TUMORILE TUBULUI DIGESTIV: Complement simplu 1. Sunt elemente specifice cancerului rectal necomplicat: a. Alterarea starii generale b.

Rectoragie c. Melena d. Tenesme e. Tulburari de tranzit 2. Caracterizeaza cancerul de colon complicat cu infectie CU EXCEPTIA: a. Aparare abdominala b. Deshidratare c. Hiperleucocitoza d. Masa uneori palpabila e. Febra 3. CT toracoabdominopelvin NU poate observa in cancerul de colon: a. Extensia locala b. Invazia organelor din vecinatate c. Statusul ganglionar d. Metastaze hepatice e. Carcinomatoza peritoneala 4. Urmatoarea clasificare TNM corespunde tumorii colonice cu 1-3 ganglioni regionali invadati: a. T2N0M0 b. T3N0M0 c. T4N1M0 d. T1N2M0 e. T3N2M1 5. Caracterizeaza tratamentul cancerului de colon non-ocluziv: a. Se bazeaza pe chimioterapice b. Se recomanda chirurgia atunci cand devine ocluziv c. Colectomia se face cu margini de cel putin 3 cm d. Pacientul necesita frecvent stoma e. Chimioterapia consta in 5FU si oxaliplatina 6. In cazul cancerului rectal din treimea inferioara cu sub 1cm distanta fata de sfincter se practica urmatoarele manevre chirurgicale CU EXCEPTIA: a. Amputatie abdominoperineala b. Exicizia totala a mezorectului c. Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare

d. Anastomoza coloanala e. sigmoidostomie iliaca definitiva Complement multiplu 7. NU sunt caracteristici clinice specifice cancerului rectal: a. Rectoragie b. Melena c. Tenseme d. False necesitati e. Senzatie de evacuare incompleta 8. Sunt semne de gravitate in cancerul de colon complicat cu ocluzie: a. Febra b. Aparare abdominala c. Distensia cecului d. Deshidratare e. Sindrom inflamator 9. Urmatoarele stadii TNM descriu o tumora colonica cu 1-3 ganglioni limfatici regionali invadati: a. T3N0M0 b. T4N0M0 c. T2N1M0 d. T3N1M0 e. T4N1M0 10. Caracterizeaza chirurgia cancerului de colon nonocluziv stang: a. Hemicolectomie stanga b. Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare c. Anastomoza ileocolica d. Anastomoza colorectala e. Stoma in amonte 11. Caracterizeaza tratamentul cancerului de colon stang ocluziv: a. Stoma in amonte b. Proctectomie c. Excizia mezorectului d. Anastomoza colorectala e. Anastomoza ileorectala in caz de distensie cecala majora 12. Urmatoarele manevre chirurgicale se practica in cancerul rectal din treimea medie:

a. Proctectomie b. Amputatie abdominoperineala c. Excizia totala a mezorectului d. Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare e. Anastomoza coloanala Raspunsuri: Complement simplu: 1 D. 2 B. 3 C. 4 C. 5 E. 6 D. Complement multiplu: 7 A, B. 8 A, B, C, D. 9 C, D, E. 10 A, B, D. 11 A, D, E. 12 A, C, E. Complement simplu 1. NU este factor de risc pentru tumorile stomacului: a. Maladia Menetrier b. Ulcer gastric c. Infectia cu Helicobacter pylori d. Leziune Mallory Weiss e. Antecedente familiale de cancer gastric 2. Caracterizeaza tumora gastrica extinsa la subseroasa cu 7-15 ganglioni regionali metastatici si fara metastaza la distanta: a. T2aN1M0 b. T3N2M0 c. T2bN2M0 d. T2bN1M0 e. T3N3M0 3. Face parte din stadiul IIIB al cancerului de stomac: a. T3N2M0 b. T3N3M0 c. T2bN2M0 d. T4N2M1 e. T3N2M1 4. Caracterizeaza tratamentul cancerului antral: a. Gastrectomie totala b. Anastomoza esojejunala c. Limfadenectomie d. Fundoplicatura e. Excizie in bloc a stomacului si treimii inferioare esofagiene 5. Face parte din terapia tumorii de stomac metastatice: a. Anastomoza gastrojejunala b. Gastrectomie de 4/5

c. Limfadenectomie d. Examen anatomopatologic e. Chimioterapie Complement multiplu 6. Sunt factori de risc pentru tumorile stomacului: a. Ruptura Mallory Weiss b. Ulcerul gastric c. Hiperaciditate d. Maladia Menetrier e. Antecedente personale de gastrectomie 7. Sunt tumori ale stomacului de stadiul II: a. T1N1M0 b. T2bN0M0 c. T1N1M0 d. T2aN1M0 e. T3N0M0 8. Sunt tumori ale stomacului de stadiu IV: a. T3N2M0 b. T4N1M0 c. T1N3M0 d. T2aN3M0 e. T1N1M1 9. Sunt markeri tumorali indicati in diagnosticul tumorilor de stomac: a. ACE b. CA 15-3 c. CA 125 d. CA 19-9 e. AFP 10. Fac parte din strategia de monitorizare pe termen lung a cancerelor de stomac: a. Examen clinic b. Endoscopie superioara c. Markeri tumorali d. CT toracoabdominopelvin e. Ecoendoscopie Raspunsuri: Complement simplu: 1 D. 2 C. 3 A. 4 C. 5 E. Complement multiplu: 6 B, D, E. 7 D, E. 8 B, C, D, E. 9 A, D. 10 A, B, C.

Complement simplu 1. Caracterizeaza hemangiomul hepatic CU EXCEPTIA: a. Provine din celule endoteliale b. Este hiperecogen c. Hiperintens in T2 d. Indicatie chirurgicala in majoritatea cazurilor e. Probele biologice hepatice sunt normale 2. Caracterizeaza hiperplazia nodulara focala: a. Hiperecogena b. Provine din hepatocite c. Are indicatie chirurgicala doar cand diagnosticul este sigur d. Frecvent la barbatii peste 50 ani e. Leziune deseori simptomatica 3. Diagnosticul cert de CHC este dat de: a. Alfafetoproteina peste 500 ng/ml b. Tromboza portala asociata c. Punctie biopsie hepatica d. Nodul Hipo T1 pe RMN e. Nodul Hipodens cu evidentiere puternica in timpul arterial pe CT 4. Sunt complicatii ale CHC CU EXCEPTIA: a. Hemoragie b. Tromboza portala c. Obstructie biliara d. Metastaze e. Obstructie pancreatica 5. Sunt factori prognostici principali pentru CHC CU EXCEPTIA: a. Scorul Child b. Functia hepatica c. Bilirubinemia d. Alfafetoproteinemia e. Starea generala a pacientului 6. Caracterizeaza tratamentul CHC avansat metastatic cu contraindicatie de chimioembolizare si scor Child A: a. Soranefib b. Distrugere locala c. Tratament paliativ d. Rezectie e. Transplant hepatic 7. Sunt principii de tratament in tumorile secundare hepatice CU EXCEPTIA: a. Chimioterapie preoperatorie b. Rezectie completa c. Asocierea unor tehnici de distrugere localizata d. Embolizare portala pentru a determina hipertrofierea ficatului e. Transplant hepatic Complement multiplu 8. Caracterizeaza examenul RMN al hiperplaziei nodulare focale: a. Iso T2 b. Hiper T2 c. Hipo T2 d. Iso T1 e. Hipo T1 9. Este adevarat despre adenomul hepatic: a. Provine din hepatocite b. Frecvent la femeile intre 20-50 ani c. Este simptomatic in jumatate din cazuri d. Hipoecogen e. Nu necesita punctie biopsie pentru confirmare 10. Este adevarat despre chistul biliar: a. Cel mai rar tip de leziune b. Frecvent asimptomatic c. Biologie normala d. Nu necesita terapie e. Nu necesita monitorizare 11. Confirmarea diagnosticului de CHC prin biopsie nu este necesara in urmatoarele cazuri: a. Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice in caz de ficat cirotic b. Nodul 1-2 cm cu aspect tipic in caz de ficat cirotic c. Nodul 1-2 cm cu alfafetoproteina peste 200 ng/ml d. Nodul peste 2 cm cu aspect tipic e. Nodul peste 2 cm cu alfafetoproteina peste 200 ng/ml 12. Sunt principii de tratament noncurativ ale CHC: a. Vaccinare anti-VHB b. Chimioembolizare c. Sorafenib d. Distrugere locala prin crioterapie

e. Distrugere locala prin alcoolizare 13. Sunt indicatii terapeutice ale CHC Child B daca exista contraindicatii de transplant hepatic: a. Rezectie b. Distrugere locala c. Sorafenib p.o. d. Chimioembolizare e. Tratament paliativ 14. Sunt factori prognostici ai tumorilor hepatice secundare: a. Localizarea metastazelor b. Functia hepatica c. Starea generala a pacientului d. Scorul Child e. Prezenta trombozei portale Raspunsuri: Complement simplu: 1 D. 2 B. 3 C. 4 E. 5 D. 6 A. 7 E. Complement multiplu: 8 A, B, D, E. 9 A, B, C. 10 B, C, D, E. 11 A, D, E. 12 B, C. 13 B, D. 14 A, B, C. Complement simplu 1. Este factor de risc pentru adenocarcinomul de esofag: a. Intoxicatie alcoolotabagica b. Antecedente de cancer ORL c. Esofag Barrett d. Antecedente familiale e. Ruptura Mallory-Weiss 2. Conform clasificarii TNM tumora esofagiana care invadeaza musculara proprie este: a. T1 b. T2 c. T3 d. T4 e. T0 3. Este tumora esofagiana de stadiul IIB: a. T1N1M0 b. T2N0M0 c. T3N0M1 d. T4N1M1b e. T3N1M1a

4. Este marker tumoral pentru adenocarcinomul esofagian: a. ACE b. Ag CSC c. CA 125 d. CA 19-9 e. CA 15-3 5. Monitorizarea pe termen lung a pacientilor cu cancer esofagian NU include: a. Examen clinic b. CT toracoabdominal c. Markeri tumorali d. RMN cervicotoracal e. Endoscopie superioara Complement multiplu 6. Sunt factori de risc pentru carcinomul epidermoid al esofagului: a. Antecedente familiale b. Intoxicatie alcoolotabagica c. Reflux gastroesofagian cu endobrahiesofag d. Antecedente de cancer ORL e. Infectie cu HPV 7. Cancerul de esofag toracic poate metastaza regional in urmatorii ganglioni: a. Jugulari interni b. Periesofagieni c. Supraclaviculari d. Subcarinari e. Perigastrici 8. Sunt semne care sugereaza extinderea cancerului esofagian: a. Dureri mediastinale b. Hepatomegalie c. Carcinoza palpabila la tuseu rectal d. Ganglionul Troisier e. Simptome pulmonare 9. Pentru tumorile esofagiene toracice de stadiu II se recomanda: a. Esofagectomie b. Mucosectomie endoscopica c. Chimioterapie d. Radiochimioterapie e. Radioterapie

10. Sunt indicate in monitorizarea pe termen lung a pacientilor cu cancer esofagian: a. Endoscopie superioara b. Markeri tumorali c. Examen clinic d. RMN cervicotoracal e. Scintigrafie mediastinala Raspunsuri: Complement simplu: 1 C. 2 B. 3 A. 4 A. 5 D. Complement multiplu: 6 B, D. 7 B, D, E. 8 A, B, C, D. 9 A, C. 10 A, B, C. Complement simplu 1. Sunt factori de risc pentru cancerul de pancreas CU EXCEPTIA: a. Pancreatita cronica b. Diabetul c. Antecedentele familiale de cancer pancreatic d. Fumatul e. Alcoolul 2. Se inscrie in stadiul IB de cancer pancreatic: a. TisN0M0 b. T1N0M0 c. T2N0M0 d. T3N0M0 e. T4N0M0 3. Este semn exclusiv al cancerului de cap de pancreas: a. Alterarea starii generale b. Diabet c. Pancreatita acuta d. Decolorare a scaunului e. Dureri in epigastru 4. Pot apare la ecografie in cancerul pancreatic CU EXCEPTIA: a. Masa pancreatica b. Dilatare a cailor biliare intrahepatice c. Dilatare a cailor biliare extrahepatice d. Dilatare a canalului Wirsung e. Ingrosare a veziculei biliare

5. NU fac parte din tratamentul paliativ al cancerului pancreatic: a. Analgezice b. Insulina c. Proteze biliare d. Tratament pentru prurit e. Renutritie Complement multiplu 6. Sunt caracteristici ale tumorii pancreatice T4: a. Afecteaza aorta abdominala b. Afecteaza trunchiul celiac c. Afecteaza artera mezenterica superioara d. Afecteaza artera mezenterica inferioara e. Afecteaza splina 7. Urmatoarele tumori pancreatice fac parte din stadiul III: a. T3N0M0 b. T3N1M0 c. T4N0M0 d. T4N1M0 e. T4N1M1 8. Sunt semne care caracterizeaza exclusiv cancerul de corp de pancreas: a. Diabet b. Pancreatita acuta c. Icter progresiv d. Dureri in epigastru e. Dureri celiace 9. Sunt elemente ce se practica in tratamentul cancerului de cap de pancreas: a. Duodenopancreatectomia cefalica b. Splenopancreatectomia cefalica c. Derivatie biliodigestiva si gastrojejunala d. Anastomoza biliara e. Vaccinarea postsplenectomie 10. Fac parte din monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic: a. Examen clinic b. Endoscopie superioara c. ERCP d. CT toracoabdominal e. Markeri tumorali

Raspunsuri: Complement simplu: 1 E. 2 C. 3 D. 4 E. 5 B. Complement multiplu: 6 B, C. 7 C, D. 8 D, E. 9 A, D. 10 A, D, E. 1. [DIG10006] In monitorizarea cancerului colorectal, postchirurgie nu face parte : () A: tuseu rectal B: CT toracoabdominal C: biopsie D: determinare nivel ACE E: masuri de depistare pentru rudele pacientului 2. [DIG10015] n adenocarcinomul de colon i rect, forma necomplicat, una din trsturile clinice este (pg. 475) A: febra B: tulburri de tranzit/modificri de tranzit C: aprare muscular abdominal D: distensia abdomenului E: vrsturi 3. [DIG10016] n tumorile de colon i rect complicate ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n: (pg. 476) A: cancerul de cec B: cancerul de colon transvers C: cancerul de colon stng D: cancerul de rect E: cancerul de unghi hepatic al colonului 4. [DIG10017] n cancerul antral rezecabil intervenia chirurgical indicat este: (pg. 480) A: gastroenteroanastomoza B: gastrostomie de alimentaie C: gastrectomie total D: gastrectomie 4/5 i anastomoza gastrojejunal, limfadenectomie E: laparotomie exploratorie + biopsie tumoral + biopsie ganglionar 5. [DIG10018] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la chistul biliar este adevarat: (pg. 482) A: Alpha-feto-proteina crete peste 500 ng/ml B: apare pe fondul unui ficat cirotic C: este indicat excizia chirurgical D: este indicat distrucia local prin radiofrecven E: abinere terapeutic, fr monitorizare

6. [DIG10019] n caz de tumor esofagian metastatic cu deglutiie prezent este indicat: (pg. 487) A: esofagectomie B: radiochimioterapie exclusiv C: gastrostoma de alimentaie D: numai chimioterapie E: instalarea unei proteze 7. [DIG10031] Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas: (pg. 489) A: are evoluie oscilant B: este progresiv C: este nsoit de durere, febr, frison D: nu este nsoit de prurit E: este nsoit de scaune i urini normal colorate 8. [DIG10032] n caz de tumor rezecabil de cap de pancreas este indicat urmtoarea intervenie: (pg. 489) A: duodenopancreatectomie cefalic B: splenopancreactectomie corporeocaudal C: pancreatectomie total D: dubla derivaie paleativ E: laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar + biopsie pancreatic 9. [DIG10035] Tratamentul paliativ in tumorile pancreatice sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: analgezice B: proteze biliare/duodenale C: tratament pentru prurit D: renutritie E: radioterapie 10. [DIG10039] Stadiul II al tumorilor de pancreas NU include: () A: T4N0M0 B: pT3N0M0 C: toate TN1M0 D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare E: metastaze ale ganglionilor limfatici regionali 11. [DIG10041] Despre cancerul de pancreas se poate spune: () A: este primul tip de cancer in Franta B: incidenta 1000 de cazuri noi pe an

