Proiect Prod Vestimenare Tricot Sprijin Umeri Ind Metod DS

Digitally signed by
Library TUM
Reason: I attest to the
accuracy and integrity of UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
this document
PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE
PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE CU SPRIJIN

PE UMERI DIN TRICOT PENTRU FEMEI ŞI BĂRBAŢI
INDICAŢII METODICE
PRIVIND EFECTUAREA LUCRĂRII DE LABORATOR
CHIŞINĂU
2015
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA INDUSTRIE UŞOARĂ

CATEDRA MODELAREA CONFECŢIILOR DIN ŢESĂTURI ŞI TRICOTURI
PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE
PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE CU SPRIJIN

PE UMERI DIN TRICOT PENTRU FEMEI ŞI BĂRBAŢI
INDICAŢII METODICE
PRIVIND EFECTUAREA LUCRĂRII DE LABORATOR
CHIŞINĂU
EDITURA ”TEHNICA-UTM”
2015
1
CZU 687.31/.36.01(076.5)
P 94
Lucrarea este destinată studenţilor ciclului I (studii superioare de licenţă) cu ambele
forme de învăţământ, specialitatea 542.1 Ingineria produselor textile şi din piele,
opţiunile Modelarea şi tehnologia confecţiilor din ţesături şi Modelarea şi tehnologia
tricotajelor.
Indicaţiile prezente vor servi drept suport metodic pentru efectuarea lucrării de
laborator la disciplina Proiectarea produselor vestimentare, anul III (sem.V), învăţământ
cu frecvenţă la zi, şi anul III (sem.VI), învăţământ cu frecvenţă redusă, precum şi drept
reper la realizarea lucrului individual al studenţilor, stagiilor practice, proiectelor de an şi
unor compartimente ale proiectului de licenţă.
Elaborare: conf. univ., dr. Stela Balan

lector superior Olga Alcaz
conf. univ., dr. Irina Tutunaru
conf. univ., dr. Marcela Irovan
Redactor responsabil: conf. univ., dr. Stela Balan

Recenzent: conf. univ., dr. Svetlana Cangaş
Procesare computerizată: conf. univ., dr. Irina Tutunaru
Desene tehnice: asistent univ. Tatiana Niţă
Machetare: lector superior Olga Alcaz
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Proiectarea produselor vestimentare cu sprijin pe umeri din tricot pentru
femei şi bărbaţi: Indicaţii metodice privind efectuarea lucrării de laborator/ Univ.
Tehn. a Moldovei, Fac. Industrie Uşoară, Catedra Modelarea Confecţiilor din Ţesături
şi Tricoturi; elab.: Stela Balan [et al.]; red. resp.: Stela Balan. – Chişinău: Tehnica-
UTM, 2015. – 68 p.
Bibliogr.: p.68 (7 tit.). – 50 ex.
ISBN 978-9975-45-412-4.
687.31/.36.01(076.5)
P 94
Redactor: Eugenia BALAN

Bun de tipar 30.12.2015 Formatul 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 4,25 Comanda nr.129
2004, UTM, Chişinău, bd.Ştefan cel Mare şi Sfînt, 168
Editura „Tehnica-UTM”
2068, Chişinău, str.Studenţilor, 9/9
ISBN 978-9975-45-412-4.
Balan S., Alcaz O., Tutunaru I., Irovan M., 2015
© UTM, 2015
2
LUCRARE DE LABORATOR
SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea aspectelor teoretice privind

particularităţile de proiectare a produselor vestimentare din
tricot şi formarea abilităţilor practice de elaborare a produselor
nominalizate; studiul metodelor de proiectare a tiparelor de
bază şi construcţiilor iniţiale de model pentru produsele din
tricot pentru femei; formarea abilităţilor practice de selectare a
valorilor adaosurilor în funcţie de tipul şi caracteristicile
tricotului utilizat la confecţionarea produsului vestimentar,
modelul, forma, silueta, proiectarea tiparelor de bază şi de
model şi verificarea acestora.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Efectuând această lucrare practică, studentul va fi capabil:
să analizeze sortimentul de produse vestimentare cu
sprijin pe umeri din tricot pentru femei şi bărbaţi;
să determine cerinţele impuse proiectării produselor din
tricot;
să selecteze datele iniţiale necesare proiectării
constructive a tiparelor de bază a produselor cu sprijin pe
umeri din tricot pentru femei şi bărbaţi;
să proiecteze tipare de bază şi construcţii iniţiale de model
al produselor cu sprijin pe umeri din tricot pentru femei şi
bărbaţi;
să verifice calitatea tiparelor de bază şi construcţiei
iniţiale de model elaborate;
să proiecteze construcţia de model pentru produsele
vestimentare propuse spre elaborare.
CONŢINUTUL ŞI ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII
1. Studiul sortimentului de produse vestimentare cu sprijin pe umeri

din tricot.
2. Studiul particularităţilor de proiectare a produselor vestimentare din
tricot.
3
3. Caracteristica metodei VDMTI1 pentru elaborarea tiparelor
produselor vestimentare din tricot.
4. Proiectarea produselor vestimentare din tricot cu sprijin pe umeri
pentru femei, conform metodei VDMTI.
5. Proiectarea produselor vestimentare cu sprijin pe umeri din tricot
pentru bărbaţi, conform metodei VDMTI.
MATERIALE ŞI INSTRUMENTE NECESARE: reviste şi cataloage

cu modele de produse vestimentare din tricot, hârtie
milimetrică, trusă cu instrumente pentru desen liniar, raportor,
florare, panglică centimetrică, calculator, hârtie formatul A4.
CUVINTE-CHEIE: modele, produse vestimentare, sprijin pe

umeri tricot, structură, sortiment, tipar de bază, construcţie
iniţială de model, construcţie de model.
INDICAŢII METODICE
1. STUDIUL SORTIMENTULUI DE PRODUSE VESTIMENTARE CU

SPRIJIN PE UMERI DIN TRICOT
Produsele vestimentare din tricot sunt nu doar frumoase, dar comode
şi foarte practice. Îmbrăcămintea contemporană a devenit mult mai
variată datorită tricoturilor cu diverse structuri, ornamente, culori, graţie
noilor forme de îmbrăcăminte obţinute prin modelarea acesteia, precum
şi cromaticii variate a reperelor decorative etc.
Actualmente, produsele din tricot se produc pentru diferite
anotimpuri, având destinaţie foarte largă. Clasificarea acestora se
realizează în funcţie de sezon (iarnă, primăvară/toamnă, vară), destinaţie
(tricotaje uzuale şi tricotaje tehnice), vârstă şi mărimi.
Sortimentul produselor din tricot se constituie din pulovere (fără
guler, cu sistem de închidere până la baza gâtului), sacouri pentru
bărbăţi, jachete pentru femei, veste fără mâneci, cardigane (cu sistem de
închidere parţial sau total sau fără sistem de închidere, cu guler sau fără
guler), bluze, rochii, fuste, costume (jachetă şi fustă), pantaloni, scurte,
halate, costume pentru schi, garnituri vestimentare - pulover, fular şi
căciuliţă, costume pentru copii (o combinaţie de două sau trei dintre
produsele enumerate mai sus).
1
VDMTI – Casa de Modă Unională a Produselor Vestimentare din Tricot din fosta URSS.
4
2. STUDIUL PARTICULARITĂŢILOR DE PROIECTARE A
PRODUSELOR DIN TRICOT
Studiul particularităţilor de proiectare a produselor confecţionate din
tricot se efectuază pe baza mostrelor de produse vestimentare,
ilustraţiilor din revistele de modă etc. La studierea construcţiei trebuie să
se ţină cont de forma şi silueta produsului, determinând unghiul de
înclinaţie a umerilor, poziţia şi lungimea liniei umărului, lungimea
produsului, poziţia liniilor laterale, prezenţa clinilor, nivelul de
amplasare şi lungimea liniei de intrare în buzunare etc. După analiza
efectuată se vor trage concluzii privind particularităţile construcţiei
modelelor de produse vestimentare din tricot pentru femei şi bărbaţi,
conform parametrilor nominalizaţi.
3. CARACTERISTICA METODEI VDMTI PENTRU ELABORAREA

TIPARELOR PRODUSELOR VESTIMENTARE DIN TRICOT
În practica de proiectare a îmbrăcămintei se cunosc mai multe
metode de proiectare a desfăşuratelor suprafeţelor, care se deosebesc
prin componenţa datelor iniţiale, procedeele de realizare a desfăşuratelor
şi exactitatea lor, aria de utilizare.
Metodele de proiectare, utilizate pentru proiectarea produselor din
tricot, au fost elaborate pe baza metodelor clasice de proiectare, luând în
considerare proprietăţile materialului de bază.
La baza metodei de proiectare propuse în continuare stau lucrările
specialiştilor Casei de Modă Unională a produselor vestimentare din
tricot (VDMTI) realizate în anii '60-70 ai secolului al XX-lea. Printre
persoanele care au iniţiat aceste lucrări se enumeră proiectanţi cu
renume în industria de tricotaje, precum Alevtina Carţeva, Liudmila
Cuzneţova, Zinaida Cazacova. În colaborare cu un colectiv de pictori-
modelieri, condus de Irina Ghedevanova, proiectanţii au elaborat bazele
de proiectare a produselor din tricot, creând şi un sistem de proiectare
care a cuprins toate grupele sortimentale de produse din tricot, începând
cu îmbrăcămintea pentru copiii de creşă şi toate structurile de tricot
existente pe atunci.
În continuare metoda a fost dezvoltată de alţi proiectanţi-metodişti
ai VDMTI şi succesorul acesteia – Casa de Modă Sretenka (ЗАО «Дом
моделей Сретенка »). Nina Martînova este primul autor şi elaborator al
seriei de lucrări cu titlul „Proiectarea produselor din tricot pe baza
tendinţelor modei”. Autoarea, împreună cu colectivul de proiectanţi şi
grupul de lucrători ai secţiei experimentale a Casei de Modă conduşi de
5
Galina Graciova, au contribuit substanţial la evoluţia şi perfecţionarea
acestui sistem de proiectare.
În pofida faptului că metoda se afla într-o permanentă dezvoltare şi
perfecţionare, aceasta era foarte puţin promovată în literatura de
specialitate, care se edita cu tiraje reduse, iar începând cu anul 1972 nu
era accesibilă pentru cercul larg de specialişti din domeniu. Sistemul de
proiectare elucidat în această lucrare reprezintă o variantă modernizată a
recomandărilor pentru proiectarea produselor din tricot, care include
toate elementele de completare a metodei iniţiale, ţinând cont de
multiplele noutăţi care au apărut în structurile tricoturilor din ultimii ani.
Metoda de proiectare propusă este elaborată pentru proiectarea
industrială a produselor vestimentare din tricot şi este aprobată la
întreprinderile industriale din Rusia, fiind aplicată şi astăzi pe larg.
Metoda are la bază tipologia dimensională expusă în standarde
constructive elaborate în Rusia care sunt în vigoare şi pe teritoriul
Republicii Moldova, precum OCT 17-326-81 «Изделия швейные,
трикотажные, меховые. Типовые фигуры женщин. Размерные
признаки для проектирования одежды» şi OCT 17-326-86 «Изделия
швейные, трикотажные, меховые. Типовые фигуры мужчин.
Размерные признаки для проектирования одежды».
4. PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE DIN TRICOT CU

SPRIJIN PE UMERI PENTRU FEMEI CONFORM METODEI VDMTI
4.1. STABILIREA DATELOR INIŢIALE NECESARE PROIECTĂRII

CONSTRUCTIVE A TIPARELOR DE BAZĂ ALE PRODUSELOR
VESTIMENTARE DIN TRICOT PENTRU FEMEI CONFORM
METODEI VDMTI
În calitate de date iniţiale pentru proiectarea produselor vestimentare
din tricot se examinează următoarele variabile:
 datele generale despre produs, forma acestuia etc. (acestea
influenţând nemijlocit alegerea ulterioară a adaosurilor
constructive);
 tipul tricotului şi caracteristicile acestuia;
 datele despre conformaţia corpului uman reprezentate printr-un şir
de caracteristici dimensionale şi indicatori antropomorfologici ai
corpului tip;
 adaosuri constructive.
6
TABEBUL 4.1. CARACTERISTICA FORMEI EXTERIOARE ŞI
CONSTRUCŢIEI PRODUSULUI
principale prin linii

Divizarea reperelor
Tipul sistemului de
Destinaţia, sezonul
mânecii, gradul de
Tipul produsului
Talia, mărimea,
Silueta, croiala
Materia primă
în zona taliei
constructiv-
conformaţie
decorative
cuprindere
închidere
grupa de
1 2 3 4 5 6 7
Pentru elaborarea construcţiilor se impune cunoaşterea valorilor

indicatorilor dimensionali şi a modalităţilor de preluare a acestora.
Ţinând cont de specificul de proiectare a produselor din tricot, în special
condiţionat de extensibilitatea materialului, din toate grupele de
conformaţie care sunt incluse în standardele antropometrice, se
utilizează doar valorile indicatorilor dimensionali pentru corpurile din
grupa a doua de conformaţie.
Conform OST 17-326-81, corpul tip pentru femei este determinat de
trei indicatori dimensionali principali – înălţimea corpului, perimetrul
bustului III şi perimetrul fesier, incluzând proeminenţa abdominală,
ultimul fiind cu rol de atribuire la o anumită grupă de conformaţie.
Standardul identifică corpurile tip de mărimi medii pentru care în mod
obligatoriu se elaborează tipare de bază, reprezentative pentru trei grupe
de mărimi:
1. 158-96-104 – pentru grupa de mărimi 84…104;
2. 164-112-120 – pentru grupa de mărimi 108…120;
3. 164-128-136 – pentru grupa de mărimi 124…140.
Lista indicatorilor antropometrici necesari pentru elaborarea

construcţiei produselor cu sprijin pe umeri pentru femei se dă în tabelele
4.2, 4.3, iar modalitatea de preluare a acestora în figura 4.1. În tabelele
menţionate sunt date valorile indicatorilor antropometrici pentru
corpurile tip conform OST 17-326-81, incluse în grupa a doua de
conformaţie pentru două grupe de mărimi, 84…104 şi 108…120.
7
Tabelul 4.2. Valoarea indicatorilor dimensionali ai corpurilor tip pentru
femei, grupa a doua de conformaţie, grupa de mărimi 84…104, necesari la
proiectarea tiparului de bază prin metoda VDMTI
Perimetrul bustului Diferenţa
convenţională
Nr. standard
dintre
Notarea
Nr. crt.
Denumirea 84 88 92 96 100 104 indicatorii

