Afecţiunile ficatului

Ciobanu Liudmila M1621

1. CS. Numărul de segmente hepatice sunt:
A. 2
B. 6
C. 8
D. 4
E. 10

2. CS. Segmentaţia Couinaud se bazează pe distribuţia:

A. Arborelui biliar
B. Arteriei hepatice
C. Venei porta
D. Venei hepatice
E. Pedicolului Glissonian

3. CS. Segmentaţia Brisbane se bazează pe distribuţia:

A. Arborelui biliar
B. Arteriei hepatice
C. Venei porta
D. Venei hepatice
E. Pedicolului Glissonian

4. CS. Explorare imagistică de rutină în patologia chirurgicală a ficatului este:

A. PET CT
B. Ecografie abdominală
C. EcoDoppler color
D. Imagistica prin Rezonanţă Magnetică
E. Computer Tomografie

5. CS. Examenarea Doppler color a ficatului are ca scop:

A. Determinarea numărului şi volumului tumorilor
B. Determinarea gradului de steatoză şi fibroză hepatică
C. Determinarea datelor despre debitul de circulaţie sangvină
D. Determinarea morfologiei şi volumului hepatic
E. Determinarea segmentaţiei hepatice

6. CS. Cea mai deasa etiologie a abceselor hepatice este:

A. Calea biliară
B. Calea arterială
C. Calea portală
D. Extensie locală
E. Abcese criptogene
7. CS. Pe baza caruia diagnostic de chist hidatic hepatic se va interveni chirurgical:
A. Epidemiologic
B. Clinic
C. Imunologic
D. Imagistic
E. Biologic

8. CS. Tratamentul chirurgical de elecţie în chistul hidatic hepatic este:

A. Rezecţie hepatică
B. Drenaj extern a cavităţii chistului
C. Drenaj extern a cavităţii chistului
D. Perichistectomie maximale
E. Chistjejunostomie

9. CS. Tumoare epitelială hepatică

A. Hemangiom cavernos
B. Teratom
C. Hiperplazie nodulară focală
D. Hamartom
E. Adenom hepatocitar

10. CS. Cele mai des întâlnite tumori benigne hepatice sunt:
A. Hemangiom cavernos
B. Teratom
C. Hiperplazie nodulară focală
D. Hamartom
E. Adenom hepatocitar

11. CS. Operaţia necesară în hemangiom hepatic

A. Hepatectomie dreapta sau stânga
B. Rezecţie hepatică anatomică
C. Rezecţie hepatică nonanatomică
D. Enucleerea tumorii
E. Hemangiomectomie

12. CS. Operaţia necesară în Hiperplazia Nodulară Focală

A. Hepatectomie dreapta sau stânga
B. Rezecţie hepatică anatomică
C. Rezecţie hepatică nonanatomică
D. Enucleerea tumorii
E. Hemangiomectomie

13. CS. Operaţia necesară în colangiocarcinom intrahepatic

A. Hepatectomie dreapta sau stânga
B. Rezecţie hepatică anatomică
C. Rezecţie hepatică nonanatomică
 D. Enucleerea tumorii
E. Hemangiomectomie

14. CS. Operaţia necesară în chisturile hepatice neparazitare:

A. Fenestrarea chistului
B. Chistjejunoanastamoză
C. Rezecţie hepatică anatomică
D. Rezecţie hepatică nonanatomică
E. Enucleerea chistului

15. CS. Tratamentul principal al tumorilor hepatice.

A. Chimioterapie sistemică
B. Chimioterapie pe cale arterială
C. Criodestrucţie
D. Rezecţie chirurgicală
E. Destrucţie prin radiofrecvenţă

16. CS. Pentru a mari volumul hepatic se foloseşte următoare metodă.

A. Chimioembolizare arterială
B. TIPS
C. Puls Terapia cu Sol. Pednizolon
D. Radiofrecvenţă locală
E. Embolizarea venei porta

17. CS. Volumetria hepatică:

A. Determinarea volumului ţesutului hepatic
B. Determinarea volumului fluxului portal
C. Determinarea volumului fluxului arterial
D. Determinarea volumului fluxului venos
E. Determinarea volumului fluxului biliar