C: in 95% din cazuri este adenocarcinom D: localizat la corp in 70% din cazuri E: localizat la cap in 30% din cazuri 12. [DIG10042] Confirmarea diagnostica si bilantul extensiei cancerului de pancreas se face prin urmatoarele cu exceptia: () A: Ecografie B: CT toracoabdominopelvina C: ecoendoscopie D: markeri tumorali: ACE, CA19-9, CA 125 E: Glicemie, TP 13. [DIG10046] Semnele comune atat in cancerul de cap de pancreas cat si in cel de corp/coada sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: alterarea starii generale B: pierdere in greutate C: pancreatita acuta D: dezechilibru al diabetului E: icter progresiv 14. [DIG10048] Semne clinice prezente in cancerul de cap de pancreas si absente in cel de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: icter progresiv B: decolorarea scaunului C: urina de culoare inchisa D: prurit E: pierdere in greutate 15. [DIG10050] Ecoendoscopia in cancerul de pancreas are urmatoarele contributii cu o exceptie: () A: identifica metastazele hepatice/pulmonare/carcinomatoza B: bilant al extinderii locoregionale C: permite realizarea de biopsii D: este sistematica daca este prevazuta chimioterapia E: este sistematica daca este prevazuta radioterapia 16. [DIG10053] Pancreatectomia cefalica se realizeaza in urmatoarea situatie: () A: cancer rezecabil de corp/coada de pancreas B: cancer nerezecabil de cap de pancreas C: daca in timpul examinarii cancerulu pancreatic, tumora se dovedeste nerezecabila D: pacient inoperabil E: tumora metastatica

17. [DIG10056] Esofagul cervical metastazeaza in urmatoarele statii ganglionare, cu o exceptie: () A: ganglioni cervicali B: ganglioni jugulari interni C: ganglioni periesofagieni D: ganglioni supraclaviculari E: mediastinali 18. [DIG10060] Tratamentul tumorilor esofagiene superficiale consta in: () A: mucosectomie endoscopica + anatomopatologie B: esofagectomie C: radiochimioterapie exclusiva D: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie E: tratament paliativ 19. [DIG10061] Tratamentul in cancerul esofagului cervical consta in: () A: mucosectomie endoscopica B: radiochimioterapie exclusiva C: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie D: numai chimioterapie E: numai radioterapie 20. [DIG10062] Contraindicatiile chirurgicale in cancerele esofagului sunt urmatoarele cu o exceptie: A: ciroza B sau C B: insuficienta respiratorie C: insuficienta cardiaca D: aderenta la aorta E: adenocarcinoame 21. [DIG10067] Factorii de risc in cancerul de esofag sunt urmatorii cu exceptia: () A: antecedente de cancer ORL - adenocarcinom B: intoxicatia alcoolotabagica - carcinom epidermoid C: reflux gastroesofagian - adenocarcinom D: esofag Baret E: achalazie, antecedente de esofagita caustica, sclerodermie, tiloza 22. [DIG10074] Factorii prognostici in tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt, cu exceptia: () A: numarul tumorilor B: localizarea tumorilor C: localizarea extrahepatica

D: starea generala a pacientului E: functia hepatica nu are nici un rol 23. [DIG10080] Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este: () A: hemangiomul B: adenomul C: CHC D: hiperplazia nodulara focala E: chistul biliar 24. [DIG10089] Despre tumorile stomacului se poate spune: () A: este primul tip de cancer in Franta B: incidena 9/100 000 C: adenocarcinoame in mai mult de 50% din cazuri D: ulcerul duodenal este factor de risc E: Helicobacter pylori nu este facto de risc 25. [DIG10094] Semnele de extensie tumorala in cancerul de stomac NU presupune: () A: masa abdominala epigastrica B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistata la tuseul rectal D: ganglion Troisier E: disfagie, varsaturi 26. [DIG10102] identificati afirmatia corecta cu privire la hiperplazia nodulara focala! () A: apare la femei cu varsta cuprinsa intre 20-60 de ani B: este o leziune asimptomatica depistata intamplator, fara modificari ale probelor hepatice; C: la examen ecografic imaginea este iso/hiperecogena; D: CT-iso-hiperdens fata administarare de contrast; E: Rmn- iso-/hipo T2, iso-hipo T1 27. [DIG10106] Tratamentul paliativ al cancerului pancreatic Nu include () A: Renutriie B: Tratament pentru prurit C: Proteze biliare D: Insulin E: Analgezice 28. [DIG10107] n cancerul pancreatic la ecografie apar, cu excepia () A: Ingroare a veziculei biliare

B: Dilatare a canalului Wirsung C: Dilatare a cilor biliare extrahepatice D: Dilatare a cilor biliare intrahepatice E: Mas pancreatic 29. [DIG10108] Cancerului de cap de pancreas are urmtorul semn specific () A: Dureri n epigastru B: Decolorare a scaunului C: Pancreatita acut D: Diabet E: Alterarea strii generale 30. [DIG10113] Cancerul esofagian NU se monitorizeaz prin () A: Endoscopie superioar B: RMN cervicotoracal C: Markeri tumorali D: CT toracoabdominal E: Examen clinic 31. [DIG10114] Care dintre urmtoarele reprezint tumor esofagian de stadiul IIB () A: T3N1M1a B: T4N1M1b C: T3N0M1 D: T2N0M0 E: T1N1M0 32. [DIG10120] Tratamentul tumorilor secundare hepatice NU implic () A: Transplant hepatic B: Embolizare portal pentru a determina hipertrofierea ficatului C: Asocierea unor tehnici de distrugere localizat D: Rezecie complet E: Chimioterapie preoperatorie 33. [DIG10121] Prognosticul n CHC NU se stabilete pe baza () A: Strii generale a pacientului B: Alfafetoproteinemia C: Bilirubinemia D: Funcia hepatic E: Scorul Child

34. [DIG10122] CHC NU are urmtoarea complicaie

A: Obstrucie pancreatic B: Metastaze C: Obstrucie biliar D: Tromboz portal E: Hemoragie 35. [DIG10123] Hemangiomul hepatic NU este caracterizat de () A: Probele biologice hepatice sunt normale B: Are adesea indicaie chirurgical C: Hiperintens n T2 D: Este hiperecogen E: Provine din celule endoteliale 36. [DIG10127] Stadiul IIIB al cancerului de stomac include () A: T3N2M1 B: T4N2M1 C: T2bN2M0 D: T3N3M0 E: T3N2M0 37. [DIG10128] Tumorile stomacului NU sunt favorizate de urmtoarea () A: Antecedente familiale de cancer gastric B: Leziune Mallory Weiss C: Infectia cu Helicobacter pylori D: Ulcer gastric E: Maladia Menetrier 38. [DIG10132] n CT toracoabdominopelvin efectuat n cazul cancerului de colon, se pot decela, cu excepia () A: Carcinomatoza peritoneal B: Metastaze hepatice C: Statusul ganglionar D: Invazia organelor din vecintate E: Extensia local 39. [DIG10133] Cancerul de colon complicat cu infecie NU este caracterizat de () A: Febr B: Mas uneori palpabil C: Hiperleucocitoz D: Deshidratare E: Aprare abdominal 40. [DIG10002] Urmatorii pacienti sunt supusi unui risc aditional de a dezolta un cancer colorectal: ()

A: Pacient cu boala Crohn limitata la nivelul rectului B: Pacient care provine dintr-o familie cu sdr peutzjegers C: Pacient cunoscut cu sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-polipozic) D: Pacient care provine dintr-o familie cu polipoza familiala adenomatoasa E: Pacient a carui mama a fost diagnosticata cu adenom la nivelul colonului la varsta de 58 de ani 41. [DIG10003] Depre markerii tumorali sunt valabile urmatoarele afirmatii: () A: Antigenul CSC se dozeaza in cancerul esofagian epidermoid B: ACE se dozeaza in adenocarcinoamele digestive: de esofag, de stomac, de pancreas C: CA 19-9 se dozeaza in adenocarcinomul gastric si in adenocarcinomul pancreatic D: CA 15-3 este folosit in monitorizarea cancerului de san E: CA 125 este sensibil in depistarea cancerului de ovar in stadiul incipient 42. [DIG10005] Factori de risc in cancerul colorectal sunt: (pag 475) A: acromegalia B: fumatul C: cancer colic ereditar non polipozic D: sindrom Peutz Jegers E: constipatia 43. [DIG10007] Semnele de gravitate ale unei ocluzii prin obstructie in cancerul de colon stang sunt: () A: Febra si deshidratare B: Distensia cecului C: Masa abdominala palpabila D: Peritonita E: Aparare abdominala 44. [DIG10008] In cancerul de colon in care coloscopia a fost incompleta, clisma cu substanta de contrast hidrosolubila are urmatoarele roluri: () A: Localizeaza tumora B: Cuantifica infiltrarea parietala C: Stabileste extensia D: Evalueaza invadarea ganglionara E: Verifica absenta tumorilor colice sincrone

45. [DIG10009] Durerile epigastrice sunt manifestari ale urmatoarelor cancere: () A: Cancer esofagian (durerile celiace sunt semne de extensie) B: Carcinom hepato celular C: Cancer de corp sau de coada de pancreas (dureri epigastrice cu iradiere posterioara) D: Cancer colo-rectal E: Cancer de stomac (dureri de tip ulceros) 46. [DIG10010] In leagtura cu tratamentul si monitorizarea tumorilor hepatice benigne sunt adevarate urmatoarele: (pg. 481-482) A: Hemangioamele nu se opereaza decat exceptional si nu se monitorizeaza B: Hiperplazia nodulara focala se va exciza chirurgical din cauza riscului de transformare maligna C: Chistul biliar nu se opereaza niciodata si nici nu se monitorizeaza D: In adenomul hepatic, se recomanda un tratament cu estroprogestative E: Hiperplazia nodulara focala nu se opereaza daca disgnosticul este sigur 47. [DIG10011] Aspectul ecografic al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperecogen, omogen si bine delimitat B: Chistul biliar apare ca o formatiune anecogena, bine delimitata, cu margini nete si cu diminuare posterioara a ultrasunetelor C: Hiperplazia nodulara focala are un aspect isoecogen sau hipoecogen ca si formatiunile metastatice D: Carcinomul hepatocelular este hiperecogen E: Adenomul are aspect hiperecogen si heterogen 48. [DIG10012] Aspectul tumorilor hepatice la computer tomograf este: () A: Hemangiomul: fixarea substantei de constrast se face dinspre centru spre periferie B: Hemangiomul apare hipodens la CT fara substanta de contrast C: Adenomul este isodens, hipervascularizat in mod heterogen in timpul arterial D: Carcinomul hepatocelular este isodens sau hipodens, iar tumorile secundare sunt hiperdense

E: Hiperplazia nodulara focala este isodensa sau hipodensa cu evidentierea precoce a cicatricii centrale 49. [DIG10013] Aspectul RMN al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperintens in T1 si hipervascularizat in timpul arterial B: Metastazele hepatice, adenomul si hiperplazia nodulara focala au aspect isointens sau hiperintens in T2 si isointens sau hipointens in T1 C: Carcinomul hepatocelular apare hipointens in T1 si hiperintens in T2 cu evidentiere puternica in timpul arterial si diminuarea contrastukui in timpul portal D: Metastaza hepatica are intotdeauna un halou hipoecogen in jur E: Hemangiomul este hipodens 50. [DIG10020] Factorii de risc n adenocarcinomul de pancreas sunt: (pg. 488) A: pancreatita cronic B: chistele pancreatice C: diabetul D: adenomul pancreatic E: fumatul 51. [DIG10021] Elementele de diagnostic clinic n cancerul de esofag sunt: (pg. 486) A: disfagia B: disfonia C: alterarea strii generale D: refluxul gastroesofagian: pirozisul E: eructaiile 52. [DIG10022] Tratamentul curativ n carcinomul hepatocelular const n: (pg. 483) A: chimioembolizare B: Sorafenib C: Transplantul hepatic D: Rezecie chirurgical E: Distrugere local (radiofrecven, crioterapie, alcoolizare) 53. [DIG10023] Factorii de risc n cancerul gastric sunt: (pg. 479) A: refluxul gastroesofagian B: infecia cu HP C: antecedentele familiale de cancer gastric D: ulcerul gastric E: tumorile gastrice benigne

54. [DIG10024] Elementele clinice ale extensiei tumorale n cancerul gastric sunt: (pg. 480) A: mas abdominal epigastric B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistat la tueul rectal D: ganglion Troisier E: paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea strii generale 55. [DIG10025] Formele complicate ale cancerului de colon i rect sunt: (pg. 476) A: ocluzia intestinal B: hemoragiile oculte C: tulburri de tranzit intestinal D: infecia E: metastazele pulmonare 56. [DIG10026] Confirmarea diagnostic n cancerul colorectal se face prin: (pg. 475-476) A: depistarea hemoragiilor oculte B: mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit intestinal C: ganglion Troisier D: colonoscopie complet + biopsie + examen histologic E: coloscaner/clism cu substane de contrast hidrosolubile n caz de colonoscopie incomplet 57. [DIG10027] n cancerul de colon drept tratamentul chirurgical const n: (pg. 477) A: colostomie cutanat B: hemicolectomie dreapt C: limfadenectomie pe vasele colice drepte i la originea lor D: restabilirea continuitii printr-o anastomoz ileocolic E: aplicarea de endoprotez 58. [DIG10028] n cancerul de colon stng nonocluziv tratamentul chirurgical const n: (pg. 477) A: hemicolectomie stng B: colostomie C: aplicare de endoprotez D: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal

59. [DIG10029] n cancerul de colon stng ocluziv tratamentul const n: (pg. 478) A: rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau endoprotez) B: colectomia carcinologic n primul timp C: reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale D: chimioterapie paleativ E: hemicolectomie carcinologic stng n al doilea timp cu anastomoza colorectal 60. [DIG10030] n cancerul de rect superior tratamentul chirurgical const n: (pg. 478) A: amputaie de rect abdomino-perineal B: colectomie stnga si rezecie parial a rectului (5 cm sub tumor) C: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare D: excizia parial a mezorectului E: restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal joas 61. [DIG10033] Tumorile stomacului au ca factori de risc urmatorii: (pag.479) A: antecedente familiale de cancer gastric B: ulcer gastric C: acromegalia D: rectocolita ulcero-hemoragica E: maladia Menetrier 62. [DIG10034] Sindromul paraneoplazic in tumorile stomacului este reprezentat de: (pag.479) A: flebita B: acanthosis nigricans C: purpura fulminans D: ganglionul Troisier E: anemie hemolitica 63. [DIG10036] Monitorizarea pe termen lung a tumorilor de pancreas se face prin: () A: Examen clinic B: CT toracoabdominal C: markeri tumorali D: radiografie toracica E: radiografie pe gol 64. [DIG10037] Urmatoarele afirmatii despre stadializarea tumorii de pancreas sunt adevarate: () A: IA: pT1N0M0 B: IB: PT2N0M0

C: IC: pT3N0M0 D: IV: toate cancerele M1 E: III: T4N0-1M0 65. [DIG10038] Stadiul IB al tumorilor de pancreas se refera la: () A: pT2N0M0 B: tumora limitata la pancreas <2 cm in cel mai mare diametru C: tumora limitata la pancreas >2 cm in cel mai mare diametru D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare E: fara semne de afectare a ganglionilor limfatici regionali 66. [DIG10040] Urmatoarele afirmatii referitoate la tumora primitiva in cadrul clasificarii TNM a cancerelor de pancreas sunt false: () A: T1: tumora limitata la pancreas >2 cm B: T2: tumora extrapancreatica C: T3: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac D: T4: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac si a arterei mezenterice superioare E: T4: tumora operabila 67. [DIG10043] Aspectul ecografic al cancerului de pancreas cuprinde: () A: masa pancreatica B: dilatare a cailor biliare intra si extrahepatice C: dilatare a canalului Wirsung D: metastaze hepatice E: indentificarea metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza 68. [DIG10044] Markerii tumorali in cancerul de pancreas sunt urmatorii cu exceptia: () A: ACE B: CA 19-9 C: CA 125 D: LDH E: alfafetoproteina 69. [DIG10045] Semne care arata extinderea cancerului de pancreas sunt urmatoarele: () A: hepatomegalie B: carcinomatoza C: ganglion Troisier (tuseu rectal)

D: HDS E: HDI 70. [DIG10047] Semne clinice prezente in cancerului de corp/coada de pancreas dar absente in cel de cap de pancreas sunt: () A: dureri in epigastru B: dureri celiace C: iradiere posterioara D: pancreatita acuta E: pierdere in greutate 71. [DIG10049] Semnele clinice specifice fie pentru cancerul de cap de pancreas, fie pentru cancerul de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele: () A: alterarea starii generale B: pancreatita acuta C: icter D: prurit E: dureri in epigastru ce iradiaza posterior 72. [DIG10051] Contraindicatiile exerezei cancerului de pancreas sunt urmatoarele: () A: metastaze B: carcinomatoza peritoneala C: invadarea venei splenice D: invadarea venei porte E: invadarea ductului Wirsung 73. [DIG10052] Interventia chirurgicala in cancerul ce cap de pancreas consta in: () A: duodenopancreatectomie cefalica B: anatomopatologie C: anastomoza biliara D: anastomoza gastrica E: fara anastomoze 74. [DIG10054] Daca in timpul examinarii tumora pancreatica se dovedeste a nu fi rezecabila se realizeaza urmatoarele: () A: dubla derivatie biliodigestiva si gastrojejunala B: interventie curativa C: interventie paliativa D: anastomoza pancreatica E: fara anastomoze

