Teste Hemoragia digestivă

Ciobanu Liudmila M1621

1. CS. Cauza dominanta a hemoragiei digestive superioare este:
   A. esofagitele peptice
   B. angiodisplazii
   C. patologia ulceroasa
   D. tumori digestive
   E. hemobilii
2. CS. Endoscopia digestiva superioara in urgenta se face:
   A. la un pacient cu recto colită ulceroasă
   B. pentru golirea stomacului prin perfuzie cu amoxicilina
   C. la un pacient instabil hemodinamic
   D. in scop diagnostic , prognostic si terapeutic
   E: in scop excusiv terapeutic
3. CS. În clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB
semnifică
A. Hemoragie în pânză
   B. Vas vizibil nehemoragic
   C. Cheag aderent
   D. Pete pigmentare
   E. Hemoragie în jet
4. CS Hemoragia digestiva superioară este definită ca hemoragie provenită din tubul
digestiv situat
   A. În aval de unghiul duodenojejunal
   B. În aval de flexura splenică
   C. În aval de valvula ileocecală
   D. În amonte de unghiul duodenojejunal
   E. În aval de flexura hepatică
5. CS. La un pacient cu hemoragie digestivă inferioară cu colonoscopie normală şi
hemoragie care persista şi este abundentă, se va avea în vedere efectuarea de urgență a:
   A. Tomografiei computerizate
   B. Rezonanţei magnetice nucleare
   C. Arteriografiei celiomezenterice
   D. Examinarii cu videocapsulă endoscopică
   E. Laparoscopiei diagnostice
6. CS. Cand pierderea de sange in HDS este de 40% din volumul sanguin, apare:
A.Şoc cu tahicardie accentuata
B. Hipotensiune
C. Paloare
D. Piele rece
E. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
7. CS. Care dintre următoarele patologii reprezintă cauze frecvente de HDS
   A. Hipertensiunea portala
   B. Esofagita peptica
   C. Epistaxisul posterior
   D. Neoplasmul gastric
   E. Sindromul Mallory- Weiss
8. CM. In hemoragia digestiva superioara persistenta, indicatii de eso-gastro-duodeno
scopie sunt:
A. anticiparea unei interventii chirurgicale
B. anticiparea unei angiografii
C. suspiciunea de varice hemoragice
D. prezentahemoroizilor
E. toateraspunsurile de mai sus

9. CS. Hematemeza se defineste ca:

A. varsatura cu sange
B. exteriorizare de scaune negre
C. exteriorizare de scaune fara sange
D. varsatura fara sange
E. varsaturacusange si exteriorizare de scaune cu sange

10. CS. Sindromul Mallory-Weiss NU

   A. Are un prognostic nefavorabil
   B. Prezintă rectoragii repetate
   C. Apare după eforturi de vărsătură
   D. Prezintă fitobezuar gastric
   E. Reprezintă o ruptură longitudinală supra-cardială
11. CM Cauze rare de leziuni esofagiene hemoragice sunt:
A. esofagitele
B. cancerulesofagian
C. gastritele
D. duodenitele
E. ulcergastric

12. CS. Identificarea locului de sangerare in HDS se face cel mai bine cu ajutorul:
A. Examen cu pasta baritata
B. Radiografie abdominala simpla
C. Eso-gastro-duodenoscopie
D. Colonoscopie
E. Rectoscopie

13. CM. Cauzele de hemoragie digestivă inferioară legate de intestinul subtire:

   A. Apendicita acută
   B. Ulceratii Crohn
   C. Hemopatii maligne 
   D. Infectii abdominale
   E. Tumori colorectale
14. CM. Cauze rare de hemoragie digestivă superioară:
   A. Esofagita peptica
    B. Hemobilii
   C. Ulceratii Dieulafoy
   D. Tumori
   E. Hipertensiune portala

