Palii Dumitrita

Teste Hemoragia digestivă

1. CS. Cauza dominanta a hemoragiei digestive superioare este:
   A. esofagitele peptice
   B. angiodisplazii
   C. patologia ulceroasa
   D. tumori digestive
   E. hemobilii
2. CS. Endoscopia digestiva superioara in urgenta se face:
   A. la un pacient cu recto colită ulceroasă
   B. pentru golirea stomacului prin perfuzie cu amoxicilina
   C. la un pacient instabil hemodinamic
   D. in scop diagnostic , prognostic si terapeutic
   E: in scop excusiv terapeutic
3. CS. În clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB
semnifică
A. Hemoragie în pânză
   B. Vas vizibil nehemoragic
   C. Cheag aderent
   D. Pete pigmentare
   E. Hemoragie în jet
4. CS Hemoragia digestiva superioară este definită ca hemoragie provenită din tubul
digestiv situat
   A. În aval de unghiul duodenojejunal
   B. În aval de flexura splenică
   C. În aval de valvula ileocecală
   D. În amonte de unghiul duodenojejunal
   E. În aval de flexura hepatică
5. CS. La un pacient cu hemoragie digestivă inferioară cu colonoscopie normală şi
hemoragie care persista şi este abundentă, se va avea în vedere efectuarea de urgență a:
   A. Tomografiei computerizate
   B. Rezonanţei magnetice nucleare
   C. Arteriografiei celiomezenterice
   D. Examinarii cu videocapsulă endoscopică
   E. Laparoscopiei diagnostice
6. CS. Cand pierderea de sange in HDS este de 40% din volumul sanguin, apare:
A.Şoc cu tahicardie accentuata
B. Hipotensiune
C. Paloare
D. Piele rece
E. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte

7. CS. Care dintre următoarele patologii reprezintă cauze frecvente de HDS

   A. Hipertensiunea portala
   B. Esofagita peptica
    C. Epistaxisul posterior
   D. Neoplasmul gastric
   E. Sindromul Mallory- Weiss
8. CM. In hemoragia digestiva superioara persistenta, indicatii de eso-gastro-duodeno
scopie sunt:
A. anticiparea unei interventii chirurgicale
B. anticiparea unei angiografii
C. suspiciunea de varice hemoragice
D. prezentahemoroizilor
E. toateraspunsurile de mai sus

9. CS. Hematemeza se defineste ca:

A. varsatura cu sange
B. exteriorizare de scaune negre
C. exteriorizare de scaune fara sange
D. varsatura fara sange
E. varsaturacusange si exteriorizare de scaune cu sange

10. CS. Sindromul Mallory-Weiss NU

   A. Are un prognostic nefavorabil
   B. Prezintă rectoragii repetate
   C. Apare după eforturi de vărsătură
   D. Prezintă fitobezuar gastric
   E. Reprezintă o ruptură longitudinală supra-cardială
11. CM Cauze rare de leziuni esofagiene hemoragice sunt:
A. esofagitele
B. cancerulesofagian
C. gastritele
D. duodenitele
E. ulcergastric

12. CS. Identificarea locului de sangerare in HDS se face cel mai bine cu ajutorul:
A. Examen cu pasta baritata
B. Radiografie abdominala simpla
C. Eso-gastro-duodenoscopie
D. Colonoscopie
E. Rectoscopie

13. CM. Cauzele de hemoragie digestivă inferioară legate de intestinul subtire:

   A. Apendicita acută
   B. Ulceratii Crohn
   C. Hemopatii maligne 
   D. Infectii abdominale
   E. Tumori colorectale
14. CM. Cauze rare de hemoragie digestivă superioară:
   A. Esofagita peptica
   B. Hemobilii
   C. Ulceratii Dieulafoy
    D. Tumori
   E. Hipertensiune portala