75. [DIG10055] Urmatoarele afirmatii despre tumora primitiva in tumorile esofagului sunt adevarate: () A: T1 tumora invadeaza musculara B: T2 tumora invadeaza musculara proprie C: T3 tummora invadeaza ganglionii D: T4 tumora invadeaza structurile adiacente E: T4 tumora metastatica 76. [DIG10057] Esofagul toracic da urmatoarele metastaze ganglionare: () A: ganglioni periesofagieni mai sus sau mai jos de vena azygos B: ganglioni subcarinari C: ganglioni mediastinali D: ganglioni perigastrici E: ganglioni celiaci 77. [DIG10058] Sunt metastaze la distanta in cancerele esofagului: () A: M1a ganglionii limfatici celiaci pentru cancerul treimii inferioare a esofagului B: M1a ganglionii limfatici cervicali pentru cancerul treimii superioare a esofagului C: M1b alte situsuri D: ganglionii cervicali sunt considerate M1a pentru cancerele esofagului cervical E: ganglionii cervicali sunt considerate N pentru cancerele esofagului toracic 78. [DIG10059] Urmatoarele afirmatii privind stadializarea cancerului esofagian sunt adevarate: () A: 0 pT0N0M0 B: I pT1N0M0 C: II pT2N0M0 D: III pT3N1 E: III pT4N0-1M0 79. [DIG10063] Esofagectomia se practica in urmatoarele situatii in cadrul tratamentului cancerelor esofagiene: () A: stadiul II B: stadiul III daca este adenocarcinom C: stadiul III daca este epidermoid D: tumori superficiale E: ciroza B sau C, insuficienta respiratorie insuficienta cardiaca, aderenta la aortam bronhii, trahee, nervi recurenti, metastaze, ganglioni celiaci

80. [DIG10064] Monitorizarea pe termen lung a cancerelor esofagiene presupune: () A: examen clinic B: CT toracoabdominal C: markeri tumorali: ACE, CA 19-9 D: endoscopie superioara E: comlicatiile intoxicatiei alcoolotabagice 81. [DIG10065] In caz de tumora esofagiana nerezecabila, cauzatoare de disfagie, se procedeaza astfel, cu exceptia: () A: instalarea unei proteze B: chimioterapie C: radioterapie D: esofagectomie E: numai radiochimioterapie 82. [DIG10068] Cancerul de esofac prezinta clinic urmatoarele caracteristici: () A: alterarea starii generale B: disfagie C: tuse la deglutitie D: disfonie: paralizia recurentului drept E: dureri mediastinale, celiace: demonstreaza invazia 83. [DIG10069] Semne clinice ale extinderii cancerului esofagian sunt urmatoarele cu exceptia: () A: dureri mediastinale, celiace B: splenomegalie C: carcinomatoza palpabila la tuseul rectal D: ganglion Troisier E: ciroza, simptome pulmonare 84. [DIG10070] Confirmarea diagnosticului si bilantul extinderii in cancerul de esofag cuprinde: () A: endoscopia inalta B: CT cervicotoracoabdominopelvin C: ecoendoscopie D: markeri tumorali ACE, Ag CSC, Ca 19-9 E: panendoscopie ORL si pulmonara 85. [DIG10071] Despre tumorile heaptice secundare se poate spune: () A: sunt cele mai putin frecvente forme de tumori hepatice B: posibilitatea de metastaze sincrone C: posibilitatea de metastaze metacrone

D: tumori primitive digestive: colorectale, stomac, pancreas E: tumori primitive: san, tiroida, plaman, prostata, tumori endocrine 86. [DIG10072] In legatura cu diagnosticul tumorilor secundare hepatice se poate spune: () A: simptomatice, de cele mai multe ori B: bilant hepatic anormal de cele mai multe ori C: depistate in cadrul examenelor de monitorizare/evaluare a extinderii cancerului primitiv D: rareori: durere, icter, alterarea starii generale, hepatomegalie E: imagistica: ecografie, CT, RMN 87. [DIG10073] Tratamentul tumorilor hepatice secundare presupune: () A: chimioterapie preoperatorie B: rezectie completa C: tehnici de distrugere localizata D: embolizare portala E: chirurgie chiar daca excizia metastazei este incompleta 88. [DIG10075] Ecografia arata urmatoarele in diagnosticul tumorilor hepatice secundare: () A: hipoecogena B: izoecogena C: halou hipoecogen circumferential D: halou hiperecogen E: hiperecogena 89. [DIG10076] Imagistica tumorilor hepatice secundare arata: () A: ecografie: hipo/izoecogena, halou hipoecogen circumferential B: CT : iso/hipodens fara substanta de contrast C: RMN: iso/hipo T2, iso/hiper T1 D: RMN: evidentiere discreta in timpul arterial E: CT: evidentiere puternica in timpul arterial 90. [DIG10077] Printre tumorile hepatice benigne se numara: () A: hemangiomul B: hiperplazia nodulara focala C: adenomul D: chistul biliar E: metastaze

91. [DIG10078] Aspect iso/hipo T1, iso/hiper T2 la RMN se observa in urmatoarele leziuni heaptice: () A: hemangiom B: hiperplazie nodulara focala C: adenom D: chist biliar E: metastaze 92. [DIG10079] Confirmarea diagnostica de CHC prin PBH NU este necesara in urmatoarele cazuri: () A: nodul de 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic B: nodul >2 cm cu aspect tipic sau cu alfafetoproteina > 200 ng/ml C: in caz de tumora+ficat sanatos D: nodul > 2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic E: nodul >3 cm 93. [DIG10081] Complicatiie CHC sunt, cu exceptia: A: ruptura B: hemoragie C: suprainfectare D: tromboza venoasa profunda E: obstructie pancreatica 94. [DIG10082] Factori de prognostic ai CHC sunt: () A: numarul si dimensiunea tumorilor B: functia hepatica C: ascita D: pleurezia E: starea generala a pacientului 95. [DIG10083] Principiile de tratament in CHC sunt, cu exceptia: () A: profilactic B: curativ C: non-curativ D: abtinere E: monitorizare 96. [DIG10084] Tratamentul profilactic al CHC este: A: tratamentul hepatitei B B: tratamentul hepatitei C C: vaccinarea anti VHB D: depistarea CHC prin Ecografie+alfafetoproteina la fiecare 6 luni E: sorafenib Vezi raspuns

97. [DIG10085] Tratamentul curativ al CHC presupune: () A: transplant hepatic B: rezectie chirurgicala (cel mai bun tratament) C: distrugere locala D: chimioembolizare E: sorafenib 98. [DIG10086] Tratamentul non-curativ al CHC presupune, cu exceptia: () A: chimioembolizare B: sorafenib C: distrugere locala D: alcoolozare E: crioterapie 99. [DIG10087] Tratamentul CHC in prezenta contraindicatiilor pentru transplant se realizeaza astfel: () A: rezectie in caz de Child A B: distrugere locala in caz de Child B C: chimioembolizare in caz de Child C D: paliativ in caz de Child C E: chimioembolizare in caz de Child B 100. [DIG10088] In faza de CHC avansat nonmetastatic tratamentul va fi: () A: Child A - chimioembolizare B: Child B - distrugere locala C: Child C - paliativ D: Child A, C - paliativ E: sorafenib 101. [DIG10090] In legatura cu clasificarea TNM a canceului gastric sunt adevarate: () A: T1: tumora limitata la peretele gastric B: T3: tumora extinsa la ganglioni C: T4: tumora invadeaza organele din vecinatate D: N1: 1-6 ganglioni regionali meteatatici E: N3: >15 ganglioni regionali meteatatici 102. [DIG10091] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre stadializarea cancerului de stomac: A: 0 pT0N0M0 B: IA T1N0M0 C: IB T1N1M0, T2a/bN0M0 D: II T2a/bN2M0 E: IV orice tumora cu M1

103. [DIG10092] Diagnosticul clinic al cancerului de stomac se pune pe baza urmatoarelor: () A: alterarea starii generale B: disfagie C: varsaturi postprandiale D: dureri epigastrice E: fara hematemeza, fara melena 104. [DIG10093] Sindromul paraneoplazic in cancerul de stomac cuprinde: () A: flebita B: acanthosis nigricans C: ginecomastie D: alterarea starii generale E: anemie hemolitica 105. [DIG10095] Confirmarea diagnostica si bilantul extinderii cancerului de stomac se realizeaza prin: () A: endoscopie superioara B: tranzit baritat C: CT cervicotoracoabdominopelvin D: ecoendoscopie E: radiografie toracica 106. [DIG10096] Markerii tumorali in cancerul de stomac sunt, cu exceptia: () A: ACE B: CA 19-9 C: CA 125 D: CSC E: LDH 107. [DIG10097] Tratamentul cancerului de stomac presupune: () A: chimioterapie perioperatorie (6 cicluri inainte si 6 cicluri dupa) B: cancer antral: gastrectomie 4/5 si anastomoza gastrojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic C: alte localizari: gastrectomie totala, anastomoza esojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic D: aport de vitamina B12 pe cale venoasa pe toata viata E: monitorizare pe termen lung

108. [DIG10098] Monitorizarea pe termen in cancerul de stomac presupune: () A: examen clinic B: RMN toracoabdominal C: markeri tumorali D: endoscopie superioara E: complicatiile gastrectomiei (anemia microcitara, malabsorbtie) 109. [DIG10099] Stadiul 1 in cancerul colorectal cuprinde: () A: afectarea submucoasei colice B: afectarea musculoasei C: afectarea doar a mucoasei D: T1-T2N0M0 E: Tis 110. [DIG10100] Clasificarea TNM a cancerului colorectal, afirmatii adevarate: () A: M1: toate T/toate N.M1 B: N2: 4 sau mai multi ganglioni regionali invadati C: T4: T4N0M0, stadiul IIB, invazia organelor din vecinatate sau perforarea seroasei D: T3: T3N0M0, stadiul IIA, seroasa E: T3: grasimea perirectala 111. [DIG10101] In timpul efectuarii tuseului rectal in cancerul colorectal se urmaresc urmatoarele: () A: prezenta sangelui B: distanta dintre polul inferior si sfincter C: mobilitatea leziunii D: localizare (anterioara, posterioara, circumferentiala) E: ganglion Troisier 112. [DIG10103] Monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic include () A: Markeri tumorali B: CT toracoabdominal C: ERCP D: Endoscopie superioar E: Examen clinic 113. [DIG10104] Cancerul de cap de pancreas se trateaz prin () A: Vaccinarea postsplenectomie B: Anastomoza biliar C: Derivaie biliodigestiv i gastrojejunal D: Splenopancreatectomia cefalic

E: Duodenopancreatectomia cefalic 114. [DIG10105] Tumora pancreatic T4 afecteaz () A: splina B: artera mezenteric inferioar C: artera mezenteric superioar D: trunchiul celiac E: aorta abdominal 115. [DIG10109] Cancerul esofagian se monitorizeaz pe termen lung prin () A: Scintigrafie mediastinal B: RMN cervicotoracal C: Examen clinic D: Markeri tumorali E: Endoscopie superioar 116. [DIG10110] n cazul tumorilor esofagiene toracice de stadiu II se aplic () A: Radioterapie B: Radiochimioterapie C: Chimioterapie D: Mucosectomie endoscopica E: Esofagectomie 117. [DIG10111] Extinderea cancerului esofagian este marcat de () A: Dificulti respiratorii B: Ganglionul Troisier C: Carcinoza palpabila la tuseu rectal d. Ganglionul Troisier D: Hepatomegalie E: Dureri mediastinale 118. [DIG10112] Ganglioni ce pot fi afectai de metastaze ale cancerului de esofag toracic sunt () A: Perigastrici B: Subcarinari C: Supraclaviculari D: Periesofagieni E: Jugulari interni 119. [DIG10115] n prognosticul tumorilor hepatice secundare se consider () A: Prezena trombozei portale B: Scorul Child C: Starea general a pacientului D: Funcia hepatic E: Localizarea metastazelor

120. [DIG10116] Tratamentul noncurativ ale CHC se realizeaz prin () A: Distrugere locala prin alcoolizare B: Distrugere locala prin crioterapie C: Sorafenib D: Chimioembolizare E: Vaccinare anti-VHB 121. [DIG10117] Confirmarea CHC se poate realiza fr biopsie prin () A: Nodul peste 2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml B: Nodul peste 2 cm cu aspect tipic C: Nodul 1-2 cm cu alfafetoprotein peste 200 ng/ml D: Nodul 1-2 cm cu aspect tipic n caz de ficat cirotic E: Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evident la dou examinari imagistice, n prezena unui ficat cirotic 122. [DIG10118] Referitor la chistul biliar urmtoarele sunt adevrate () A: Nu necesit monitorizare B: Nu necesit terapie C: Biologie normal D: Este adesea asimptomatic E: Este un tip rar de leziune 123. [DIG10119] Referitor la adenomul hepatic urmtoarele sunt adevrate () A: Nu necesit biopsie pentru confirmare B: Este hipoecogen C: Este simptomatic doar n 1/2 din cazuri D: Este frecvent la femeile ntre 20-50 ani E: Provine din hepatocite 124. [DIG10124] Cancerul de stomac se monitorizeaz prin () A: Ecoendoscopie B: CT toracoabdominopelvin C: Markeri tumorali D: Endoscopie superioara E: Examen clinic 125. [DIG10125] Care dintre urmtoarele reprezint tumori ale stomacului de stadiu IV? () A: T1N1M1 B: T2aN3M0

C: T1N3M0 D: T4N1M0 E: T3N2M0 126. [DIG10126] Tumorile stomacului sunt favorizate de () A: Antecedente personale de gastrectomie B: Maladia Menetrier C: Hiperaciditate D: Ulcerul gastric E: Ruptura Mallory Weiss 127. [DIG10129] n cancerul rectal din treimea medie se intervine chirurgical prin () A: Anastomoza coloanal B: Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare C: Excizia total a mezorectului D: Amputaie abdominoperineal E: Proctectomie 128. [DIG10130] Gravitatea cancerului de colon complicat cu ocluzie este indicat de () A: Sindrom inflamator B: Deshidratare C: Distensia cecului D: Aprare abdominal E: Febr 129. [DIG10131] Cancerul rectal se manifest prin, cu excepia () A: Senzaie de evacuare incomplet B: False necesiti C: Tenseme D: Melen E: Rectoragie

TRAUMATISM ABDOMINAL: Complement simplu 1. Unul din cele mai afectate organe in traumatismul abdominal este: a. Intestinul subtire b. Duodenul c. Pancreasul d. Colonul e. Splina 2. Se indica in managementul pacientului instabil cu traumatism abdominal: a. Laparotomie scurta b. Profilaxia tetanosului c. Monitorizare prelungita d. Incalzire e. Monitorizare armata 3. Caracterizeaza managementul traumatismului splinei cu stare hemodinamica stabila: a. Splenectomie b. Embolizare arteriala daca este posibil c. Monitorizarea trombocitozei postoperatorii d. Tratament medical e. Anatomopatologie 4. Fac parte din complicatiile traumatismului hepatic CU EXCEPTIA: a. Embolia gazoasa b. Angiocolita c. Biliom d. Coleperitoneu e. Hemoperitoneu 5. Este FALS despre traumatismul pancreatic: a. Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung b. Pancreatita cronica poate fi o complicatie c. Tratamentul endosopic se recomanda la pacientii stabili cu plaga a ductului Wirsung d. La CT pancreasul are un aspect eterogen, fracturat e. Asocierea unei afectari duodenale determina tablou de peritonita 6. La examenul unei plagi abdominale este important de observat CU EXCEPTIA: a. Identificarea punctului de intrare b. Identificare punctului de iesire

c. Lungimea plagii d. Traiectoria plagii e. Daca plaga este penetranta Complement multiplu 7. Fac parte din bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor, inclusiv al traumatismelor abdominale: a. Radiografia toracica b. Bazinul in incidenta anteroposterioara c. CT de corp intreg d. RMN toracoabdominal e. Ecografie abdominala 8. In traumatismul abdominal sunt indicatii de interventie in urgenta: a. Eviscerare b. Fractura de bazin c. Peritonita d. Traumatismul hipocondrului stang e. Plaga penetranta 9. Caracterizeaza managementul pacientului instabil hemodinamic cu traumatism al splinei: a. Splenectomie b. Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilus c. Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococ d. Packing e. Antibioterapie cu amoxicilina 10. Prognosticul unui traumatism pancreatic este dominat de asocierea cu: a. Plaga a canalului Wirsung b. Afectare hepatica c. Afectare splenica d. Afectarea duodenului e. Afectarea colonului transvers 11. Interventia chirurgicala in traumatismul pancreatic este indicata in: a. Instabilitate b. Politraumatism c. Peritonita asociata d. Plaga a canalului Wirsung netratabila endoscopic e. Tablou de pancreatita acuta