15. CM. Diagnosticul diferenţial în caz de hemoragie digestivă superioară se impune cu

   A. Cancer rectal
   B. Hemoptizia
   C. Sângerarea de origine ORL
   D. Vărsăturile cu conținut de culoare roşie (vin, sfecla roşie)
   E. Anevrism de arteră mezenterică
16. CM. La pacienţii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestivă
superioară, în caz de eşec repetat al tratamentului endoscopic, se recomandă
   A. Embolizare arterială pe cale radiologică
   B. Intervenţie chirurgicală
   C. Tratament injectabil cu inhibitori de pompă de protoni
   D. Administrare intravenoasă de hemostatice
   E. Tratament cu sucralfat în doza de 4 grame pe zi
17. CM. Hemoragia digestivă inferioară se caracterizează prin
   A. Sursa sângerării este în aval de unghiul duodeno-jejunal
   B. Se manifesta prin hematemeza
   C. Rar hemoragii diverticulare
   D. Se manifesta prin rectoragii
   E. Frecvent sursa sângerării este sindromul Zollinger- Ellison
18. CM. Hemostaza endoscopică în cazului ulcerului gastroduodenal hemoragic se poate
realiza prin următoarele:
   A. Adminsitrare de ser adrenalinat
   B. Ligaturi elastice pentru ulcer
   C. Metode termice
   D. Clips-uri pentru varicele esofagiene
   E. A, C şi D sunt variante incorecte
19. CM. Referitor la HDS, sunt adevărate următoarele afirmaţii:
   A. Sursa sângerării se afla în amonte de unghiul duodeno-jejunal
   B. Nu generează niciodată instabilitate
   C. Este frecvent gravă
   D. Se manifesta prin hematemeza
   E. Una dintre cauzele frecvente este esofagita peptica
20. CM. Care dintre următoarele afirmaţii despre HDS, sunt adevărate
   A. Clasificarea Forrest ghidează tratamentul farmacologic
   B. Cele din clasa Forrest IIC şi III primesc tratament cu IPP p.o
   C. În cazul celor din clasa Forrest IIC se poate folosi ser adrenalinat
   D. În cazul celor din clasele Forest IA-B, se administrează tratament i.v cu IPP
timp de 72 de ore
   E. În cazul celor din clasele IIA-B, se administrează tratament i.v cu IPP timp de 24 ore
21. CS. Sindromul Mallory -Weiss se caracterizează prin
   A. Rectoragie
   B. Prognostic nefavorabil
   C. Apare secundar efortului de vărsătura
   D. Reprezintă frecvent o complicaţie a cirozei
   E. Se instituie tratament hepatoprotector
22. CS. Sfasierea mucoasei apare in sindromul Mallory-Weiss in regiunea:
A. Duodenului
B. Esofago-gastrica
C. Colonului
D. Jejunului
E. Ileonului

23. CM .Care dintre patologii, reprezintă cauze rare de hemoragie digestivă superioară
   A. Ulceraţii Dieulafoy
   B. Tumori
   C. Wirsungoragii
   D. Esofagita peptica
   E. Hemobilie
24. CM. Cele mai frecvente cauze de HDS sunt:
A. fisura anala
B. ulceratia peptica
C. gastrita eroziva
D. Hemoroizii
E. varicele esofagiene

25. CM. Endoscopia digestivă superioară are următoarele roluri

   A. Diagnostic
   B. Scăderea hipertensiunii portale
   C. Prognostic
   D. Terapeutic
   E. Golirea stomacului
26. CM. Semnele asociate sangerarii din varicele esofagiene ar putea fi:
A. Tahicardie posturala usoara
B. Bradicardie
C. Episoade de fibrilatie atriala paroxistica
D. Alcaloza metabolica
E. Şoc hemoragic

27. CM. Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastriceinclude:

A. heparina
B. Vasopresina
C. Scleroterapia
D. ligaturile endoscopice
E. papaverina

28. CM. Hemoragiile digestive inferioare ale intestinului subţire pot fi cauzate de
   A. Ulceratiile din boala Crohn
   B. Diverticulul Meckel
    C. Ulceratiile Dieulafoy
   D. Ulceratiile legate de AINS
   E. Sindromul Mallory-Weiss