indicatorului dimensionali
Perimetrul fesier incluzând
dimensional după
proeminenţa abdominală
92 96 100 104 108 112 mărimi talii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. 1 Înălţimea
Îc 158 158 158 158 158 158 0 6
corpului
2. 13 Semiperimetrul
Sg 17,2 17,6 18,0 18,4 18,8 19,2 0,4 0,1
gâtului
SbI 41,2 42,7 44,2 45,7 47,2 48,7 1,5 0,2
bustului I
SbII 44,4 46,4 48,4 50,4 52,4 54,4 2,0 0
bustului II
SbIII 42,0 44,0 46,0 48,0 50,0 52,0 2,0 0
bustului III
St 32,3 34,4 36,5 38,6 40,7 42,8 2,1 -0,6
taliei
19 Semiperimetrul
şoldurilor,
incluzând Sş 46,0 48,0 50,0 52,0 54,0 56,0 2,0 0
proeminenţa
abdominală
7. 28 Perimetrul
-
axilar al Pab 26,3 27,7 29,1 30,5 31,9 33,3 1,4
0,2
braţului
8. 29 Perimetrul
articulaţiei Pam 15,5 15,8 16,1 16,4 16,7 17,0 0,3 0,1
mâinii
9. 31 Lungimea
Lu 12,8 12,9 13,0 13,1 13,2 13,3 0,1 0,2
umărului
10. 34 Adâncimea
răscroielii ARF 23,7 24,1 24,5 24,9 25,3 25,7 0,4 0,3
mânecii la faţă
11. 35 Înălţimea
Îb 32,7 33,6 34,5 35,4 36,3 37,2 0,9 0,1
bustului
12. 36 Lungimea
Ltf 49,7 50,4 51,1 51,8 52,5 53,2 0,7 1,1
taliei în faţă
8
Continuarea tabelului 4.2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
13. 39 Adâncimea
răscroielii
ARS 16,9 17,1 17,3 17,5 17,7 17,9 0,2 0,4
mânecii la
spate
14. 40 Lungimea
spatelui până la Lst 38,9 39,0 39,1 39,2 39,3 39,4 0,1 1,1
talie
15. 41 Înălţimea
oblică a Îou 41,5 41,9 42,3 42,7 43,1 43,5 0,4 0,9
umărului
16. 45 Lăţimea
lb 15,9 16,3 16,7 17,1 17,5 17,9 0,4 0,2
bustului
17. 46 Distanţa dintre
punctele Dpm 9,3 9,6 9,9 10,2 10,5 10,8 0,3 0
mamelonare
18. 47 Lăţimea
ls 16,8 17,3 17,8 18,3 18,8 19,3 0,5 0
spatelui
19. 54 Diametrul
transversal al dtg 11,1 11,2 11,3 11,4 11,5 11,6 0,1 0,1
gâtului
20. 62 Lungimea
membrului
superior până Lmpr 30,2 30,4 30,6 30,8 31,0 31,2 0,2 1,2
la punctul
radial
21. 68 Lungimea
membrului
superior până Lm 53,1 53,3 53,5 53,7 53,9 54,1 0,2 1,9
la articulaţia
mâinii
9
Tabelul 4.3. Valoarea indicatorilor dimensionali ai corpurile tip pentru femei, din
grupa a doua de conformaţie, grupa de mărimi 108…120, necesari pentru
proiectarea tiparului de bază prin metoda VDMTI
convenţională
Nr. standard
108 112 116 120 dintre
Notarea
Nr. crt.
Denumirea indicatorii
indicatorului Perimetrul fesier dimensionali
dimensional incluzând proeminenţa după
abdominală
116 120 124 128 mărimi Talii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. 1 Înălţimea corpului Îc 164 164 164 164 0 6,0
Sg 19,5 19,9 20,3 20,7 0,4 0,1
gâtului
SbI 50,3 51,7 53,1 54,5 1,4 0,2
bustului I
SbII 56,2 58,2 60,2 62,2 2,0 0
bustului II
SbIII 54,0 56,0 58,0 60,0 2,0 0
bustului III
6. 18 Semiperimetrul taliei St 44,6 47,0 49,4 51,8 2,4 -0,6
şoldurilor incluzând
Sş 58,0 60,0 62,0 64,0 2,0 0
proeminenţa
abdominală
8. 28 Perimetrul axilar al
Pab 34,2 35,3 36,4 37,5 1,1 -0,2
braţului
9. 29 Perimetrul articulaţiei
Pam 17,3 17,6 17,9 18,2 0,3 0,1
mâinii
10. 31 Lungimea umărului Lu 13,5 13,6 13,7 13,8 0,1 0,2
11. 34 Adâncimea răscroielii
ARF 26,3 26,7 27,1 27,5 0,4 0,3
mânecii la faţă
12. 35 Înălţimea bustului Îb 38,4 39,4 40,4 41,4 1,0 0,1
13. 36 Lungimea taliei în faţă Ltf 54,9 55,6 56,3 57,0 0,7 1,1
14. 39 Adâncimea răscroielii
ARS 18,5 18,7 18,9 19,1 0,2 0,4
mânecii la spate
15. 40 Lungimea spatelui
Lst 40,6 40,7 40,8 40,9 0,1 1,1
până la talie
16. 41 Înălţimea oblică a
Îou 44,8 45,2 45,6 46,0 0,4 0,9
umărului
17. 45 Lăţimea bustului lb 18,5 18,9 19,3 19,7 0,4 0,2
10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dpm 11,1 11,4 11,7 12,0 0,3 0
punctele mamelonare
19. 47 Lăţimea spatelui ls 19,6 20,1 20,6 21,1 0,5 0
20. 54 Diametrul transversal
dtg 12,0 12,1 12,2 12,3 0,1 0,1
al gâtului
21. 62 Lungimea membrului
superior până la Lmpr 32,5 32,6 32,7 32,8 0,1 1,2
punctul radial
22. 68 Lungimea membrului
superior până la Lm 56,3 56,4 56,5 56,6 0,1 1,9
articulaţia mâinii
Altă componentă a datelor iniţiale necesare proiectării tiparului de

bază este sistemul de adaosuri constructive care asigură funcţionalitatea
produsului vestimentar. Pentru proiectarea produselor din tricot conform
metodei propuse se utilizează adaosuri constructive date în tabelul 4.4.
Figura 4.1. Modalitatea de preluare a indicatorilor dimensionali de pe corpul

feminin conform OCT 17-326-81
11
Tabelul 4.4. Categorii de adaosuri şi valorile acestora
Nr. Notarea
Denumirea adaosului Valoarea adaosului
crt. convenţională
1 2 3 4
1. Adaos pentru proeminenţa Ao 1 cm
omoplaţilor, se acordă pentru
indicatorul SbIII pentru a asigura
corespondenţa dimensională
2. Adaos total pentru lăţimea Ab Se stabileşte în funcţie de
produsului la nivelul liniei tipul produsului, siluetă şi
bustului tipul tricotului
3. Adaosul total de la Spate As (0,25…0,3) Ab
nivelul liniei bustului
se repartizează între Răscroiala
Arm (0,55…0,5) Ab
sectoarele mânecii
constituente Faţă Af 0,2Ab
4. Adaos constructiv-tehnologic Ag 0…1,5 cm
pentru grosimea materialului
5. Adaos constructiv- Spate Ags 0,3Ag
tehnologic pentru
grosimea materialului, Răscroiala Agrm 0,3Ag
se repartizează între mânecii
sectoarele construcţiei Faţă Agf 0,4Ag
6. Adaos pentru reducerea valorii A 0…1,0 cm în funcţie de
pensei de bust tipul produsului şi tipul
tricotului
7. Adaos pentru lăţimea răscroielii Args 1,1…1,6 cm. pentru grupa
gâtului de mărimi 84-104;
1,7…2,0 cm pentru grupa
de mărimi 108-120
8. Adaos pentru înălţimea oblică a AÎou 0,8…1,3 cm pentru
umărului mărimile 84-104;
1,4…1,5 cm pentru
mărimile 108-120
9. Adaos pentru poziţionarea liniei
umărului la spate ALu 0,0…1,5 cm
10. Adaos pentru adâncimea AARS Valoarea AARS constituie
răscroielii mânecii pentru mărimile:
84 şi 88 – 4,3…4,8 cm
92 – 4,4…4,9 cm
96 – 4,5…5,0 cm
100 – 4,6…5,1 cm
104 – 4,7…5,2 cm
108 – 4,8…5,3 cm
112 – 4,9…5,4 cm
116 – 5,0…5,5 cm
120 – 5,1…5,6 cm
12
1 2 3 4
11. Adaos pentru perimetrul şoldurilor Aş Se stabileşte în funcţie de
tipul produsului, siluetă şi
tipul tricotului
12. Adaos pentru lungimea membrului
ALmpr 0…1,5 cm
superior până la punctul radial
13. Adaos pentru lungimea membrului
ALm 0…3,5 cm
superior
14. Se încadrează în limitele
indicate şi depinde de tipul
şi mărimea produsului:
84 şi 88 – 2,1…4,1 cm
92 – 1,9…3,9 cm
96 – 1,7…3,7 cm
Adaos pentru lăţimea mânecii Alm
100 – 1,5…3,5 cm
104 – 1,3…3,3 cm
108 – 1,4…3,4 cm
112 – 1,4…3,4 cm
116 – 1,3…3,3 cm
120 – 1,3…3,3 cm
15. Adaos pentru perimetrul
APam 1,0…4,0 cm
articulaţiei mâinii
16. 0,0…0,125 cm
Norma de poziţionare a capului de
în funcţie de tipul
mânecă pentru 1 cm al răscroielii Npoz
produsului şi grupa de
de mânecă
extensibilitate a tricotului
17. Adaos pentru corecţia înălţimii
Acor 0,0…0,3 cm
capului de mânecă
4.2. PROIECTAREA TB ŞI CIM A PRODUSULUI VESTIMENTAR

DIN TRICOT CU SPRIJIN PE UMERI PENTRU FEMEI CONFORM
METODEI VDMTI
Tiparul de bază al construcţiei conţine reperele spate, faţă şi
mânecă, proiectate cu adaosuri constructive, impuse de tipul de produs.
Algoritmul de proiectare a construcţiei produsului cu sprijin pe umeri se
dă în tabelul 4.5, iar conturul tiparului în figura 4.2.
13
Tabelul 4.5. Algoritmul de proiectare a tiparului de bază a
produsului cu sprijin pe umeri pentru femei
Nr. Segmentul Notarea Modalitatea de
Relaţia de calcul
crt. constructiv convenţion. proiectare
1 2 3 4 5
Proiectarea liniilor reţelei de bază
1. În colţul superior din stânga colii de hârtie se fixează poziţia punctului A1.
Prin punctul iniţial A1 se trasează verticala iniţială 1-1 şi orizontala iniţială
A-A.
2. Lăţimea reţelei A1A2 A1A2=SbIII+Ao+Ab+A → pe orizontală de
de bază g la punctul A1
3. Lăţimea A1A3 Pentru mărimile → pe orizontală de
spatelui 84-104: la punctul A1
A1A3=ls+As+Ags;
Pentru mărimile
108-120:
A1A3=(0,98…0,99)ls
+As+Ags;
4. Lăţimea feţei A2A4 A2A4=0,98lb+(SbII – ← pe orizontală de
SbI – A)+Af+Agf la punctul A2
5. Poziţia A1A5 A1A5=0,4A1A3 → pe orizontală de
verticalei care la punctul A1
trece prin
proeminenţa
omoplaţilor
6. Poziţia A2A6 A2A6=Dpm+0,5Af+ ← pe orizontală de
verticalei care 0,2Ag la punctul A2
trece prin
proeminenţa
bustului
7. Prin punctele A2, A3, A4, A5 şi A6 ↓ se trasează verticalele 2-2, 3-3, 4-4, 5-5 şi
6-6 corespunzător. Verticalele 1-1 şi 2-2 corespund liniilor de simetrie a
reperelor spate şi, respectiv faţă.
8. Poziţia A1У1 A1У1=0,4Lst ↓ pe verticala 1-1
orizontalei care din punctul A1
trece prin
proeminenţa
omoplaţilor
9. Nivelul de A1Д1 A1Д1=ARS ↓ pe verticala 1-1
preluare a din punctul A1
perimetrelor
bustului I şi II
14
1 2 3 4 5
10. Poziţia liniei A1T1 A1T1=Lst ↓ pe verticala 1-1
taliei din punctul A1
11. Poziţia liniei T1Б1 T1Б1=0,5Lst ↓ pe verticala 1-1
şoldurilor din punctul T1
12. Prin punctul У1 se trasează o orizontală până la ∩ cu verticala 5-5 în punctul У5.
13. Prin punctul Д1 se trasează o orizontală până la ∩ cu verticala 3-3 în punctul Д3.
14. Prin punctele T1 şi Б1 se trasează orizontale până la ∩ cu verticala 2-2 în
punctele T2 şi Б2, iar orizontale respective T-T şi Б-Б. Punctul de ∩ a
verticalei 6-6 cu orizontala T-T se notează prin T6.
Proiectarea liniei umărului şi a răscroielii gâtului la spate
15. Ridicarea A1A A1A=0,4…0,6 cm. ↑ pe verticala 1-1.
nivelului Prin punctul A →
răscroielii se trasează o
gâtului la spate orizontală
16. Lăţimea Aa Aa=0,5dtg+Args → pe orizontală de
răscroielii la punctul A
gâtului la spate
17. Înălţimea aa1 aa1=0,35Aa ↑ pe trasată prin
răscroielii punctul a la dreapta
gâtului la spate Aa
18. Poziţia a1 П R1=a1П=Lu Arc de cerc → din
punctului punctul a1
umeral la spate T1П R2= T1П=Îou-AÎou Arc de cerc ↑ din
punctul T1
19. Punctul П – la ∩arcelor de cerc cu razele R1 şi R2.
20. Alungirea a1П1 a1П1= Lu+ALu ↑ arc de cerc din
liniei umărului punctul Д3 cu raza
la spate pentru Д3П.
poziţionare → arc de cerc din
punctul a1 cu raza
a1П1
21. Punctul П1 – la ∩ arcelor de cerc cu razele Д3П şi a1П1. Segmentul a1П1 -
linia umărului pe reperul spatelui.
22. Punct ajutător A0 La ∩ verticalei 1-1 cu prelungirea liniei
Пa1
23. Segment Aa0 Aa0=0,25Aa → pe orizontală de
orizontal al la punctul A
răscroielii de
gât la spate
15
1 2 3 4 5
24. Poziţia a1O0 a1O0= a1A0 → arc de cerc din
centrului punctul a1 cu raza
circumferinţei a1A0
pentru trasarea a0O0 a0O0= a1A0 → arc de cerc din
răscroielii punctul a0 cu raza
gâtului la spate a1A0
25. Trasarea Din punctul O0 se trasează un arc de cerc cu raza a1A0 prin
conturului care se unesc punctele a1 şi a0.
răscroielii
gâtului la spate
Poziţia liniei terminaţiei
26. Poziţia liniei AH1 AH1=Lprod, în care ↓ pe verticala 1-1
terminaţiei Lprod – lungimea din punctul A
produsului
27. Prin punctul H1 → se trasează orizontala H-H, care ∩ verticala 2-2 în punctul
H2 şi verticala 6-6 în punctul H6.
Proiectarea răscroielii gâtului la faţă
28. Punct ajutător A2B0 A2В0=Aa+0,3 ← pe orizontala A-
A pentru mărimile
84-104
A2B0 A2B0=Aa ← pe orizontala A-
A pentru mărimile
108-120
29. Prin punctul B0 ↑ se trasează o verticală.
30. Poziţia T6Г T6Г=Ltf-Îb ↑ pe verticala 6-6
centrului de la punctul T6
pensei de bust pentru mărimile
84-104
T6Г T6Г=Ltf-Îb+0,5 ↑ pe verticala 6-6
de la punctul T6
pentru mărimile
108-120
31. Poziţia ГB ГB= Îb-Aa1, → crestătură pe
extremităţii Aa1 – lungimea verticala trasată
superioare a răscroielii gâtului, se prin punctul B0
răscroielii preia de pe tipar
gâtului la faţă
32. Prin punctul B → se trasează o orizontală, care ∩ verticala 2-2 în punctul B2.
33. Adâncimea B2B21 B2B21= ↓ pe verticala 2-2
răscroielii A2B0+(0,7…1,0 cm) din punctul B2
gâtului la faţă
16
1 2 3 4 5
34. Poziţia BO2 BO2= B2B21 → arc de cerc cu
centrului raza B2B21 din
circumferinţei punctul B
pentru trasarea B21O2 B21O2= B2B21 → arc de cerc cu
răscroielii raza B2B21 din
gâtului la faţă punctul B21
35. Trasarea Din punctul O2 se trasează un arc de cerc cu raza B2B21 prin
conturului care se unesc punctele B şi B21.
răscroielii
gâtului la faţă
Proiectarea liniei umărului la faţă şi a pensei de bust
36. Gradul de < α1 < α1=< α Se trasează o
înclinare a dreaptă oblică faţă
liniei umărului de orizontala dusă
la faţă prin punctul B
37. Lungimea ВП2 ВП2=Lu Pe dreapta oblică
conturului din punctul B cu
umeral raza ВП2 se
trasează un arc de
cerc
38. Segment П2 П21 Pentru mărimile: Pe arcul de cerc cu
ajutător 84 şi 88 - П2П21= 0 raza ВП2.
92 - П2П21= 0,1 Segmentul ВП21 –
96 - П2П21= 0,2 linia umărului pe
100 - П2П21= 0.3 faţa produsului.
104 - П2П21= 0,4 Punctul de ∩ a
108…120 -П2П21= 0,5 liniei umărului cu
verticala 6-6 – se
notează prin в.
Segmentul вГ –
latura dreaptă a
pensei de bust
39. Nivelul de ГГ1 ГГ1=Îb-ARF ↑ pe dreapta Гв
depunere a
adâncimii
pensei de bust
Adâncimea Г1Г2 Г1Г2=SbII-SbI-A ← pe arcul cu raza
pensei de bust ГГ1. Punctele Г şi
40.
Г2 se unesc prin
dreaptă
17
1 2 3 4 5
41. Egalarea Гв1 Гв1= Гв ↑ pe latura stângă a
lungimii pensei de bust
laturilor pensei
de bust
42. Determinarea П3 R1= ГП21 ← arc de cerc din
poziţiei punctul П21
43. punctului R2= в П21 ↓ arc de cerc din
umeral pentru punctul в1
pensa de bust
deschisă
44. La ∩ arcelor de cerc - punctul П3. Se unesc punctele в1 şi П3.
Proiectarea contururilor răscroielii mânecii la faţă şi la spate
45. Adâncimea A3P3 A3P3=ARS+AARS ↓ pe verticala 3 din
răscroielii punctul A3. Prin
mânecii punctul P3 se trasează
o orizontală până la
∩ cu verticala 4 în
punctul P4
46. Poziţia P3P P3P=0,6 P3P4 → pe orizontală de la
punctelor punctul P3
ajutătoare P4P1 P4P1=0,4 P3P4 ← pe orizontală de la
pentru grupa de punctul P4. Prin
mărimi 84-104 punctele P şi P1 se
P4P1=0,4 P3P4 +0,5 trasează la
pentru grupa de orizontala P3P4
mărimi 108-120
47. Poziţia PO P3P ↑ pe verticalele din P
centrelor de P1O1 P4P1 şi P1 corespunzător
circumferinţă
prin care se
trasează
sectoarele
inferioare ale
răscroielii de
mânecă
48. Se definitivează conturul sectoarelor inferioare ale răscroielii de mânecă prin
arce de cerc din punctul O pentru reperul spate şi din punctul O 1 pentru
reperul faţă. Punctele de tangenţă cu verticalele care limitează lăţimea
răscroielii de mânecă se notează prin K3 şi K4 corespunzător.
49. Definitivarea sectorului superior al răscroielii mânecii la spate se realizează
unind prin curbă lină punctele П1 şi K3.
18
Figura 4.2. Tipar de bază al produsul cu sprijin pe umeri din tricot pentru femei