18. CS. Manevra Pringle

A. Torsiunea hemificatului drept în plaga operatorie
B. Torsiunea hemificatului stâng în plaga operatorie
C. Suspendarea ficatului în plaga operatorie
D. Clamparea pedicolului hepatic
E. Izolarea triunghiului de atac

19. CS. Metoda diagnostică de elecţie în colangiocarcinom este

A. Computer Tomografie simplă
B. Rezonanţă magnetică regim colangiografie
C. Computer Tomografie Regim Multislice
D. Ecografie cu contrast
E. Eco Doppler color

20. CS. Complicaţia rezecţiei hepatice:

 A. Ciroză hepatică
B. Alveococoză hepatică
C. Steatoză hepatică
D. Tromboză portală
E. Tromboză biliară

21. CS. Chimioembolizarea în CHC se va efectua prin

A. Vena hepatică
B. Vena porta
C. Artera hepatică
D. Coledoc
E. Vena ombelicală

22. CS. Metastazele cancerului colorectal în ficat

A. Sunt contraindicaţii absolute pentru rezecţie hepatică
B. Sunt considerate ca St IV şi sunt supuse doar chimioterapiei sistemice
C. Necesită de a fi rezecate
D. Chimioterapia sistemică este contraindicată
E. Pacientul este incurabil

23. CS. Modalitatea necesară de rezecţie a tumorilor hepatice

A. R0
B. R1
C. R2
D. R ½
E. R ¾

24. CS. Capsula hepatică, care se prelungeşte de pe suprafaţă pe pedicol şi în interiorul ficatului
A. Capsula Cantlie
B. Capsula Couninaud
C. Capsula Goldsmith
D. Capsula Glisson
E. Capsula Claude

25. CS. Rezecţia chirurgicală a tumorilor hepatici la pacienţi cirotici.

A. Este contraindicată.
B. Este indicată doar în Child C
C. Este indicată doar în Child A
D. Varice esofagiene nu influenţează asupra alegerii metodei de tratament chirurgical.
E. Nu influenţează asupra supravieţuirei.

26. CM. Anatomia ficatului include

A. Lobul drept
B. Lobul stâng
C. Lobul intermediar
D. Lobul caudat
 E. Lobul pătrat

27. CM. Terminologia Brisbane include următoare secţiuni a ficatului.

A. Secţiune inferioară dreapta.
B. Secţiune anterioară dreapta
C. Secţiune posterioară dreapta
D. Secţiune laterală stânga
E. Secţiune medială stânga

28. CM. Patologia chirurgicală a ficatului include

A. Tumorile hepatice maligne
B. Metastaze hepatice a cancerului colorectal
C. Sidrom Budd-Chiari
D. Boala Karoli
E. Sindromul Reynaud

29. CM. Chisturile parazitare a ficatului.

A. Opistorhoză hepatică
B. Alveococcoză hepatică
C. Ascaridoză hepatică
D. Echinococcoză hepatică
E. Lamblioză hepatică

30. CM. Complicaţiile chistului hidatic.

A. Abcedarea chistului
B. Icter mechanic
C. Reacţie alergică
D. Malignizarea
E. Erupere în organelle adiacente

31. CM. Indicaţiile echinococectomiei deschise sunt.

A. Supuraţia chistului hidatic hepatic
B. Calcificarea chistului hidatic hepatic
C. Prezenţa unei fistule biliare
D. Situaţia anatomică a chistului nefavorabilă pentru bolnav şi chirurg.
E. Prezenţa cirozei hepatice.

32. CM. Alveococoza alveolară.

A. Are o evoluţie lentă
B. Diagnosticul întâmpină dificultăţi
C. Este o tumoră malign
D. Are creştere invazivă şi prognostic sumbru
E. Puncţia-lavaj peritoneal soluţia optimă de tratament.

33. CM. Tratamentul posibil al hematomului subcapsular a ficatului.

A. Punţia şi evacuarea hematomului.
 B. Incizia capsulei şi evacuarea hematomului
C. Evacuarea hematomului şi diatermocoagularea zonei respective
D. Drenajul cavităţii peritoneale
E. Abţinerea de la orice manevre şi închiderea cavităţii peritoneale

34. CM. Hemobilia poate fi reprezentată prin:

A. Colică hepatică
B. Icter
C. Hemoragie în tractul digestiv
D. Hepatomegalie
E. Melenă

35. CM. Chistul hepatic neparazitar se afirma prin

A. Are debut acut
B. Poate fi posttraumatice
C. Adesea este asimptomatic
D. Puncţia ecoghidată este soluţia optimă de tratament
E. Pot surveni unele complicaţii evolutive.