29. CS. Hemoragia digestivă din cancerul de colon este caracterizată de

   A. Asociază frecvent rectoragia
   B. Silenţiul abdominal
   C. Disfagie
   D. Este cea mai frecventă cauză de hemoragii digestive inferioare
   E. Se manifestă deseori printrombocitopenie
30. CM. În hemoragiile digestive inferioare se recomandă capsula endoscopică dacă
   A. Hemoragia este abundentă şi colonscopia negativă
   B. Hemoragia este mică şi persistă, iar colonscopia este negativă
   C. Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativă
   D. Este suspectată o diverticuloză colonică
   E. Nu se poate diferenţia între HDI şi HDS
31. CM. În hemoragia digestivă gravă reanimarea constă în
   A. Monitorizare cardiacă, tensională şi a saturaţiei
   B. Administrare de octreotid i.v.
   C. Administrarea heparinelor cu greutate moleculară mică
   D. Umplere vasculară sau transfuzie
   E. Oxigenoterapie
32. CM Care este tratamentul hemoragiei digestive superioare
   A. Inhibitori ai pompei de protoni per os, pentru hemoragie in jet
   B. Droguri vasoactive splanhnice (octreotid), in caz de hipertensiune portala
cunoscuta sau suspectata
   C. Drenareanaso-bilioară
   D. Ligaturi elastice pentru varicele esofagiene
   E. Metode termice
33. CM Indicatori ai unei hemoragii digestive superioare massive sunt
A. Bradicardia în repaus
B. Azotemia
C. Rectoragia
D. Continuarea hemoragie sau resăngerări în timpul endoscopiei
E. Tahicardie în repaus

34. CM. Leziunea Dieulafoy (cauza de hemoragie digestiva)

A. Reprezinta o laceratie a mucoasei in portiunea inferioara a esofagului
B. Se datoreaza cresterii presiunii intraluminale in legatura cu efortul de voma
C. Este in legatura cu hepatopatiile severe
D. Se caracterizeaza prin hemoragii gastice recidivante a caror sursa nu estei dentificata,
neexistandleziuni ulcerative
E. Este precedata, de obicei, de hemoragia heraldica

35. CM Farmacoterapia ca masura de stopare a hemoragiei in varicele hemoragice consta in

A.Octreotid
B.Gheptral
C. beta-blocante
D. Peghintron
E. Factor umanrecombinatVIIa

36. CS Conform clasificarii Forest in HDS tipul I reprezinta

A. Sangerare continua in panza
B. sangerare in jet
C. Vas de sange vizibil nesangerand
D. Cheag de sange adherent
E. Leziuni fara stigmate de sangerare recenta

37. CM Fac parte din cauzele de HDS prin malformatii arteriale sau venoase
A. Sindrom Mallory-Weiss
B. Sindrom Osler-rendu-Weber
C. SindromZollinger-Ellison
D. LeziuneaDieulafoy
E. Fistula aorto-enterica
38. CS Tratamentul sangerarilor prin ruptura varicelor esofagiene se face cu:
A. Somatostatina
B. Lactuloza
C. Ursofalk
D. Silimarina
E. Colchicina

39. CS. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal-hipertensiva prin ciroză NU
se utilizeaza:
A. Propranolol
B. Blocanti de H2
C. Protectoare de mucoasagastrica
D.Saruri de aluminiu
E. Prostaglandine cu efect citoprotector

40. CM Care din urmatoarele medicamente se folosesc in tratamentul hemoragiei din varicele
esofagiene:
A. Octreotid
B. Nitroglicerina
C. Betablocante
D. Blocante ale canalelor de Calciu
E. Somatostatin

41. Asociat vasopresinei, in sangerarea din varice esofagiene se mai folosesc:

A. Octreotidul
B. Nitroglicerina in perfuzie venoasa
C. Nitroprusiatul de sodiu
D. Metronidazolul
E. Diazoxidul

42. Octreotidul utilizat in hemoragiile varicelor eso-gastrice este:

A. Vasodilatator splanhnic
B. Anestezic local
C. Sedativ
D. Blocant al receptorilor H1
E. Vasoconstrictor splanhnic direct

43. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:

A. Tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca
B. Inhibitorii de H2 receptori in doze mari
C. Suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic
D. Sunturile chirurgicale porto-sistemice
E. Omeprazolul in administrare cronica

44. Alegeti caracteristicile clinice corecte ale sangerarilor variceale eso-gastrice:

A. Au loc adesea datorita unor factori precipitanti
B. De obicei se prezinta ca o hematemeza nedureroasa, masiva
C. Semnele asociate merg de la tahicardie posturala usoara pana la soc
D. Pacientii cu varice pot sangera si datorita existentei altor leziuni gastro-intestinale
E.La pacientii cu hemoragii anterioare nu e necesara excluderea altor surse de sangerare

45.Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor esofagiene
sunt adevarate:
A. 80% din cazuri se opresc spontan
B. Controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuri
C. Resangerarea apare la mai putin de 50% din cazuri
D. 50% se opresc spontan
E. Tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si somatostatinei

46. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:

A. Tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca
B. Inhibitorii de H2-receptori in doze mari
C. Suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic
D. Sunturile chirurgicale porto-sistemice
E. Omeprazolul in administrare cronica

Probleme de situaţie
Problema 1
Bolnava V.M., 52 ani, vechi cirotică, s-a internat în clinică în mod urgent cu tabloul clinic a unei
hemoragii digestive superioare exteriorizata prin vome tip ,,zat de cafea ‘’şi scaune melenice
repetate. Criteriile Seufert de gravitate a hemoragiei sunt date de : AV-100; TA-100/60; Hb - 78;
Ht-30%; PVC=2cm H2O; Diureza =40 ml/ora.

1. Formulați diagnosticul prezumtiv.

Hemoragie digestiva superiora din varice esofagiene , soc hemoragic , anemie
acuta , ciroza hepatica . HTP

2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.

 S-a internat în clinică în mod urgent cu tabloul clinic a unei hemoragii digestive superioare
exteriorizata prin vome tip ,,zat de cafea ‘’şi scaune melenice repetate vechi cirotică.

3. Efectuați diagnosticul diferențial.

 Ulcer gastric
 Ulcer duodenal
 Varice esofagiene,
 Tumori maligne
 leziunea delafou,
 Sindromul Mallory -weiis(tratament hemostatic si antiulceros)

4. Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt

necesare?
Volumul de singe pierdut , daca nu are ceva comorbiditati care ar putea provoca aceasta
hemoragie
Daca a mai suferit de hemoragie digestive in trecut

5. Enumerați testele de laborator suplimentare de care aveți nevoie pentru

confirmarea diagnosticului.
Analiza generala a singelui -anemie,
Analiza biochimica (ASAT, ALAT, bilirubina, protrombina , albumina, ureea ,
creatinina)
Coagulograma- Fibrinogen Timpul de trombina ,Timpul de tromboplastina
partial activa .
INR
Ionograma
Imunologie- Ptoteina C reactiva.
EAB+Ionii serici
6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
1. Montarea sondei nazogastrice se recomandă pacienților ce prezintă semne de
HDS, precum și pacienților cu HDI ce prezintă sânge proaspăt în scaun și / sau
instabilitate hemodinamică, în vederea excluderii precoce a HDS;
2. FEGDS – la pacienții suspectați de HDS și pacienții cu HDI care prezintă
hematochizie masivă insoțită de instabilitate hemodinamică;
3. Tuseul rectal
4. Colonoscopia la pacientii cu HDI;
5. Examenul USG-FAST în cazul pacienților suspectați pentru hemoragie
intraperitoneală (dureri abdominale, semne de iritație peritoneală), care sunt
compromiși hemodinamic si nu pot fi transporatați la CT cu angiografie. Se
efectuează la patul pacientului (DMU, TI, secția de profil);
6. CT cu angiografie în caz de hemoragii intraperitoneale și stabilitate
hemodinamică (în funcție de dotarea tehnică a instituției medicale);
7.ECG

7.Formulați diagnosticul definitiv.

