Nr Crt Întrebare Răspuns Pagina din

corect referința
bibliografică

ANATOMIA ESOFAGULUI PG.140-142

Referință bibliografică 2
1.Alegeţi varianta CORECTĂ privind vascularizaţia esofagului:
A. drenajul venos al esofagului toracic este asigurat de vena
gastrică stangă
B. venele azygos şi hemiazygos asigură drenajul limfatic al
esofagului toracic
C. esofagul distal drenează ȋn ganglionii limfatici celiaci,
C,D
gastrici stȃngi şi parahiatali
D. ȋn ciroza hepatică cu hipertensiune portală, plexul venos
esofagian inferior asigură drenajul colateral ȋntre
sistemul venos portal şi venele azygos
E. esofagul distal este vascularizat de arterele esofagiene
provenite din aorta toracică
ANATOMIA STOMACULUI SI DUODENULUI PG.167-169
Referință bibliografică 2
2.Alegeţi varianta CORECTĂ privind stomacul:
A. fundusul gastric are rol ȋn relaxarea receptivă
B. stimularea simpatică provoacă relaxarea fundusului gastric
C. fundusul gastric este locul stimulatorului autonom
responsabil pentru inițierea activității motorii gastrice A,C,E
D. antrul conține cea mai mare parte a celulelor parietale
producătoare de acid clorhidric
E. celulele caliciforme, secretoare de mucus se găsesc pe
întreaga suprafață a stomacului
3. Alegeți varianta CORECTĂ:
A. prostaglandinele intervin în protecția mucoasei gastrice prin
stimularea secreției mucos-bicarbonat de către celulele
epiteliale, inhibarea secreției de acid clorhidric de către
celulele parietale și reducerea fluxului sangvin mucos
gastric
A. absorbția vitaminei B12 necesită legarea acesteia de
factorul intrinsec
A,B,C
B. ca răspuns la iritarea mucoasei duodenale, celulele
duodenale secretă bicarbonat de sodiu într-un ritm mai
mare decât celulele gastrice
C. colecistokinină și polipeptidul inhibitor gastric
acționează pentru a suprima producția de acid gastric
D. inervația simpatica a stomacului contribuie la producerea de
acid clorhidric de către celulele parietale și la activitatea
motorie a stomacului
ANATOMIA COLON, RECT, ANUS PG.216-219
Referință bibliografică 2
4.Alegeți varianta CORECTĂ:
A. contracțiile segmentare colice sunt bidirecționale,
intermitente și asigură amestecarea conținutului colic
B. contracțiile propulsive colice sunt puternice, încep în
colonul ascendent și favorizează deplasarea materiilor fecale
către rect
C. în colon se găsesc preponderent bacterii anaerobe cum A,C,D,E
ar fi bacteroides fragilis
D. acizii grași cu lanț scurt sunt utilizați de epiteliul
colonului pentru transportul sodiului, bicarbonatului și
apei
E. colonul are rol important în absorbția apei, astfel că
zilnic se evacuează < 200ml de apă în scaunul solid
5. Alegeți varianta CORECTĂ:
A. cecul, colonul ascendent și porțiunea proximală a colonului
transvers se dezvoltă embriologic din metenteron
B. 1/3 distală a colonului transvers, colonului descendenti
sigmoid și rectal se dezvoltă embriologic din mezenteron
C. mare parte a colonului este retroperitoneală și este fixată C,E
de peretele abdominal posterolateral
D. cecul, apendicele cecal și rectul prezintă apendici epiploici
E. benzile longitudinale colice, de numite tenii, reprezintă
condensarea fibrelor musculare longitudinale din partea
externă a structurii peretelui colic
6. Alegeți varianta CORECTĂ:
A. stimularea simpatică determină inhibarea activitații
musculare colice
B. 1/2 stângă a colonului transvers și distal de acesta inervația
este asigurată de nervul vag
C. stimularea parasimpatică are ca rezultat stimularea
activității musculare a colonului A,C,D
D. pacienții cu secțiune a măduvei spinării continuă să
prezinte motilitate intestinală ca urmare a activității
reflexe regionale din plexurile submucoase
E. circulația venoasă a colonului este puțin complexă deoarece
majoritatea ramurilor însoțesc arterele și se varsă direct în
vena cavă inferioară
ANATOMIA FICATULUI PG.317
Referință bibliografică 2
7. Alegeți varianta CORECTĂ:
A. cea mai mare parte din masa hepatică se găsește în cadranul
superior stâng al abdomenului B,E
B. cranio-caudal, ficatul se întinde la spațiul intercostal IV-
V, pe partea dreaptă coborând până sub nivelul
 rebordul costal
C. capsula Glissa acoperă ficatul a avea extindere