36. CM. Gazda intermediară pentru Echinococcus granulosus poate fi

A. Oaia
B. Porcul
C. Omul
D. Câinele
E. Calul

37. CM. Care sunt principalele efecte adverse ale Escazolului.

A. Leucopenie
B. Insuficienţă renală
C. Aritmie cardiacă
D. Creştere reversibilă a aminotransferazelor
E. Nu are efecte adverse

38. CM. Tratament chirurgical a perichistului constă.

A. Reducerea cavităţii perichistului cu un tub de dren.
B. Capitonajul cavităţii restanta
C. Închiderea fără drenaj a cavităţii restante
D. Anastamoze chisto-digestive
E. Puncţia lavaj peritoneal.

39. CM. Abcesul hepatic amebian se caracterizează

A. Infestarea cu Entamoeba Histolitica se produce prin ingestia chisturilor din apa
contaminată
B. Majoritatea lor sunt solitare
C. Peste 75% din ele au ca sediu lobul drept hepatic
D. Reacţia de hemaglutinare indirectă este pozitivă în 95%.
 E. Sunt asimptomatice.

40. CM. Cauzele hemobiliei sunt.

A. Trauma ficatului
B. Tumoră ficatului cu destrucţie
C. Litiaza biliară
D. Sindromul Budd-Chiari
E. Sindromul Mirizzi

41. CM. Intervenţiile chirurgicale pentru chist hidatic sunt.

A. Echinococectomie ideală
B. Perichistectomie totală
C. Perichistectomie subtotală
D. Fenestrarea chistului
E. Marsupilizarea cavităţii chistului.

42. CM. Tratamentul abcesului bacterian hepatic.

A. Evacuarea şi drenajul abcesului
B. Simplă observaţie
C. Tratament antibacterian
D. Drenajul transcuta transhepatic a cavităţii abcesului.
E. Transplant hepatic

43. CM. Tumori hepatice maligne.

A. Hemangiom
B. Hepatoblastom
C. Colangiocarcinom
D. Carcinom hepatocelular
E. Hiperplazie nodular focară.

44. CM. Algoritmul diagnostic a tumorilor hepatice include.

A. Sonografie abdominală
B. Determinarea marcherilor tumorali AFP şi CEA
C. CT abdomen cu contrast
D. Scintigrafia hepatică
E. FibroScan

45. CM. Tratamentul posibil în cazul carcinomului hepatocelular.

A. Rezecţie chirurgicală
B. Transplant hepatic
C. Terapie antivirală
D. Ablaţie prin radiofrecvenţă
E. Chimioembolizare transarterială

46. CM. Clasificarea rezecţiilor hepatice include.

A. Rezecţie anterogradă
 B. Rezecţie atipică
C. Rezecţie retrogradă
D. Rezecţie anatomică
E. Hepatectomie reglată

47. CM. Rezecţia hepatică la pacienţi cirotici

A. Este absolut contraindicată
B. Este indicată doar în Child A
C. Ciroză hepatică este indicaţie absolută pentru rezecţie hepatică
D. Rezerva morfofuncţională hepatică devine un factor important în tactica
chirurgicală
E. HTP Gr I nu este contraindicaţie pentru rezecţie.

48. CM. Enumeraţi metodele posibile de a mări volumul hepatic

A. Embolizarea arteriei hepatice
B. Embolizarea venei porta
C. Ligaturarea venei porta
D. Ligaturarea arteriei hepatice
E. Ligaturarea sau embolizarea venelor hepatice

49. CM. Tumorile benigne hepatice

A. Hepatoblastom
B. Hemangiom
C. Hepatom
D. Hiperplazienodulară focară
E. Hematom

50. CM. Criteriile diagnostice în Carcinomul hepatocelular

A. RMN cu contrast
B. CT abdomen cu contrast
C. Alfa-fetoproteina
D. Antigen carcinoembrionic
E. FibroScan

51. CM. Criteriile diagnostice pentru metastaze hepatice a cancerului colorectal

A. RMN cu contrast
B. CT abdomen cu contrast
C. Alfa-fetoproteina
D. Antigen carcinoembrionic
E. FibroScan

52. CM. Criteriile diagnostic în colangiocarcinom intrahepatic.

A. Ecografie
B. RMN în regim colangiografie
C. Colangiopancratografie retrogradă endoscopică
D. Alfa-fetoproteina
 E. Antigen carcinoembryonic