Hemoragie digestiva din varice esofagiene cerogene . Anemie
posthemoragica. Ciroza hepatica decompensata . Hipertensiune portala.

8. Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau

chirurgical necesar.
1.Refacerea volumului circulant este o cerință absolut obligatorie în toate cazurile de
hipovolemie care complică hemoragiile digestive. Pentru resuscitarea volemică de primă
intenție sunt recomnadate soluțiile cristaloide, și în special cele echilibrate, cum ar fi
soluțiile de Ringer, Hartman.
2. Transfuziile de concentrat eritrocitar la pacienții cu HD în lipsa semnelor de
hemoragie masivă sunt recomandate la un nivel al Hb <70 g/l.
3. În cazul pacienților care prezintă semne de hipoxie tisulară, în vederea refacerii
transportului de oxigen, concentratul eritrocitar se indică la valori ale Hb >70 g/l,
criteriu de ghidare terapeutică fiind valoarea hematocritului de 30%.
4. Pentru supresia completă a acidității gastrice pacienților cu HDS de origine
ulceroasă se recomandă administrarea de IPP în doză de 80 mg bolus urmat de 8 mg/h infuzie
continuă timp de 72 ore
5. Terapia antibacteriană pe o durată de 7 zile reprezintă standardul
terapeutic la pacienții cu ciroză hepatică și hemoragie digestivă superioară
variceală sau non-variceală.
6. Hemostaza farmacoterapeutică
Terapia hemostatică de primă intenție în cazul hemoragiei variceale este cea
farmacologică, care este posibilă prin intermediul a 2 clase de preparate:
- Vasopresina sau analogii săi
- Somatostatina sau analogii săi
Pacienților cu hemoragie digestivă de origine variceală se recomandă includerea în
schema terapeutică a preparatelor vasoactive (Terlipressinum, Octreotidum sau
Somatostatina)
7.Metoda endoscopică de ligaturare a varicelor esofagiene este cea de
primă linie în caz
de hemoragie variceală.
8. Combinarea terapiei endoscopice cu cea farmacologică este cea mai
rațională abordare a pacientului cu HDS de origine variceală. Terapia
farmacologică poate fi prelungită până la 5 zile, interval de timp în care riscul de
repetare a hemoragiei este maximal.
9. Stoparea hemoragiei cu Sonda Blakmoor
Tamponada mecanică cu ajutorul balonului este recomandată ca metodă temporară
dhemostază în hemoragiile variceale necontrolate.
1o.Șuntarea portosistemică transjugulară intrahepatică este recomandată ca
metodă de primă linie de tratament în cazul hemoragiilor variceale necontrolate

9. Prescrieți rețeta pituitrinadin foaia de prescripții.

Rp.: Sol.Pituitrinadin 5 %- 1ml
D.t.d N5
S. Intramuscular . Cite 1 ml de 2 ori pe zi.
10. Specificați strategia de recuperare a pacientului.
-Dieta 5 ,
-Controale repetate ,
-Preparate hepatoprotectoare (silimarin , esentiale )
-Antiulceroasa vit b6 , b12 , IPP

Problema 2
Bolnavul P., vechi cirotic, se internează în serviciul de urgențe într-o stare generală alterată,
tegumente palide r e c i ,   t r a n s p i r a ţ i i ,   h e m a t e m e z ă ,   m e l e n a ,   p u l s 100/minut,
Ts=80 mmHg în clinostatism.

1. Formulați diagnosticul prezumtiv.

Hemoragie superioara varicoasa , soc hemoragic hypovolemic

2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.