15. CM. Diagnosticul diferenţial în caz de hemoragie digestivă superioară se impune cu

   A. Cancer rectal
   B. Hemoptizia
   C. Sângerarea de origine ORL
   D. Vărsăturile cu conținut de culoare roşie (vin, sfecla roşie)
   E. Anevrism de arteră mezenterică
16. CM. La pacienţii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestivă
superioară, în caz de eşec repetat al tratamentului endoscopic, se recomandă
   A. Embolizare arterială pe cale radiologică
   B. Intervenţie chirurgicală
   C. Tratament injectabil cu inhibitori de pompă de protoni
   D. Administrare intravenoasă de hemostatice
   E. Tratament cu sucralfat în doza de 4 grame pe zi
17. CM. Hemoragia digestivă inferioară se caracterizează prin
   A. Sursa sângerării este în aval de unghiul duodeno-jejunal
   B. Se manifesta prin hematemeza
   C. Rar hemoragii diverticulare
   D. Se manifesta prin rectoragii
   E. Frecvent sursa sângerării este sindromul Zollinger- Ellison
18. CM. Hemostaza endoscopică în cazului ulcerului gastroduodenal hemoragic se poate
realiza prin următoarele:
   A. Adminsitrare de ser adrenalinat
   B. Ligaturi elastice pentru ulcer
   C. Metode termice
   D. Clips-uri pentru varicele esofagiene
   E. A, C şi D sunt variante incorecte
19. CM. Referitor la HDS, sunt adevărate următoarele afirmaţii:
   A. Sursa sângerării se afla în amonte de unghiul duodeno-jejunal
   B. Nu generează niciodată instabilitate
   C. Este frecvent gravă
   D. Se manifesta prin hematemeza
   E. Una dintre cauzele frecvente este esofagita peptica
20. CM. Care dintre următoarele afirmaţii despre HDS, sunt adevărate
   A. Clasificarea Forrest ghidează tratamentul farmacologic
   B. Cele din clasa Forrest IIC şi III primesc tratament cu IPP p.o
   C. În cazul celor din clasa Forrest IIC se poate folosi ser adrenalinat
   D. În cazul celor din clasele Forest IA-B, se administrează tratament i.v cu IPP timp de
72 de ore
   E. În cazul celor din clasele IIA-B, se administrează tratament i.v cu IPP timp de 24 ore
21. CS. Sindromul Mallory -Weiss se caracterizează prin
   A. Rectoragie
   B. Prognostic nefavorabil
    C. Apare secundar efortului de vărsătura
   D. Reprezintă frecvent o complicaţie a cirozei
   E. Se instituie tratament hepatoprotector
22. CS. Sfasierea mucoasei apare in sindromul Mallory-Weiss in regiunea:
A. Duodenului
B. Esofago-gastrica
C. Colonului
D. Jejunului
E. Ileonului

23. CM .Care dintre patologii, reprezintă cauze rare de hemoragie digestivă superioară
   A. Ulceraţii Dieulafoy
   B. Tumori
   C. Wirsungoragii
   D. Esofagita peptica
   E. Hemobilie
24. CM. Cele mai frecvente cauze de HDS sunt:
A. fisura anala
B. ulceratia peptica
C. gastrita eroziva
D. Hemoroizii
E. varicele esofagiene

25. CM. Endoscopia digestivă superioară are următoarele roluri

   A. Diagnostic
   B. Scăderea hipertensiunii portale
   C. Prognostic
   D. Terapeutic
   E. Golirea stomacului
26. CM. Semnele asociate sangerarii din varicele esofagiene ar putea fi:
A. Tahicardie posturala usoara
B. Bradicardie
C. Episoade de fibrilatie atriala paroxistica
D. Alcaloza metabolica
E. Şoc hemoragic