Probleme de situaţie

I. Pacient M. 41 ani, Vânător. Acuze senzaţie de greutate în subrebordul costal

drept. Alte acuze nu prezintă. Din anamneză s-a constatat deseori apare erupţii
cutanate de tip urticare şi prurit cutanat. La palpare ficatul +3 cm de sub rebord
costal drept, marginea rotundă, abdomenul indolor. Temperatura corpului
normală. La USG în ficat se detemină o formaţiune chistică, dar la Rgr torace
ascensiunea cupolului drept a diafreagmei.

1. Formularea diagnosticului prezumtiv.

Chist hidatic hepatic

2. Argumentați diagnosticului prezumtiv în baza datelor prezentate.

Acuze: denzație de greutate în hipocondrul drept;
Istoricul bolii: apariția periodică a erupțiilor cutanate maculoase cu prurit
cutanat;
Examenului obiectiv și instrumental: La palpare ficatul +3 cm de sub rebord
costal drept, marginea rotundă, abdomenul indolor,
USG în ficatului se detemină o formațiune chistică
Radiografia toracelui: ascensiunea cupolului drept a diafragmei
Analiza generală a sângelui relevă eozinofilie marcată.

3. Efectuați diagnosticul diferențial.

 Abces hepatic
 Tumoare hepatica
 Hemangiomul hepatic

4. Ce precizări anamnestice, manevre (semen clinice) suplimentare

sunt necesare.
 Trebuie să întrebăm pacientul dacă nu prezintă dereglări de scaun
 Trebuie să concretizăm de când au apărut erupțiile cutanate
 Trebuie să întrebăm pacientul dacă are la domiciuliu sau în vecinătate
capre. (dacă a consumat carne sau lactate de capre)
 Determinăm: TA, pulsul
5.Enumerați testele de laborator suplimentare de care aveți nevoie pentru
confirmarea diagnosticului.
 Homoleucograma
 Biochimia sângelui- Creatinina, glucoza GGTP, HDL ,ALAT, ASAT,
Trigliceridele,proteina totala, amilaza, albumin, proteina C reactiva.
 Probele hepatice- Fibrinogen, protrombina, INR,
 Analiza generală de urină
 Testul intradermic Cassoni
 Testul de fixare a complementului

6.Ce investigații paraclinice instrumentale confirm diagnosticul?

 Ecografia abdominală
 Tomografia computerizată
 Rezonanța magnetică nucleară

7.Formulați diagnosticul definitiv.

Chist hidatic hepatic necomplicat

8.Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau

chirurgical necesar..
Tratament medicamentos
-Mebendazol 20-50 mg/kgc/zi în trei prize - 3-12 luni
-Albendazol 10 mg/kgc/zi în două prize, timp de trei cicluri de 28 de zile
separate de pauze de 14 zile.
Tratament chirurgical
Abordul chirurgical poate fi efectuat atât pe cale deschisă (clasic) cât și pe cale
laparoscopică.
Se operează:
 Pacienții cu chist hidatic hepatic activ care au suferit un traumatism de
hipocondru drept datorită riscului major de ruptură (complicație foarte
gravă)
 Chisturile mari, indiferent de localizare (vin în contact cu suprafața
hepatică)
 Chisturile complicate (infectate, asociate cu icter, cu compresii sau
fistulizate în organe adiacente)
Nu se operează:
 Pacienți peste 65 de ani cu comorbidități severe (cardiace, renale,
hepatice), care nu au dezvoltat o complicație a bolii
 Chisturile centrale cu diametrul mai mic de 4 cm
  Chisturile calcificate (inactive) fără simptomatologie

9.Prescrieți rețeta unui medicament - Tablete Albendazol, din foaia de

prescripţie.
Rp.: Comprimate albendazol 0,4
D.t.d. N.30
S. Intern. Câte 10 mg/kgc/zi în două prize, timp de trei cicluri de 28 de zile
separate de pauze de 14 zile.

