1.

Sunt manifestari de alarma ale bolii de reflux gastroesofagian urmatoarele, cu

exceptia:

A. Regurgitatia
B. Scaderea ponderala involuntara
C. Sindromul emetic persistent
D. Anemia feripriva
E. Odinofagia

2. Un pacient prezinta la screeningul pentru hepatita virala B urmatorul profil: AgHBs

negativ, Ac antiHBc pozitivi, Ac antiHBs pozitivi. Statusul pacientului este:

A. Infectie cronica HBV

B. Hepatita oculta B
C. Vindecare dupa infectie
D. Vaccinare in antecedente
E. Hepatita acuta B

3. Un ulcer duodenal cu cheag aderent in crater corespunde unui grad in clasificarea

Forrest:

A. Ia
B. Ib
C. IIa
D. IIb
E. IIc

1. Despre tratamentul bolii de reflux gastroesofagian este adevarat:

A. hidroxidul de aluminiu scade secretia gastrica acida, reducand refluxul

B. inhibitoarele de pompa de protoni scad secretia gastrica acida
postprandiala si nocturna
C. prokineticele scad presiunea sfincterului esofagian inferior
D. tratamentul chirurgical este recomandat de prima intentie pacientilor tineri, cu
simptome tipice
E. omeprazolul este un blocant al receptorilor H2 foarte efficient

2. Care afirmatie despre ulcerul peptic este gresita:

A. Cauzele cele mai frecvente sunt infectia H. pylori si consumul de

antiinflamatoare non-steroidiene
B. Reevaluarea endoscopica in caz de ulcer gastric se face intre 8-12 saptamani,
in functie de dimensiunea initiala a ulcerului
 C. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului peptic este hemoragia
D. Ulcerul duodenal Forrest Ib nu necesita hemostaza endoscopica, ci doar
tratament antisecretor
E. Tratamentul cu inhibitoarele pompei de protoni este eficient in vindecare

3. Sunt cauze de pancreatita acuta urmatoarele, mai putin:

A. Litiaza biliara
B. Hipertrigliceridemia
C. Hipoparatiroidismul primar
D. Unele medicamente
E. Post-traumatica

4. Despre hepatita cronica virala C sunt adevarate urmatoarele afirmatii, mai putin:

A. Trombocitopenia poate aparea la 10% din pacienti

B. Ar trebui tratati toti pacientii
C. Majoritatea pacientilor care vin in contact cu virusul hepatitic C vor dezvolta
hepatita cronica C
D. Consumul concomitent de bauturi alcoolice se asociaza cu progresia mai
rapida a bolii hepatice
E. Pentru diagnostic se folosesc Ac antiHBc

5. Reprezinta factori de protectie a esofagului impotriva refluxului gastroesofagian

urmatorii, cu exceptia:

A. Complexul jonctional eso-gastric

B. Clearance-ul esofagian
C. Localizarea intratoracica a sfincterului esofagian inferior
D. Rezistenta tisulara
E. Saliva

6. Despre tratamentul complicatiilor cirozelor hepatice este adevarat, cu exceptia:

A. In tratamentul peritonitei bacteriene spontane se indica administrarea de albumina

si antibiotice
B. In tratamentul sindromului hepatorenal se indica administrarea de albumina si
terlipresina
C. Sindromul hepatorenal poate sa apara la pacientii cirotici fara ascita, dar in
prezenta altor complicatii ale bolii
D. In paracentezele voluminoase (peste 5litri) se indica administrarea a 8g
albumina/litru de lichid evacuat
 E. La pacientii cu ascita severa se contraindica folosirea antiinflamatoarelor
nonsteroidiene, aminoglicozidelor si a inhibitorilor de enzima de conversie

7. Grupele de risc la care trebuie sa facem screening ecografic pentru detectia

hepatocarcinomului sunt urmatoarele:

A. Pacientii cu istoric de cancer de alte etiologii

B. Pacientii cu ciroza hepatica si varsta avansata
C. Toti pacientii cu hepatita cronica cu VHB
D. Pacientii cu hepatita cronica cu VHC si fibroza avansata
E. Pacientii fumatori cu hepatita cronica indiferent de etiologie