12. Se recomanda atat in plagile abdominale penetrante cat si in cele nepenetrante: a. Laparotomie b. Debridare c. Explorarea tubului digestiv d. Profilaxia tetanosului e. Antibioprofilaxie Raspunsuri: Complement simplu: 1 E. 2 A. 3 D. 4 E. 5 B. 6 C. Complement multiplu: 7 A, B, E. 8 A, C, E. 9 A, B, C, E. 10 A, D. 11 A, C, D. 12 D, E. 1. [ABD10002] Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic oblig la: (pg. 491) A: laparotomie de urgen B: administrarea de analgezice C: nclzirea pacientului D: profilaxia tetanosului E: monitorizarea pacientului n unitatea de terapie intensiv 2. [ABD10003] Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune: (pg. 491) A: splenectomie de urgen B: antibioterapie cu amoxicilin C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ D: tratament medical i monitorizare E: imobilizarea fracturilor costale 3. [ABD10004] Care din urmtoarele complicaii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic? (pg. 492) A: ocluzia intestinal B: coleperitoneul C: pancreatita acut D: abcesul fundului de sac Douglas E: supuraia parietal 4. [ABD10005] Care din urmtoarele afeciuni poate aprea ca i complicaie consecutiv a unui traumatism pancreatic? (pg. 493) A: peritonit generalizat B: hemoperitoneu masiv C: abces interhepatodiafragmatic drept

D: pancreatita acut E: pancreatita cronic 5. [ABD10006] Specificai care din urmtoarele metode de tratament reprezint conduita corect n cazul plgilor penetrante (pg. 493) A: laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i tratamentul leziunilor B: pansamentul plgii asociat cu antibioterapia C: vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ D: administrarea de analgezice i supravegherea plgii E: stimularea tranzitului intestinal 6. [ABD10024] Managementul traumatismului splenic la pacientii instabili cuprinde urmatoarele, cu o exceptie: () A: laparotomie de urgenta B: splenectomie C: antibioterapie D: monitorizarea trombocitozei postoperatorii E: monitorizarea trombopeniei postoperatorii 7. [ABD10031] La plaga abdominal trebuie observate urmtoarele, cu excepia () A: Este penetrant? B: Traiectoria C: Lungimea D: Punctul de ieire E: Punctul de intrare 8. [ABD10032] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii despe traumatismul pancreatic, cu excepia () A: Afectarea duodenal determina tablou de peritonita B: Pancreasul are un aspect eterogen, fracturat (CT) C: La pacienii stabili cu plaga a ductului Wirsung se indic tratament endoscopic D: Pancreatita cronic poate fi o complicaie E: Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung 9. [ABD10033] Complicaiile traumatismului hepatic NU includ () A: Hemoperitoneu B: Coleperitoneu C: Biliom D: Angiocolit E: Embolia gazoas

10. [ABD10034] n cazul pacienilor cu traumatism splenic cu stare hemodinamic stabil se efectueaz A: Anatomopatologie B: Tratament medicamentos C: Monitorizarea trombocitozei postoperatorii D: Embolizare arteriala daca este posibil E: Splenectomie 11. [ABD10007] n cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt: (pg. 491) A: vezicula biliar B: ficatul C: duodenul D: stomacul E: splina 12. [ABD10008] Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite n cazul unui traumatism splenic pot evidenia: (pg. 492) A: pneumoperitoneu B: hemoperitoneu C: hemotorax D: hematom al splinei E: nivele hidroaerice multiple 13. [ABD10009] Diagnosticul de traumatism pancreatic este susinut de: (pg. 493) A: durere de pancreatit acut B: scderea amilazelor C: creterea lipazei D: febr persistent i frison E: creterea calcemiei 14. [ABD10010] Complicaiile traumatismului hepatic sunt: (pg. 492) A: embolia gazoas n caz de plag a venelor suprahepatice B: biliom C: coleperitoneu D: ocluzia intestinal E: ocul toxico-septic 15. [ABD10011] Examenul clinic al unei plgi abdominale trebuie s identifice: (pg. 493) A: punctul de intrare i punctul de ieire B: traiectoria plgii C: debridarea i sutura plgii D: profilaxia tetanosului E: dac plaga este penetrant

16. [ABD10012] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic se refera la: () A: pacient stabil: tratament medical B: pacient stabil cu plaga a ductului Wirsung: tratament medical C: pacient instabil: interventie chirurgicala D: peritonita asociata: tratament medical initial E: plaga a ductului Wirsung netratabila endoscopic: interventie chirurgicala 17. [ABD10013] Circumstantele de aparitie ale traumatismului pancreatic sunt, cu exceptia: () A: traumatism in hipocondrul drept B: traumatism in hipocondrul stang C: traumatism epigastric D: decelerare puternica E: fracturi costale 18. [ABD10015] Prognosticul in traumatismul pancreatic depinde de: () A: asocierea cu plaga a canalului cistic B: plaga a canalului Wirsun C: afectarea duodenului D: afectarea stomacului E: infectia 19. [ABD10016] Complicatiile traumatismului pancreatic sunt reprezentate de urmatoarele, cu exceptia: () A: pancreatita acuta B: necroza, infectare, pseudochiste C: fistula pancreatica D: plaga a canalului Santorini E: plaga duodenala 20. [ABD10017] Diagnosticul de traumatism pancreatic se pune pe: () A: durere de pancreatita acuta B: soc C: HDS D: cresterea lipazei E: cresterea amilazei 21. [ABD10018] Traumatismul hepatic se evoca sistematic in caz de: () A: durere la nivelul hipocondrului drept B: plaga penetranta a hipocondrului drept C: trauma a hipocondrului drept

D: in general pentru toate traumatismele abdominale E: icter 22. [ABD10019] Semnele clinice si biologice in traumatismul hepatic sunt, cu exceptia: () A: aparare in hipocondrul drept B: fractura ultimelor coaste depe partea dreapta C: identificarea unei instabilitati hemodinamice D: peritonita E: citoliza 23. [ABD10020] Caracterizeaza examenul imagistic in traumatismul hepatic: () A: ecografie insotita de CT in caz de instabilitate hemodinamica B: hemoperitoneu C: pneumoperitoneu D: hematom, fracturi, contuzii E: leziuni ale venelor suprahepatice, venei porte, arterei hepatice 24. [ABD10021] Managementul traumatismului hepatic: () A: nu are legatura cu starea hemodinamica B: stare hemodinamica stabila: tratament medical, monitorizare C: stare hemodinamica instabila: laparotomie de urgenta D: indepartarea campurilor sterile printr-o noua laparotomie la 24-48 de ore E: tamponare cu ajutorul compreselor 25. [ABD10022] Traumatismul splinei se evoca sistematic in caz de: () A: plaga penetranta a hipocondrului stang B: traumatism al hipocondrului stang C: in general pentru toate traumatismele abdominale D: durere la nivelul hipocondrului stang E: trombocitoza 26. [ABD10023] Semnele clinice in traumatismul splinei NU sunt: () A: fracturi ale ultimelor coaste stangi B: instabilitate hemodinamica C: aparare abdominala D: HDS E: HDI

27. [ABD10025] Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor cuprinde: () A: radiografie toracica B: radiografie bazin in incidenta anteroposterioara C: ecografie abdominala D: CT toracoabdominopelvin E: Endoscopie superioara 28. [ABD10026] Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal: () A: stabilitate hemodinamica B: fara indicatii de interventie de urgenta C: nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate D: peritonita E: plaga penetranta 29. [ABD10027] Managementul contuziilor abdominale la pacientii instabili presupune: () A: CT de corp intreg B: laparotomie "scurta" C: splenectomie D: sutura arterei E: packing 30. [ABD10028] Traumatismul pancreatic se trateaz chirurgical dac () A: Tablou de pancreatit acut B: Plag a canalului Wirsung netratabil endoscopic C: Peritonit asociat D: Politraumatism E: Instabilitate 31. [ABD10029] Pacient instabil hemodinamic cu traumatism al splinei se abordeaz astfel () A: Antibioterapie cu amoxicilina B: Packing C: Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococ D: Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilus E: Splenectomie

32. [ABD10030] Trebuie intervenit de urgen n cazul traumatismului abdominal n caz de () A: Plag penetrant B: Traumatismul hipocondrului stng C: Peritonit D: Fractur de bazin E: Eviscerare SDR. OCLUZIV: Complement simplu 1. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire: a. Varsaturi bilioase b. Varsaturi tardive c. Oprire precoce a tranzitului pentru materii d. Oprire precoce a tranzitului pentru gaze e. Varsaturi cu aspect fecaloid 2. Sunt semne de severitate in diagnosticul ocluziei CU EXCEPTIA: a. Deshidratare b. Febra c. Sepsis sever d. Aparare abdominala e. Varsaturi cu aspect fecaloid 3. Sunt elemente caracteristice diagnostiuclui de gravitate al ocluziei CU EXCEPTIA: a. Dilatarea cecului peste 10 cm b. Aeroportia c. Pneumoperitoneul d. Varsaturi fecaloide e. Lichid liber intraabdominal 4. Sunt cauze de ocluzie de intestin subtire prin strangulare: a. Hematom al peretelui b. Diverticulul Meckel c. Diverticuloza cu pseudotumora d. Sindromul Ogilvie e. Ileus biliar 5. NU face parte din managementul meical sistematic al pacientilor cu sindrom ocluziv: a. Regim absolut b. Sonda nazogastrica c. Compensare hidroelectrolitica d. Analgezice e. Prelevarea eventualului lichid peritoneal

6. NU se practica in ocluzia necrotica prin brida: a. Rezectie b. Anatomopatologie c. Restabilirea continuitatii digestive d. Stomie e. Laparorafie 7. Se practica in volvulusul sigmoidului cu semne de severitate: a. Colonoscopie b. Reducere cu sonda Faucher c. Interventie Hartmann d. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala e. Mentinerea sondei Faucher timp de o saptamana 8. Caracterizeaza volvulusul cecului CU EXCEPTIA: a. Varsta peste 60 de ani este factor de risc b. Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz c. Nu determina varsaturi d. Pe radiografie lipseste aspectul granitat e. Tratamentul chirurgical consta in rezectia colonului cu volvulus si anastomoza ileocolica 9. NU caracterizeaza diagnosticul sindromului Ogilvie: a. Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului b. Meteorism voluminos difuz c. Lipsa semnelor peritoneale d. Distensie cecala e. Niveluri colice in U inversat Complement multiplu 10. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire: a. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii si gaze b. Varsaturi tardive c. Varsaturi cu ascpect fecaloid d. Insuficienta renala functionala e. Alcaloza metabolica 11. Sunt elemente de confirmare a diagnosticului de sindrom ocluziv: a. Cicatrice abdominala b. Orificii herniale c. Meteorism abdominal d. Timpanism e. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze

12. Sunt criterii in diagnosticul de gravitate al sindromului ocluziv: a. Varsaturi bilioase b. Varsaturi fecaloide c. Pneumoperitoneu d. Aeroportia e. Timpanism 13. Sunt posibile etiologii de ocluzie de intestin subtire prin obstructie: a. Boala Crohn b. Diverticul Meckel c. Sindromul Ogilvie d. Bezoar e. Invaginatie intestinala acuta 14. Caracterizeaza managementul medical sistematic al pacientilor cu sindrom ocluziv: a. Regim absolut b. Sonda nazogastrica c. Decompresia segmentului din amonte d. Prelevare de lichid peritoneal e. Compensarea tulburarilor hidroelectrolitice 15. In ocluzia prin brida daca gastrografinul trece in colon la 8-12 ore se recomanda: a. Sectionarea bridei b. Ablatie a sondei nazogastrice c. Laparorafie d. Prelevare de lichid peritoneal e. Reluarea progresiva a alimentatiei 16. In caz de volvulus sigmoidian fara semne de severitate se recomanda: a. Reducere cu sonda Faucher b. Interventie Hartmann c. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala d. Mentinerea pe loc a sondei timp de o saptamana e. Colonoscopie 17. Sunt factori de risc pentru volvulusul cecal: a. Varsta peste 60 de ani b. Constipatia c. Boala Crohn d. Diverticulita e. Absenta acolarii posterioare a cecului 18. Se recomanda in sindromul Ogilvie fara semne de severitate:

a. Colectomie subtotala b. Laparotomie exploratorie c. Tub Faucher d. Neostigmina-prostigmina i.v. lent e. Cecostomie Raspunsuri: Complement simplu: 1 A. 2 E. 3 D. 4 B. 5 E. 6 E. 7 C. 8 C. 9 E. Complement multiplu: 10 D, E. 11 C, D, E. 12 C, D. 13 A, D. 14 A, B, E. 15 B, E. 16 A, C, D, E. 17 A, B, E. 18 C, D. 1. [OCL10002] Cauze de obstructie a intestinului subtire sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag495) A: bezoart B: boala crohn C: carcinomatoza D: diverticul Meckel E: corp strain 2. [OCL10004] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt, cu EXCEPTIA: (pag 494) A: hematemeza B: soc C: durere intensa D: febra E: deshidratare 3. [OCL10005] Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie intestinal care are ca mecanism: (pg. 495) A: Strangularea B: Obstrucia C: Funcia D: Reflex E: Necunoscut 4. [OCL10006] Ce semn clinic este caracteristic la inspecia bolnavului cu volvulus de sigmoid? (pg. 497) A: Abdomen uor destins, cu echimoz periombilical (semnul Cullen) B: Steluele vasculare C: Icter sclero-tegumentar D: Meteorismul asimetric E: Abdomen plat, imobil cu respiraia

5. [OCL10007] Ce imagine radiologica este patognomonic pentru ocluziile intestinale? (pg. 495) A: Pneumoperitoneul subdiafragmatic B: Pleurezia bazal dreapt C: Multiplele imagini de calculi radio-opaci D: Nivelele hidro-aerice E: Nu exist o imagine radiologic patognomonic pentru ocluziile intestinale 6. [OCL10008] Sindromul Ogilvie se poate intlni n urmtoarele situaii, cu excepia uneia: (pg. 498) A: Context chirurgical postoperator B: n reanimare C: Bolnavul cu hipopotasemie D: Insuficiena cardiac E: Hipertensiunea arterial 7. [OCL10009] Spunei ce simpto m sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale joase: (pg. 494) A: Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i gaze B: Vrsturi tardive i de aspect fecaloid C: Lipsa meteorismului D: Durere abdominal E: Distensia abdominal 8. [OCL10015] Dintre cauzele ocluziilor intestinului subtire prin strangulare, fac parte: (pag. 495) A: Bezoart B: Carcinomatoza C: Hematom al peretelui D: Diverticul Meckel E: Metastaze 9. [OCL10016] In caz de ocluzie prin strangulare necroza peretelui apare in mai putin de: () A: 6 ore B: 3 ore C: 30 minute D: 8 ore E: 5 minute 10. [OCL10018] In privinta diagnosticului etiologic al ocluziilor prin CT abdominal, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie: () A: cancer: masa hiperdensa, cu priza de contrast in zona periferica, metastze B: ileus biliar: calcul hiperdens, aerobilie

C: boala Crohn: ingrosarea peretelui intestinului subtire, mezouri ingrosate D: compresiune extrinseca, corpi straini E: carcinomatoza: noduluim lichid liber intraperitoneal, metastaze 11. [OCL10021] Cea mai frecventa dintre etiologiile ocluzive ale intestinului subtire este: () A: ocluzia prin brida B: volvulusul C: invaginatia D: diverticulul Meckel E: tumorile 12. [OCL10027] Restabilirea continuitatii dupa o interventie Hartmann in volvulusul de sigmoid se realizeaza dupa: () A: 1 luna B: 2-3 luni C: 1 saptamana D: 1 an E: 6 saptamani 13. [OCL10028] Volvulusul cecului este favorizat de: A: varsta peste 70 ani B: absenta acolarii posterioare a cecului C: diaree D: tineri E: copii 14. [OCL10037] Sindromul Ogilvie NU este caracterizat de () A: Niveluri colice n U inversat B: Distensie cecal C: Lipsa semnelor peritoneale D: Meteorism voluminos difuz E: Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului 15. [OCL10038] Volvulusul cecului NU este caracterizat de () A: Tratament prin rezecia colonului cu volvulus i anastomoza ileocolic B: Aspectul granitat lips pe radiografie C: Lipsa vrsturilor D: Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz E: Vrsta peste 60 de ani este factor de risc

16. [OCL10039] Ocluzia necrotic prin brid se trateaz prin, cu excepia () A: Laparorafie B: Stomie C: Restabilirea continuitii digestive D: Anatomopatologie E: Rezecie 17. [OCL10040] Sindrom ocl uziv se abordeaz sistematic, cu excepia () A: Prelevare lichid peritoneal B: Administrare de analgezice C: Compensare hidroelectrolitica D: Sonda nazogastrica E: Regim alimentar strict 18. [OCL10041] Diagnosticul de gravitate al ocluziei NU include () A: Lichid liber intraabdominal B: Vrsturi fecaloide C: Pneumoperitoneul D: Aeroporia E: Dilatarea cecului peste 10 cm 19. [OCL10042] Severitatea ocluziei este indicat de, cu excepia () A: Varsaturi cu aspect fecaloid B: Aparare abdominala C: Sepsis sever D: Febra E: Deshidratare 20. [OCL10043] Managementul sistematic al pacienilor cu sindrom ocluziv include, cu excepia () A: Prelevarea eventualului lichid peritoneal B: Analgezice C: Compensare hidroelectrolitic D: Sonda nazogastric E: Regim absolut 21. [OCL10044] Diagnosticul de gravitate al ocluziei include, cu excepia () A: Lichid intraabdominal B: Vrsturi fecaloide C: Pneumoperitoneul D: Aeroportia E: Dilatare a cecului mai mare de 10 cm