1 2 3 4 5
50. Punct auxiliar 1 П31=1K4 Segmentul П3K4 se împarte în
două părţi egale prin punctul 1
51. Gradul de 1-2 1,0…1,4 cm → din punctul 1 pe
curbare a perpendiculara la П3K4. Punctele
sectorului П3, 2 şi K4 se unesc prin curbă
superior al lină
răscroielii
mânecii la faţă
52. Punctul de ∩ al conturului răscroielii mânecii la spate cu orizontala Д se
notează prin Д31. Punctele Д31 şi K4 determină poziţia crestăturilor pe conturul
răscroielii de mânecă.
19
1 2 3 4 5
Definitivarea contururilor laterale, a liniei taliei şi a liniei terminaţiei
construcţiei ( figura 4.3, a)
53. Poziţia P3P7 P3P7=0,5P3P4 → pe linia de bază a răscroielii
extremităţii mânecii
superioare a
liniei laterale
54. Prin punctul P7 ↑ şi ↓ se trasează o verticală, care ∩ răscroiala mânecii în
punctul M7, linia taliei în punctul T7, linia şoldurilor în punctul Б7 şi linia
terminaţiei în punctul H7. Această variantă de amplasare a cusăturii laterale
permite aplicarea mânecii în răscroiala deschisă. Linia laterală în construcţie
poate fi deplasată cu 2,0…3,0 cm în direcţia reperului spate. În acest caz,
mâneca va fi aplicată în răscroiala închisă a mânecii.
55. Stabilirea ∆lş ∆lş =
diferenţei de (Sş+Aş+Ag)-
lăţime a reţelei (SbIII+Ao+Ab+
la nivelul liniei Ag)
şoldurilor
56. Suplimentarea Б7Б71 Б7Б71 =Б7Б72 ← → de la punctul Б7 pe linia
construcţiei cu Б7Б72 =0,5∆lş şoldurilor. Punctul T7 se uneşte
lăţime la cu punctele Б71 şi Б72 prin curbe
nivelul liniei line, care continuă în jos până la
şoldurilor ∩ cu linia terminaţiei în punctele
H71 şi H72 corespunzător
57. Coborârea Pentru produse din tricot circular T2T21 = T6T61 = 0,5 cm
liniei taliei şi H2H21 = H6H61 = 1,0 cm
liniei H72H73 = 0,5…1,0 cm
terminaţiei
pentru Pentru produse din tricot liniar T2T21 = T6T61 = 0 cm;
mărimile H2H21 = H6H61 = 0,5 cm;
108-120 H72H73 = 0,5 cm
58. În construcţiile pentru produsele din tricot circular linia taliei şi linia
terminaţiei se definitivează printr-un segment de dreaptă în limitele T21T61 şi
H21H61 şi în continuare prin curbă lină între punctele T61, T7 şi H61, H73. În
produsele din tricoturi liniare se prevede o poziţionare la nivelul liniei
laterale.
Transferul pensei de bust în conturul lateral ( figura 4.3, b)
59. Poziţia M7M1 Minimum 4,0 ↓ pe linia laterală. Punctele M1 şi
punctului cm Г se unesc printr-o dreaptă. Se
iniţial al pensei transferă pensa de bust printr-o
de bust metodă cunoscută
20
b)
a)
Figura 4.3. Construcţia iniţială de model a produsul cu sprijin pe umeri din

tricot pentru femei:
a) definitivarea liniilor laterale şi ale terminaţiei tiparului de bază; b) transferul
pensei de bust în linia laterală a construcţiei

1 2 3 4 5
60. Deplasarea ГГ3 Pentru produsele ← pe bisectoarea unghiului de
vârfului pensei din tricot circular deschidere a pensei
ГГ3= 0,15 M1Г
Pentru produsele
din tricot liniar
ГГ3= 0,2M1Г
61. Laturile pensei de model se definitivează prin curbe line. Se recomandă
coborârea iniei taliei şi a terminaţiei cu valoarea de compensare a grosimii
pensei transferate în linia laterală – 0,5…0,7 cm.
21
1 2 3 4 5
Proiectarea reperului mânecii clasice aplicate prin metoda de aproximare
(recomandată pentru proiectarea produselor din tricot liniar) – figura 4.4
Proiectarea liniilor reţelei de bază ale construcţiei mânecii clasice aplicate
62. La mijlocul colii de hârtie cu aproximativ 20 cm mai jos de marginea de sus
a colii se notează poziţia punctului iniţial P1. Prin acesta se trasează verticala
1-1 şi orizontala P-P.
63. Înălţimea P1O1 Este o valoare stabilă, care depinde de mărimea
capului de produsului:
mânecă Mărimea 84 88 92 96 100 104 108 112 116 120
P1O1, cm 13,1 13,4 13,7 14,0 14,3 14,6 15,2 15,5 15,8 16,1
64. Poziţia O1B1 O1B1=0,5P1O1 ↓ pe verticala 1-1 din punctul
orizontalei O1
ajutătoare
65. Poziţia liniei O1Л1 O1Л1=Lmpr+ALmpr ↓ pe verticala 1-1 din punctul
cotului O1
66. Poziţia liniei O1H1 O1H1=Lm, în care ↓ pe verticala 1-1 din punctul
terminaţiei Lm – lungimea O1
mânecii mânecii
67. Prin punctele O1, B1, Л1, H1 se trasează orizontalele O-O, B-B, Л-Л şi H-H
corespunzător.
68. Lăţimea lm lm=0,5Pab+Alm+Ag
mânecii
69. Lăţimea părţii P1P2 P1P2= lm-1 cm → pe orizontala P-P de la
anterioare a punctul P1 pentru mărimea 84-
mânecii 104
P1P2= lm-1,5 cm → pe orizontala P-P de la
punctul P1 pentru mărimea
108-120
70. Lăţimea părţii P1P3 P1P3= lm+1 cm ← pe orizontala P-P de la
posterioare a punctul P1 pentru mărimea 84-
mânecii 104
P1P3= lm+1,5 cm ← pe orizontala P-P de la
punctul P1 pentru mărimea
108-120
71. Poziţia P1P4 P1P4= P1P5=0,5 lm → şi ← pe orizontala P-P de la
verticalelor P1P5 punctul P1
ajutătoare
72. Prin punctele P2, P3, P4, P5 se trasează verticalele 2-2, 3-3, 4-4 şi 5-5
corespunzător. Punctele de ∩ a liniilor verticale 4-4 şi 5-5 cu orizontala B-B
se notează cu B4 şi B5 corespunzător.
22
Figura 4.4. Tiparul de bază pentru mâneca clasică aplicată proiectată prin
metoda aproximativă

1 2 3 4 5
Proiectarea conturului capului de mânecă
73. Punct ajutător B4B41 Este o valoare stabilă care depinde de mărimea
produsului:
Mărimea 84 88 92 96 100 104 108 112 116 120
B4B41, cm 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 2,0 2,0 2,0 2,0
7.4 Punct ajutător B5B51 Este o valoare stabilă care depinde de mărimea
produsului:
Mărimea 84 88 92 96 100 104 108 112 116 120
B4B41, cm 2,2 2,1 2,1 2,0 2,0 1,9 2,1 2,2 2,3 2,4
75. Punctele P2, B41, O1, B51 şi P3 se unesc consecutiv prin segmente de dreaptă.
76. Punct ajutător P2в1 P2в1=0,5P2B41 ↑ pe segmentul P2B41
77. Punct ajutător O1в3 O1в3=0,5O1B41 ↓ pe segmentul O1B41
78. Punct ajutător O1в5 O1в5=0,5 O1B51 ↓ pe segmentul P2B51
23
1 2 3 4 5
79. Punct ajutător P3в7 P3в7=0,5P3B51 ↑ pe segmentul P3B51
80. Prin punctele ajutătoare в1 şi в7 se trasează ↓ perpendiculare la segmentele de
dreaptă pe care se găsesc acestea. Prin punctele в3 şi в5 se trasează ↑
perpendiculare la segmentele de dreaptă pe care se găsesc punctele
nominalizate. Pe perpendiculare se depun segmente, valoarea cărora depinde
de mărimea produsului şi constituie:
Mărimea produsului conform perimetrului bustului III
Segmentul, cm
84 88 92 96 100 104 108 112 116 120
в1в2 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 1,8 1,9 1,9 2,0
в3в4 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 2,0 2,1 2,2 2,3
в5в6 1,2 1,2 1,2 1,3 1,3 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7
в7вb8 1,2 1,2 1,2 1,3 1,3 1,4 1,4 1,4 1,4 1,4
81. Prin punctele P2, в2, B41, в4, O1, в6, B51, в8 şi P3 se definitivează conturul
capului de mânecă prin curbă lină continuă.
Definitivarea liniei terminaţiei mânecii
82. Lăţimea lmt lmt=0,5Pam+APam+Ag -
mânecii la
terminaţie
83. Lăţimea H1H2 H1H2= lmt-1,0 cm → pe orizontala H-H de la
părţii punctul H1 pentru mărimile
anterioare a 84-104
mânecii la H1H2 H1H2= lmt-1,5 cm → pe orizontala H-H de la
terminaţie punctul H1 pentru mărimile
108-120
84. Lăţimea H1H3 H1H3= lmt+1,0 cm ← pe orizontala H-H de la
părţii punctul H1 pentru mărimile
posterioare a 84-104
mânecii la H1H3 H1H3= lmt+1,5 cm ← pe orizontala H-H de la
terminaţie punctul H1 pentru mărimile
108-120
85. Segmentul de dreaptă cuprins între punctele H2 şi H3 este linia terminaţiei
mânecii în construcţiile realizate pentru tricoturi liniare.
Definitivarea tăieturilor anterioare şi posterioare
în construcţiile mânecilor din tricot liniar
86. Puncte P2P21 P2P21=2,0…3,0 cm ↓ pe verticala 2-2 din punctul
ajutătoare P2
P3P31 P3P31=2,0…3,0 cm ↓ pe verticala 3-3 din punctul
P3
87. Punctele P21 şi P31 se unesc cu segmente de dreaptă cu punctele H2 şi H3
corespunzător, notând punctele de intersecţie a acestor drepte cu orizontala
Л-Л prin Л2 şi Л3 corespunzător.
24
1 2 3 4 5
88. Curbarea liniei Л2Л21 Л2Л21=0,4…0,8 cm → pe orizontala Л-Л de la
anterioare punctul Л2
89. Curbarea liniei Л3Л31 Л3Л31=0,4…0,8 cm ← pe orizontala Л-Л de la
posterioare punctul Л3
90. Contururile liniilor anterioare şi posterioare ale mânecii se definitivează prin
curbe line, unind consecutiv punctele P2, P21, Л21, H2 şi P3, P31, Л31, H3.
Metoda abordată de proiectare a produselor din tricot propune şi o

modalitate de proiectare a mânecilor clasice aplicate în cazul în care
produsele se vor confecţiona din tricot circular. Se menţionează că în
acest caz este binevenită metoda de proiectare pe baza conturului
răscroielii de mânecă, deoarece aceasta este mai contemporană şi mai
exactă. Algoritmul de lucru conform acestei variante de proiectare se dă
în tabelul 4.6, iar contururile rezultante în figura 4.5. La necesitate poate
fi utilizată varianta de proiectare prin aproximare expusă mai sus.
Tabelul 4.6. Proiectarea reperului mânecii clasice aplicate pe