8. Nu sunt utile in tratamentul encefalopatiei hepatice:

A. Rifaximina
B. Lactuloza
C. Diazepamul
D. Clismele terapeutice cu apa sau lactuloza
E. Aminoacizii administrati parenteral

9. Scorul CHILD in cirozele hepatice:

A. Nu are valoare prognostica

B. Parametrii care intra in calculul sau sunt: INR, bilirubina si creatinina
C. Se calculeaza in functie de prezenta ascitei, a encefalopatiei, a valorilor
bilirubinei, albuminei si INR
D. Nu are rol in indicatia de transplant hepatic
E. Nu evalueaza severitatea bolii hepatice

10. Urmatorii pot fi factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice la pacientul cirotic:

A. Excesul de diuretice
B. Febra si varsaturile
C. Diareea
D. Constipatia
E. Toate raspunsurile sunt corecte

11. Tratamentul hepatocarcinomului este indicat in functie de urmatoarele, cu exceptia:

A. Statusul de performanta al pacientului

B. Numarul si dimensiunea tumorilor
C. Agresivitatea histologica la examenul bioptic
D. Scorul Child-Pugh al cirozei subjacente
E. Extensia vasculara si la distanta
12. Sindromul hepatopriv la pacientii cu ciroza hepatica este obiectivat prin:

A. Scaderea colesterolului seric

B. Scaderea amoniemiei serice
C. Citopenie si mai ales trombocitopenie
D. Scaderea INR
E. Cresterea aminotransferazelor (ALT si AST)

13. Analiza lichidului de ascita poate obiectiva urmatoarele:

A. Se poate pune diagnosticul de peritonita bacteriana spontana daca numarul

de leucocite din lichid depaseste 500/mmc, cu PMN > 250/mmc
B. Insamantarea pe medii aerobe/anaerobe, la patul bolnavului, in flacoane de
hemocultura va identifica intotdeauna germeni patogeni in cazul peritonitei
bacteriene spontane
C. In ascita din tuberculozele intestinale identificam un numar foarte mare de PMN
(polimorfonucleare)
D. Nu este posibila identificarea celulelor atipice (maligne) prin centrifugarea
lichidului de ascita
E. Dozarea albuminei in lichidul de ascita si calcularea gradientului ascitic nu sunt
utile pentru diagnosticul diferential al ascitei din ciroza hepatica versus alte
etiologii

14. In care din urmatoarele situatii veti formula suspiciunea de sindrom hepatorenal la un
pacient cirotic:

A. Un pacient cu pielonefrita acuta

B. Un pacient spitalizat pentru peritonita bacteriana spontana, cu cresterea
valorilor creatininei la 2 zile
C. Un pacient cirotic cu semne de soc hipovolemic
D. Un pacient cirotic aflat in tratament cu aminoglicozide
E. Daca valorile creatininei serice sunt foarte mari de la internare

15. Rectocolita ulcero-hemoragica se caracterizeaza prin una din urmatoarele

caracteristici endoscopice:

A. Leziuni discontinue
B. Mucoasa granulara
C. Piatra de pavaj
D. Ulcere anfractuoase
E. Stenoze inflamatorii

16. Clasificarea endoscopica Sidney cuprinde urmatoarele tipuri de gastrite, cu exceptia:

A. Gastropatia portal-hipertensiva
 B. Gastrita hemoragica
C. Gastrita cu pliuri hipertrofice
D. Gastrita papulo-eroziva
E. Gastrita de reflux biliar

17. Caracteristicile microscopice ale bolii Crohn sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Granulomul sarcoid;
B. Agregatele limfoide;
C. Criptitele si abcesele criptice;
D. Infiltratul inflamator limfo-plasmocitar;
E. Fibroza transmurala;

18. Una din urmatoarele afirmatii in legatura cu gastropatia portal-hipertensiva este

advarata:

A. Este rara la pacientii cirotici

B. Se coreleaza cu severitatea insuficientei hepatice
C. Forma severa poate fi o cauza de HDS
D. Prelevarea de biopsii este obligatorie
E. Reprezinta o indicatie de transplant hepatic