22. [OCL10045] Diagnosticul ocluziei NU are urmtorul semn de gravitate () A: Vrsturi cu aspect fecaloid B: Aprare abdominal C: Sepsis sever D: Febr E: Deshidratare 23. [OCL10003] Toti pacientii cu ocluzii intestinale trebuie: (pag 496) A: sa fie spitalizati in urgenta B: sa fie supusi unei endoscopii exploratorii C: sa fie tratati cu analgezice D: sa fie supusi unei chirurgii exploratorii E: sa fie reechilibrati hidroelectrolitic 24. [OCL10010] Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent pe urmtoarele: (pg. 494) A: Antecedentele chirurgicale (eventuale operai anterioare) B: Medicaia anterioar C: Semnele de impregnare neoplazic D: Antecedentele personale fiziologice E: Anamneza nu are un rol important n stabilirea etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure pot stabili etiologia sindromului ocluziv 25. [OCL10011] Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt urmtoarele semne i simptome: (pg. 494) A: Durerea abdominal B: Meteorismul abdominal C: Hematemeza D: Vrsturile E: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze 26. [OCL10012] Urmtoarele patologii pot determina ocluzie intestinala prin mecanism de obstrucie: (pg. 495) A: Tumori intestinale B: Polipi C: Ileus biliar D: Volvulus sigmoidian E: Ileus postoperator

27. [OCL10013] Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de: (pg. 497) A: Reducerea volvulusului cu o sond Faucher +/colonoscopie B: Scurt sigmoidectomie cu anastomoza colorectal C: Rezecia colonului volvulat urmat de stomie (intervenia Hartmann) D: Doar tratament medical E: Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul se devolvuleaz spontan 28. [OCL10017] Semnele de severitate ale unei ocluzii sunt: () A: deshidratare B: soc C: febra, sepsis sever, soc D: aparare abdominala/durere severa E: varsaturi 29. [OCL10019] Diagnosticul de gravitate al unei ocluzii se pune pe urmatoarele semne: () A: dilatarea cecului >10 cm B: pneumomatoza parietala, aeroportie C: pneumoperitoneul D: lichid liber intraperitoneal E: accentuarea fixarii substantei de contrast in peretii intestinului (semn de ischemie) 30. [OCL10020] Tratamentul general al ocluziilor include: () A: managementul medical sistematic pentru toti pacientii B: in absenta semnelor de severitate se va opri tratamentul medical C: in prezenta semnelor de severitate si esec medical pacientul va fi tratat chirurgical D: de obicei se realizeaza restabilirea continuitatii digestive E: nu este nevoie de tratament chirurgical de urgenta 31. [OCL10022] Managementul ocluziei prin brida in absenta semnelor de severitate este: () A: medical B: 8-12 ore de aspiratie, apoi test cu gastrografin C: radiografie abdominala simpla la 12-24 de ore D: daca substanta trece in colon: ablatia sondei

E: daca nu se observa substanta de contrast in colon: chirurgie 32. [OCL10023] In caz de ocluzie prin brida cu necroza intestinala se procedeaza astfel: () A: rezectie, anatomopatologie B: restabilirea continuitatii digestive sistematic C: stomie sistematic D: laparorafie E: restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala 33. [OCL10024] Factorii de risc ai volusului de sigmoid sunt: (497) A: varsta >70 ani B: varsta > 60 ani C: constipatia D: diareea E: megadolico-sigmoid 34. [OCL10025] Volvulusul de sigmoid se recunoaste prin: () A: meteorism voluminos asimetric B: niveluri colice in U inversat pe radiografie abdominala simpla, CT C: meteorism voluminos difuz D: nivel colic la nivelul hipocondrului stang E: absenta aspectului obisnuit granitat al cecului 35. [OCL10026] Tratamentul volvusului de sigmoid fara semne de gravitate, afirmatii false: () A: reducerea volvusului cu o sonda Faucher+/colonoscopie B: mentinerea sondei pe loc timp de o zi C: daca starea pacientului se agraveaza: scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala intr-o singura interventie D: laparotomie, explorare, prelevare de probe E: rezectie a colonulu ivolvulat, anatomopatologie, stomie 36. [OCL10030] Sindromul Ogilvie apare in urmatorul context: () A: medical B: chirurgical C: reanimare D: hipopotasemie E: hiperpotasemie

37. [OCL10031] Diagnosticul sindromului Ogilvie cuprinde: () A: se va exclude intotdeauna o cauza organica B: prezenta semnelor peritoneale C: distensie cecala D: Radiografie abdominala E: CT 38. [OCL10032] Tratamentul sindromului Ogilvie include: () A: tratament medical B: etiologic C: in prezenta semnelor de severitate: coloexsuflare sau laparotomie exploratorie D: colostomie/colectomie subtotala/cecostomie conform constatarilor locale E: nu necesita tratament chirurgical 39. [OCL10033] Volvulusul cecal este favorizat de urmtoarele () A: Absena acolrii posterioare a cecului B: Diverticulit C: Boala Crohn D: Constipaie E: Vrsta peste 60 de ani 40. [OCL10034] Volvulusul sigmoidian fr semne de severitate se trateaz cu () A: Colonoscopie B: Meninerea sondei timp de o sptmn C: Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal D: Intervenie Hartmann E: Reducere cu sond Faucher 41. [OCL10035] Sindromul ocluziv se managerizeaz prin () A: Compensarea tulburrilor hidroelectrolitice B: Prelevare de lichid peritoneal C: Decompresia segmentului din amonte D: Sonda nazogastric E: Regim absolut 42. [OCL10036] Sindrom ocluziv se confirm prin relevarea () A: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze B: Timpanism C: Meteorism abdominal D: Orificii herniale

E: Cicatrice abdominal APENDICITA: Complement simplu 1. Apendicita NU va evolua spre: a. Ileus paralitic b. Abces abdominal c. Peritonita pelvina d. Apendicita supurativa e. Apendicita flegmonoasa 2. Sunt manifestari clinice ale apendicitei CU EXCEPTIA: a. Varsaturi b. Tuseu pelvin dureros c. Aparare musculara d. Oprirea tranzitului e. Febra 37.5-38.5 3. Caracterizeaza examenul ecografic in apendicita: a. Variabilitate scazuta a diametrului apendicelui b. Ingrosarea peretelui apendicelui peste 3 mm c. Nu poate determina prezenta stercolitilor d. Lipsa lichidului in fundul de sac Douglas e. Apendicele poate fi vizualizat in 80% din cazuri 4. In functie de localizarea apendicelui pot fi forme complicate de apendicita CU EXCEPTIA: a. Abces apendicular b. Plastron apendicular c. Peritonita d. Psoita e. Tromboza mezenterica 5. NU face parte din tratamentul etiologic al apendicitei: a. Antibioterapie i.v. 24-48 ore b. Apendicectomie c. Prelevare lichid pentru examen bacteriologic d. Lavaj al cavitatii abdominale e. Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic Complement multiplu 6. Sunt cele mai frecvente cauze fiziopatologice ale apendicitei: a. Stercolit

b. Corp strain c. Infectie de vecinatate d. Insamantare hematogena e. Hipertrofie a peretelui 7. Caracterizeaza clinica apendicitei: a. Varsaturi b. Durere in fosa iliaca stanga c. Aparare musculara d. Tuseu pelvin nedureros e. Febra 37.5-38.5 8. Este adevarat despre examenul CT in apendicita: a. Poate observa lichid in fundul de sac Douglas b. Are cea mai buna valoare predictiva pozitiva c. Nu vizualizeaza infiltrarea grasimii periapendiculare d. In 40% din cazuri nu poate vizualiza apendicele e. In CT cu substanta de contrast se observa intarirea conturului mucoasei apendicelui 9. Intra la diagnosticul diferential al apendicitei: a. Limfadenita mezenterica b. Torsiune ovariana c. Ocluzie intestinala obstructiva d. Sarcoidoza e. TBC 10. Caracterizeaza tratamentul simptomatic al apendicitei: a. Analgezice b. Antibioterapie i.v. 24-48h c. Prelevare lichid pentru examen bacteriologic d. Lavaj al cavitatii abdominale e. Apendicectomie 11. Sunt indicatii in cazul plastronului apendicular: a. Tratament medical initial b. Apendicectomie laparoscopica in urgenta c. Apendicectomie clasica in urgenta d. Apendicectomie la distanta e. Drenaj percutanat 12. Sunt indicatii in peritonita datorata apendicitei: a. Tratament medical initial b. Drenaj percutanat c. Lavaj peritoneal abundent d. Apendicectomie e. Antibioterapie

Raspunsuri: Complement simplu: 1 A. 2 D. 3 B. 4 E. 5 A. Complement multiplu: 6 A, B, E. 7 A, C, E. 8 A, E. 9 A, B, D, E. 10 A, B. 11 A, D. 12 C, D, E. 1. [APD10002] Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este: (pag499) A: retrocecala B: subhepatica C: laterocecala D: mezoceliaca E: pelvina 2. [APD10005] Tratamentul plastronului apendicular presupune: (pg. 500) A: apendicectomie de urgen B: apendicectomie de urgen i administrarea de antibiotice cu spectru larg C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan D: tratament medical profilactic E: apendicectomie laparoscopic 3. [APD10006] n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de: (pg. 500) A: peritonit generalizat B: infecie urinar C: ocluzie febril D: torsiune ovarian E: colica renal 4. [APD10007] n apendicita acut, infecia apendicelui se produce cel mai adesea: (pg. 499) A: pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a apendicelui B: pe cale hematogen, de la un focar infecios aflat la distan C: pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale respiratorie, n cazul epidemiilor D: pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate E: pe cale digestiv, de la o toxiinfecie alimentar

5. [APD10008] n apendicita acut, explorrile biologice semnificative sunt reprezentate de: (pg. 499) A: sindromul de citoliz hepatic B: sindromul inflamator C: sindromul de activitate imunologic D: sindromul bilio-excretor E: sindromul de retenie azotat 6. [APD10009] Tratamentul etiologic n apendicita acut este reprezentat de: (pg. 500) A: analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic B: antibioterapie intravenos 24-48 ore C: apendicectomie D: vaccinare profilactic E: regim alimentar absolut i repaus la pat 7. [APD10019] Temperatura in cadrul apendicitei la copii si adulti este: () A: >40 B: 37.5-38.5 C: >38 D: >37 E: 37-38 8. [APD10024] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al apendicitei, cu exceptia: () A: torsiune ovariana B: salpingita C: sarcoidoza D: TBC E: diverticul sigmoidian 9. [APD10034] Apendicita NU se trateaz etiologic prin () A: Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic B: Lavaj al cavitatii abdominale C: Prelevare lichid pentru examen bacteriologic D: Apendicectomie E: Antibioterapie i.v. 1-2 zile 10. [APD10035] Apendicita NU se manifest prin () A: Febra 37.5-38.5 B: Oprirea tranzitului C: Aprare muscular D: Tueu pelvin dureros E: Vrsturi

11. [APD10003] Semne clinice de apendicita sunt: (pag499) A: temperatura 37.5 B: diaree C: tuseu pelvin dureros D: vsh crescut E: aparare abdominala 12. [APD10004] Modificari paraclinice in apendicita sunt: (pag499) A: febra 37.5-38.5 B: perete apendicular>3 mm la ecografie C: sumar de urina negativ D: sindrom inflamator E: vizualizarea unui stercolit 13. [APD10010] Diagnosticul clinic de apendicit acut este susinut de: (pg. 499) A: durere n fosa iliac dreapt B: vrsturi, greuri C: disurie, polakiurie D: febr 37,5-38,5C E: tueu pelvin dureros 14. [APD10011] Complicaiile apendicitei acute sunt: (pg. 500) A: plastronul apendicular B: peritonita generalizat C: abces apendicular D: degenerarea malign E: hemoragie digestiv inferioar 15. [APD10012] Diagnosticul diferenial al apendicitei acute se face cu: (pg. 500) A: invaginaia intestinal acut B: limfadenita mezenteric C: orhiepididimita acut D: torsiunea ovarian E: colica renal dreapt 16. [APD10013] Tratamentul etiologic al apendicitei acute const n: (pg. 500) A: apendicectomie B: prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic C: omentectomie parial D: salpingectomie dreapt E: lavajul cavitii abdominale

17. [APD10014] Tratamentul peritonitei apendiculare const n: (pg. 500) A: lavaj peritoneal abundent B: profilaxia tetanosului C: apendicectomie D: antibioterapie timp de cel puin 5 zile E: repaus la pat timp de cel puin 5 zile 18. [APD10015] Diagnosticul diferential al apendicitei la copii si adulti se face cu: (APD10015) A: boala Crohn B: TBC C: Mucocel apendicular D: Sarcoidoza E: Nici un raspuns corect 19. [APD10016] Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu : (pag.500) A: torsiune ovariana B: hernia strangulata C: invaginare intestinala acuta D: diverticulul Meckel E: sarcoidoza 20. [APD10017] Plastronul apendicular : (500) A: Reprezinta o varianta anatomica de apendicita acuta B: Reprezinta o complicatie a apendicitei acute C: Este o infiltrare omogena a intregii zone apendiculare D: Dignosticul nu poate fi confirmat prin CT E: Este o infiltrare difuza a intregii zone apendiculare 21. [APD10018] Formele complicate ale apendicitei acute sunt? (500) A: Psoita in caz de apendicita mezoceliaca B: Peritonita generalizata C: Ocluzie afebrila in caz de apendicita mezoceliaca D: Psoita in caz de apendicita retrocecala E: Ocluzie febrila in caz de apendicita mezoceliaca 22. [APD10020] Urmatoarele sunt pozitii anatomice ale apendicelui: () A: laterocecala B: retrocecala C: pelvina, cea mai frecventa D: mezoceliaca

E: subhepatica 23. [APD10021] Urmatoarele aspecte sunt prezente la ecografie in apendicita: () A: crestere in diametru a apendicelui mai mare de 10 cm B: perete mai mare de 3 mm C: uneori prezenta unui stercolit D: lichid liber periapendicular si in fundul de sac Douglas E: vizualizarea apendicelui in 100% din cazuri 24. [APD10022] Forme complicate de apendicita sunt urmatoarele: () A: abces apendicular B: plastron apendicular C: peritonita generalizata D: ocluzie febrila in caz de apendicita pelvina E: psoita in caz de apendicita retrocecala 25. [APD10023] Diagnosticul diferential al apendicitei se face cu urmatoarele: () A: limfadenita mezenterica B: invaginatie intestinala acuta C: infectie urinara D: colica renala E: plastron 26. [APD10025] In urmatoarele situatii se face apendicectomie la distanta: () A: peritonita B: abces abdominal C: plastron apendicular D: apendicita acuta E: ocluzie febrila 27. [APD10026] In caz de peritonita, tratamentul apendicitei acute la copii si adulti este urmatorul: () A: lavaj peritoneal abundent B: apendicectomie la distanta C: antibioterapie timp de cel putin 5 zile D: antibioterapie timp de cel putin 10 zile si apoi apendicectomie E: apendicectomie

28. [APD10027] Urmatoarele afirmatii sunt FALSE despre tratamentul plastronului apendicular: () A: apendicectomie de urgenta B: tratament medical initial C: apendicectomie la distanta D: fara apendicectomie E: doar monitorizare 29. [APD10028] Abcesul apendicular se trateaza in felul urmator: () A: tratament chirurgical imediat B: drenaj percutanat si apendicectomie la distanta C: intotdeauna apendicectomie la distanta D: intotdeauna tratament chirurgical imediat E: doar antibioterapie 30. [APD10029] Despre limfadenita mezenterica, diagnostic diferential al apendicitei acute, se poate spune: () A: context de tumori abdominale B: context de limfom C: context de rinofaringita D: febra mare (39 grade) E: aparare abdominala 31. [APD10030] n peritonita cauzat de apendicit se acioneaz prin () A: Antibioterapie B: Apendicectomie C: Lavaj peritoneal D: Drenaj percutanat E: Tratament simptomatic 32. [APD10031] Plastronului apendicular se trateaz A: Prin drenaj percutanat B: Apendicectomie la distan C: Apendicectomie clasic D: Apendicectomie laparoscopic E: Tratament simptomatic 33. [APD10032] Apendicita se diagnosticheaz diferenial alturi de () A: TBC B: Sarcoidoz C: Ocluzie intestinal D: Torsiune ovarian E: Limfadenit mezenteric

34. [APD10033] Tabloul clinic al apendicitei include A: Febra 37.5-38.5 B: Tueu pelvin nedureros C: Aprare muscular D: Durere n fosa iliac stng E: Vrsturi HERNIA PARIETALA: Complement simplu 1. Este adevarat despre evisceratie: a. Se produce printr-un orificiu natural b. Se produce printr-un orificiu ne-natural dupa o durata lunga de timp c. Viscerele herniate sunt inconjurate de peritoneu d. Nu exista peritoneu in jurul viscerelor e. Este cel mai frecvent tip de hernie 2. Este adevarat despre hernia crurala: a. Au orificiul situat mai sus de arcada crurala b. Se exteriorizeaza prin fascia transversalis c. Se exteriorizeaza prin orificiul inghinal profund d. Au orificiul prin arcada crurala e. Au orificiul sub arcada crurala 3. Sunt factori de risc ai herniei ombilicale CU EXCEPTIA: a. Obezitate b. Nastere prin cezariana c. Ciroza cu ascita d. Dializa peritoneala e. Multiparitate 4. Caracterizeaza examenul clinic al herniei inghinale CU EXCEPTIA: a. Masa inghinala impulsiva la tuse b. Masa inghinala palida c. Masa situata in scrot d. Masa inghinala nedureroasa e. Masa inghinala reductibila 5. Face parte din tabloul complicatiilor herniei de epiploon: a. Ileus paralitic b. Durere majora c. Ocluzie inalta cu varsaturi precoce d. Varsaturi fecaloide e. Varsaturi bilioase