Vechi cirotic, se internează în serviciul de urgențe într-o stare generală alterată,
tegumente palide r e c i ,   t r a n s p i r a ţ i i ,   h e m a t e m e z ă ,   m e l e n a ,   p u l s

3. Efectuați diagnosticul diferențial.

Diagnosticul diferential al HDS se face cu:
- alte hemoragii digestive;
- alte afectiuni: epistaxis de diverse etiologii (in special daca sangele este inghitit),
-afectiuni cardiopulmonare – hemoptizia/sputa hemoptoica;
- modificari ale coloratiei scaunului date de consumul unor legume (sfecla rosie,
spanac), viscere (ficat), a unor medicamente (fier, bismuth, carbune medicinal);
- bila inchisa la culoare sau lichidul de staza gastrica
-Ulcer duodenal , gastic

4 Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt

necesare?
Examenul clinic obiectiv deceleaza tegumente palide, reci, transpirate, pacientul
poate fi agitat sau dimpotriva, somnolent, chiar confuz pana la comatos. La nivelul
tegumentului pot fi observate echimoze, petesii, stelute vasculare, purpura,
circulatie colaterala, eritem palmar. La examinarea abdomenului, se poate
evidentia hepato-splenomegalia, ascita, se pot palpa chiar mase tumorale.
Abdomenul poate fi sensibil la palpare. Se examineaza si celelalte segmente,
aparate si sisteme: cap - nas, gat – mai ales in cazul unui epistaxis,
cardiopulmonar, in special in prezenta unor comorbiditati.
Se efectueaza obligatoriu tuseul rectal!
Diagnosticul pozitiv in hemoragiile digestive superioare se stabileste din
anamneza si examenul clinic obiectiv, de regula, in aproximativ 80% din cazuri.
Se stabileste existenta (a nu se omite examinarea prin tuseu rectal!) si severitatea
sangerarii prin examen clinic si paraclinic.

5. Enumerați testele de laborator suplimentare de care aveți nevoie pentru

confirmarea diagnosticului.

-Hemoleucograma cu numararea leucocitelor, eritrocitelor si a trombocitelor, hematocrit,

hemoglobina si indici eritrocitari;
- explorarea functiei hepatice: transaminaze, bilirubina, colinesteraza 3 HDS USOARE:pana la
25% pierdere sanguina(1250ml), FC90mmHg, IS120bpm, TAs1,5, PVC si diureza scazute, soc.
Actualitati in anestezie, terapie intensiva si medicina de urgenta 212 (utile sunt si gamma- GT,
fosfataza alcalina);
- examen sumar de urina;
- explorarea functiei renale: uree, creatinina; a functiei pancreatice (amilaza, lipaza serica); -
----ionograma serica,
-glicemie,
- parametri ASTRUP,
- teste de coagulare;
- determinarea Rh, a grupului sanguin si a compatibilitatii de grup.

6Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?

Endoscopia digestiva superioara (EDS).
Examenul radiologic baritat (Ba-pasajul), cu radioizotopi (marcarea hematiilor cu technetiu)
sau arteriografia selectiva, sunt mai putin utile in urgenta.
ecografia abdominala in urgenta, care aduce informatii pretioase in cazul unei hepatopatii
cronice (de exemplu, modificarile ecografice din ciroza hepatica), evidentierea unor tumori
abdominale, a ectaziilor aortei abdominale etc. Tomografia computerizata, cu sau fara
substanta de contrast, este, de asemenea, utila in stabilirea unui diagnostic precis si a conduitei
de urmat in cazul bolnavului cu HDS ce se prezinta in urgenta.
Electrocardiograma (ECG) este obligatorie la toti pacientii cu HDS – poate pune in evidenta
leziuni ischemice miocardice preexistente HDS sau induse de anemia posthemoragica.
Fgds, examaninarea digitala (diag diferential ,per rectum-melena , dca e
inferioasa in culoare rosie.
Usg- lichidul , splenimegalie,
Investigarea radiologica simpla a toracelui sau/si abdomenului aduce
informatii despre boala de baza sau afeciunile associate.

6. Formulați diagnosticul definitiv.

Hemoragie superioara varicoasa . Soc hemoragic hypovolemic. Varice
esofagiene . Hipertensiune portala .Ciroza hepatica.