27. CM. Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastriceinclude:

A. heparina
B. Vasopresina
C. Scleroterapia
D. ligaturile endoscopice
E. papaverina

28. CM. Hemoragiile digestive inferioare ale intestinului subţire pot fi cauzate de
   A. Ulceratiile din boala Crohn
   B. Diverticulul Meckel
   C. Ulceratiile Dieulafoy
   D. Ulceratiile legate de AINS
   E. Sindromul Mallory-Weiss
 29. CS. Hemoragia digestivă din cancerul de colon este caracterizată de
   A. Asociază frecvent rectoragia
   B. Silenţiul abdominal
   C. Disfagie
   D. Este cea mai frecventă cauză de hemoragii digestive inferioare
   E. Se manifestă deseori printrombocitopenie
30. CM. În hemoragiile digestive inferioare se recomandă capsula endoscopică dacă
   A. Hemoragia este abundentă şi colonscopia negativă
   B. Hemoragia este mică şi persistă, iar colonscopia este negativă
   C. Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativă
   D. Este suspectată o diverticuloză colonică
   E. Nu se poate diferenţia între HDI şi HDS
31. CM. În hemoragia digestivă gravă reanimarea constă în
   A. Monitorizare cardiacă, tensională şi a saturaţiei
   B. Administrare de octreotid i.v.
   C. Administrarea heparinelor cu greutate moleculară mică
   D. Umplere vasculară sau transfuzie
   E. Oxigenoterapie
32. CM Care este tratamentul hemoragiei digestive superioare
   A. Inhibitori ai pompei de protoni per os, pentru hemoragie in jet
   B. Droguri vasoactive splanhnice (octreotid), in caz de hipertensiune portala cunoscuta
sau suspectata
   C. Drenareanaso-bilioară
   D. Ligaturi elastice pentru varicele esofagiene
   E. Metode termice
33. CM Indicatori ai unei hemoragii digestive superioare massive sunt
A. Bradicardia în repaus
B. Azotemia
C. Rectoragia
D. Continuarea hemoragie sau resăngerări în timpul endoscopiei
E. Tahicardie în repaus

34. CM. Leziunea Dieulafoy (cauza de hemoragie digestiva)

A. Reprezinta o laceratie a mucoasei in portiunea inferioara a esofagului
B. Se datoreaza cresterii presiunii intraluminale in legatura cu efortul de voma
C. Este in legatura cu hepatopatiile severe
D. Se caracterizeaza prin hemoragii gastice recidivante a caror sursa nu estei dentificata,
neexistandleziuni ulcerative
E. Este precedata, de obicei, de hemoragia heraldica

35. CM Farmacoterapia ca masura de stopare a hemoragiei in varicele hemoragice consta in

A.Octreotid
B.Gheptral
C. beta-blocante
D. Peghintron
E. Factor umanrecombinatVIIa
36. CS Conform clasificarii Forest in HDS tipul I reprezinta
A. Sangerare continua in panza
B. sangerare in jet
C. Vas de sange vizibil nesangerand
D. Cheag de sange adherent
E. Leziuni fara stigmate de sangerare recenta

37. CM Fac parte din cauzele de HDS prin malformatii arteriale sau venoase
A. Sindrom Mallory-Weiss
B. Sindrom Osler-rendu-Weber
C. SindromZollinger-Ellison
D. LeziuneaDieulafoy
E. Fistula aorto-enterica
38. CS Tratamentul sangerarilor prin ruptura varicelor esofagiene se face cu:
A. Somatostatina
B. Lactuloza
C. Ursofalk
D. Silimarina
E. Colchicina

39. CS. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal-hipertensiva prin ciroză NU
se utilizeaza:
A. Propranolol
B. Blocanti de H2
C. Protectoare de mucoasagastrica
D.Saruri de aluminiu
E. Prostaglandine cu efect citoprotector

40. CM Care din urmatoarele medicamente se folosesc in tratamentul hemoragiei din varicele
esofagiene:
A. Octreotid
B. Nitroglicerina
C. Betablocante
D. Blocante ale canalelor de Calciu
E. Somatostatin

41. Asociat vasopresinei, in sangerarea din varice esofagiene se mai folosesc:

A. Octreotidul
B. Nitroglicerina in perfuzie venoasa
C. Nitroprusiatul de sodiu
D. Metronidazolul
E. Diazoxidul

42. Octreotidul utilizat in hemoragiile varicelor eso-gastrice este:

A. Vasodilatator splanhnic
B. Anestezic local
C. Sedativ
D. Blocant al receptorilor H1
E. Vasoconstrictor splanhnic direct

43. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:

A. Tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca
B. Inhibitorii de H2 receptori in doze mari
C. Suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic
D. Sunturile chirurgicale porto-sistemice
E. Omeprazolul in administrare cronica