Complement multiplu 6. Principalele tipuri de hernii parietale sunt: a. Hernia de disc b. Hernia inghinala c. Hernia ombilicala d. Hernia liniei albe e. Hernia Spiegel 7. Sunt factori de risc pentru hernia ombilicala a. Multiparitate b. Nastere prin cezariana c. Obezitate d. Dializa peritoneala e. Antecedente de hernie 8. Sunt factori agravanti ai herniei inghinale: a. Obezitate b. Fumat c. Tuse cronica d. Alcool e. Multiparitate 9. Este adevarat despre herniile inghinale la copii: a. Afecteaza mai ales fetele b. Sunt congenitale c. Se pot asocia cu criptorhidia d. Multiparitatea este factor de risc e. Sunt deseori bilaterale 10. Caracterizeaza hernia de intestin subtire strangulata: a. Durere majora b. Tablou clinic atenuat c. Ileus reflex d. Varsaturi precoce e. Blocarea tranzitului in prima instanta Raspunsuri: Complement simplu: 1 D. 2 E. 3 B. 4 B. 5 A. Complement multiplu: 6 B, C. 7 A, C, D. 8 A, B, C. 9 B, C, E. 10 A, D. 1. [HRN10002] Care dintre urmtoarele afirmaii definete o hernie? (pg. 504)

A: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu ne-natural B: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu din vecinatatea cicatricei unei laparotomii C: Corespunde unei exteriorizari a coninutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui D: Se distinge de eventraii prin apariia la scurt timp scurt dupa intervenia chirurgical E: Se distinge de eventraii prin absena peritoneului din jurul viscerelor 2. [HRN10003] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile femurale este adevrata? (pg. 504) A: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat mai sus de arcad crural B: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat sub arcada crural, medial de vasele femurale C: Sunt acele hernii al cror orificiu se exteriorizeaz prin fascia transversalis D: Sunt acele hernii al caror orificiu se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund n relaie cu funiculul spermatic E: Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical 3. [HRN10004] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de arcad crural (ligamentul inghinal) este adevrat? (pg. 504) A: Band fibroas ntins ntre spina iliaca antero superioar i pubis (tuberculul pubian) B: Banda fibroas ntins ntre spina iliac antero inferioar i tuberculul pubian C: Banda fibroas ntins ntre spina iliaca posterosuperioar i pube D: Band fibroas ntins ntre creasta iliaca i pube E: Band fibroas ntins ntre spina iliaca anterosuperioara i ischion 4. [HRN10006] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie nghinal este adevrat? (pg. 505) A: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural C: Sutura simpl prin puncte separate pentru micile orificii D: Laparotomia sau laparoscopia

E: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea abdominal 5. [HRN10019] Hernia de epiploon poate avea urmtoarea complicaie () A: Vrsturi bilioase B: Vrsturi fecaloide C: Ocluzie nalt cu vrsturi precoce D: Durere major E: Ileus paralitic 6. [HRN10020] Examenul clinic al herniei inghinale NU poate fi caracterizat de urmtorul tip de mas () A: inghinala reductibil B: inghinala nedureroas C: situat n scrot D: inghinala palid E: inghinala impulsiv la tuse 7. [HRN10021] Hernia ombilical NU este favorizat de urmtoarea () A: Multiparitate B: Dializ peritoneal C: Ciroza cu ascit D: Natere prin cezarian E: Obezitate 8. [HRN10007] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile inghinale la copii sunt adevrate? (pg. 505) A: Afecteaza mai ales baieii B: Sunt congenitale C: De multe ori sunt chiar bilaterale D: Sunt dobndite E: Uneori sunt asociate cu criptorhidia 9. [HRN10008] Care dintre dintre urmtoarele afirmaii legate de hernia inghinal necomplicat sunt false? (pg. 505) A: Mas inghinal nedureroas, reductibil B: Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil C: Poate fi situat n scrot, reductibil D: Hernia este dureroas E: Hernia este de volum mare, ireductibil 10. [HRN10009] Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii sunt: (pg. 505) A: Laparotomia sau laparoscopia

B: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea peritoneal C: Reparaia parietal D: Enterectomia E: Drenajul cavitii peritoneale 11. [HRN10010] n cazul n care coninutul sacului de hernie strangulat este reprezentat de intestin subire, simptomele digestive sunt: (pg. 505) A: Durere abdominal major B: Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce C: Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze n prima instan D: Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex (paralitic) E: Constipaie rebel la tratamente cu purgative 12. [HRN10011] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie ombilical sunt false? (pg. 505) A: Sutur simpl prin puncte separate pentru micile orificii B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de orificiu mare C: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural D: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper E: Sutura tendonului conjunct la arcada crural 13. [HRN10012] Factori de risc in aparitia herniei ombilicale sunt urmatorii: (pag.504) A: sarcina B: obezitatea C: ciroza cu ascita D: multiparitate E: dializa peritoneala 14. [HRN10013] Cand intestinul subtire se gaseste in sacul herniar tabloul clinic este dominat de: (pag.505) A: tablou clinic atenuat in afara unui ileus reflex B: durere majora C: ocluzie inalta cu varsaturi precoce D: blocarea tranzitului pentru materii si gaze in prima instanta E: necroza

15. [HRN10014] Tratamentul herniei ombilicale, afirmatii FALSE: () A: este pur chirurgical B: doar monitorizare C: monitorizare si corset D: chirurgie dupa esecul tratamentului medical E: hernia ombilicala nu se trateaza deoarece dispare spontan 16. [HRN10015] Hernia de intestin subire strangulat este caracterizat de () A: Blocarea tranzitului n prim instan B: Vrsturi precoce C: Ileus reflex D: Tablou clinic atenuat E: Durere major 17. [HRN10016] Herniile inghinale la copii () A: Sunt deseori bilaterale B: Apar mai frecvent n cazul multiparitii C: Se pot asocia cu criptorhidia D: Sunt congenitale E: Afecteaz mai mult fetele 18. [HRN10017] Hernia inghinal este agravat de () A: Multiparitate B: Alcool C: Tuse cronic D: Fumat E: Obezitate 19. [HRN10018] Hernia ombilical este favorizat de A: Antecedente de hernie B: Dializa peritoneal C: Obezitate D: Natere prin cezarian E: Multiparitate LITIAZA BILIARA Complement simplu 1. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara CU EXCEPTIA: a. Obezitate b. Paludism c. Contraceptivele orale d. Nuliparitate e. Mucoviscidoza

2. Durerea tipica in litiaza biliara NU este caraterizata de: a. In epigastru b. In hipocondrul drept c. Iradiere spre umarul drept d. Debut insidios e. Durata sub 6 ore 3. NU face parte din tratamentul etiologic al litiazei veziculare necomplicate: a. Explorarea cavitatii abdominale b. Prelevare de lichid c. Colangiografia intraoperatorie d. Colecistectomia e. Trimiterea probei pentru examen anatomopatologic 4. Caracterizeaza colecistita acuta: a. Lipsa icterului b. Lipsa febrei c. Durere in hipocondrul stang peste 6 ore d. Colestaza prezenta e. Lipaza crescuta 5. Sunt forme clinice ale colecistitei acute CU EXCEPTIA: a. Colecistita alitiazica b. Peritonita biliara c. Ileusul biliar d. Abcesul subhepatic e. Sindromul Mirizzi 6. Sunt forme clinice ale colecistitei cronice CU EXCEPTIA: a. Colecistita alitiazica b. Colecistita scleroatrofica c. Vezicula de portelan d. Calculocancer e. Fistula biliara 7. NU este o posibila consecinta a prezentei calculilor in calea biliara principala: a. Poate fi asimptomatic b. Poate provoca o reactie de migratie litiazica c. Poate cauza un sindrom de malabsorbtie d. Poate cauza o pancreatita acuta e. Poate cauza o angiocolita

8. Caracterizeaza clinica angiocolitei: a. Aparare abdominala b. Scaunele sunt normal colorate c. Sepsis d. Urina decolorata e. Tulburari de tranzit 9. Este recomandarea in sepsisul necontrolat din angiocolita: a. Sfincterotomie endoscopica de urgenta b. Antibioterapie i.v. c. Tratament simptomatic d. Colecistectomie de urgenta e. Colangiografie intraoperatorie Complement multiplu 10. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara: a. Mucoviscidoza b. Regimul alimentar hipocaloric c. Paludismul d. Nuliparitate e. Rezectia ileala 11. Sunt caracteristici clinice ale litiazei veziculare simptomatice necomplicate: a. Durere in epigastru b. Pirexie c. Icter progresiv d. Aparare abdominala e. Durere cu debut brutal 12. Sunt elemente ecografice de confirmare a diagnosticului de litiaza veziculara necomplicata: a. Calculi hiperecogeni cu con de umbra b. Dilatarea caii biliare principale c. Lichid liber pericolecistic d. Perete vezicular neingrosat e. Perete vezicular ingrosat 13. Caracterizeaza explorarile biologice in diagnosticul colecistitei acute: a. Hiperbilirubinemie b. Crestere a Gamma-GT c. Lipsa markerilor de citoliza d. Sindrom inflamator e. Cresterea lipazei 14. Sunt forme clinice ale colecistitei acute:

a. Sindromul Mirizzi b. Fistula biliara c. Ileusul biliar d. Peritonita biliara e. Colecistita alitiazica 15. Caracterizeaza tratamentul colecistitei acute: a. Tratament simptomatic b. Antibioterapie i.v. c. ERCP d. Sfincterotomie endoscopica e. Colecistectomie 16. Caracterizeaza clinica ileusului biliar: a. Episoade de colecistita b. Icter c. Varsaturi d. Blocarea tranzitului pentru materii si gaze e. Febra 38-38.5 17. Sunt semne clinice de migrare a calculilor veziculari: a. Durere biliara b. Icter c. Febra d. Varsaturi e. Blocarea tranzitului pentru materii si gaze 18. Triada Charcot consta in: a. Durere biliara b. Aparare abdominala c. Febra d. Decolorarea scaunului e. Icter 19. Caracterizeaza tratamentul litiazei caii biliare principale: a. Antibioterapie i.v. b. ERCP c. Sfincterotomie endoscopica d. Colecistectomie e. Colangiografie intraoperatorie Raspunsuri: Complement simplu: 1 D. 2 D. 3 B. 4 A. 5 C. 6 A. 7 C. 8 C. 9 A. Complement multiplu:

10 A, C, E. 11 A, E. 12 A, D. 13 C, D. 14 A, D, E. 15 A, B, E. 16 A, C, D. 17 A, B, C. 18 A, C, E. 19 B, C, D, E. 1. [LIT10009] Colic biliar litiazic este durerea tipic n litiaz vezicular, caracterizat prin: (pg. 508) A: acompanierea constanta de febr i de icter B: instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept C: apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv D: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept E: durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit 2. [LIT10010] Ileusul biliar este: (pg. 511) A: consecina migrrii spontane a calculilor din coledoc n duoden B: o form de ocluzie intestinal prin obstrucie C: o parez a intestinului subire n contextul litiazei biliare simptomatice D: un semn acompaniator al peritonitei biliare E: o parez a ntregului intestin secundar unei litiaze biliare asimptomatice 3. [LIT10011] Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin urmtoarele elemente: (pg. 512) A: durere biliar urmat de febr i apoi de icter B: colic biliar, febr i vrsturi bilioase C: durere biliar, febr i adenopatie supraclavicular dreapt D: durere n hipocondrul drept, icter i prurit tegumentar E: colic biliar, hepatomegalie i icter 4. [LIT10012] Diagnosticul clinic de angiolangita se susine pe urmtoarele elemente clinice: (pg. 512) A: colic biliar urmat de febr i de instalarea icterului B: ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi C: colecist palpabil, febr i frisoane D: durere n hipocondrul drept, icter i scaune decolorate E: durere epigastric, icter i frisoane 5. [LIT10013] Sfincterotomia endoscopic de urgen este indicat n: (pg. 512) A: colecistita acut gangrenoas

B: icterul mecanic nsoit de hepatomegalie C: angiolangita cu sepsis necontrolat D: pancreatita acut de cauz biliar E: litiaza biliar de migrare 6. [LIT10019] Tratamentul litiazei veziculare necomplicate: () A: colecistectomie laparoscopica in timpul puseului colicativ B: interventie la rece C: colangiografie intraoperatorie si interventie ulterioara in caz de calculi prezenti D: regim strict postoperator E: litiaza veziculara nu necesita tratament chirurgical 7. [LIT10026] Temperatura in colecistita acuta este: A: > 40 B: <35 C: 38-38.5 D: 38-39 E: afebrilitate 8. [LIT10042] Prezena calculilor n calea biliara principal NU poate determina () A: angiocolit B: pancreatita acut C: sindrom de malabsorbie D: migratie litiazic E: procese asimptomatice 9. [LIT10043] Colecistitei cronic NU se poate prezenta sub forma () A: Fistula biliara B: Calculocancer C: Vezicula de portelan D: Colecistita scleroatrofica E: Colecistita alitiazica 10. [LIT10044] Colecistita acut NU se prezint sub forma () A: Sindromul Mirizzi B: Abcesul subhepatic C: Ileusul biliar D: Peritonita biliara E: Colecistita alitiazica

11. [LIT10045] Litiaza vezicular necomplicat NU se trateaz etiologic prin () A: Examinare anatomopatologic B: Colecistectomie C: Colangiografie intraoperatorie D: Prelevare de lichid E: Explorarea cavitii abdominale 12. [LIT10046] Litiaza biliar poate da o durere caracterizat prin, cu excepia () A: Durat sub 6h B: Debut insidios C: Iradiere spre umrul drept D: n hipocondrul drept E: n epigastru 13. [LIT10002] Triada Charcot consta in : (pag.512) A: durere biliara B: frison C: febra D: icter E: varsaturi 14. [LIT10003] Durerea din litiaza veziculara simptomatica necomplicata are urmatoarele caracteristici: (pag 508) A: dureaza mai mult de 6 ore B: e localizata in epigastru C: iradiaza in bratul drept D: e localizata in hipocondrul drept E: se insoteste de febra 15. [LIT10004] Factorii de risc n litiaza vezicular sunt: (pg. 508) A: sexul masculin B: sedentarismul C: stresul D: regimul alimentar hipercaloric E: dislipidemia 16. [LIT10005] Examenul ecografic in litiaza vezicular simptomatic necomplicat evideniaz: (pg. 509) A: colecist mrit de volum B: colecist cu perete ngroat peste 2 mm C: colecist cu perete nengroat sub 2 mm D: lichid pericolecistic E: calculi hiperecogeni cu con de umbr

17. [LIT10006] Colecistit acut litiazic: (pg. 510) A: reprezint inflamaia peretelui colecistic B: reprezinta inflamaia cilor biliare extrahepatice C: poate evolua spre constituirea piocolecistului D: poate evolua spre gangrena peretelui colecistului E: se poate rezorbi n totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile 18. [LIT10007] Diagnosticul clinic de colecistita acut se sus (pg. 510) A: durere epigastric iradiat posterior i vrsturi B: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umarul drept C: prezena constant a febrei D: prezena constant a subicterului conjunctival E: prezena meteorismului asimetric n hipocondrul drept sau flancul drept 19. [LIT10008] Examenul ecografic n colecistit acut litiazic poate evidenia: (pg. 510) A: dilataia constant a cilor biliare extrahepatice B: lichid liber perivezicular C: ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular D: perete vezicular n mare tensiune si subiat E: calculi n colecist 20. [LIT10014] Forme clinice de colecistita acuta: (pg 510) A: colecistita gangrenoasa B: colecistita alitiazica C: sd Mirizzi D: fistula biliara E: colecistita scleroatrofica 21. [LIT10015] Caracteristice ileusului biliar sunt: (pg 511) A: varsaturi B: lipsa icter C: icter D: aerobilie E: blocare tranzit pentru materii si gaze 22. [LIT10016] Apar citoliza si colestaza in: () A: colica biliara B: colecistita acuta C: migrare calcul D: angiocolangita E: colecistita cronica