19. Complicatiile posibile ale litiazei biliare veziculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Icterul obstructiv
B. Hidropsul vezicular
C. Pancreatita acuta biliara
D. Colangiocarcinomul coledocian
E. Ileusul biliar

20. Urmatoarele investigatii sunt recomandate in evaluarea pacientului cu icter colestatic,

mai putin:

A. Ecografia abdominala
B. Enzimele de colestaza
C. Colangiografia IRM
D. Sumarul de urina
E. Punctia biopsie hepatica

21. In bolile inflamatorii intestinale se pot intalni urmatoarele manifestari extra-

intestinale, cu o exceptie:

A. Artrita periferica
B. Eritemul nodos
C. Sacroileita
 D. Dermatita herpetiforma
E. Colangita sclerozanta primitiva

22. Una dintre caracteristicile următoare face ca tratamentul endoscopic (prin rezecție) al
unui polip adenomatos malignizat să nu fie curativ. Identificați care:

A. Polipul este pediculat

B. Stadiul carcinomului este Tis
C. Carcinomul este limitat la nivelul capului
D. Gradul de diferențiere este înalt
E. Marginile de rezecție conțin focare de adenocarcinom

23. Urmatoarele valori ale parametrilor biochimici pot fi intalniti in steatoza hepatica
necomplicata, cu exceptia :

A. AST crescut
B. GGT crescut
C. Albumina normala
D. Bilirubina crescuta
E. Timp de protrombina(TP) normal

24. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre scorul MADDREY:

A. Nu are rol in evaluarea pacientului cu hepatita alcoolica

B. Se calculeaza pe baza timpului de protrombina(TP) si albuminei serice
C. Valoarea ≥ 32 defineste hepatita alcoolica cu prognostic sever
D. Toate afirmatiile sunt corecte;
E. Nici una din afirmatii nu este corecta

25. Urmatoarele conditii patologice reprezinta cauze de sindrom de intestin scurt:

A. Infarctul intestinal
B. Chirurgia obezitatii (by-pass jejunoileal)
C. Boala Crohn extensiva
D. Enterita radica
E. Toate afirmatiile sunt corecte

26. Rezectia ileonului terminal conduce la malabsorbtia urmatoarelor elemente :

A. Malabsorbita vitaminei B12

B. Malabsorbtia sodiului
C. Malabsorbtia apei
D. Toate afirmatiile sunt corecte
 E. Nici o afirmatie nu este corecta

27. « Gold standard »-ul pentru diagnosticul enteropatiei glutenice este :

A. Aspectul endoscopic
B. Examenul histopatologic
C. Testul serologic
D. Tabloul clinic (sindromul de malabsorbtie)
E. Toate afirmatiile sunt corecte

28. Urmatoarele situatii sunt indicatii de endoscopie digestiva superioara pentru

screening-ul cancerului gastric:

A. Varsta >55 ani si simptomatologie dispeptica de data recenta

B. Varsta<55 ani si prezenta semnelor/simptomelor « de alarma »
C. Dispepsie persistenta in ciuda eradicarii infectiei H. pylori si fara raspuns la
tratament IPP
D. Ulcere gastrice la diagnostic +/- la reevaluarea endoscopica la 8 saptamani
E. Toate afirmatiile sunt corecte

29. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre limfomul gastric primituv, cu exceptia:

A. Este dificil de diferentiat endoscopic de adenocarcinomul gastric

B. Este cea mai frecventa afectare extranodala a limfoamelor
C. Din punct de vedere histologic este un limfom malign non-Hodgkinian(LMNH)
D. Infectia cu H. pylori nu are influenta in riscul de adezvolta limfom gastric
E. Reprezinta 3-6% din neoplaziile gastrice maligne

30. Cea mai frecventa manifestare clinica intalnita in neoplasmele esofagului este :

A. Disfagia
B. Odinofagia
C. Durerea toracica
D. Tusea
E. Hematemeza

31. Urmatorii sunt factori de risc pentru neoplasmul pancreatic, cu exceptia :

a. Fumatul
b. Factori genetici
c. Pancreatita cronica
d. Dieta mediteraneana
 e. Diabetul zaharat

