
chirurgicali  
D. prelungesc durata internării
E. eşecul vindecării plăgii poate avea
consecinţe acute devastatoare
187. Despre cicatrizarea plăgilor chirurgicale
putem afirma: [10]  191. În cazul pacientei gravide, următoarele
A. implică mecanisme hormonale
B. implică mecanisme celulare
C. este inițiată la câteva zile după injuria
tisulară
D. implică mecanisme moleculare
E. este un proces complex, impredictibil
188. Sondele nazo-gastrice sunt cel mai
frecvent folosite la pacienții cu: [8]
A. diverticulită
B. ileus
C. varice esofagiene
D. ocluzie
E. ulcer
189. Cel mai mare risc de tromboembolism
venos apare la pacienții: [9]
A. cu protezare articulară
B. cu fracturi de oase scurte
C. cu malignitate
D. cu insuficiență cardiacă congestivă
E. imobili
190. Despre sondele endotraheale putem
afirma: [9]   afectează, în special, vasele mari
A. sunt plasate direct în trahee, la nivelul
gâtului
B. sunt utilizate atunci când pacienţii nu îşi
pot menţine o cale aeriană patentă
C. sunt utilizate când pacienţii necesită
ventilaţie mecanică pe termen scurt
D. au un balon care asigură etanşeitatea la
peretele bronșic
E. sunt plasate în cavitatea pleurală pentru a
evacua aerul
elemente cresc riscul accidentelor
tromboembolice: [5]
A. starea de hipercoagulabilitate asociată
sarcinii  
B. decubitul lateral
C. deplasarea organelor abdominale
D. repausul la pat
E. insuficiența venoasă a membrelor
inferioare
192. Dintre următoarele, alegeți afirmațiile
adevărate cu privire la pacientul chirurgical
diabetic: [4]
A. hiperglicemia influenţează negativ funcţia
sistemului imunitar şi, în special,
activitatea fagocitară
B. fluxul sanguin redus al pacienţilor cu
patologie vasculară, în special la nivelul
trunchiului, încetineşte vindecarea plăgilor
C. pulsul periferic este absent în caz de
ischemie tisulară
D. riscul infecţios al pacientul diabetic este
semnificativ
E. patologia vasculară a diabeticului
193. Nu este necesară repetarea analizelor de
laborator cu rezultate normale obținute în
decursul a ................. înainte de o intervenție
chirurgicală electivă: [1]
A. 4 săptămâni
B. 3 săptămâni
C. 5 săptămâni
D. 2 săptămâni
E. 8 săptămâni
194. Factori cauzali ai eviscerației sunt: [10]
A. strângerea excesivă a firelor de sutură de
la început  
B. ischemia miocardică  
C. tehnica de sutură deficitară
D. infecția locală
E. strângerea excesivă a firelor de sutură
odată cu producerea edemului tisular