44. Alegeti caracteristicile clinice corecte ale sangerarilor variceale eso-gastrice:

A. Au loc adesea datorita unor factori precipitanti
B. De obicei se prezinta ca o hematemeza nedureroasa, masiva
C. Semnele asociate merg de la tahicardie posturala usoara pana la soc
D. Pacientii cu varice pot sangera si datorita existentei altor leziuni gastro-intestinale
E.La pacientii cu hemoragii anterioare nu e necesara excluderea altor surse de sangerare

45.Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor esofagiene
sunt adevarate:
A. 80% din cazuri se opresc spontan
B. Controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuri
C. Resangerarea apare la mai putin de 50% din cazuri
D. 50% se opresc spontan
E. Tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si somatostatinei

46. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:

A. Tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca
B. Inhibitorii de H2-receptori in doze mari
C. Suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic
D. Sunturile chirurgicale porto-sistemice
E. Omeprazolul in administrare cronica

Probleme de situaţie
Bolnava V.M., 52 ani, vechi cirotică, s-a internat în clinică în mod urgent cu tabloul clinic a unei
hemoragii digestive superioare exteriorizata prin vome tip ,,zat de cafea ‘’şi scaune melenice
repetate. Criteriile Seufert de gravitate a hemoragiei sunt date de : AV-100; TA-100/60; Hb - 78;
Ht-30%; PVC=2cm H2O; Diureza =40 ml/ora.

1. Formulați diagnosticul prezumtiv.

Hemoragie digestiva superiora din varice esofagiene , soc hemoragic , anemie acuta , ciroza
hepatica . htp
2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
s-a internat în clinică în mod urgent cu tabloul clinic a unei hemoragii digestive superioare
exteriorizata prin vome tip ,,zat de cafea ‘’şi scaune melenice repetate
vechi cirotică
3. Efectuați diagnosticul diferențial.
Ulcer gastric , duodenal , varice esofagiene, tumori maligne ,leziunea delafou, sind mallory
-weiis(tratament hemostatic si antiulceros)
4. Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt necesare?
Vol de singe pierdut , daca nu are ceva comorbiditati care ar putea provoca aceasta hemoragie
5. Enumerați testele de laborator suplimentare de care aveți nevoie pentru confirmarea
diagnosticului.
Analiza generala a singelui -anemie, analiza biochimica (asat alat , bilirubina, protrombina ,
albumina)
6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
Fgds - dimensiunea varicelor , sursa hemoragiei , hemostaza endoscopica
7. Formulați diagnosticul definitiv.hemoragie digestiva din varice esofagiene cerogene ,
anemie posthemoragica , ciroza hepatica decompensata , tipertensiune portala
8. Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau chirurgical
necesar.
Homostatice , somatostatina , octeotrid , etamzilat , perfuzii ,
Mai intii echilibram anemia, indicii de baza a hemodilutie ,
9. Prescrieți rețeta pituitrinadin foaia de prescripții.5 %- 1ml -1 2 ori pe zi im
10. Specificați strategia de recuperare a pacientului.
Dieta 5 , controale repetate , preparate hepatoprotectoare (silimarin , esentiale )
Antiulceroasa vit b6 , b12 , k ,

Bolnavul P., vechi cirotic, se internează în serviciul de urgențe într-o stare generală alterată,
tegumente palide r e c i ,   t r a n s p i r a ţ i i ,   h e m a t e m e z ă ,   m e l e n a ,   p u l s 100/minut,
Ts=80 mmHg în clinostatism.
1. Formulați diagnosticul prezumtiv.
Hemoragie superioara varicoasa , soc hemoragic hipovolemic
2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.

vechi cirotic, se internează în serviciul de urgențe într-o stare generală alterată, tegumente palide
reci, transpiraţii, hematemeză, melena, puls

3. Efectuați diagnosticul diferențial.

Diagnosticul diferential al HDS se face cu: - alte hemoragii digestive; - alte afectiuni: epistaxis de diverse
etiologii (in special daca sangele este inghitit), cu afectiuni cardiopulmonare – hemoptizia/sputa
hemoptoica; - modificari ale coloratiei scaunului date de consumul unor legume (sfecla rosie, spanac),
viscere (ficat), a unor medicamente (fier, bismuth, carbune medicinal); - bila inchisa la culoare sau
lichidul de staza gastrica
Ulcer duodenal , gastic

4 Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt necesare?