32. Una din urmatoarele caracteristici endoscopice ale unui ulcer ridica suspiciunea de
malignitate :

A. Margini netede, regulate

B. Pliuri asimetrice care nu radiaza spre leziune
C. Pliuri de mucoasa edematiate
D. Excavatie cu baza albicioasa
E. Pliuri care radiaza spre baza ulcerului

33. Enteropatia glutenica se defineste ca:

A. Afectiune imun-mediata indusa de gliadina

B. Caracterizata prin sindrom de malabsorbtie
C. Prezinta atrofie vilozitara intestinala
D. Prezinta raspuns clinic si morfologic la excluderea glutenului din dieta
E. Toate afirmatiile sunt corecte

34. Factorii de risc suplimentari pentru aparitia hepatitei alcoolice/cirozei hepatice

alcoolice sunt urmatorii, cu exceptia:

A. Obezitatea
B. Factori ereditari si genetici
C. Sexul feminin
D. Fumatul
E. Infectia cu virusuri hepatitice (VHB/VHC)

35. Nu poate fi considerată hemoragie digestivă superioară manifestă:

A. Hematemeza cu sânge roșu

B. Obținerea de teste persistent pozitive de hemoragie ocultă în materiile
fecale
C. Exteriorizarea de scaune melenice
D. Prezența hematocheziei asociată cu dezechilibru hemodinamic
E. Vărsătura în „zaț de cafea”

36. În tratamentul hemoragiei digestive superioare prin efracție variceală nu este indicata:

A. Ligatura variceală
B. Coagularea în plasmă de argon
C. Injectarea intra si perivariceală de agenți sclerozanți
 D. Montarea unei sonde Sengstaken-Blakemore
E. Injectarea de cyanoacrilat

37. Printre factorii de risc ai pancreatitei cronice nu se numără și:

A. Aportul excesiv de lipide și proteine din dietă

B. Mutații ale genei CTRF („cystic fibrosis transmembrane conductance
regulator”)
C. Malformații congenitale precum pancreasum divisum
D. Traumatismele abdominale
E. Hipercalcemia de diferite cause

38. Care dintre afirmațiile referitoare la utilitatea montării sondei nazo-gastrice la

pacientul cu hemoragie digestivă superioară este falsă:

A. Ajută la confirmare hemoragiei

B. Poate localiza sursa hemoragiei
C. Ameliorează prognosticul
D. Facilitează efectuarea endoscopiei digestive superioare
E. Este contraindicată când există suspiciunea de ruptură variceală

39. Identificați ce informație din istoricul unui pacient cu hemoragie digestivă nu ne

orientează asupra sursei potențiale de sângerare:

A. Boala renală cronică

B. Infecția cu Helicobacter pylori
C. Consumul de anticoagulante orale
D. Consumul excesiv de alcool
E. Anevrismul de aorta

40. Dintre modurile de manifestare a unui cancer de colon drept, cel mai puțin
caracteristic este:

A. Fatigabilitate, dispnee sau angină

B. Depistarea unei anemii feriprive
C. Tumoră palpabilă în flancul/fosa iliacă dreaptă
D. Ocluzia intestinală
E. Teste pozitive de hemoragie ocultă în materiile fecale

41. Identificați printre următoarele afirmații referitoare la riscul de malignizare a

adenoamelor colonice pe cea care nu este adevărată:
 A. Depinde de localizare, riscul fiind mai mare la nivelul colonului stâng
B. Mai puțin de 1% din ele suferă o transformare malignă
C. Aspectul sesil conferă un risc superior celui pediculat
D. Histologia viloasă crește de 3 ori riscul de transformare malignă comparativ cu
cea tubulară
E. Prezența displaziei de grad înalt conferă un risc superior

42. Diagnosticul pozitiv al sindromului de intestin iritabil se bazează pe:

A. Prezența durerii abdominale

B. Relația durerii abdominale cu defecația
C. Debutul simptomatologiei în urmă cu cel puțin 6 luni
D. Forma anormală a scaunului
E. Toate afirmatiile sunt adevarate