23. [LIT10017] Formele clinice de colecistita cronica sunt reprezentate de: (p.511) A: colecistita alitiazica B: colecistita scleroatrofica C: fistula biliara D: sdr. Mirizzi E: vezicula de portelan 24. [LIT10018] Semnele ecografice in caz de litiaza veziculara necomplicate sunt: () A: calculi hiperecogeni cu con de umbra B: lichid liber pericolecistic C: perete vezicular neingrosat (<5 mm) D: fara lichid liber pericolecistic E: perete <2 mm 25. [LIT10020] Urmatoarele afirmatii despre litiaza biliara sunt adevarate: () A: litiaza veziculara corespunde doar calculilor prezenti in vezicula biliara B: calculii sunt pigmentari in 20% din cazuri C: calculii sunt 100% colesterolici D: peste 50% din populatia generala prezinta litiaza veziculara E: varsta > 60 de ani este factor de risc pentru litiaza veziculara 26. [LIT10021] Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt urmatorii: () A: tineri B: barbati C: subponderali D: antecedente de rezectie ileala E: mucoviscidoza 27. [LIT10022] Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a litiazei veziculare sunt FALSE: () A: depistare intotdeauna intamplatoare B: calculii pot cauza colangita C: ileusul biliar este o forma de colecistita acuta D: calculocancerul apare pe fond de colecistita cronica E: nu apare niciodata pancreatita acuta deoarece calculii sunt in vezicula 28. [LIT10023] Urmatoarele afirmatii despre colica biliara din cadrul litiazei veziculare necomplicate sunt adevarate: () A: apare prin obstructia sfincterului Oddi

B: durerea este tipica daca este localizata flancul drept C: durere cu durata sub 6 ore D: apirexie, fara icter, fara aparare E: semnul Murphy: durere la palparea profunda epigastrica 29. [LIT10024] Sindromul Mirizzi este reprezentat de: () A: colecistita cu comprimarea duodenului si ocluzie B: se asociaza cu colestaza si apoi icter C: compresie pe calea biliara principala prin inflamatie D: este o forma de colecistita cronica E: este o forma de colecistita acuta 30. [LIT10025] Colecistita alitiazica apare in: () A: reanimare B: stare de soc C: ischemie D: apare datorita calculilor foarte mici E: apare datorita calculilor transparenti 31. [LIT10027] Caracteristicile biologice ale colecistitei acute sunt: () A: sindrom inflamator B: colestaza C: citoliza D: lipaza normala E: fara colestaza, fara citoliza 32. [LIT10028] Aspectul ecografic al colecistitei acute, afirmatii adevarate: () A: calculi in colecist B: perete > 4mm C: aspect dedublat al peretelui D: dilatare cailor intrahepatice E: fara dilatarea cailor extrahepatice 33. [LIT10029] O colecistita netratata poate evolua spre, cu exceptia: (510) A: colecistita gangrenoasa B: sindrom Mirizzi C: abces subhepatic D: peritonita biliara E: comprimarea caii biliare prin inflamatie

34. [LIT10030] In cadrul colectistitei acute litiazice, colecistectomia se realizeaza dupa cum urmeaza: () A: in 24 de ore de la debutul simptomelor B: la o luna dupa episod C: imediat ce au aparut simptomele D: nu este necesara E: asociaza tratamentul unei eventuale litiaze a cailor biliare principale 35. [LIT10031] Urmatoarele afirmatii despre explorarile prealabile tratamentului litiazei caii biliare principale, sunt adevarate: () A: bili-RMN este cel mai sensibil tip de examinare B: ecoendoscopia necesia anestezie generala C: ERCP este o examinare diagnostica foarte sensibila D: bili-RMN este explorare non-invaziva foarte sensibila E: ecoendoscopia este cel mai sensibil tip de examinare 36. [LIT10032] Tratamentul litiazei caii biliare principale presupune: () A: colecistectomia B: ERCP+/- sfincterotomie endoscopica sub anestezie generala C: colecistectomie in al doilea timp D: colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp E: niciodata colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp 37. [LIT10033] Tratamentul angiolangitei presupune: A: urgenta, spitalizare B: antibioterapie intravenoasa 7 zile C: in caz de sepsis necontrolat, tratarea litiazei caii biliare principale de urgenta D: in caz de evolutie favorabila, trebuie tratata lititaza caii biliare principale E: sfincteroscopie endoscopica de urgenta in cadrul ERCP, in caz de sepsis necontrolat 38. [LIT10034] Caracterizeaza migrarea calculilor in litiaza caii biliare principale: () A: durere, icter, febra B: disparitia rapida a simptomelor C: citoliza, colestaza D: mici reactii pancreatice E: semnele regreseaza in cteva minute

39. [LIT10035] Tratamentul litiazei cii biliare principale include () A: Colangiografie intraoperatorie B: Colecistectomie C: Sfincterotomie endoscopica D: ERCP E: Antibioterapie intravenos 40. [LIT10036] Triada Charcot include () A: Durere biliar B: Febr C: Icter D: Decolorarea scaunului E: Aparare abdominal 41. [LIT10037] Migrarea calculilor veziculari este marcat clinic de () A: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze B: Vrsturi C: Febra D: Icter E: Durere biliar 42. [LIT10038] Ileusul biliar se manifest clinic prin A: Febr aprox. 38.5 B: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze C: Varsaturi D: Icter E: Episoade de colecistit 43. [LIT10039] Colecistitei acut se trateaz () A: Prin colecistectomie B: Prin sfincterotomie endoscopic C: ERCP D: Antibioterapie i.v. E: Simptomatic 44. [LIT10040] Colecistitei acut poate avea urmtoarele forme () A: Alitiazic B: Peritonit biliar C: Ileusul biliar D: Fistul biliar E: Sindromul Mirizzi

45. [LIT10041] Litiaza vezicular simptomatic necomplicat se eveideniaz clinic prin () A: Durere cu debut brutal B: Aprare abdominal C: Icter progresiv D: Pirexie E: Durere in epigastru PANCREATITA ACUTA SI CRONICA: Complement simplu 1. Este una din etiologiile responsabile de pana la 8090% din cazurile de pancreatita acuta: a. Litiaza veziculara b. Tumora de cap de pancreas c. Ampulomul vaterian d. Complicatie ERCP e. Traumatismul abdominal 2. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta CU EXCEPTIA: a. Obezitate b. Etilism cronic c. Soc d. Echimoze periombilicale e. Infiltrare hematica a flancurilor 3. Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA: a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetului b. LDH peste de 1,5 ori normalul c. ASAT peste de 6 ori normalul d. Uree peste 1,8 mmol/l e. Leucocite peste 16000/mm3 4. Reprezinta criteriu de 4 puncte in scorul Balthazar: a. Un singur fuzeu de necroza peripancreatica b. Sub 30% necroza dupa injectare c. Infiltrarea grasimii peripancreatice d. 30-50% necroza dupa injectare e. Peste 50% necroza dupa injectare 5. Sunt complicatii generale ale pancreatitei acute: a. Pseudochiste b. Abcese c. Infectia necrozei pancreatice d. Insuficienta renala e. Perforarea stomacului

6. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute CU EXCEPTIA: a. Repaus absolut b. Sonda nazogastrica sistematic c. Corectare a tulburarilor electrolitice d. Analgezice majore e. Prevenirea delirium tremens la alcoolici Complement multiplu 7. Sunt principalele etiologii ale pancreatitei acute: a. Alcoolul b. Litiaza veziculara c. Tumora de cap de pancreas d. Traumatismul abdominal e. Infectia 8. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta: a. Obezitate b. Alcoolism c. Soc d. Echimoze periombilicale e. Infiltrare hematica a flancurilor 9. Sunt criterii Ranson la 48 de ore: a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetului b. Uree peste 1.8 mmol/l c. Cresterea hematocritului peste 10% d. Leucocite peste 16000/mm3 e. PaO2 sub 60 mmHg 10. Sunt criterii care valoreaza doua puncte in scorul Balthazar: a. Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului b. Infiltrarea grasimii peripancreatice c. Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica d. Sub 30% necroza dupa injectare e. 30-50% necroza dupa injectare 11. Sunt caracteristice infectiei necrozei pancreatice: a. Diagnosticul este stabilit prin punctie b. Poate evolua spre pseudochiste c. Poate determina insuficienta renala acuta d. Frecvent cu Stafilococ auriu e. Frecvent cu E. coli

12. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute: a. Repaus absolut b. Sonda nazogastrica sistematic c. Corectare a tulburarilor electrolitice d. Analgezice majore e. Corectarea deficientelor de organ 13. Caracterizeaza tratamentul pancreatitei acute grave: a. ERCP in angiocolita b. Sfincterotomia endoscopica in icter obstructiv c. Nutritie parenterala d. Colecistectomie e. Colangiografie intraoperatorie Raspunsuri: Complement simplu: 1 A. 2 B. 3 D. 4 D. 5 D. 6 B. Complement multiplu: 7 A, B. 8 A, C, D, E. 9 B, E. 10 B, D. 11 A, D, E. 12 A, C, D. 13 A, B, C. Complement simplu 1. Manifestarea intiala predominanta in pancreatita cronica este: a. Inflamatia b. Fibroza c. Dopurile proteice d. Stenozele canalelor pancreatice e. Pierderea functiei endocrine/exocrine 2. O cauza importanta a pancreatitei cronice la subiectul tanar este: a. Hiperparatiroidismul b. Pancreatita autoimuna c. Alcoolismul d. Obstructia tumorala e. Genetica 3. Sunt complicatii ale pseudochistului pancreatic CU EXCEPTIA: a. Insuficienta pancreatica endocrina b. Compresiune de duoden c. Suprainfectie d. Ruptura e. Hemoragie prin eroziune arteriala 4. Este complicatie rara a pancreatitei cronice:

a. Pancreatita acuta b. Pseudochist c. Insuficienta pancreatica exocrina d. Insuficienta pancreatica endocrina e. Adenocarcinom pancreatic 5. Sunt examene complementare morfologice indicate in pancreatita croncia CU EXCEPTIA: a. Ecoendoscopia b. Ecografia abdominala c. CT abdomnial fara contrast d. CT abdominal cu contrast e. RMN pancreatic 6. Caracterizeaza tratamentul durerii in pancreatita cronica CU EXCEPTIA: a. Enzimoterapie b. Antalgice c. Insulinoterapie d. Tratament endoscopic e. Tratament chirurgical Complement multiplu 7. Durerea in pancreatita cronica poate fi cauzata de: a. Hipertensiune canalara b. Fibroza parenchimului c. Inflamatia nervilor pancreatici d. Inflamatia nervilor peripancreatici e. Reflux canalar 8. Sunt cauze de pancreatita cronica: a. Alcoolul b. Litiaza veziculara c. Hiperparatiroidismul d. Traumatismul abdominal e. Genetica 9. Sunt complicatii frecvente ale pancreatitei cronice: a. Pusee de pancreatita acuta b. Insuficienta exocrina c. Insuficienta endocrina d. Tromboza de vena splenica e. Wirsungoragie 10. Caracterizeaza insuficienta pancreatica exocrina: a. Steatoree b. Hipertensiune portala c. Hemoragie digestiva

d. Maldigestie e. Determina hipoglicemii frecvente 11. Sunt elemente de diagnostic diferential pentru pancreatita cronica: a. Pancreatita acuta b. Tumora de pancreas c. TIPMP d. Angor mezenteric e. Ulcer duodenal 12. Sunt metode recomandate de urmarire si monitorizare a pancreatitei cronice: a. Ecoendoscopia b. Examen clinic c. CT abdominal d. Ecografia abdominala e. Bilantul hepatic Raspunsuri: Complement simplu: 1 A. 2 E. 3 A. 4 E. 5 B. 6 C. Complement multiplu: 7 A, D. 8 A, C, E. 9 A, B, C. 10 A, D. 11 B, C, D. 12 B, D, E. 1. [PCR10002] Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei cronice: (pg. 467+) A: Cauza net dominat este consumul de alcool B: n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive C: Examenul clinic este sugestiv D: Pseudochistul poate apare ca si complicaie evolutiv E: Ecografia abdominal este o metod de diagnostic puin sensibil i puin specific 2. [PCR10003] n managementul terapeutic al pancreatitei cronice intr: (pg. 469) A: Tratamentul disfunciei organice multiple B: Colecistectomia laparoscopic de principiu C: Anastomoza pancreatico-jejunal D: Splenectomia E: Drenajul focarelor de necroz pancreatic i peripancreatic 3. [PCR10004] Care afirmaie este fals cu privire la pancreatita acut? (pg. 513+) A: Durerea este localizat epigastric, transfixiant, iradiat spre posterior

B: Creterea lipazemiei > 3N C: Este prezent ocul septic n formele severe D: Ecografia abdominal este cea mai sensibil metod imagistic de diagnostic E: Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de gravitate 4. [PCR10005] Tratamentul etiologic al pancreatitei acute const n: (pg. 516) A: Pseudochisto-jejuno anastomoz B: Drenajul necrozelor pancreatice i peripancreatice C: Tratamentul disfunciei organice multiple D: Colecistectomie de urgen n formele grave E: ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul cii biliare principale 5. [PCR10006] Nu reprezint cauze de pancreatit acut: (pg. 513) A: Litiaza biliar B: Consumul de alcool C: Traumatismele abdominale D: Medicaia antiinflamatorie nesteroidian E: Hiperlipidemia 6. [PCR10014] Care este complicatia cea mai grava a pancreatitei acute: (pag.515) A: insuficienta multiorganica B: hiperglicemia C: infectia necrozei pancreatice D: perforarea organelor din vecinatate E: pseudochistul pancreatic 7. [PCR10017] Scorul Ranson la 48 ore include urmatorii parametri, cu EXCEPTIA: (pag 514) A: PaO2 < 60 mmHg B: leucocite > 16000/mm3 C: cresterea ureei > 1.8 mmol/l D: scaderea bicarbonatilor > 4mmol/l E: calcemia < 2.00 mmol/l 8. [PCR10021] Sunt criterii care valoreaza trei puncte in scorul Balthazar:(514) () A: Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului B: Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica C: 30-50% necroza dupa injectare D: sub 30% necroza dupa injectare E: 20-40% necroza dupa injectare

9. [PCR10025] Scorul Ranson la 48 de ore nu include: (514) A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l B: PaO2 sub 60 mmHg C: ASAT peste 6N D: scadere hematocrit>10% E: calcemie<2mmoli/l 10. [PCR10027] Pancreatita acuta este provocata de mai ales de calculii: () A: mai mari de 5 cm B: mai mici de 5 cm C: mai mici de 5 mm D: cu cat sunt mai mari cu atat riscul este mai mare E: dimensiunea nu conteaza 11. [PCR10032] Examenele imagistice efectuate in pancreatita acuta la internare releva urmatoarele: () A: prezenta sau absenta litiazei veziculare la ecografie B: edem pancreatic, infiltrare a grasimii peripancreatice, la CT C: diagnosticul complicatiilor D: necroza pancreatica E: colectii/fuzee inflamatorii 12. [PCR10034] Infectia necrozei pancreatice, in pancreatita acuta, survine: () A: tipic in a treia zi B: tipic in a treia saptamana C: tipic in a treia luna D: nu se cunoaste momentul exact E: poate surveni oricand 13. [PCR10042] Durerea n pancreatita cronic NU se trateaz () A: Chirurgical B: Endoscopic C: Cu insulinoterapie D: Cu antalgice E: Prin enzimoterapie 14. [PCR10043] n pancreatita cronic NU se efectureaz urmtorul examen morfologic () A: RMN pancreatic B: CT abdominal cu contrast C: CT abdomnial fara contrast D: Ecografia abdominala E: Ecoendoscopia

15. [PCR10044] Pseudochistul pancreatic NU d urmtoarea complicaie () A: Hemoragie prin eroziune arterial B: Ruptur unui anevrism al arterei splenice C: Suprainfecie D: Compresiune de duoden E: Insuficien pancreatic endocrin 16. [PCR10045] Pancreatita cronic se produce la tineri cel mai des din urmtorul motiv () A: Cauze genetice B: Obstrucie tumoral C: Alcoolismul D: Pancreatit autoimun E: Hiperparatiroidism 17. [PCR10050] Tratamentul iniial al pancreatitei acute NU include urmtorul aspect () A: Prevenirea delirium tremens B: Analgezice majore C: Corectare a tulburrilor electrolitice D: Sond nazogastric E: Repaus total 18. [PCR10051] Criteriu de patru puncte n scorul Balthazar este () A: Peste 50% necroza dup injectare B: 30-50% necroz dupa injectare C: Sub 30% necroz dup injectare D: Infiltrarea grsimii peripancreatice E: Un singur fuzeu de necroza peripancreatic 19. [PCR10052] Scorul Ranson NU include urmtorul criteriu de internare () A: Leucocite peste 16000/mm3 B: Uree peste 1,8 mmol/l C: ASAT peste de 6 ori normalul D: LDH peste de 1,5 ori normalul E: Glucoza peste 11 mmol/l dac nu exist diabet 20. [PCR10053] Pancreatita acut NU prezint urmtorul semn de gravitate () A: Infiltrare hematic a flancurilor B: Echimoze periombilicale C: oc D: Etilism cronic E: Obezitate