conturul răscroielii de mânecă
Relaţia de calcul
1 2 3 4 5
Calculul preliminar al parametrilor capului de mânecă
1. Lungimea Lcm Lcm=Lrm+Apoz, în care
capului de Lrm – lungimea răscroielii mânecii;
mânecă Apoz – adaos de poziţionare şi Apoz=Npoz×Lrm
2. Lăţimea lm lm=0,5Pab+APab
mânecii
Trasarea liniilor de reţea pentru construcţia mânecii clasice aplicate
3. La mijlocul colii de hârtie, cu aproximativ 25 cm mai jos de marginea
superioară a colii, se fixează poziţia punctului P1. prin acest punct se trasează
verticala 1-1 şi orizontala P-P.
4. Înălţimea P1O1 P1O1=(Lcm- ↑ pe verticala 1-1
capului de 1,51*lm)/1,51±Acor din punctul P1
mânecă
5. Poziţia liniei O1Л1 O1Л1=Lmpr+ALmpr ↓ pe verticala 1-1
cotului din punctul O1
25
1 2 3 4 5
6. Poziţia liniei O1H1 O1H1=Lm, ↓ pe verticala 1-1
terminaţiei în care Lm – lungimea din punctul O1
mânecii mânecii
7. Prin punctele O1, Л1 şi H1 se treasează orizontalele O-O, Л-Л şi H-H
corespunzător.
8. Lăţimea reţelei P1P4 P1P4=0,5lm → pe orizontala P-P
în partea din punctul P1
anterioară
9. Lăţimea reţelei P1P3 P1P3=0,5lm ← pe orizontala P-P
în partea din punctul P1
posterioară
10. Prin punctele P3 şi P4 ↑↓ se trasează verticalele 3-3 şi 4-4 corespunzător.
Acestea ∩ orizontalele O-O, Л-Л şi H-H în punctele O3, O4, Л3, Л4, H3 şi H4
corespunzător.
Proiectarea contururilor şablonului de aspect exterior al mânecii
11. Poziţia O3B3 O3B3=0,38P1O1 ↓ pe verticala 3-3
extremităţii din punctul O3
superioare a
liniei posterioare
de răsfrângere
12. Poziţia verticalei P3P2 P3P2=0,6*lrm+2/3(lm- → pe orizontala P-P
pe care se lrm), în care lrm – din punctul P3
amplasează lăţimea răscroielii
centrele mânecii, măsurată pe
circumferinţelor construcţie
13. Prin punctul P2 ↑ se trasează o verticală.
14. Poziţia centrului P21 P21=0,6*lrm+ ↑ pe verticala din
circumferinţei 1 0,7(0,5Pab- lrm) punctul P2
15. Poziţia centrului P22 P21=0,4*lrm+ ↑ pe verticala din
circumferinţei 2 0,3(0,5Pab- lrm) punctul P2
16. Din punctul 1 ca din centrul circumferinţei ← se trasează un arc de cerc din
punctul P2 ce corespunde sectorului inferior posterior al capului de mânecă.
17. Din punctul 2 ca din centrul circumferinţei → se trasează un arc de cerc din
punctul P2 ce corespunde sectorului inferior anterior al capului de mânecă.
18. Punct ajutător O3O2 O3O2=0,75lm → pe orizontala
O-O din punctul O3
19. Punct ajutător O4O5 O4O5=O3O2=0,75lm → pe orizontala
O-O din punctul O3
20. Punctele O5 şi 2 se unesc printr-un segment de dreaptă.
21. Punct ajutător O5в1 O5в1=0,5O52 ← pe dreapta O52
26
1 2 3 4 5
22. Din punctul в1 în calitate de centru de circumferinţă se trasează → un arc de
circumferinţă cu raza в12, care intersectează sectorul inferior anterior al
răscroielii mânecii în punctul в2.
23. Punctul в2 se uneşte prin segment de dreaptă cu punctul O5. La intersecţia
dreptei в2O5 cu verticala 4-4 se notează poziţia punctului B4.
24. Punctele B4 şi O2 se unesc printr-un segment de dreaptă.
25. Punct ajutător O2в5 O2в5=1/3O2B4 ↓ pe dreapta O2B4
din punctul O2
26. Punct ajutător B4в7 B4в7=1/3O2B4 ↑ pe dreapta O2B4
din punctul B4
Punct ajutător O1O9 O1O9=0,5O1O2 → pe orizontala O-
27.
O din punctul O1
28. Punctele O9 şi в5 se unesc printr-un segment de dreaptă.
Sectorul superior anterior al conturului capului de mânecă se trasează pe
29. segmentul de dreaptă B4b7, în continuare tangent la segmentul O9в5 până la
punctul O1.
Punct ajutător в31 в31=0,5B31 → pe orizontala
30.
B31din punctul B3
Din punctul в3 în calitate de centru de circumferinţă se trasează ← un arc de
31. circumferinţă cu raza в31, care intersectează sectorul inferior posterior al
răscroielii mânecii în punctul в4.
Punctul в4 se uneşte printr-un segment de dreaptă cu punctul B3 şi se
32.
prelungeşte în sus până la intersecţie cu orizontala O-O în punctul O6.
Punct ajutător O3O7 O3O7=O3O6 → pe orizontala O-
33.
O din punctul O3
34. Punctele O7 şi B3 se unesc printr-un segment de dreaptă.
Punct ajutător O7в6 O7в6=0,5O7B3 ↓ pe dreapta O7B3
35.
din punctul O7
Punct ajutător O1O8 O1O8=0,5O1O7 ← pe orizontala O-
36.
O din punctul O1
37. Punctele O8 şi в6 se unesc printr-un segment de dreaptă.
Sectorul superior posterior al conturului capului de mânecă se trasează din
38.
punctul B3, în continuare tangent la segmentul в6O8 până la punctul O1.
Poziţia P2P21 P2P21=0,5A1A2- ← pe conturul
39. crestăturii (A1A3+0,6P3P4) capului de mânecă
inferioare
Proiectarea desfăşuratei mânecii cu o cusătură
40. Valoarea P3P5 P3P5=P3P2 ← pe orizontala P-P
răsfrângerii din punctul P3
posterioare
41. Din punctul P3 ↑ se trasează o verticală.
27
1 2 3 4 5
42. Punct ajutător P53 P53=P21 ↑ pe verticala dusă
din P5
43. Din punctul 3 ca din centrul circumferinţei → se trasează un arc de cerc cu
raza R=3P5, care se intersectează cu prelungirea dreptei O7B3 în punctul b41.
44. Poziţia extremităţii P3P23 P3P23= P3P21 ← pe orizontala P-P
superioare a liniei din punctul P3
cotului
45. Conturul capului de mânecă în partea posterioară trece prin punctele O 1, B3,
b41, P5, P23.
46. Valoarea P4P6 P4P6=P4P2 → pe orizontala P-P
răsfrângerii din punctul P4
anterioare
47. Prin punctul P6 ↑ se trasează o verticală.
48. Punct ajutător P64 P64=P22 ↑ pe verticala dusă
din P6
49. Poziţia extremităţii P4P22 P4P22= P4P21 → pe orizontala P-P
superioare a liniei din punctul P4
anterioare
50. Coborârea P22P24 P22P24=0,5…1,0 cm. ↓ pe verticală
extremităţii
51. Punct ajutător P6P61 P6P61=P22P24 ↓ pe verticală
52. Din punctul 4 ca din centrul circumferinţei ← se trasează un arc de cerc cu
raza R=4P61, care se intersectează cu prelungirea arcului 2B2 în punctul в21.
53. Punctele в21 şi в7 se unesc printr-un segment de dreaptă. Conturul capului de
mânecă în partea anterioară trece prin punctele O1, в7, в21, P24.
Definitivarea liniei terminaţiei, a tăieturilor posterioară şi anterioară ale
reperului mânecii din tricot circular ( figura 4.5, a)
54. Lăţimea mânecii la lmt lmt=0,5Pam+APam+Ag
terminaţie
55. Lăţimea părţii H1H2 H1H2=(1,1…1,2)lmt → pe orizontala H-H
anterioare a de la punctul H1
mânecii la
terminaţie
56. Lăţimea părţii H1H3 H1H2=(0,9…0,8)lmt ← pe orizontala H-H
posterioare a de la punctul H1
mânecii la
terminaţie
57. Se menţionează că în cazul mânecilor cupon linia terminaţiei se va definitiva
prin linie dreaptă. Pentru mâneci croite aceasta se definitivează printr-o
curbă lină, determinând poziţia unui şir de puncte ajutătoare.
28
a) b)
Figura 4.5. Construcţia reperului mânecă: a) prin metoda de proiectare pe

conturul răscroielii de mânecă pentru tricoturi circulare; b) definitivarea
contururilor pentru mânecile din tricoturi cupon

1 2 3 4 5
58. Punct ajutător H2H4 H2H4=0,5lmt ← pe orizontala H-H
de la punctul H2
59. Punct ajutător H4H41 H4H41=0,3…0,7cm ↑ pe verticala ridicată
din H4
60. Punct ajutător H3H31 H3H31=0,0…0,5 cm ↓ pe verticala din H3
61. Linia terminaţiei pentru produsele croite din tricot se definitivează prin
punctele H2, H41 şi H31 printr-o curbă lină.
Definitivarea contururilor posterioare şi anterioare
ale reperului mânecii croite din tricot cupon (figura 4.5, b)
62. Se unesc prin segmente de dreaptă punctele P3 (P23) cu H3 (H31) şi respectiv
punctele P2 (P24) şi H2. La intersecţie cu linia cotului Л-Л se notează poziţia
punctelor Л3 şi Л2 corespunzător.
29
1 2 3 4 5
63. Cambrarea liniei Л2Л21 Л2Л21=0,0..0,5 cm ← pe orizontala Л-Л
anterioare a de la punctul Л2
mânecii
64. Punctele P2, P21, Л21 şi H2 se unesc consecutiv printr-o curbă concavă lină.
65. Curbarea liniei Л3Л31 Л3Л31=1,0…1,5 cm ← pe orizontala Л-Л
posterioare a de la punctul Л3
mânecii
66. Conturul liniei cotului se definitivează, unind consecutiv punctele P3(P23),
Л31 şi H3(H31) printr-o curbă lină convexă.
Definitivarea tăieturii posterioare a mânecii cu pensă de cot (figura 4.6, a)
În produsele croite din tricot, reperul mânecii poate fi proiectat cu pensă de cot sau
fără aceasta. Prezenţa pensei de cot influenţează pozitiv forma mânecii şi este
recomandată în cazul proiectării produselor de mărimi mari, în care diferenţa dintre
perimetrul axilar al braţului şi perimetrul articulaţiei mânii este substanţială.
67. Se unesc prin segment de dreaptă punctele P3 şi H3 (H31). La intersecţie cu
linia cotului Л-Л se notează poziţia punctului Л3.
68. Curbarea liniei Л3Л31 Л3Л31=2,5…3,0 cm. ← pe orizontala Л-Л
posterioare a de la punctul Л3, care
mânecii se uneşte cu punctul P3
– partea superioară a
liniei cotului
69. Lungimea pensei Л31Л4 Л31Л4=0,25Л31Л21- → pe orizontala Л-Л
de cot (1,0…1,5) cm. de la punctul Л31
70. Din punctul Л4 în calitate de centru al circumferinţei ↓ se trasează un arc de
cerc cu rază R= Л31Л4, pornind de la punctul Л31.
71. Poziţia extremităţii H31Л32 H31Л32=P2H2- ↑ cu raza R= H31Л32 se
inferioare a laturii P3Л31+0,5 cm trasează un arc de cerc
pensei care ∩ arcul trasat prin
punctul Л31 în punctul
Л32
72. Punctele Л32 şi H3 (H31) se unesc printr-un segment de dreaptă. Pensa de cot
este cuprinsă în limitele punctelor Л31Л4Л32.
73. Latura superioară a pensei de cot poate avea poziţie orizontală sau oblică.
Pentru poziţia oblică punctele Л31 şi Л32 se deplasează ↓ pe arc de cerc cu
1,5…2,5 cm.
Poziţia crestăturilor (figura 4.6, b)
74. Se măsoară pe construcţia reperelor faţă şi spate lungimea contururilor
răscroielii mânecii П1Д31, Д31М7, М7К4 şi К4П3.
75. Poziţia crestăturii P2K4 P2K4=М7К4 ← pe conturul capului
anterioare pe capul de mânecă de la
de mânecă punctul P2
30
1 2 3 4 5
76. Poziţia crestăturii P3Д31 P3Д31=Д31М7 →pe conturul capului
posterioare pe de mânecă de la
capul de mânecă punctul P3
77. Diferenţa dintre lungimea sectoarelor superioare ale capului şi răscroielii
mânecii o constituie adaosul de poziţionare. Adaosul de poziţionare a capului
de mânecă se distribuie uniform pentru sectoarele П1Д31 şi К4П3 ale
răscroielii de mânecă. Se admite deplasarea crestăturii superioare cu 0,5 cm
în → de la punctul O1.
a) b)
Figura 4.6. Construcţia reperului mânecă: a) proiectarea liniei posterioare cu

pensă de cot; b) distribuirea crestăturilor pe răscroiala şi capul de mânecă
Mai sus au fost prezentaţi algoritmii care prevăd proiectarea

contururilor tiparelor de bază pentru produsele realizate din tricoturi
31
diverse ca modalitate de obţinere. Următoarea etapă a procesului de
creaţie a produselor noi moderne, care se încadrează în tendinţele modei,
este modelarea constructivă.
În procesul de modelare constructivă a produselor din tricot se ţine
cont de proprietăţile specifice acestui material precum: extensibilitatea,
elasticitatea, contracţia. De asemenea, îşi lasă amprenta şi specificul
prelucrării tehnologice. Schiţa sau mostra de produs, creată de designer,
reprezintă informaţia primară pentru determinarea formei, siluetei,
subansamblurilor şi reperelor componente, precum şi pentru
determinarea valorilor adaosurilor constructive adoptate.
Iniţiind procesul de modelare constructivă, se ţine cont şi de un şir de
proprietăţi cu influenţă negativă, precum deşirabilitatea, rularea
marginilor, străpungerea. La croire, contururile reperelor se amplasează
pe material astfel, încât aceste proprietăţi să se manifeste cât mai puţin.
Adaosurile constructive selectate trebuie să asigure forma impusă
prin schiţă, precum şi condiţiile de confort în procesul de exploatare a
produselor (libertatea efectuării mişcărilor, tensiunea minimală asupra
ţesuturilor cutanate, păstrarea aspectului exterior etc.).
Procedeele de modelare constructivă utilizate în procesul de lucru cu
tiparele produselor din tricot sunt selectate şi aplicate diferenţiat, în
funcţie de tehnologia de fabricare a produselor din tricot, care se împart
în croite, semiconturate şi conturate.
Produsele croite se confecţionează din repere croite din tricot,
similar tehnologiei aplicate pentru produsele din ţesături.
Produsele semiconturate se confecţionează din cupoane cu liniile de
terminaţii definitivate. Corpul de produs în acest caz este constituit din
reperele faţă şi spate, pentru care se croiesc doar contururile răscroielilor
de mâneci şi de gât. Pentru mânecă în acest caz reperul se croieşte la
nivelul capului de mânecă, uneori şi la nivelul liniilor anterioare şi
posterioare.
Reperele produselor conturate se tricotează în corespondenţă cu
forma şi dimensiunile impuse de schiţă.
Selectarea soluţiei constructive în produsele din tricot este
determinată de gradul de extensibilitate a tricotului. Extensibilitatea este
proprietatea de bază a tricotului, care prevede revenirea la dimensiunile
iniţiale ale reperelor după încetarea acţiunii sarcinilor de întindere.
Cota deformaţiei influenţată de proprietatea de extensibilitate este
suficient de mare şi constituie 60…90% din deformaţia totală, fapt ce
permite păstrarea dimensiunilor şi a formei produsului în procesul de
32
exploatare. Cu toate acestea, tricotul are proprietatea de a acumula
deformaţii remanente care nu permit păstrarea ideală a formei
produsului vestimentar în procesul de exploatare a acestuia. Atare
proprietate a tricotului determină unele modificări care intervin în
contururile şabloanelor, ce sunt reduse în dimensiuni în direcţie
transversală cu valoarea acestei cote de deformaţii. Conform gradului de
extensibilitate, tricoturile se împart în trei grupe:
prima grupă de extensibilitate – până la 40%;
a doua grupă de extensibilitate – 40…100%;
a treia grupă de extensibilitate – mai mult de 100%.
La determinarea adaosului de lejeritate se ţine cont de extensibilitatea
tricotului la nivelul parametrului de bază al construcţiei – lăţimea
produsului. Pentru produsele cu sprijin pe umeri realizate din tricoturi
din prima grupă de extensibilitate se recomandă valori de 2,0…3,0 cm
pentru adaosul total pentru perimetrul bustului. Pentru produsele din
tricoturi din grupele doi şi trei de extensibilitate valoarea adaosului total
se stabileşte în limitele a 0 cm. Reieşind din faptul că în tiparele de bază
nu sunt recomandate valori negative ale adaosurilor de lejeritate, forma
necesară a reperelor poate fi obţinută doar prin metoda de îngustare.
Pentru proiectarea produselor din tricoturi cu stabilitate dimensională
înaltă din prima grupă de extensibilitate se utilizează aceleaşi principii
de proiectare a construcţiilor de model, precum şi la produsele din
ţesături. În aceste cazuri se aplică procedeele de proiectare a liniilor de
divizare suplimentară, proiectarea plătcilor, tăieturilor, proiectarea
mânecilor cu două cusături etc.
În cazul proiectării produselor din tricoturi din grupele doi şi trei de
extensibilitate, se porneşte de la faptul că datorită extensibilităţii ridicate
a tricotului, produsele noi sunt capabile să cuprindă strâns corpul şi au o
poziţionare bună pe corp datorită întinderii materialului. De aceea, în
aceste cazuri, utilizarea divizărilor suplimentare nu este oportună. În
aceste cazuri, deseori se utilizează varianta modificată a reperului faţă
fără pensă de bust.
Necesitatea elaborării tiparului de bază fără pensă de bust poate fi
condiţionată de următorii factori:
 raportul mare al ornamentului;
 tricoturi cu desene clare orientate vertical;
 tricoturi ajurate şi cele cu structuri rare.
În astfel de tricoturi pensa de bust cusută poate deforma desenul sau
structura tricotului. Această variantă de construcţie este binevenită şi în
33
cazul în care se impune reducerea volumului de lucru aplicat, precum şi
în cazul în care tricotul se străpunge în direcţia rândului de ochiuri.
Primele încercări de înlocuire sau chiar lichidare a pensei de bust în
construcţia produselor din tricot au fost întreprinse de specialiştii
VDMTI (ВДМТИ – Всесоюзный дом моделей трикотажных
изделий) în anul 1972. Adâncimea pensei de bust era păstrată, dar se
diviza în câteva părţi şi se demodela în adaos de poziţionare la nivelul
liniei laterale şi a conturului răscroielii de mânecă. Poziţionarea era
fixată prin mai multe modalităţi în produsul finit.
Astăzi, aceste principii de lucru cu forma produsului din tricot în
zona bustului pot fi regăsite în construcţiile produselor din tricoturi din
grupa a doua şi a treia de extensibilitate, care generează forma impusă
din contul cuprinderii strânse a corpului sau invers, pentru a crea
produse voluminoase.
În cazurile menţionate poziţionarea se proiectează pe linia laterală şi
pe conturul răscroielii mânecii, iar adâncimea pensei se distribuie în
limitele acestor sectoare. Proiectarea conturului reperului faţă fără pensă
de bust se realizează prin metoda grafică sau metoda şablonului. În
continuare se dă metoda şablonului ca fiind mai exactă (tabelul 4.7,
figura 4.7).
Tabelul 4.7. Algoritmul de demodelare a pensei de bust în