7. Care este tactica curativă? Specificați tratamentul medicamentos și/sau

chirurgical necesar.
Tratamentul HDS este reprezentat, in principal, de resuscitarea volemica prin administrarea de
solutii si sange, precum si de medicamente, alaturi de realizarea hemostazei prin: EDS (fig. 5),
sonda Blackemore sau chirurgical. Resuscitarea volemica se face cu solutii cristaloide: salina
(NaCl 0,9%), Ringer/Ringer lactat, bicarbonat de sodium 8,4%, macromoleculare: dextran 40 sau
70, hidroxietilamidon 20%, sau solutii de gelatina. Se considera si administrarea de glucoza 5%,
10% la pacientii cu afectiuni asociate, in special cardiace. Se instituie cat mai precoce
administrarea de sange sau/si produsi de sange izogrup, izoRh (sange integral, masa
eritrocitara, plasma, factori de coagulare) in functie de severitatea si factorii
asociati/declansatori ai HDS. Medicamentele specifice tratamentului HDS sunt cele
antisecretorii: inhibitori de pompa de protoni (IPP)(pantoprazol, omeprazol) i.v. si blocantii de
receptori H2 i.v. (ranitidina, famotidina). Ideal, tratamentul farmacologic se incepe inaintea EDS
cu somatostatina in bolus i.v. 250µg, urmata de o p.e.v. de 250µg/ora, nu mai putin de 24 ore.
Un analog sintetic al somatostatinei este octreotidul – 50µg bolus i.v., apoi p.e.v. cu 25-50
µg/ora, 1-5 zile. Substantele vasoactive, dopamina, dobutamina, se indica dupa reechilibrarea
volemica. Antihemoragicele (vitamina K, adrenostazin, venostat, etamsilat) sunt controversate.
Tratamentul oral se indica in HDS usoare/in- Actualitati in anestezie, terapie intensiva si
medicina de urgenta 216 active, cu antisecretoare (blocanti H2 , IPP, sucralfat). EDS terapeutica
permite hemostaza prin injectarea de substante: salina, adrenalina 1/10000, substante
sclerozante, alcool, cianoacrilat, trombina, fibrina; se pot utiliza tehnici de hemostaza
endoscopica prin coagulare: electrocoagulare (mono, bi sau multipolara), termocoagulare sau
fotocoagulare (laser cu argon). De asemenea, se folosesc si tehnici mecanice de hemostaza
endoscopica: cliparea/ligaturarea in special a varicelor esofagiene rupte
Tratamentul chirurgical al HDS este indicat in sangerarile masive si continue in care EDS si
tratamentul medicamentos esueaza. Consta din: suntul portosistemic: portosistemic
transjugular sau porto-cav (in cazul varicelor esofagiene), rezectia tumorilor (cancer esofagian,
gastric etc) dupa reechilibrarea volemica si in conditii de siguranta oncologica si transplantul
hepatic. Pentru a reduce riscurile la care sunt expusi pacientii cu HDS, precum si a numarului
crescut al celor care se prezenta in urgenta cu HDS, este imperios necesara o profilaxie a
acestora prin educarea populatiei in vederea renuntarii la fumat, a diminuarii consumului de
alcool si a unei diete si a unui regim de viata echilibrate. De asemenea instruirea in privinta
importantei tratarii infectiei cu Helicobacter pylori, a evitarii tratamentului cu AINS sau
corticosteroizi. In HDS nonvariceale, pe langa acestea, tratamentul bolii de baza cu
antisecretorii, trebuie realizat corect si complet. Prostaglandinele de sinteza (Misoprostol si
Enoprostil) sunt considerate de electie in gastritele hemoragice. In HDS variceale se aplica
aceeasi conduita, mai putin prostaglandinele, dar se pune accent pe tratarea bolii de baza –
ciroza hepatica – prin reducerea ascitei si a hipertensiunii portale.

9. Prescrieți rețeta octreotid în bolus i.v.din foaia de prescripții

Rp.: Sol.: Octreoid 25 mgr
D.d.t N10
S. Intramuscular.
10. Specificați strategia de recuperare a pacientului.
Dieta N1 sau N5
Hepatoprotectoare Esentiale, Silimarin, Mecamore vital
Vitaminoterapia din grupul B, Acid aminocapronic