21. [PCR10007] Diagnosticul diferenial al pancreatitei cronice se face cu: (pg. 467) A: Tumori pancreatice B: Dilataii chistice ale canalelor pancreatice C: Angiocolita D: Chistul hidatic hepatic E: Angorul mezenteric 22. [PCR10008] Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei cronice sunt: (pg. 468) A: Diabetul insulino-necesitant B: Pseudochistul de pancreas C: Adenocarcinomul de pancreas D: Insuficien renal acut E: Compresiune duodenal 23. [PCR10009] Care afirmaii sunt false cu privire la pancreatita cronic? (pg. 467, 469) A: Cauza cea mai frecvent este consumul prelungit de alcool B: Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal C: Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar D: Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu sensibilitate redus E: Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv 24. [PCR10010] Care afirmaii sunt corecte cu privire la pancreatita acut? (pg. 513, 515) A: Este o inflamaie acut a pancreasului B: Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i consumul de alcool C: Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de pancreas D: Se poate complica cu insuficien multiorganic E: Nu este necesar internarea n formele uoare de boal 25. [PCR10011] Care afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? (pg. 515) A: Orice pacient cu pancreatita acut se interneaz B: Formele grave de boal se trateaz n seciile de terapie intensiv C: La pacienii ce prezint i angiocolit este indicat colecistectomia clasic de prim intenie D: Orice form de pancreatit acutp necesit intervenie chirurgical

E: Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul imipenem 26. [PCR10012] Care din urmatoarele semne fac parte din complicatiile pseudochistului pancreatic: (pag.468) A: compresiune de organ B: wirsungoragie C: suprainfectie D: hemoragie prin eroziune arteriala E: diabet insulino-necesitant 27. [PCR10013] Diagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu: (pag.469) A: pseudochistul pancreatic B: tumora a pancreasului C: litiaza biliara D: tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului E: angorul mezenteric 28. [PCR10015] Semne de gravitate in pancreatita ACUTA sunt: (pag. 513) A: aparare abdominala B: obezitate C: soc D: icter E: echimoze periombilicale 29. [PCR10016] Dintre parametri scorului Ranson la INTERNARE, NU fac parte: (pag. 514) A: glucoza > 11mmol/l (cu exceptia diabetului) B: scaderea bicarbonatilor > 4 mmol/l C: scaderea hematocritului >10% D: calcemia< 2.00 mmol/l E: LDH>1,5N 30. [PCR10018] complicatiile pancreatitei ACUTE sunt: (pag 515) A: pneumoperitoneu B: soc septic C: trombopenie D: insuficienta renala acuta E: hipoglicemie

31. [PCR10019] Dintre etiologiile pancreatitei ACUTE fac parte: (pag 513) A: hipercalcemia B: complicatia unei ERPC C: boala Gaucher D: sindrom Fissinger- Leroy - Reiter E: mucoviscidoza 32. [PCR10020] Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA(514) () A: Scaderea bicarbonatiilor peste 4 mmol/l B: ASAT peste de 6 ori normalul C: Calcemia sub 2 mmol/l D: Leucocite peste 16000/mm3 E: Scaderea hematocritului peste 10 % 33. [PCR10022] Scorul Ranson la 48 ore:(514) () A: Retentia de fluide estimata: aport iv-pierderi si anume diureza+aspiratia gastrica+1l(Estimare arbitara a pierderilor insensibile) sub 6 l B: Calcemia sub 2 mmol/l C: Scaderea hematocritului peste 10 % D: Varsta sub 55 ani E: varsta peste 55 ani 34. [PCR10023] Scorul Ranson la internare nu cuprinde: (514) A: glucoza peste 11 mmol/litru, inclusiv diabetul B: varsta peste 55 de ani C: LDH >3N D: ASAT<10N E: leucocite peste 16.000/mm cub 35. [PCR10024] Scorul Ranson la 48 de ore include (514) A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l B: LDH peste 1.5N C: PaO2<60mmHg D: cresterea ureei peste 2mmol/l E: retentia de fluide peste 4 litri 36. [PCR10026] Complicatii locale ale pancreatitei acute cuprind: (515) A: pseudochiste B: infectia necrozei cu mortalitate 30% C: perforarea stomacului D: infectia necrozei cu Staficoloc auriu E: insuficienta renala cu hipocalcemie

37. [PCR10028] Diagnosticul de pancreatita acuta se stabileste in caz de: () A: durere tipica B: lipaza >3N C: amilaza >3N D: doar durere in bara E: doar lipaza >3N 38. [PCR10029] Sunt etiologii ale pancreatitei acute urmatoarele: () A: hipocalcemia, in special in cazurile cu hiperparatiroidism B: hiperlipidemia C: 1% din cazurile de ERCP D: virusi, bacterii, paraziti E: forme genetice 39. [PCR10030] Semne de gravitate ale pancreatitei acute sunt: (pg. 513) A: subponderalitate B: soc C: echimoze periombilicale D: infiltrare hematica a flancurilor E: hipertensiune arteriala 40. [PCR10031] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Ranson in pancreatita acuta sunt false: () A: numarul total de puncte poate ajunge la 12 B: pancreatita este considerata grava daca scorul este mai mare sau egal cu 3 C: la internare se pot obtine maxim 6 puncte D: CRP mai mare de 150 mg/l la 48 de ore este semn depancreatita grava E: diabet la internare valoreaza 1 punct 41. [PCR10033] In pancreatita acuta, scorul Balthazar permite: () A: clasificarea severitatii la internare si la 48 de ore B: clasificarea severitatii inainte si dupa injectarea de substanta de contrast C: alocarea a 3 puncte pentru 1 singur fuzeu de necroza pancreatica D: alocarea a 4 puncte pentru clasa D E: alocarea a 6 puncte pentru necroza > 50%

42. [PCR10035] Despre complicatia cea mai grava a pancreatitei acute se poate spune: () A: are mortalitate de 20% B: tablou clinic discret C: tratabila cu imipenem D: tratabila cu antibioterapie intravenoasa cu spectru larg E: imposibil de tratat 43. [PCR10036] Complicatiile pancreatitei acute sunt, cu eceptia: () A: hipoglicemie B: insuficienta renala cu hipercalcemie C: perforarea organelor vecine D: infectia necrozei cu streptococ E: colectii 44. [PCR10037] Despre pancreatitele acute se poate spune: () A: 80% sunt severe B: 20% au evolutie favorabila in cateva zile C: spitalizare in sectia de reanimare a pancreatitelor cu scor Ranson mai mare sau egal cu 3 D: tratamentul etiologic este posibil E: in pancreatita grava tratamentul etiologic se face la distanta de complicatii 45. [PCR10038] Pancreatita cronic se monitorizeaz prin () A: Bilan hepatic B: Ecografia abdominal C: CT abdominal D: Examen clinic E: Ecoendoscopia 46. [PCR10039] Pancreatita cronic intr n diagnostic diferenial alturi de () A: Ulcer duodenal B: Angor mezenteric C: TIPMP D: Tumora de pancreas E: Pancreatita acut 47. [PCR10040] Pancreatita cronic d adesea urmtoarele complicaii () A: Wirsungoragie B: Tromboz de ven splenic C: Insuficien endocrin D: Insuficien exocrin

E: Pusee de pancreatit acut 48. [PCR10041] Pancreatita cronic poate fi determinat de () A: Cauze genetice B: Traumatismul abdominal C: Hiperparatiroidismul D: Litiaza veziculara E: Consumul de alcool 49. [PCR10046] Pancreatita acut grav se trateaz prin () A: Colangiografie intraoperatorie B: Colecistectomie C: Nutriie parenteral D: Sfincterotomia endoscopic n icter obstructiv E: ERCP n angiocolit 50. [PCR10047] Tratamentul iniial al pancreatitei acute include () A: Corectarea deficienelor de organ B: Analgezice majore C: Corectare a tulburrilor electrolitice D: Sond nazogastric E: Repaus total 51. [PCR10048] Infecia necrozei pancreatice este caracterizat de () A: Frecvent produs de cu E. coli B: Frecvent produs de Stafilococ auriu C: Posibilitatea de a cauza IRC D: Poate evolua spre pseudochiste E: Diagnosticul este stabilit prin puncie 52. [PCR10049] n pancreatita acut urmtoarele reprezint criterii de gravitate () A: Infiltrare hematic a flancurilor B: Echimoze periombilicale C: oc D: Alcoolism E: Obezitate

PERITONITA ACUTA: Complement simplu 1. Este cauza de peritonita tertiara: a. Tuberculoza b. Infectia ascitei c. Dializa peritoneala d. Fistula anastomotica postoperatorie e. Peritonita cu fungi 2. Fac parte din mecanismele de aparare ale cavitatii abdominale CU EXCEPTIA: a. Peritoneu b. Epiploon c. Sistemul complement d. PMN e. Macrofage 3. Caracterizeaza tabloul clinic al peritonitei CU EXCEPTIA: a. Contractura abdominala b. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze c. Durere la tuseu rectal d. Hipoleucocitoza e. Oligurie 4. NU caracterizeaza tratamentul simptomatic al peritonitei: a. Oxigenoterapie b. Toaleta peritoneala cu ser fiziologic c. Reumplere volemica in soc d. Analgezice e. Antibioterapie i.v. cu spectru larg 5. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei: a. Montarea de doua catetere venoase b. Reumplere volemica in soc c. Lavaj al cavitatii abdominale d. Antibioterapie i.v. e. Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice Complement multiplu 6. Sunt cauze de peritonita acuta secundara: a. Tuberculoza b. Infectia ascitei c. Perforatie a unui diverticul d. Fistula anastomotica postoperatorie e. Peritonita fara germeni

7. Sunt consecinte sistemice ale peritonitei generalizate: a. Soc septic b. Insuficienta renala acuta c. Insuficienta hepatica d. Alcaloza metabolica e. Insuficienta respiratorie 8. Sunt semne biologice in diagnosticul peritonitei acute: a. Soc septic b. Hiperleucocitoza cu PMN c. Cresterea CRP d. Oligurie e. Tahicardie 9. Sunt elemente prezente frecvent in postoperator care fac diagnosticul peritonitei dificil: a. Varsaturi b. Dureri abdominale c. Ileus d. Pneumoperitoneu e. Tulburari de cunostinta 10. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei acute: a. Antibioterapie i.v. b. Laparotomie c. Explorarea cavitatii abdominale d. Lavaj al cavitatii abdominale e. Laparorafie Raspunsuri: Complement simplu: 1 E. 2 E. 3 D. 4 B. 5 C. Complement multiplu: 6 C, D. 7 A, B, C, E. 8 B, C. 9 A, B, C, D. 10 B, C, D, E. 1. [PRT10002] Peritonita corespunde: (pg. 517) A: Unei inflamaii acute a peritoneului B: Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal C: Torsiunii unui organ intraperitoneal D: Obstruciei acute a intestinului E: Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal

2. [PRT10003] Majoritatea peritonitelor sunt secundare: (pg. 517) A: Infeciei hematogene a lichidului de ascit B: Tuberculozei abdominale C: Perforaiei de tub digestiv D: Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate E: Ingestiei de substane caustice 3. [PRT10004] Care dintre urmatoarele afirmaii este adevarat n cazul peritonitei acute secundare (pg. 517) A: Infecia este n majoritatea cazurilor monomicrobian B: Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infeciilor peritoneale C: Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori multiplii D: Iritaia peritoneal este indus pe cale hematogen E: Dializa peritoneal este principalul factor etiologic 4. [PRT10005] Intervenia Hartmann n peritonita prin cancer de colon stng perforat const n: (pg. 518) A: Sutura perforaiei fr drenaj B: Hemicolectomie stng i anastomoz colorectal termino-terminal C: Colectomie stng, nchiderea bontului rectal, colostomie terminal D: Colectomie stng i anastomoz colorectal latero-terminal E: Ileo-recto-anastomoz latero-lateral 5. [PRT10006] Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita acut secundar este adevarat: (pg. 518) A: Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs pn la intervenia chirurgical B: CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului C: Intervalul de timp debut tratament chirurgical nu influeneaz prognosticul D: Tratamentul antibiotic singular este suficient n majoritatea peritonitelor secundare E: Tratamentul chirurgical trebuie evitat 6. [PRT10013] Perforatia de intestin subtire are ca tratament etiologic: () A: Interventia Hartmann

B: Excizia ulcerului C: Analgezice D: Rezectie si dubla stomie E: Augmentin + aminozid 7. [PRT10015] Peritonita tertiara corespunde: () A: tuberculoza B: diverticul perforat C: peritonita fara germeni D: fistula anastomotica postoperatorie E: monomicrobiana 8. [PRT10026] Tratamentul simptomatic al peritonitei presupune, cu excepia () A: Antibioterapie cu spectru larg B: Analgezice C: Reumplere volemica n oc D: Toaleta peritoneal cu ser fiziologic E: Oxigenoterapie 9. [PRT10027] Peritonita NU este caracterizat de () A: Oligurie B: Hipoleucocitoz C: Durere la tueu rectal D: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze E: Contractur abdominal 10. [PRT10028] Cavitatea abdominal NU are urmtorul mecanism de aprare () A: Macrofage B: PMN C: Sistemul complement D: Epiploon E: Peritoneu 11. [PRT10029] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita acura este adevarata: () A: Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat B: Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene C: Peritonita tertiara corespunde infectiei hematogene D: Peritonita secundara este monomicrobiana E: Peritonita care corespunde infecyiilor inraabdominale persistenta dupa o infectie deja diagnosticata este de tip secundar

12. [PRT10007] Urmtoarele circumstane etiologice corespund unei peritonite acute primitive: (pg. 517) A: Tuberculoza abdominal B: Perforaia ulcerului duodenal C: Dializa peritoneal D: Peritonita cu fungi E: Infecia ascitei 13. [PRT10008] Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde: (pg. 517) A: Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai mult B: Contractura abdominal C: Hemoptizia D: Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze E: Durere toracic accentuat de tuse i inspir profund 14. [PRT10009] Tratamentul etiologic al peritonitei acute const n: (pg. 518) A: Laparotomie B: Pleurostomie C: Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic D: Tratamentul cauzei peritonitei E: Corticoterapie 15. [PRT10010] Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita acut postoperatorie sunt adevrate: (pg. 518) A: Uneori este dificil de diagnosticat B: Poate fi determinat de dehiscena anastomotic C: CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident D: Este o form de peritonit primitiv E: Va fi evocat de durerea toracic intensa nsoit de tuse i dispnee 16. [PRT10011] Peritonita acut postoperatorie va fi evocat n special n caz de: (pg. 518) A: Febr B: Secreii purulente prin cicatrice C: Secreii purulente pe tubul de dren D: Semn Babinski intens pozitiv E: Tulburri de cunostin, agitaie, insuficien renal acut, insuficien respiratorie acut

17. [PRT10012] Diagnosticul clinic in peritonita acuta include: (pag. 517) A: febra B: durere care iradiaza in umarul drept C: varsaturi D: oligurie E: tahicardie 18. [PRT10014] Consecintele sistemice ale pancreatitei acute sunt: () A: Alcaloza metabolica B: Acidoza metabolica C: Acidoza respiratorie D: Insuficienta hepatica E: Insuficienta renala 19. [PRT10016] Urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita tertiara sunt adevarate: () A: corespunde infectiilor intra-abdominale dupa infectie deja diagnosticata B: peritonita cu fungi C: peritonita fara germeni D: peritonita monomicrobiana E: corespunde infectiei ascitei 20. [PRT10017] Semnele de severitate ale unei peritonite vizibile pe CT sunt: () A: aeroportie B: pneumatoza parietala C: pileflebita D: penumoperitoneu E: lichid liber intraabdominal 21. [PRT10018] Semnele care fac dificil diagnosticul de peritonita postoperatorie sunt: () A: prezente frecvent postoperator B: dureri abdominale, ileus, varsaturi C: tulburari ale bilantului biologic D: pneumoperitoneu E: febra 22. [PRT10019] Peritonita postoperatorie va fi evocata in caz de: () A: febra B: tulburari de cunostinta, agitatie C: insuficienta renala acuta, insuficienta respiratorie acuta D: secretii purulente prin cicatrice/pe tuburile de dren

E: penumoperitoneu 23. [PRT10020] Este adevarat despre antibioterapie in peritonita acuta: () A: cu spectru larg, inceputa cat de repede posibil B: peritonita extrahospitaliera: augumentin + aminozid, timp de 5 zile C: peritonita postoperatorie: Tazocilin+ aminozid+/-Triflucan si Vancomicina D: nu este necesara E: pe cale orala 24. [PRT10021] Interventia Hartmann in cadrul tratamentului peritonitei acute se face in caz de: () A: ulcer perforat B: perforatie de intestin subtire C: sigmoidita diverticulara perforata D: cancer de colon stang perforat E: cancer de colon drept perforat 25. [PRT10023] Peritonita acut se trateaz etiologic cu () A: Laparorafie B: Lavaj al cavitii abdominale C: Explorarea cavitii abdominale D: Laparotomie E: Antibioterapie i.v. 26. [PRT10024] Peritonita se diagnosticheaz dificil din cauza urmtoarelor elemente post-operatorii () A: Tulburri de contien B: Pneumoperitoneu C: Ileus D: Dureri abdominale E: Vrsturi 27. [PRT10025] Peritonita generalizat provoac la nivel sistemic () A: Insuficien respiratorie B: Alcaloz metabolic C: Insuficien hepatic D: Insuficien renal acut E: oc septic