produsele din tricoturi
Relaţia de calcul
1 2 3 4 5
1. Adaosul de M7M71 M7M71=1,0…2,0 cm ↑ pe verticală de la
poziţionare pe punctul M7
linia laterală
2. Punctele M7, M71 şi К4 se unesc prin segmente de dreaptă cu vârful pensei –
punctul Г.
3. Din punctul Г în calitate de centru de circumferinţă se trasează ←→ un arc
de cerc cu raza R=ГK4. Acest arc ∩ linia Гв în punctul Г3, Гв1 – în punctul
Г4, ГM7 – în punctul м7, ГM71 – în punctul м71.
4. Punct ajutător К4К41 К4К41=Г3Г4 → pe arc
5. Punct ajutător К4К42 К4К42=м7м71 → pe arc
34
1 2 3 4 5
6. Punctul К41 limitează lăţimea minimală a reperului faţă. Valoarea К4К42
determină partea pensei de bust transferată în poziţionare pe conturul lateral.
7. Partea pensei de К42К43 К42К43=1,0…2,5 cm → pe arc
bust transferată
în conturul
răscroielii
mânecii
8. Transferul părţii ВП22 R1=ВП22= ВП21 ↓ arc de cerc din
rămase a pensei punctul В prin
în înclinarea punctul П21
liniei umărului К43П22 R2=К43П22= К4П3 ↑ arc de cerc din
punctul К43
9. Valoare de П21П22 П21П22=0,0…1,5 cm În cazul în care
control valoarea
segmentului
П21П22 este mai
mare de 1,5 cm, se
majorează adaosul
de poziţionare pe
linia laterală sau
pe răscroiala de
mânecă.
10. Conturul răscroielii de mânecă se definitivează prin curbă lină prin punctele
П22, К43, M71 păstrând configuraţia sectorului inferior al răscroielii mânecii.
Se admite corectarea poziţiei punctului К43.
11. Corectarea К43К431 К43К431=0,0…0,5 cm ↓ pe dreapta К43Г
poziţiei
punctului К43
Determinarea poziţiei crestăturilor pe linia laterală,
pe conturul răscroielii şi a capului de mânecă
12. Crestătura la T7=punctul de intersecţie al liniei taliei cu orizontala T-T.
nivelul liniei Astfel, linia laterală a feţei se poziţionează de la
laterale extremitate până la nivelul liniei taliei.
13. Crestătura M71К421 M71К421=3,0… → pe conturul răscroielii
inferioară pe 5,0 cm de mânecă din punctul M71
răscroiala de
mânecă
14. Crestătura P2К421 P2К421=M71К421 ← pe conturul capului de
inferioară pe mânecă din punctul P2
capul de mânecă
35
Figura 4.7. Demodelarea pensei de bust în construcţia produselor din tricot
4.3. PROIECTAREA TB A PRODUSULUI VESTIMENTAR DIN

TRICOT CU SPRIJIN PE UMERI PENTRU FEMEI PRIN METODA
ÎNGUSTĂRII GRAFICE
La proiectarea produselor din tricot cu gradul II sau III de
extensibilitate cu grad mare de cuprindere a corpului nu pot fi utilizate
valori negative ale adaosurilor de lejeritate la nivelul liniilor bustului,
taliei şi şoldurilor. Fiind aplicate în construcţie, adaosurile negative de
valori considerabile deformează contururile reperelor şi, drept
consecinţă, condiţionează apariţia defectelor de poziţionare a produselor
pe corpul purtătorului. Mai mult ca atât, dificultăţi prezintă şi situaţia în
care valoarea adaosurilor negative pe diverse sectoare ale construcţiei se
deosebeşte considerabil. Problemele menţionate se soluţionează
suficient de uşor prin aplicarea metodei de îngustare grafică a reperelor
construcţiei de bază, care permite determinarea cotei de îngustare pentru
fiecare sector al construcţiei în parte.
36
Cota de bază, adoptată pentru îngustarea construcţiei, se determină în
funcţie de gradul de extensibilitate a tricotului, structura tricotului,
calitatea firului şi categoria utilajului de tricotat utilizat. De exemplu,
pentru tricoturile cu structura patent pentru îngustare de regulă se adoptă
următoarele valori exprimate în %:
patent 1:1 – 0…30%;
patent 2:2 – 30…40%;
patent 3:3 – 40…50%;
patent 4:4 – mai mult de 50%.
E de menţionat că la elaborarea tiparelor de bază a produselor cu
sprijin pe umeri din tricot, cota de îngustare a zonei construcţiei,
amplasate mai sus de linia de bază a răscroielii mânecii, se micşorează
cu 5…10% comparativ cu partea rămasă a construcţiei. Cota de
îngustare a reperului mânecii de asemenea se micşorează cu 5…10% în
raport cu cea de bază, iar a capului de mânecă – încă cu 5% mai puţin
decât reperul mânecii.
Pentru a elabora construcţia produsului cu sprijin pe umeri cu
aplicarea metodei de îngustare, trebuie introduse în aceasta următoarele
modificări:
 se modifică poziţia punctelor care limitează lungimea liniei
umărului prin ridicarea lor cu 1,0…2,0 cm pentru a asigura
libertatea în mişcare;
 se ridică linia de bază a răscroielii de mânecă cu 1,0…2,0 cm
pentru a menţine lungimea conturului răscroielii de mânecă;
 se majorează cu 1,0…1,5 cm lungimea corpului de produs şi a
mânecii pentru a compensa reducerea acesteia atunci când
produsul este deformat.
Principiile de proiectare a construcţiei prin metoda de îngustare vor fi
expuse pe baza unui exemplu, în care tricotul prezintă structura patent
3:3.
Pornind de la structura indicată, cota de bază pentru îngustare se
adoptă în valoare de 50%. În calitate de contur iniţial se utilizează
construcţia produsului cu sprijin pe umeri, în care adaosul pe linia
bustului este de 0 cm.
Pensa de bust se demodelează în direcţia liniei laterale, a răscroielii
de mânecă şi linia umărului. Algoritmul de proiectare a construcţiei de
model se dă în tabelul 4.8, iar imaginea grafică a modificărilor în figura
4.8.
37
Tabelul 4.8. Algoritmul de aplicare a metodei de îngustare
a reperelor construcţiei produsului cu sprijin pe umeri din
tricot
Relaţia de calcul
1 2 3 4 5
Proiectarea reperului spate
1. Prin punctele M7, П1 şi a1 se trasează ← orizontale, care ∩ linia de simetrie a
spatelui în punctele M1, П0 şi a0 corespunzător.
2. Îngustarea M7M70 M7M70=(M1M7*50%)/100% ← pe
reperului la orizontala
nivelul bazei M1M7
răscroielii de
mânecă
3. Îngustarea T7T71 T7T71=( T1T7*50%)/100% ← pe
reperului la orizontala T1T7
nivelul liniei
taliei
4. Îngustarea Б7Б71 Б7Б71=( Б1Б 7*50%)/100% ← pe
reperului la orizontala Б1Б7
nivelul liniei
şoldurilor
5. Îngustarea H7H71 H7H71=(H1H7*50%)/100% ← pe
nivelul liniei H1H7
terminaţiei
6. Conturul liniei laterale a reperului spate se trasează prin punctele M70, T71,
Б71 şi H71.
7. Poziţia M70M73 M70M73=1,0…2,0 cm ↑ pe linia
extremităţii laterală
superioare a
liniei laterale
8. Îngustarea Д31Д32 Д31Д32=(Д1Д31*45%)/100% ← pe
răscroielii orizontala Д
mânecii din punctul Д31
9. Îngustarea П1П11 П1П11=(П0П1*45%)/100% ← pe
zonei orizontala П
umerale din punctul П1
10. Poziţia П11П12 П11П12=1,0…2,0 cm ↑ pe verticala
punctului din П11
umeral
38
1 2 3 4 5
11. Conturul răscroielii modificate a mânecii se trasează prin punctele П 12, Д32 şi
M73.
12. Îngustarea a1a11 a1a11=(a0a1*45%)/100% ← pe
răscroielii orizontala a0a1
gâtului din punctul a1
13. Conturul răscroielii gâtului se trasează prin curbă lină, unind punctele A şi
a11.
14. Conturul liniei umerale se trasează unind printr-un segment de dreaptă
punctele a11 şi П12.
15. Alungirea H1H11=H71H73 H1H11=H71H73=1,0…1,5 cm ↓ pe linia de
reperului simetrie şi linia
spate laterală a
spatelui
16. Linia terminaţiei se trasează, unind printr-un segment de dreaptă punctele H11
şi H73.
Proiectarea reperului faţă
17. Prin punctele П22, K43 şi M71 se trasează → orizontale, care ∩ linia de
simetrie a feţei în punctele П20, K2 şi M2 corespunzător.
18. Îngustarea M71M72 M71M2=(M71M2*50%)/100% → pe
nivelul bazei M71M2
răscroielii de
mânecă
19. Îngustarea T7T72 T7T72=( T7T2*50%)/100% → pe
reperului la orizontala T7T2
nivelul liniei
taliei
20. Îngustarea Б7Б72 Б7Б72=( Б7Б 2*50%)/100% → pe
reperului la orizontala Б7Б2
nivelul liniei
şoldurilor
21. Îngustarea H7H72 H7H72=(H7H2*50%)/100% → pe
nivelul liniei H7H2
terminaţiei
22. Conturul liniei laterale a reperului faţă se trasează prin punctele M 72, T72, Б72
şi H72.
23. Poziţia M72M74 M72M74=1,0…2,0 cm ↑ pe linia
extremităţii laterală
superioare a
liniei laterale
39
1 2 3 4 5
24. Îngustarea K43K44 K43K44=(K43K2*45%)/100% → pe
răscroielii orizontala
mânecii K43K2 din
punctul K43
25. Îngustarea П22П23 П22П23=(П22П20*45%)/100% → pe
zonei orizontala
umerale П22П20 din
punctul П22
26. Poziţia П23П24 П23П24=1,0…2,0 cm ↑ pe verticala
punctului din П23
umeral
27. Conturul răscroielii modificate a mânecii se trasează prin punctele П24, K44 şi
M74.
28. Îngustarea BB1 BB1=( BB2*45%)/100% → pe
răscroielii orizontala BB2
gâtului din punctul B
29. Conturul răscroielii gâtului se trasează prin curbă lină, unind punctele B1 şi
B21.
30. Conturul liniei umerale se trasează, unind printr-un segment de dreaptă
punctele B1 şi П24.
31. Alungirea H2H21=H72H74 H2H21=H72H74=1,0…1,5 cm ↓ pe linia de
reperului simetrie şi linia
faţă laterală a feţei
32. Linia terminaţiei se trasează, unind prin segment de dreaptă punctele H 21 şi
H74.
Proiectarea reperului mânecă
33. Punct O1B2 O1B2=0,5O1B1 ↓ pe verticală
ajutător
34. Punct B1B3 B1B3=0,5B1P1 ↓ pe verticală
ajutător
35. Prin punctele B2 şi B3 ← şi → se trasează orizontale. Orizontala din punctul
B2 intersectează linia capului de mânecă în punctele B11 şi B12, iar cea trasată
prin punctul B3 – în punctele B31 şi B32 corespunzător.
36. Îngustarea la P3P31 P3P31=(P3P1*40%)/100% → pe
nivelul bazei orizontala P
capului de
mânecă în
partea
posterioară
40
1 2 3 4 5
37. Îngustarea la P2P22 P2P22=(P1P2*40%)/100% ← pe
nivelul bazei orizontala P
capului de
mânecă în partea
anterioară
38. Îngustarea la Л3Л32 Л3Л32=(Л 3Л 1*40%)/100% → pe
nivelul liniei orizontala Л
cotului în partea
posterioară
39. Îngustarea la Л21Л22 Л21Л22=(Л21Л1*40%)/100% ← pe
nivelul liniei orizontala Л
cotului în partea
anterioară
40. Îngustarea la H3H31 H3H31=(H3H1*40%)/100% → pe
nivelul liniei orizontala H
terminaţiei în
partea posterioară
41. Îngustarea la H2H21 H2H21=(H2H1*40%)/100% ← pe
nivelul liniei orizontala H
terminaţiei în
partea anterioară
42. Prin punctele P22, Л22 şi H21 se trasează conturul nou al liniei anterioare a
mânecii.
43. Prin punctele P31, Л32 şi H31 se trasează conturul nou al liniei posterioare a
mânecii.
44. Îngustarea părţii B32B34 B32B34=(B3B32*35%)/100% ← pe
anterioare a orizontala B3
capului de mânecă,
sectorul 1
sectorul 2
sectorul 3
41
1 2 3 4 5
47. Conturul capului de mânecă în partea anterioară se trasează, unind prin
curbă lină punctele O1, B24, B14, B34 şi P22.
48. Îngustarea părţii B31B33 B31B33=(B31B33*35%)/100% → pe

posterioare a orizontala B3
capului de
mânecă, sectorul 1

capului de

capului de
51. Conturul capului de mânecă în partea posterioară se trasează, unind prin

curbă lină punctele O1, B23, B13, B33 şi P31.
52. Coborârea liniei H31H32= H31H32=H21H22=0,5…1,5 cm ↓ pe
terminaţiei H21H22 prelungirea
conturului
anterior şi cel
posterior al
mânecii
53. Linia terminaţiei mânecii se trasează, unind punctele H32 şi H22.
42
Figura 4.8. Proiectarea produsului cu sprijin pe umeri din tricot prin metoda de
îngustare grafică
5. PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE DIN TRICOT CU