Examenul clinic obiectiv deceleaza tegumente palide, reci, transpirate, pacientul poate fi agitat sau
dimpotriva, somnolent, chiar confuz pana la comatos. La nivelul tegumentului pot fi observate
echimoze, petesii, stelute vasculare, purpura, circulatie colaterala, eritem palmar. La examinarea
abdomenului, se poate evidentia hepato-splenomegalia, ascita, se pot palpa chiar mase tumorale.
Abdomenul poate fi sensibil la palpare. Se examineaza si celelalte segmente, aparate si sisteme: cap -
nas, gat – mai ales in cazul unui epistaxis, cardiopulmonar, in special in prezenta unor comorbiditati. Se
efectueaza obligatoriu tuseul rectal!
Diagnosticul pozitiv in hemoragiile digestive superioare se stabileste din anamneza si examenul clinic
obiectiv, de regula, in aproximativ 80% din cazuri. Se stabileste existenta (a nu se omite examinarea prin
tuseu rectal!) si severitatea sangerarii prin examen clinic si paraclinic.

5. Enumerați testele de laborator suplimentare de care aveți nevoie pentru confirmarea

diagnosticului.

Analizele de laborator utile in urgenta la pacientul cu HDS sunt enumerate mai jos: - hemoleucograma
cu numararea leucocitelor, eritrocitelor si a trombocitelor, hematocrit, hemoglobina si indici eritrocitari;
- explorarea functiei hepatice: transaminaze, bilirubina, colinesteraza 3 HDS USOARE:pana la 25%
pierdere sanguina(1250ml), FC90mmHg, IS120bpm, TAs1,5, PVC si diureza scazute, soc. Actualitati in
anestezie, terapie intensiva si medicina de urgenta 212 (utile sunt si gamma- GT, fosfataza alcalina); -
examen sumar de urina; - explorarea functiei renale: uree, creatinina; a functiei pancreatice (amilaza,
lipaza serica); - ionograma serica, glicemie, parametri ASTRUP, teste de coagulare; - determinarea Rh, a
grupului sanguin si a compatibilitatii de grup. Investigarea radiologica simpla a toracelui sau/si
abdomenului aduce informatii despre boala de baza sau afeciunile asociate
6Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
Explorarile paraclinice sunt reprezentate, in principal, de analize de laborator si de endoscopia digestiva
superioara (EDS). Alte investigatii paraclinice, cum ar fi examenul radiologic baritat (Ba-pasajul), cu
radioizotopi (marcarea hematiilor cu technetiu) sau arteriografia selectiva, sunt mai putin utile in
urgenta. De un real folos, insa, este ecografia abdominala in urgenta, care aduce informatii pretioase in
cazul unei hepatopatii cronice (de exemplu, modificarile ecografice din ciroza hepatica), evidentierea
unor tumori abdominale, a ectaziilor aortei abdominale etc. Tomografia computerizata, cu sau fara
substanta de contrast, este, de asemenea, utila in stabilirea unui diagnostic precis si a conduitei de
urmat in cazul bolnavului cu HDS ce se prezinta in urgenta. Electrocardiograma (ECG) este obligatorie la
toti pacientii cu HDS – poate pune in evidenta leziuni ischemice miocardice preexistente HDS sau induse
de anemia posthemoragica.
Fgds, examaninarea digitala (diag diferential ,per rectum-melena , dca e inferioasa in culoare
rosie.
Usg- lichidul , splenimegalie,
Endoscopia digestiva superioara este o metoda diagnostica si terapeutica extrem de utila in HDS,
reducand cu mult numarul interventiilor chirurgicale si a riscului mortalitatii pacientilor cu HDS. Aceasta
trebuie efectuata cat mai precoce, de catre persoane calificate si antrenate in acest scop. Are o
sensibilitate de 90-95% si identifica tipul si localizarea leziunii, determina sursa, caracterul, gravitatea si
activitatea sangerarii.
7. Formulați diagnosticul definitiv.
Hemoragie superioara varicoasa , soc hemoragic hipovolemic, varice esofagiene , hipertensiune
portala , ciroza hepatica

8. Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau chirurgical

necesar.
Tratamentul HDS este reprezentat, in principal, de resuscitarea volemica prin administrarea de solutii si
sange, precum si de medicamente, alaturi de realizarea hemostazei prin: EDS (fig. 5), sonda Blackemore
sau chirurgical. Resuscitarea volemica se face cu solutii cristaloide: salina (NaCl 0,9%), Ringer/Ringer
lactat, bicarbonat de sodium 8,4%, macromoleculare: dextran 40 sau 70, hidroxietilamidon 20%, sau
solutii de gelatina. Se considera si administrarea de glucoza 5%, 10% la pacientii cu afectiuni asociate, in
special cardiace. Se instituie cat mai precoce administrarea de sange sau/si produsi de sange izogrup,
izoRh (sange integral, masa eritrocitara, plasma, factori de coagulare) in functie de severitatea si factorii
asociati/declansatori ai HDS. Medicamentele specifice tratamentului HDS sunt cele antisecretorii:
inhibitori de pompa de protoni (IPP)(pantoprazol, omeprazol) i.v. si blocantii de receptori H2 i.v.
(ranitidina, famotidina). Ideal, tratamentul farmacologic se incepe inaintea EDS cu somatostatina in
bolus i.v. 250µg, urmata de o p.e.v. de 250µg/ora, nu mai putin de 24 ore. Un analog sintetic al
somatostatinei este octreotidul – 50µg bolus i.v., apoi p.e.v. cu 25-50 µg/ora, 1-5 zile. Substantele
vasoactive, dopamina, dobutamina, se indica dupa reechilibrarea volemica. Antihemoragicele (vitamina
K, adrenostazin, venostat, etamsilat) sunt controversate. Tratamentul oral se indica in HDS usoare/in-
Actualitati in anestezie, terapie intensiva si medicina de urgenta 216 active, cu antisecretoare (blocanti
H2 , IPP, sucralfat). EDS terapeutica permite hemostaza prin injectarea de substante: salina, adrenalina
1/10000, substante sclerozante, alcool, cianoacrilat, trombina, fibrina; se pot utiliza tehnici de
hemostaza endoscopica prin coagulare: electrocoagulare (mono, bi sau multipolara), termocoagulare
sau fotocoagulare (laser cu argon). De asemenea, se folosesc si tehnici mecanice de hemostaza
endoscopica: cliparea/ligaturarea in special a varicelor esofagiene rupte
Tratamentul chirurgical al HDS este indicat in sangerarile masive si continue in care EDS si tratamentul
medicamentos esueaza. Consta din: suntul portosistemic: portosistemic transjugular sau porto-cav (in
cazul varicelor esofagiene), rezectia tumorilor (cancer esofagian, gastric etc) dupa reechilibrarea
volemica si in conditii de siguranta oncologica si transplantul hepatic. Pentru a reduce riscurile la care
sunt expusi pacientii cu HDS, precum si a numarului crescut al celor care se prezenta in urgenta cu HDS,
este imperios necesara o profilaxie a acestora prin educarea populatiei in vederea renuntarii la fumat, a
diminuarii consumului de alcool si a unei diete si a unui regim de viata echilibrate. De asemenea
instruirea in privinta importantei tratarii infectiei cu Helicobacter pylori, a evitarii tratamentului cu AINS
sau corticosteroizi. In HDS nonvariceale, pe langa acestea, tratamentul bolii de baza cu antisecretorii,
trebuie realizat corect si complet. Prostaglandinele de sinteza (Misoprostol si Enoprostil) sunt
considerate de electie in gastritele hemoragice. In HDS variceale se aplica aceeasi conduita, mai putin
prostaglandinele, dar se pune accent pe tratarea bolii de baza – ciroza hepatica – prin reducerea ascitei
si a hipertensiunii portale.

9. Prescrieți rețeta octreotid în bolus i.v.din foaia de prescripții 25 micro grame pe ora in
bolus( 50, 100 ,500 micro g /ml)
10. Specificați strategia de recuperare a pacientului.
Mecamore vital , vitamin b k,, dieta 1 sau 5