intraparenchimatoasă
D. aria nuda este localizată pe suprafața posterioară a ficatului
în proximitatea venei cave
E. ligamentul falciform, coronar și triunghiular atașază
ficatul de diafragm și peretele abdominal anterior
APA ȘI ELECTROLITII, pagina 172-190
Referință bibliografică 1
8. Alegeți varianta CORECTĂ privind privind receptorii de
volum sensibil la variațiile volumului circulant efectiv:
A. se găsesc la nivelul arteriolelor aferente glomerulare
B. se găsesc la nivelul arcului aortic, sinusului carotidian
C. controlează activitatea sistemului renina angiotensină A,B,C,E
aldosteron
D. prostaglandinele I2 și F2 alfa mențin rata filtrării
glomerulare, excreția apei și sodiului
E. controlează eliberarea peptidului natriuretic atrial
9. În situația hipovolemiei marcate persistente au loc următoarele
evenimente:
A. scăderea ratei de filtrare glomerulară
B. reabsorbția de Na la nivel proximal și ansa Henle A,B,C,D
C. stimularea secreției de renina/ angiotensină II
D. eliberarea non-osmotică de vasopresină
E. reducerea producției de prostaglandine locale
10. Celulele principale de la nivelul ducturilor colectoare corticale:
A. intervin în reabsorbtia potasiului
B. au canale de sodiu și potasiu în membrana apicală
C. nu transportă NaCl
D. au pompe cu activitate Na/K -ATP-aza în membrana B,D
bazo- laterală
E. au rol in manipularea hidrogenului și bicarbonatului
11. Alegeți varianta CORECTĂ:
A. ingestia unei cantități de apă duce la creșterea inițială a
osmolaritatii plasmatice
B. pierderea de apă prin transpirație este urmată de scăderea
secreției de ADH
C. la osmolaritate plasmatica sub 275mOsm/Kg natremia
este aproximativ 135- 137mmol/l C,D
D. la osmolaritate plasmatica sub 275mOsm/Kg nu există
ADH circulant
E. pacienții cu diabet insipid central prezintă hipernatremie
pentru că pierderea urinară de apă nu este contrabalansată de
mecanismul de sete
12. În edemul periferic datorat expansiunii volumului extracelular
pot apare:
 A. edeme la nivelul gleznelor
B. edeme la nivelul feței A,B,C
C. edeme sacrate în cazul imobilizări în decubit dorsal
D. revărsate pleurale
E. ascită
13. Etiologia edemelor în insuficiența cardiacă este:
A. vasodilatație periferică datorită supraproducție de oxid nitric
B. hipoalbuminemia
C,D,E
C. creșterea rezistenței vasculare periferice
D. creșterea rezistenței arteriolelor renale
E. retenție de apă și sodiu
14. Diureticele tiazidice sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. furosemid
B. amilorid
C. clortalidona C,E
D. acetazolamida
E. indapamid
15. Antagoniștii aldosteronului:
A. inhibă preluarea sodiului prin blocarea canalelor epiteliale
de sodiu în tubii colectori
B. scad excreția de potasiu prin reducerea voltajului
transepitelial negativ intraluminal
C. intră în competiție cu aldosteronul în tuburile colectoare C,D
D. antagonizeaza efectul fibrotic al aldosteronului asupra
inimii
E. eplerenona are proprietăți androgenice și progesteronice
16. Efectele diureticelor asupra funcției renale sunt:
A. scad concentrația plasmatică a ureei
B. cresc reabsorbția ureei în medulară renală
B,,C,D,E
C. nefrită tubulointerstitială alergică
D. insuficiență pre-renală
E. depleție volemică
17. Cauzele depleţiei volemice cu volum de apă și sare normal sau A,B,D,E
crescut:
A. anevrism aortic fistulizat
B. arsuri
C. medicamente care blochează alfa- adrenoreceptorii
D. necroza papilară din diabet zaharat
E. siclemia
18. Evaluarea statusului volemic se poate face prin:
A. măsurarea presiunii carotidiene
B. măsurarea presiunii venoase centrale bazală și după
încărcarea cu lichide B,C,D,E
C. monitorizarea greutății pacientului
D. monitorizarea regulată a debitului urinar
 E. radiografierea toracelui
19. Studiile cu rezonanță magnetică nucleară neinvazivă cantitativă
cu sodiu (Na+-IRM) arată:
A. stress osmotic interstițial
B. lichide hipotone în interstițiul tegumentar comparativ cu A,C,D,E
plasma
C. cantități importante de sodiu în mușchi
D. cantități importante de sodiu în oase
E. cantități importante de sodiu în tegumente fără apă
20. Hiponatremia poate fi cu:
A. euvolemie
B. hipervolemie
A,B,D,E
C. hipocolesterolemie