SPRIJIN PE UMERI PENTRU BĂRBAŢI CONFORM METODEI VDMTI
5.1. STABILIREA DATELOR INIŢIALE NECESARE PROIECTĂRII

CONSTRUCTIVE A TIPARELOR DE BAZĂ ALE PRODUSELOR
VESTIMENTARE DIN TRICOT PENTRU BĂRBAŢI CONFORM
METODEI VDMTI
Pentru proiectarea produselor vestimentare cu sprijin pe umeri din
tricot pentru bărbaţi, iniţial trebuie analizate caracteristicile formei
exterioare şi construcţiei produsului, informaţia fiind prezentată în
conformitate cu tabelul 4.1.
Lista indicatorilor antropometrici necesari pentru elaborarea
construcţiei produselor cu sprijin pe umeri pentru bărbaţi se dă în
tabelele 5.1 şi 5.2. Modalitatea de preluare a indicatorilor antropometrici
este reprezentată în figura 5.1. Conform OCT 17-326-86, corpul tip
pentru bărbaţi este determinat de trei indicatori dimensionali principali –
43
înălţimea corpului, perimetrul bustului III şi perimetrul taliei, ultimul
având rolul de atribuire la o anumită grupă de conformaţie. Standardul
identifică corpurile tip de mărimi medii pentru care în mod obligatoriu
se elaborează tipare de bază, reprezentative pentru două grupe de
mărimi:
 170-100-88 – pentru grupa de mărimi 88…104;
 176-112-100 – pentru grupa de mărimi 108…124.
În tabelele de mai jos sunt date valorile indicatorilor antropometrici
ai corpurilor tip bărbaţi, conform OCT 17-326-86, pentru două grupe de
mărimi, 88…104 şi 108…120, grupa a doua de conformaţie.
bărbaţi, grupa a doua de conformaţie, perimetrul bustului 88…104,
necesari pentru proiectarea tiparului de bază prin metoda VDMTI
convenţională
Nr. standard
dintre
Notarea
Nr. crt.
Denumirea 88 92 96 100 104 indicatorii

dimensional Perimetrul taliei după
76 80 84 88 92 mărimi talii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. 1 Înălţimea
Îc 170,0 170,0 170,0 170,0 170,0 0 6
corpului
2. 13 Perimetrul
Pg 38,2 39,0 39,8 40,6 41,4 0,8 0,4
gâtului
3. 14 Perimetrul
PbI 91,5 95,0 98,5 102,0 105,5 3,5 0,3
bustului I
4. 15 Perimetrul
PbII 92,4 96,2 100,0 103,8 107,6 3,8 0,2
bustului II
5. 16 Perimetrul
PbIII 88,0 92,0 96,0 100,0 104,0 4,0 0
bustului III
6. 18 Perimetrul
Pt 76,0 80,0 84,0 88,0 92,0 4,0 0
taliei
7. 19 Perimetrul
şoldurilor,
incluzând Pş 94,0 97,0 100,0 103,0 106,0 3,0 0,8
proeminenţa
abdominală
44
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
8. 28 Perimetrul
axilar al Pab 28,3 29,6 30,9 32,2 33,5 1,3 0
braţului
9. 29 Perimetrul
articulaţiei Pam 17,4 17,7 18,0 18,3 18,6 0,3 0,2
mâinii
10. 31 Lungimea
Lu 15,2 15,3 15,4 15,5 15,6 0,1 0,2
umărului
11. 33 Lungimea
umărului şi a
Lu-m 71,6 72,0 72,4 72,8 73,2 0,4 2,1
membrului
superior
12. 34 Adâncimea
răscroielii ARF 27,5 27,9 28,3 28,7 29,1 0,4 0,1
mânecii la faţă
13. 35 Înălţimea
Îb 32,8 33,5 34,2 34,9 35,6 0,7 0,4
bustului
14. 36 Lungimea
Ltf 52,7 53,4 54,1 54,8 55,5 0,7 0,8
taliei în faţă
15. 38 Arcul vertical
Avu 33,9 34,5 35,1 35,7 36,3 0,6 0,4
al umărului
16. 39 Adâncimea
răscroielii
ARS 20,3 20,5 20,7 20,9 21,1 0,2 0,5
mânecii la
spate
17. 40 Lungimea
spatelui până Lst 44,2 44,3 44,4 44,5 44,6 0,1 1,0
la talie
18. 41 Înălţimea
oblică a Îou 46,7 47,2 47,7 48,2 48,7 0,5 0,7
umărului
Avtr 91,1 91,9 92,7 93,5 94,3 0,8 1,7
al trunchiului
20. 45 Lăţimea
lb 35,0 36,0 37,0 38,0 39,0 1,0 0,3
bustului
punctele Dpm 20,6 21,3 22,0 22,7 23,4 0,7 0
mamelonare
22. 47 Lăţimea
ls 37,6 38,6 39,6 40,6 41,6 1,0 0,1
spatelui
45
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
23. 57 Diametrul
antero- Da-
10,9 11,4 11,9 12,4 12,9 0,5 0
posterior al p.br
braţului
24. 62 Lungimea
membrului
superior până Lmpr 32,0 32,2 32,4 32,6 32,8 0,2 1,2
la punctul
radial
25. 68 Lungimea
membrului
superior până Lm 56,6 56,9 57,2 57,5 57,8 0,3 1,9
la articulaţia
mâinii

bărbaţi, grupa a doua de conformaţie, perimetrul bustului 108…124,
necesari pentru proiectarea tiparului de bază prin metoda VDMTI
convenţională
Nr. standard
dintre
Notarea
Nr. crt.
Denumirea 108 112 116 120 124 indicatorii

dimensional Perimetrul taliei după
96 100 104 108 112 mărimi talii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. 1 Înălţimea
Îc 176,0 176,0 176,0 176,0 176,0 0 6
corpului
2. 13 Perimetrul
Pg 42,6 43,4 44,2 45,0 45,8 0,8 0,4
gâtului
3. 14 Perimetrul
PbI 109,3 112,8 116,3 119,8 123,3 3,5 0,3
bustului I
4. 15 Perimetrul
PbII 111,6 115,4 119,2 123,0 126,8 3,8 0,2
bustului II
5. 16 Perimetrul
PbIII 108 112 116 120 124 4,0 0
bustului III
6. 18 Perimetrul
Pt 96 100 104 108 112 4,0 0
taliei
46
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
7. 19 Perimetrul
şoldurilor,
incluzând Pş 109,8 112,8 115,8 118,8 121,0 3,0 0,8
proeminenţa
abdominală
8. 28 Perimetrul
axilar al Pab 34,8 36,1 37,4 40,0 41,3 1,3 0
braţului
9. 29 Perimetrul
articulaţiei Pam 19,1 19,4 19,7 20,0 20,3 0,3 0,2
mâinii
10. 31 Lungimea
Lu 15,7 15,8 15,9 16,0 16,1 0,1 0,2
umărului
11. 33 Lungimea
umărului şi a
Lu-m 75,7 76,1 76,5 76,9 77,3 0,4 2,1
membrului
superior
12. 34 Adâncimea
răscroielii ARF 29,6 30,0 30,6 30,8 31,2 0,4 0,1
mânecii la faţă
13. 35 Înălţimea
Îb 36,7 37,4 38,1 38,8 39,5 0,7 0,4
bustului
14. 36 Lungimea
Ltf 57,0 57,7 58,4 59,1 60,8 0,7 0,8
taliei în faţă
Avu 37,3 37,9 38,5 39,1 39,7 0,6 0,4
al umărului
16. 39 Adâncimea
răscroielii
ARS 21,8 22,0 22,2 22,4 22,6 0,2 0,5
mânecii la
spate
17. 40 Lungimea
spatelui până Lst 45,7 45,8 45,9 46,0 46,1 0,1 1,0
la talie
18. 41 Înălţimea
oblică a Îou 49,9 50,4 50,9 51,4 51,9 0,5 0,7
umărului
19. 44 Arcul vertical Avtr 96,8 97,6 98,4 99,2 100,0 0,8 1,7
al trunchiului
20. 45 Lăţimea lb 40,3 41,3 42,3 43,3 44,3 1,0 0,3
bustului
punctele Dpm 24,1 24,8 25,5 26,2 26,9 0,7 0
mamelonare
47
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
22. 47 Lăţimea ls 42,7 43,7 44,7 45,7 46,7 1,0 0,1
spatelui
23. 57 Diametrul
antero- Da-
posterior al 13,4 13,9 14,4 14,9 15,4 0,5 0
p.br
braţului
24. 62 Lungimea
membrului
superior până Lmpr 34,2 34,4 34,6 34,8 35,0 0,2 1,2
la punctul
radial
25. 68 Lungimea
membrului
superior până Lm 60,0 60,3 60,6 60,9 61,2 0,3 1,9
la articulaţia
mâinii
Figura 5.1. Modalitatea de preluare a indicatorilor dimensionali de pe corpul

bărbaţilor conform OCT 17-326-86
48
Altă componentă a datelor iniţiale necesare proiectării tiparului de
bază este sistemul de adaosuri constructive care asigură funcţionalitatea
produsului vestimentar. Pentru proiectarea produselor din tricot conform
metodei propuse, se utilizează următoarele adaosuri constructive date în
tabelul 5.3.
Tabelul 5.3. Categorii de adaosuri şi valorile acestora
Nr. Notarea
Denumirea adaosului Valoarea adaosului
crt. convenţională
1 2 3 4
1. Adaos pentru proeminenţa
omoplaţilor, se acordă
Ao 1 cm
indicatorului SbIII pentru a asigura
corespondenţa dimensională
2. Adaos total pentru lăţimea Se stabileşte în funcţie
produsului la nivelul liniei Ab de tipul produsului,
bustului siluetă şi tipul tricotului
3. Adaosul total de la Spate As (0,25…0,3)Ab
nivelul liniei bustului Răscroiala
se repartizează între Arm (0,4…0,55)Ab
mânecii
sectoarele
constituente Faţă Af 0,2…0,3Ab
4. Adaos constructiv-tehnologic
Ag 0…1,5 cm
pentru grosimea materialului
5. Adaos constructiv-
Spate Ags 0,3 Ag
tehnologic pentru
grosimea materialului Răscroiala
Agrm 0,3Ag
se repartizează între mânecii
sectoarele
Faţă Agf 0,4Ag
construcţiei
6. Adaos pentru reducerea valorii 0…1,0 cm în funcţie de
pensei de bust A tipul produsului şi tipul
tricotului
7. Adaos pentru lăţimea răscroielii
Args 0,2…0,3 cm.
gâtului la spate
8. Adaos pentru înălţimea oblică a 1,3…1,6 cm pentru
umărului mărimile 88-104;
AÎou
1,2…1,5 cm pentru
mărimile 108-124
9. Adaos pentru poziţionarea liniei
ALu 1,0…1,5 cm
umărului la spate
49
1 2 3 4
10. Adaos pentru adâncimea 3,5…5,5 cm în funcţie
răscroielii mânecii AARS de tipul produsului şi
tipul tricotului
11. Adaos pentru perimetrul şoldurilor Se stabileşte în funcţie
Aş de tipul produsului,
siluetă şi tipul tricotului
12. Adaos pentru lungimea
membrului superior până la ALmpr 0…1,5 cm
punctul radial
13. Adaos pentru lungimea
ALm 0…3,5 cm
membrului superior
14 Adaos pentru lăţimea mânecii Depinde de mărimea
produsului şi de gradul
de extensibilitate a
produsului:
88 – 3,5…6,5 cm
92 – 3,35…6,35 cm
96 – 3,2…6,2 cm
Alm
100 – 3,0…6,0 cm
104 – 2,8…5,8 cm
108 – 2,4…5,4 cm
112 – 2,4…5,4 cm
116 – 2,2…5,2 cm
120 – 2,2…5,2 cm
124 – 2,0…5,0 cm
15. Adaos pentru perimetrul
APam 1,0…4,0 cm
articulaţiei mânii
16. Norma de poziţionare a capului de 0,0…0,125 cm
mânecă pentru un centimetru al în funcţie de tipul
răscroielii de mânecă Npoz produsului şi grupa de
extensibilitate a
tricotului
17. Adaos pentru corecţia înălţimii
Acor 0,0…0,3 cm
capului de mânecă
50
5.2. PROIECTAREA TB ŞI CIM A PRODUSULUI VESTIMENTAR
DIN TRICOT CU SPRIJIN PE UMERI PENTRU BĂRBAŢI
CONFORM METODEI VDMTI
Tiparul de bază (TB) al produsului cu sprijin pe umeri conţine
reperele spate, faţă şi mânecă, proiectate cu adaosuri constructive,
impuse de tipul de produs. Algoritmul de proiectare a TB al produsului
cu sprijin pe umeri se dă în tabelul 5.4, iar conturul tiparului în figura
5.2.
Tabelul 5.4. Algoritmul de proiectare a tiparului de bază al