10.Specificați strategia de recuperare a pacientului.

 Pacientul trebuie să aibă un regim alimentar echilibrant, să consume
doar alimente bine preparate, să spele mâinile înainte și după mese
(igiena calitativă).
 Evidenta medicului de familie.

Problema 2
I. La 10 zile după apendicectomie pentru apendicită distructivă, pacientul,
un bărbat de 53 de ani, este internat în stare gravă cu febră, frisoane,
transpiraţii profuze, astenie, anorexie, dureri în hipocondrul drept cu iradiere
scapulară. Examenul clinic relevă: icter sclerotegumentar, abdomen dureros la
palpare. În epigastru şi hipocondrul drept hepatomegalie. Febră - 39,2°C, Er -
2,8×1012/l, Hb - 100 g/l, Le - 18×109/l, devierea formulei leicocitare spre
stânga. Bilirubinemia, fosfataza alca¬lină şi transaminazele moderat crescute.
La examenul fizic se constată matitate la baza hemitora¬celui drept şi
diminuarea murmurului vezicular. Examenul ecografic atestă o formaţiune
lichidiană heterogenă în lobul drept.
1. Formularea diagnosticului prezumtiv.
Abces hepatic acut secundar, anemie

2. Argumentați diagnosticului prezumtiv în baza datelor prezentate.

Acuze: febră, frisoane, transpirații profuze, astenie, anorexie, dureri în
hipocondrul drept cu iradiere scapulară.
Istoricului bolii: zile după apendicectomie pentru apendicită gangrenoasă, se
adresează la medic de familie cu acuzele sus numite.
Examenul clinic relevă: icter sclerotegumentar, abdomen dureros la palpare în
epigastru şi hipocondrul drept, hepatomegalie. Febră - 39,2°C, Er - 2,8×1012/l,
Hb - 100 g/l, Le - 18×109/l, cu devierea formulei leucocitare spre stânga.
Bilirubinemia, fosfataza alcalină şi transaminazele moderat crescute.
Examenul fizic se constată matitate la baza hemitoracelui drept şi diminuarea
murmurului vezicular.

3. Efectuați diagnosticul diferențial.

 Chist hidatic
 Tumoare hepatică
 Metastaze hepatice

4.Ce precizări anamnestice, manevre (semen clinice) suplimentare sunt

necesare.
 Trebuie să întrebăm pacientul dacă nu prezintă dereglări de scaun
 Trebuie să concretizăm de când au apărut erupțiile cutanate
 Trebuie să întrebăm pacientul dacă are la domiciuliu sau în vecinătate
capre. (dacă a consumat carne sau lactate de capre)
 Determinăm: TA, pulsul

5. Enumerați testele de laborator suplimentare de care aveți nevoie

pentru confirmarea diagnosticului.
 Homoleucograma
 Biochimia sângelui- Creatinina, glucoza GGTP, HDL ,ALAT, ASAT,
Trigliceridele,proteina totala, amilaza, albumin, proteina C reactiva.
 Probele hepatice- Fibrinogen, protrombina, INR,
 Analiza generală de urină
 Testul intradermic Cassoni
 Testul de fixare a complementului
 Markerii tumorali

6. Ce investigații paraclinice instrumentale confirm diagnosticul?

 Ecografia abdominală
 CT
 RMN
 Colangio-angio RMN

7. Formulați diagnosticul definitiv.

Abces hepatic acut secundar. Anemie.

8. Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos

și/sau chirurgical necesar.
Puncția și drenajul ecoghidată a abcesului hepatic
Antibioticoterapia

(Laporotomia mediană, Accesul extrapleural după Melnikov)

9. Prescrieți rețeta unui medicament – Ceftriaxon, din foaia de

prescripţie.
R.p.:Cefriaxon 1,0
D.t.d N.10
S.Intramusculat,2 ori pe zi ,dizolvat in 4 ml de soluție fiziologică.

10. Specificați strategia de recuperare a pacientului.

Pacienta trebuie să ducă un mod de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată.
Trebuie să respecte îndrumările medicului și să urmeze antibioticoterapia.
Repaus la pat cu efort fizic minim până la restabilirea pacientei.