D. valoare fals scăzută a sodiului
E. hipovolemie
21. Cauzele extrarenale ale hiponatremiei cu hipovolemie sunt:
A. diureză osmotică
B. administrare de diuretice
C. insuficiență adrenocorticala D,E
D. hemoragie
E. arsuri
22. Hiponatremia de diluție:
A. osmolaritatea plasmatică este scăzută
B. există modificări ale conținutului de sodiu al organismului
C. este rară dacă se ingera aproximativ1l/ora A,C,D
D. se datorează perfuziei postoperatorie de glucoză 5% cu
potasiu
E. se corectează ingerând lichide hipotone
23. Investigațiile paraclinice în cazul hiponatremiei cu volum
extracelular aparent normal evidențiază:
A. hiponatremie
A,C,E
B. hiponatriurie
C. valoarea plasmatică a ureei este scăzută
D. osmolaritate urinară scăzută
E. osmolaritate plasmatică scăzută
24. Alegeți varianta FALSĂ privind tratamentul hipovolemiei:
A. rehidratare cu soluție salina 0,9% dacă pacientul este
hipovolemic
B. restricție lichidiană la 500- 700ml
C. restricție lichidiană și administrarea unui diuretic de
ansa dacă pacientul este euvolemic C,E
D. soluție salină 3% 1ml/kg într o oră în caz de convulsii sau
coma
E. corecția poate depăși 18mmol în 48 ore
25. Cauzele hipokaliemiei având ca mecanism redistribuirea la
 nivel celular sunt următoarele:
A. stimularea alfa-adrenergica
B,C
B. tratamentul ceto- acidozei diabetice
C. corecția anemiei megaloblastice
D. abuz de purgative
E. administrarea de corticoizi
26. Alegeți varianta CORECTĂ privind sindromul Gitelman:
A. este similar cu efectele tratamentului cu diuretice de ansa
B. se caracterizează prin pierderi de potasiu, hipokalemie,
alcaloza, producție redusă de renină și tensiune arterială
crescută
C. se caracterizează prin hipokaliemie, alcaloza metabolică,
hipocalcemie, hipomagneziemie, tensiune arterială
normală, renină plasmatică crescută
C,E
D. se caracterizează prin hipokaliemie, alcaloza metabolică,
hipercalcemie și ocazional hipomagneziemie, tensiune
arterială normală, renină plasmatică crescută
E. se tratează prin suplimentarea potasiului și magneziului
și un diuretic economizator de potasiu
DEZECHILIBRE ACIDO-BAZICE
Referință bibliografică 1- pagina 195- 202
27. Alegeți varianta CORECTĂ:
A. tubul contort proximal este responsabil de reabsorbția a
85- 90% a bicarbonatului filtrat
B. la nivelul nefronului distal se reabsoarbe 85- 95% din
bicarbonat
C. reabsorbția bicarbonatului filtrat este dependentă de A,C,D,
prezența anhidrazei carbonice de la nivelul marginii în
perie
D. reabsorbția bicarbonatului filtrat este catalizată de
pompă Na/K-ATP-aza de la nivelul membranei celulare
bazo-laterale
E. prin urină nu se excreta bicarbonat
28. Aldosteronul:
A. deschide canalele de sodiu de la nivelul membranei
luminale a celulelor principale
B. crește activitatea Na/K-ATP-azei A,B,C,
C. stimulează direct H-ATP-aza din celulele intercalate alfa
D. determină secreția de Na și H2O și reabsoarbe K la nivelul
celulelor principale ale lui tubului colector
E. participă la acidifierea NH3 transformându-l în amoniu
29. Alegeți parametrii modificați în cazul alcalozei respiratorie:
A. pH normal sau scăzut
B,D,E
B. paCO2 foarte scăzută
C. HCO3 crescut ( compensat)
 D. pH normal sau crescut
E. HCO3 scăzut ( ușor)
30. Alegeți varianta CORECTĂ privind cauzele acidozei
metabolice cu gaura anionică normală prin afectare gastro-
intestinală:
A. catabolism redus al lizinei, argininei B,C,D,E
B. ureterosigmoidostomie
C. diaree
D. ileostomie
E. creșterea producției de acid clorhidric prin ingestie de
clorură de amoniu
31. Următoarele aparțin acidozei tubulare renale de tip 2 (
proximală):
A. acidoză, hipopotasemie
B. imposibilitatea de a scădea pH-ul urinar sub 5,5, A,B,C
prezența bicarbonatului în urină
C. asociază glicozurie și aminoacidurie
D. producție urinară scăzută de amoniu
E. hiperpotasemie și acidoza
32. Alegeți varianta CORECTĂ privind acidoza cronică din boala
cronică de rinichi:
A. se datorează deficienței de excreție de acid fixat
B. reprezintă un factor de risc pentru osteodistrofia renală
C. se însoțește de hipercalcemie A,B,D,E
D. reprezintă un factor de risc pentru pierderea masei
musculare
E. poate conduce la progresia unor tipuri de insuficiență
renală