produsului cu sprijin pe umeri pentru bărbaţi
Relaţia de calcul
1 2 3 4 5
Proiectarea liniilor reţelei de bază
1. În colţul superior din stânga colii de hârtie se fixează poziţia punctului A 1.
Prin punctul iniţial A1 se trasează verticala iniţială 1-1 şi orizontala iniţială
A-A.
2. Lăţimea reţelei A1A2 A1A2=0,5PbIII+Ao+Ab+ → pe orizontală de
de bază Ag la punctul A1
3. Lăţimea A1A3 A1A3=0,5ls+As+Ags → pe orizontală de
spatelui la punctul A1
4. Lăţimea feţei A2A4 A2A4=0,5lb+Af+Agf ← pe orizontală de
la punctul A2
5. Poziţia A1A5 A1A5=0,4A1A3 → pe orizontală de
verticalei care la punctul A1
trece prin
proeminenţa
omoplaţilor
6. Poziţia A2A6 A2A6=0,5Dpm+0,5Af+ ← pe orizontală de
verticalei care 0,2Ag la punctul A2
trece prin
proeminenţa
bustului
7. Prin punctele A2, A3, A4, A5 şi A6 ↓ se trasează verticalele 2-2, 3-3, 4-4, 5-5
şi 6-6 corespunzător. Verticalele 1-1 şi 2-2 corespund liniilor de simetrie a
reperelor spate şi, respectiv, faţă.
8. Poziţia A1У1 A1У1=0,3Lst ↓ pe verticala 1-1
orizontalei care din punctul A1
trece prin
proeminenţa
omoplaţilor
51
1 2 3 4 5
9 Nivelul de A1Д1 A1Д1=ARS ↓ pe verticala 1-1
preluare a din punctul A1
perimetrelor
bustului I şi II
10. Poziţia liniei A1T1 A1T1= Lst ↓ pe verticala 1-1
taliei din punctul A1
11. Poziţia liniei T1Б1 T1Б1=0,5Lst ↓ pe verticala 1-1
şoldurilor din punctul T1
12. Prin punctul У1 se trasează o orizontală până la ∩ cu verticala 5-5 în punctul
У5 .
13. Prin punctul Д1 se trasează o orizontală până la ∩ cu verticala 3-3 în punctul Д3
14. Prin punctele T1 şi Б1 se trasează orizontale până la ∩ cu verticala 2-2 în
punctele T2 şi Б2, iar orizontale respective se notează prin T-T şi Б-Б. Punctul
de ∩ a verticalei 6-6 cu orizontalele T-T şi Б-Б se notează prin T6 şi,
respectiv, Б6.
Proiectarea liniei umărului şi a răscroielii gâtului la spate
15. Ridicarea A1A A1A=0,8…1,5cm. ↑ pe verticala 1-1.
nivelului Prin punctul A →
răscroielii se trasează o
gâtului la spate orizontală
16. Lăţimea Aa Aa=0,18Pg+Args → pe orizontală de
răscroielii la punctul A
gâtului la spate
17. Înălţimea aa1 aa1=0,35Aa ↑ pe
răscroielii perpendiculara
gâtului la spate trasată prin
punctul a la
dreapta Aa
18. Poziţia a1 П R1=a1П=Lu Arc de cerc → din
punctului punctul a1
umeral la spate T1П R2= T1П=Îou-AÎou Arc de cerc ↑ din
punctul T1
19. Punctul П – la intersecţia arcelor de cerc cu razele R1 şi R2.
20. Alungirea a1П1 a1П1= Lu+ALu ↑ arc de cerc din
liniei umărului punctul Д3 cu raza
la spate pentru Д3 П
poziţionare → arc de cerc din
punctul a1 cu raza
a1П1
21. Punctul П1 – la intersecţia arcelor de cerc cu razele Д3П şi a1П1. Segmentul
a1П1 - linia umărului pe reperul spatelui
52
1 2 3 4 5
22. Punct ajutător A0 La ∩ verticalei 1-1 cu prelungirea liniei Пa1.
23. Segment Aa0 Aa0=0,25Aa → pe orizontală de
orizontal al la punctul A
răscroielii de
gât la spate
24. Poziţia a1O0 a1O0= a1A0 → arc de cerc din
centrului punctul a1 cu raza
circumferinţei a1A0
pentru trasarea a0O0 a0O0= a1A0 → arc de cerc din
răscroielii punctul a0 cu raza
gâtului la spate a1A0
25. Trasarea Din punctul O0 se trasează un arc de cerc cu raza a1A0 prin
conturului care se unesc punctele a1 şi a0.
răscroielii
gâtului la spate
Poziţia liniei terminaţiei
26. Poziţia liniei AH1 AH1=Lprod, în care Lprod ↓ pe verticala 1-1
terminaţiei – lungimea produsului din punctul A
27. Prin punctul H1 → se trasează orizontala H-H, care intersectează verticala 2-
2 în punctul H2 şi verticala 6-6 în punctul H6.
Proiectarea răscroielii gâtului la faţă
28. Poziţia T6Г T6Г=Ltf-Îb ↑ pe verticala 6-6
centrului de la punctul T6
pensei de bust
29. Prin punctul Г se trasează o orizontală, care intersectează verticala 2-2 în
punctul Г2
30. Nivelul de ГГ0 ГГ0=Îb-ARF → pe orizontală de
depunere a la punctul Г
adâncimii
pensei de bust
31. Adâncimea Г0Г1 Г0Г1=0,5(PbII-PbI-A) ↑ pe arcul de cerc
pensei de bust cu centrul în
punctul Г
32. Egalarea ГГ21 ГГ21= ГГ2 → pe prelungirea
lungimii dreptei ГГ1
laturilor pensei
de bust
53
1 2 3 4 5
33. Lăţimea Г21Г3 Г21Г3=Aa+0,3cm ← pe dreapta Г21Г
răscroielii Pentru mărimile de la punctul Г21
gâtului la faţă 88…104
Г21Г3=Aa
Pentru mărimile
108…124
34. Poziţia ГB ГB= Îb-Aa1, → crestătură pe
extremităţii Aa1 – lungimea perpendiculara
superioare a răscroielii gâtului, se trasată prin
răscroielii preia de pe tipar punctul Г3 la
gâtului la faţă segmentul Г21Г
35. Din punctul Г21 ↑ se trasează o perpendiculară la segmentul Г21Г.
36. Punct ajutător BB1 BB1=Г21Г3 → perpendiculară
la dreapta trasată
în sus prin Г21
37. Adâncimea B1B21 B1B21= Г3Г21+(0,7…1,0 ↓ pe verticala 2-2
răscroielii cm.) din punctul B1
gâtului la faţă
38. Poziţia BO2 BO2= B1B21 → arc de cerc cu
centrului raza B1B21 din
circumferinţei punctul B
pentru trasarea B21O2 B21O2= B1B21 → arc de cerc cu
răscroielii raza B1B21 din
gâtului la faţă punctul B21
39. Trasarea Din punctul O2 se trasează un arc de cerc cu raza B1B21 prin
conturului care se unesc punctele B şi B21.
răscroielii
gâtului la faţă
Proiectarea liniei umărului la faţă
40. Gradul de < α1 < α1=<α Se trasează o
înclinare a <α – unghiul de dreaptă oblică faţă
liniei umărului înclinaţie a conturului de orizontala dusă
la faţă umeral la spate prin punctul B
41. Lungimea ВП2 ВП2=Lu Pe dreapta oblică
conturului din B. Din punctul
umeral B cu raza ВП2 se
trasează un arc de
cerc
54
1 2 3 4 5
42. Segment П2 П21 Pentru mărimile: Pe arcul de cerc cu
ajutător 88 - П2П21=0 cm raza ВП2.
92 - П2П21=0,1cm Segmentul ВП21 –
96 - П2П21=0,2 cm linia umărului pe
100 - П2П21=0,3 cm faţa produsului
104 - П2П21=0,4 cm
108…120 - П2П21=0,5
cm
Proiectarea contururilor răscroielii mânecii la faţă şi la spate
43. Adâncimea A3P3 A3P3=ARS+AARS ↓ pe verticala 3 din
răscroielii punctul A3. Prin
mânecii punctul P3 se
trasează o
orizontală până la
∩ cu verticala 4 în
punctul P4
44. Poziţia P3P P3P=0,6 P3P4 → pe orizontală de
punctelor la punctul P3
ajutătoare P4P1 P4P1=0,4 P3P4 ← pe orizontală de
pentru grupa de la punctul P4. Prin
mărimi 88-104 punctele P şi P1 se
P4P1=0,4 P3P4 +0,5 trasează ↑ verticale
pentru grupa de
mărimi 108-124
45. Poziţia PO PO=P3P ↑ pe verticalele din
centrelor de P1O1 P1O1=P4P1 P şi P1
circumferinţă corespunzător
prin care se
trasează
sectoarele
inferioare ale
răscroielii de
mânecă
46. Se definitivează conturul sectoarelor inferioare ale răscroielii de mânecă prin
arce de cerc din punctul O pentru reperul spate şi din punctul O 1 pentru
reperul faţă. Punctele de tangenţă cu verticalele care limitează lăţimea
răscroielii de mânecă se notează prin K3 şi K4 corespunzător.
47. Definitivarea sectorului superior al răscroielii mânecii la spate se realizează
unind prin curbă lină punctele П1 şi K3. Se admite trecerea peste verticala 3-3
cu cel mult 0,2 cm la mijlocul segmentului П1K3.
55
1 2 3 4 5
48. Punct auxiliar 1 П31=1K4 Segmentul П3K4 se
împarte în două
părţi egale prin
punctul 1
49. Gradul de 1-2 0,7…1,1 cm → din punctul 1
curbare a pe perpendiculara
sectorului la П3K4. Punctele
superior al П3, 2 şi K4 se
răscroielii unesc prin curbă
mânecii la faţă lină
50. Punctul de ∩ al conturului răscroielii mânecii la spate cu orizontala Д se
notează prin Д31. punctele Д31 şi K4 determină poziţia crestăturilor pe
conturul răscroielii de mânecă.
Definitivarea contururilor laterale, a liniei taliei
şi a liniei terminaţiei construcţiei
51. Poziţia liniei T1T7 T1T7=0,5T1T2 → pe linia taliei
laterale
52. Prin punctul T7 ↑ şi ↓ se trasează o verticală, care ∩ răscroiala mânecii în
punctul M7, linia şoldurilor în punctul Б7 şi linia terminaţiei în punctul H7.
Punctul M7 reprezintă extremitatea superioară a conturului lateral al
construcţiei. Această variantă de amplasare a cusăturii laterale permite
aplicarea mânecii în răscroiala deschisă. Linia laterală în construcţie poate fi
deplasată cu 1,0…2,0 cm. În acest caz, mâneca va fi aplicată în răscroiala
închisă a mânecii.
53. Stabilirea ∆lş ∆lş=(0,5PbII
diferenţei de I+Ao+Ab+
lăţime a Ag)-
reţelei la (0,5Pş+Aş+
nivelul liniei Ag)
şoldurilor
54. Reducerea Б7Б71 Б7Б71 ← → de la punctul Б7 pe linia
construcţiei Б7Б72 =Б7Б72 şoldurilor. Punctul M7 se
pe lăţime la =0,5∆lş uneşte cu punctele Б71 şi Б72
nivelul liniei prin segmente de dreaptă, care
şoldurilor ∩ linia taliei şi linia
terminaţiei în punctele T71 şi
T72, precum şi H71 şi H72
corespunzător
55. În funcţie de volumul produsului, valoarea de îngustare la nivelul liniei
şoldurilor poate fi egală cu 0 cm, linia laterală fiind în acest caz verticală.
56
1 2 3 4 5
56. Conturul lateral al reperului spate pentru produsele de mărimile 88…104
trece prin punctele M7, T71, Б71 şi H71, iar linia terminaţiei spatelui – prin
punctele H1 şi H71.
57. Conturul lateral al reperului faţă pentru produsele de mărimile 88…104 trece
prin punctele M7, T72, Б72 şi H72, iar linia terminaţiei feţei – prin punctele H2
şi H72.
Definitivarea contururilor laterale, a liniei taliei
şi a liniei terminaţiei construcţiei pentru mărimile 108…124
58. Coborârea Pentru produsele din tricot T2T21=T6T61=0,5 cm;
liniei taliei şi circular H2H21=H6H61=1,0
liniei cm;H7H73=0,5…1,0 cm.
terminaţiei Pentru produsele din tricot liniar T2T21=T6T61=0 cm;
feţei de H2H21=H6H61=0,5 cm;
produs H7H73=0,5 cm.
59. În construcţiile pentru produsele din tricot circular linia taliei şi linia
terminaţiei se definitivează printr-un segment de dreaptă în limitele T21T61 şi
H21H61 şi în continuare prin curbă lină între punctele T61, T7 şi H61, H73. În
produsele din tricoturi liniare se prevede poziţionare la nivelul liniei laterale.
60. Dreapta Г21B1 se prelungeşte ↓ până la intersecţie cu linia taliei în punctul
T22. Mai jos de linia taliei, linia de simetrie este verticală, iar punctele de
intersecţie cu linia şoldurilor şi linia terminaţiei se notează prin Б 21 şi H22
corespunzător.
Proiectarea construcţiilor cu faţa croită integral
pentru grupa de mărimi 88…104
61. Punct ajutător Г2B11 Г2B11=Г21B1 ↑ pe verticala 2-2
din punctul Г2
62. Lăţimea B11B3 B11B3= B1B ← pe orizontală de
răscroielii la punctul B11
gâtului
63. Conturul răscroielii gâtului se trasează prin punctele B2 şi B3, respectând
modalitatea impusă de algoritmul expus mai sus.
64. Linia umărului B3П22 B3П22=BП2(BП21)=Lu ← din punctul B3
sub < α1 faţă de
orizontală
65. Din punctul Г în calitate de centru al circumferinţei se trasează → un arc de
cerc cu raza ГK4. Punctele de intersecţie a arcului cu prelungirea laturilor
pensei se notează prin Г41 şi Г4 corespunzător.
66. Poziţia nouă a K4K41 K4K41=Г4Г41 → pe coarda
punctului K4 arcului
57
1 2 3 4 5
67. Poziţia nouă a Г21 R1=Г21= Г2 → arc de cerc cu
punctului 2 raza Г2
B321 R2= B321=B2 ↓ arc de cerc cu
raza B2
68. Poziţia nouă a П22П3 П22П3=K4K41 ↓ pe coarda arcului
punctului П22 trasat cu centrul în
punctul B3 cu raza
B3П22
69. Conturul răscroielii de mânecă se trasează prin punctele П3, 21, K41, P, M7,
păstrând configuraţia acesteia în sectorul inferior. Se admite corectarea
poziţiei punctului K41, deplasându-l ← cu 0…0,5 cm.
70. Poziţia nouă a PK42 PK42=PK4 ↑ pe conturul nou
crestăturii al răscroielii de
anterioare mânecă
Proiectarea construcţiilor cu faţa croită integral
pentru grupa de mărimi 108…124
71. Punct ajutător T221 La intersecţia dreptei Г21B1 cu
perpendiculara trasată din punctul T61.
72. Punctele T221 şi Г21 se unesc printr-o dreaptă, care se prelungeşte ↑şi ↓.
73. Din punctul Г în calitate de centru al circumferinţei se trasează → un arc de
cerc cu raza ГK4. Punctele de intersecţie a arcului cu prelungirea laturilor
pensei se notează prin Г41 şi Г4 corespunzător.
74. Prin metoda şablonului sau grafică sectorul cuprins între punctele Г 21, B21, B,
П21, 2, K4, Г şi Г21 se roteşte în direcţia acelor de ceasornic în jurul punctului
Г până la suprapunerea segmentului B21Г21 cu dreapta trasată prin punctele
T221 şi Г21.
75. În urma rotaţiei, punctul K4 va ocupa poziţia K41, punctul 2 – poziţia 21,
punctul П21 – poziţia П22, iar punctele B şi B21 – poziţia B3 şi B2
corespunzător. Punctul Г41 va veni în poziţia Г42.
76. Punctul de intersecţie al segmentului ГГ42 cu prelungirea segmentului Г2T221
se notează prin Г22. Sectorul rămas al pensei de bust, cuprins între punctele
Г22ГГ2, se include în lungimea liniei de simetrie a feţei.
77. Pentru a închide pensa la proeminenţa abdominală prin metoda şablonului
sau grafică, sectorul cuprins între punctele T61, T22, H22, H73, T7 şi T61 se
roteşte în sens contrar acelor de ceasornic în jurul punctului T61 până la
suprapunerea punctului T22 cu punctul T221, astfel punctul H22 va ocupa
poziţia H221, iar punctul Б21 - poziţia Б22.
78. Punct ajutător M7M71 M7M71=K4K41 -
79. Crestătura anterioară corespunde poziţiei punctului K41
58
1 2 3 4 5
80. Lăţimea Б22Б72 Б22Б72=0,5(0,5Pş+Aş+ ← pe dreapta
reperului faţă Ag)+0,5∆lş Б22Б6
la nivelul liniei
şoldurilor
81. Punctele M71 şi Б72 se unesc printr-un segment de dreaptă, care se
prelungeşte în jos.
82. Lungimea M71H732 M71H732=M7H73 ↓ pe linia M71Б72
conturului
lateral
83. La intersecţia dreptei M71H732 cu linia taliei se marchează poziţia punctului
T72.
84. La nivelul conturului lateral al feţei se prevede un adaos de poziţionare
pentru proeminenţa abdomenului în valoare de 0,0…2,0 cm.
85. Linia terminaţiei reperului faţă trece prin punctele H221 şi H732 în produsele
croite. În cazul realizării reperelor tricotate pe maşini rectilinii sau circulare,
linia terminaţiei este dreaptă şi se trasează prin punctele H221 şi H731. În cazul
în care adaosul de poziţionare prevăzut la nivelul liniei laterale întrece
valorile admisibile, linia terminaţiei se transferă în sus, paralel cu cea
construită anterior.
a)
c)
59
d)
b)
Figura 5.2. Conturul tiparului de bază pentru corpul de produs realizat la

produsele din tricot pentru bărbaţi:
a) pentru mărimile 88-104; b) pentru mărimile 108-124;
c) proiectarea conturului părţii din faţă croită integral pentru mărimile 88-104;
d) proiectarea conturului părţii din faţă croită integral pentru mărimile 108-124
Conturul reperului mânecii la produsele din tricot pentru bărbaţi se

poate proiecta prin două metode – pe conturul răscroielii mânecii sau
prin metoda aproximativă, algoritmul căreia se propune în continuare
(tabelul 5.5, figura 5.3). Configuraţia liniilor anterioare şi posterioare ale
reperului mânecii, precum şi a liniei de terminaţie, depinde de
construcţia mânecii. De exemplu, mâneca în produsul croit din tricot
poate fi proiectată cu pensă de cot sau fără aceasta, deşi se menţionează
că mâneca cu pensă este o formă mai reuşită cu o poziţionare mai bună
pe corp.
60
Tabelul 5.5. Algoritmul de proiectare a tiparului de bază al
reperului mânecii clasice aplicate
Relaţia de calcul
1 2 3 4 5
Trasarea liniilor de reţea pentru construcţia mânecii clasice aplicate (figura 5.3, a)
1. Se stabileşte poziţia punctului iniţial al construcţiei - punctul P1 la mijlocul
colii în direcţie transversală şi cu cca 25 cm mai jos de marginea superioară a
colii.
2. Înălţimea P1O1 Valoarea P1O1 depinde de mărimea produsului, de
capului de grupa de extensibilitate a tricotului şi de
mânecă adâncimea răscroielii de mânecă (tabelul de mai
jos):
Mărimea 88 92 96 100 104 108 112 116 120 124
15,0…15,5
15,3…15,8
15,6…16,1
15,9…16,4
16,2…16,7
16,5…17,0
16,8…17,3
17,1…17,6
17,4…17,9
17,7…18,2
P1O1, cm
3. Poziţia O1B1 O1B1=0,5 P1O1 ↓ pe verticala 1-1

orizontalei din punctul O1
ajutătoare
4. Poziţia O1Л1 O1Л1=Lmpr+ALmpr ↓ pe verticala 1-1
liniei din punctul O1
cotului
5. Poziţia O1H1 O1H1=Lm, ↓ pe verticala 1-1
liniei în care Lm – lungimea din punctul O1
terminaţiei mânecii
mânecii
6. Prin punctele O1, B1, Л1 şi H1 se treasează orizontalele O-O, B-B, Л-Л şi H-H
corespunzător.
7. Lăţimea lm lm=0,5Pab+APab+Ag
mânecii
8. Lăţimea P1P2 P1P2=lm → pe orizontala P-
reţelei în P din punctul P1
partea
anterioară
9. Lăţimea P1P3 P1P3=lm ← pe orizontala P-
reţelei în P din punctul P1
partea
posterioară
61
1 2 3 4 5
10. Poziţia P1P4 P1P4=0,5lm+0,5 → pe orizontala P-
verticalei P din punctul P1
anterioare
ajutătoare
11. Poziţia P1P5 P1P5=0,5lm-0,5 ← pe orizontala P-
verticalei P din punctul P1
posterioare
ajutătoare
12. Prin punctele P2, P3, P4 şi P5 ↑↓ se trasează verticalele 2-2, 3-3, 4-4 şi 5-5
corespunzător. Verticalele 4-4 şi 5-5 ∩ orizontala B-B în punctele B4 şi B5
corespunzător.
Proiectarea contururilor mânecii
13. Punct B4B41 Este o valoare stabilă care ↓ de la punctul B4
ajutător depinde de mărimea
produsului
Mărimea 88 92 96 100 104 108 112 116 120 124
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
1,0
P1O1, cm
14. Punct B5B51 Este o valoare stabilă care ↑ de la punctul B5

ajutător depinde de mărimea
produsului
Mărimea 88 92 96 100 104 108 112 116 120 124
1,0
1,1
1,2
1,3
1,4
1,6
1,7
1,8
1,9
P1O1, cm 2,0
15. Punctele P2, B41, O1, B51, P3 se unesc consecutiv cu segmente de dreaptă.
16. Punct P2в1 P2в1=0,5P2B41 ↑ pe segmentul
ajutător P2B41
17. Punct O1в3 O1в3=0,5O1B41 ↓ pe segmentul
ajutător O1B41
18. Punct O1в5 O1в5=0,5 O1B51 ↓ pe segmentul P2B51
ajutător
19. Punct P3в7 P3в7=0,5P3B51 ↑ pe segmentul P3B51
ajutător
62
1 2 3 4 5
20. Prin punctele ajutătoare в1 şi в7 se trasează ↓ perpendiculare la segmentele de
dreaptă pe care se găsesc acestea. Prin punctele в3 şi в5 se trasează ↑
perpendiculare la segmentele de dreaptă pe care se găsesc punctele
nominalizate. Pe perpendiculare se depun segmente, valoarea cărora depinde
de mărimea produsului şi constituie:
Segmentul, Mărimea produsului conform perimetrului bustului III
cm 88 92 96 100 104 108 112 116 120 124
в1в2 2,3 2,3 2,4 2,45 2,5 1,8 1,9 1,9 2,0 2,0
в3в4 2,25 2,35 2,3 2,3 2,3 2,2 2,2 2,3 2,3 2,4
в5в6 1,2 1,3 1,3 1,3 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8
в7вb8 1,3 1,4 1,45 1,45 1,45 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3
21. Prin punctele P2, в2, B41, в4, O1, в6, B51, в8 şi P3 se definitivează conturul
capului de mânecă prin curbă lină continuă.
Definitivarea liniei terminaţiei mânecii
22. Lăţimea lmt lmt=0,5Pam+APam+Ag
mânecii la
terminaţie
23. Lăţimea H1H2 H1H2= H1H3=lmt → şi ← pe orizontala
mânecii la H1H3 H-H de la punctul H1
terminaţie
pentru
produsele
tricotate pe
maşini
rectilinii
(figura 5.3,
d)
23′. Lăţimea H1H2 H1H2=(1,1…1,2)lmt → şi ← pe orizontala
terminaţiei H1H3 H1H3=(0,9…0,8)lmt H-H de la punctul H1
mânecii
fără pensă
de cot
pentru
produsele
croite
(figura 5.3,
b) şi cupon
(figura 5.3,
e)
63
1 2 3 4 5
23′′. Lăţimea H1H2 H1H2=(1,3…1,4)lmt → şi ← pe orizontala
terminaţiei H1H3 H1H3=(0,7…0,6)lmt H-H de la punctul H1
mânecii cu
pensă de cot
pentru
produsele
croite (figura
5.3, c)
Contururile liniilor de terminaţie se definitivează prin linie orizontală, care
24 uneşte punctele H2 şi H3 pentru reperele tricotate pe maşinile rectilinii şi
cupon (figura 5.3, d, e).
25 Punct ajutător H2H4 H2H4 =0,5lmt ← pe orizontală
26 Punct ajutător H4H41 H4H41=0,3…0,7cm ↑ pe verticală
Punct ajutător H3H31 H3H31=0…0,5 cm ↓ pe verticală
pentru mâneca fără pensa
de cot
27
H3H31=1,0 cm
pentru mâneca cu pensa de
cot
Linia terminaţiei se definitivează prin curbă lină, unind punctele H2, H41, H1
28 şi H31. Această variantă de trasare a liniei terminaţiei este recomandată pentru
reperele croite din tricot (figura 5.3, b, c).
Definitivarea liniei anterioare şi a celei posterioare
în produsele croite din tricot şi cupon (figura 5.3, b, c, e)
Punctele P2 şi P3 se unesc cu punctele H2 şi H31 (H3) prin segmente de
29 dreaptă, la intersecţie cu linia cotului se marchează poziţia punctelor Л2 şi Л3
corespunzător.
Cambrarea Л2Л21 Л2Л21=0,0..0,5 cm. ← pe orizontala Л-Л
30 liniei anterioare de la punctul Л2
a mânecii
31 Punctele P2, P21, Л21 şi H2 se unesc consecutiv printr-o curbă concavă lină.
Curbarea liniei Л3Л31 Л3Л31=1,0…1,5 cm. ← pe orizontala Л-Л
posterioare a Pentru mâneca fără pensă de la punctul Л3
mânecii de cot
32
Л3Л31=2,5…3,0 cm.
Pentru mâneca cu pensă de
cot
Conturul liniei cotului în mâneca fără pensă de cot se definitivează unind
33
consecutiv punctele P3, Л31 şi H3(H31) printr-o curbă lină convexă.
64
1 2 3 4 5
34. Lungimea Л31Л4 Л31Л4=0,25Л21Л31-1,5 cm → pe orizontala Л-
pensei de cot Л de la punctul Л31
35. Din punctul Л4 în calitate de centru al circumferinţei ↓ se trasează un arc de
cerc cu rază R= Л31Л4, pornind de la punctul Л31.
36. Poziţia H31Л32 H31Л32=P2H2-P3Л31+0,5 cm ↑ cu raza R=H31Л32
extremităţii se trasează un arc
inferioare a de cerc care ∩
laturii pensei arcul trasat prin
punctul Л31 în
punctul Л32
37. Între punctele P3 şi Л31 linia posterioară se definitivează prin curbă lină.
Punctele Л32 şi H3 (H31) se unesc printr-un segment de dreaptă. Pensa de cot
este cuprinsă în limitele punctelor Л31Л4Л32.
Definitivarea conturului anterior şi a celui posterior ale mânecii
în produsele tricotate pe maşinile rectilinii (figura 5.3, d)
38. Puncte P2P21 P2P21=2,0…3,0 cm ↓ pe verticala 2-2
ajutătoare din punctul P2
P3P31 P3P31=2,0…3,0 cm ↓ pe verticala 3-3
din punctul P3
39. Punctele P21 şi P31 se unesc cu segmente de dreaptă cu punctele H2 şi H3,
notând punctele de intersecţie a acestor drepte cu orizontala Л-Л prin Л2 şi Л3
corespunzător.
40. Curbarea liniei Л2Л21 Л2Л21=0,4…0,8 cm → pe orizontala Л-
anterioare Л de la punctul Л2
41. Curbarea liniei Л3Л31 Л3Л31=0,4…0,8 cm ← pe orizontala Л-
posterioare Л de la punctul Л3
42. Contururile liniilor anterioare şi posterioare ale mânecii se definitivează prin
curbe line, unind consecutiv punctele P2, P21, Л21, H2 şi P3, P31, Л31, H3
Poziţia crestăturilor (figura 5.3, f)
43. Se măsoară pe construcţia reperelor faţă şi spate lungimea contururilor
răscroielii mânecii П1К3, К3М7, М7К4 (М71К41 sau М7К42) şi К4П21 (К42П3
sau К41П22).
44. Poziţia P2K4 P2K4=М7К4(М71К41 sau ← pe conturul
crestăturii М7К42) capului de mânecă
anterioare pe de la punctul P2
capul de mânecă
45. Poziţia P3К3 P3К3=М7К3 →pe conturul
crestăturii capului de mânecă
posterioare pe de la punctul P3
capul de mânecă
65
1 2 3 4 5
46. Diferenţa dintre lungimea sectoarelor superioare ale capului şi răscroielii
mânecii o constituie adaosul de poziţionare. Adaosul de poziţionare a capului
de mânecă se distribuie uniform pentru sectoarele П1К3 şi П21К4 (П3К42 şi
П22К41) ale răscroielii de mânecă. Se admite deplasarea crestăturii superioare
cu 0,5 cm în → de la punctul O1.
47. Norma de poziţionare a capului de mânecă se adoptă în limitele 0,07…0,08
cm.
b) c)
a)
d) e) f)
Figura 5.3. Construcţia mânecii clasice aplicate în produsele din tricot pentru bărbaţi:
a) liniile reţelei de bază; b) construcţia mânecii fără pensă de cot pentru
produsele croite din tricot; c) construcţia mânecii cu pensă de cot pentru
produsele croite din tricot; d) construcţia mânecii fără pensă de cot pentru
produsele tricotate pe maşinile rectilinii; e) construcţia mânecii fără pensă de cot
pentru produsele din cupoane; f) repartizarea crestăturilor pe răscroiala şi capul
de mânecă în produsele pentru bărbaţi
66
СОNŢINUTUL ŞI MODUL DE PREZENTARE A DĂRII DE SEAMĂ
1. Darea de seamă la lucrarea de laborator se prezintă în formă

descriptivă, pe coli formatul A4.
2. Partea descriptivă conţine:
2.1. Date generale despre produse, forma acestora.
2.2. Valorile caracteristicilor dimensionale ale corpurilor tip.
2.3. Valorile absolute ale adaosurilor necesare pentru construcţia
tiparelor de bază ale produselor din tricot cu sprijin pe umeri pentru
femei şi pentru bărbaţi.
2.4. Algoritmele de elaborare a construcţiilor iniţiale de model.
3. Partea grafică:
3.1. Scheme de niveluri constructive pentru modelele selectate.
3.2. TB, CIM şi construcţiile de model ale produselor proiectate.
4. Concluzii.
5. Răspunsuri la întrebările de autocontrol.
ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL
1. Care sunt datele iniţiale necesare pentru proiectarea produselor
vestimentare cu sprijin pe umeri din tricot?
2. Ce proprietăţi ale tricoturilor se iau în considerare la adoptarea
soluţiilor constructive ale produselor vestimentare din tricot?
3. Ce valori ale adaosului constructiv pot fi recomandate pentru
proiectarea produselor din tricot la nivelul perimetrului bustului şi
cum se repartizează acesta pe sectoarele constructive?
4. Care este legătura dintre valoarea adaosului constructiv şi
elasticitatea tricotului?
5. Ce particularităţi de modelare sunt specifice produselor cu sprijin
pe umeri din tricot?
67
BIBLIOGRAFIE
1. Colectiv de autori. Manualul inginerului textilist. Tratat de inginerie
textilă. Volumul II. Editura AGIR, 2003.
2. Salamatova S. Конструирование одежды из различных видов
материалов. Chişinău: Editura UTM, 2011. - 192 pag. ISBN: 978-
9975-45-148-2.
3. Конопальцева Н.М., Рогов П.И., Крюкова Н.А.
Конструирование и технология изготовления одежды из
различных материалов. М.: Изд. «Академия», 2007.
4. Рачицкая Е.И., Сидоренко В.И. Моделирование и
художественное оформление изделий из трикотажа. Ростов-
на-Дону: „Феникс”, 2003.
5. Creţu M. Proiectarea şi tehnologia confecţiilor din tricoturi. Iaşi:
Ed. „Gh.Asachi”, 2000.
6. Filipescu E. Structura şi proiectarea confecţiilor. Iaşi: Ed.
Performantica, 2003.
7. Colecţia revistei Atelie, anii 2005-2006.
68

Proiect Prod Vestimenare Tricot Sprijin Umeri Ind Metod DS

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Prod Vestimenare Tricot Sprijin Umeri Ind Metod DS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Digitally signed by

PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE

PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE CU SPRIJIN

FACULTATEA INDUSTRIE UŞOARĂ

PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE

PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE CU SPRIJIN

Elaborare: conf. univ., dr. Stela Balan

Redactor responsabil: conf. univ., dr. Stela Balan

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Redactor: Eugenia BALAN

SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea aspectelor teoretice privind

CONŢINUTUL ŞI ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII

1. Studiul sortimentului de produse vestimentare cu sprijin pe umeri

MATERIALE ŞI INSTRUMENTE NECESARE: reviste şi cataloage

CUVINTE-CHEIE: modele, produse vestimentare, sprijin pe

1. STUDIUL SORTIMENTULUI DE PRODUSE VESTIMENTARE CU

3. CARACTERISTICA METODEI VDMTI PENTRU ELABORAREA

4. PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE DIN TRICOT CU

4.1. STABILIREA DATELOR INIŢIALE NECESARE PROIECTĂRII

principale prin linii

Pentru elaborarea construcţiilor se impune cunoaşterea valorilor

Lista indicatorilor antropometrici necesari pentru elaborarea

Denumirea 84 88 92 96 100 104 indicatorii

108 112 116 120 dintre

Altă componentă a datelor iniţiale necesare proiectării tiparului de

Figura 4.1. Modalitatea de preluare a indicatorilor dimensionali de pe corpul

4.2. PROIECTAREA TB ŞI CIM A PRODUSULUI VESTIMENTAR

Continuarea tabelului 4.5

Figura 4.3. Construcţia iniţială de model a produsul cu sprijin pe umeri din

Continuarea tabelului 4.5

Continuarea tabelului 4.5

Metoda abordată de proiectare a produselor din tricot propune şi o

Tabelul 4.6. Proiectarea reperului mânecii clasice aplicate pe

Figura 4.5. Construcţia reperului mânecă: a) prin metoda de proiectare pe

Continuarea tabelului 4.6

Figura 4.6. Construcţia reperului mânecă: a) proiectarea liniei posterioare cu

Mai sus au fost prezentaţi algoritmii care prevăd proiectarea

Tabelul 4.7. Algoritmul de demodelare a pensei de bust în

4.3. PROIECTAREA TB A PRODUSULUI VESTIMENTAR DIN

48. Îngustarea părţii B31B33 B31B33=(B31B33*35%)/100% → pe

49. Îngustarea părţii B11B13 B11B13=(B11B1*35%)/100% → pe

50. Îngustarea părţii B21B23 B21B23=(B21B2*35%)/100% → pe

51. Conturul capului de mânecă în partea posterioară se trasează, unind prin

53. Linia terminaţiei mânecii se trasează, unind punctele H32 şi H22.

5. PROIECTAREA PRODUSELOR VESTIMENTARE DIN TRICOT CU

5.1. STABILIREA DATELOR INIŢIALE NECESARE PROIECTĂRII

Denumirea 88 92 96 100 104 indicatorii

Tabelul 5.2. Valoarea indicatorilor dimensionali ai corpurilor tip pentru

Denumirea 108 112 116 120 124 indicatorii

Figura 5.1. Modalitatea de preluare a indicatorilor dimensionali de pe corpul

Tabelul 5.4. Algoritmul de proiectare a tiparului de bază al

Figura 5.2. Conturul tiparului de bază pentru corpul de produs realizat la

Conturul reperului mânecii la produsele din tricot pentru bărbaţi se

3. Poziţia O1B1 O1B1=0,5 P1O1 ↓ pe verticala 1-1

14. Punct B5B51 Este o valoare stabilă care ↑ de la punctul B5

1. Darea de seamă la lucrarea de laborator se prezintă în formă

S-ar putea să vă placă și