Carlo M.

Cipolla (rgza-aooo), reputat istoric italian,

pasionat de economie, a etudiat la Sorbona gi la Lon-
do4 School of Economics. Pe parcursul indelungatei 8tr11y Lesrle
sale cariere academice, a predat istoria econorriei la
University of Califoinia, Berkeley, la Institrrtul Euro-
pean din Florenfa Ei la Scuola Norrrale din Pisa.
fundamentale
A aai publicat, printre altele: Storia dellbconomia ita-
liana (rggg), Econamic ltriatory bf World Population
(196o), The Ecorwrnic Decline of Emptires GgTo), Thc
iffrnecilitetii
Technology of Man: A Visual History
nla non troppo (tg88), Between Tfuto
(:.98o), Allegro
Cultures: An Intro- umane
d.uction to Econornic History Gggz).

Ttaducere din englezi

de Miruna Fulgeanu

HUMANITAS
BUCURE$Tr
 Cuprins

Redactor: Adina Sducan

Coperta: Ioana Nedelcu
Tbhnoredactor: Manuela Mdxineanu
DTP: Florina Vasiliu, Carnren Petrescu

fipdrit la Ganesha Publishing House

Carlo M. Cipolla
N ota editorului italian 7
The Basic Laws of Human Stupidity Mad Millers cdtre Cititor I
@ 1988, by Societd editrice Il Mulino, Bologna.

HITMANITAS, aor4, aor8, pentru prezenta versiune

Introducere 13
@
romAneascd I. Prima Lege Fundamentald . L7
II. ADoua Lege Fundamentale . 2l
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale'a RomAniei IIL Un interludiu.teo""tic . . 21
Cipolla, Carlo M. fV. ATbeia Lege Fundamentald
Legile fundamentale ale imbecilitdfii umane /
(aga-numita Reguld de Aur) do
Carlo M. Cipolla; trad.: Miruna Fulgeanu. -
Bucureqti: Hurnanitas, aor8 V. Distribulia frecvenlei 4L
ISBN 978-973-bo-6o88-1 VI. Imbecilitatea gi puterea 47
I. Fulgeanu, Miruna (trad.)
159.955
VII. Puterea imbecilitbiii 51
VIII. APatra Lege Fundamentald . 55

EDITI.'RA HI]MANITAS
D( Macro-analiza
Piata Presei Libere r, o1g7o1 Bucureqti, RomAnia giA Cincea Lege FundamentaH . . . 59
tel. ogr 4o8 83 5o, fax os1" 4o8 89 5r Anexd , 67
www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.ro

Comenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.ro
Comenzi telefonice: os1 g11 sg Bo
 Frima Lege Fundamentali a Imlecilitifii
Umane afirmi clar gi rispicat:

,Numdrul indivizilor imbecili in via!6 este

mereu qi in mod inevitabil subestimat de
toati lumea."'
La prima vedere, enunlul pare banal, impre-
cis gi extrem de ingrat. Cu toate acestea, o cer-
cetare mai atenti va dezvdlui adevdrul pe care
ll ascunde. OricAt de mulli imbecili ai presupu-
ne cd exist6, tot ai fi luat prin surprindere, in
mod sistematic, de faptul cd:

r. Cei care au alcdtuit Biblia erau congtien{i de

txistenfa Primei Legr, pe care au parafrazat-o afir-
mAnd, cu o inclinafie citre exagerdri poetice, cd stul-
torurn infinitus est nurnerus. Num6rul imbecililor nu
poate Ii ins6 infinit, pentru cd numdrul oamenilor in
viatd este finit.

19
 a) Oamenii pe care cdndva ii congiderai i
teligenli qi ragionali se vor dovedi a fi i
ffira drept de apel.
b) Zi de zi, intr-o cbntinud monotonie, te
gisi asaltat de imbecili care apar pe
in cele mai incomode locuri qi in cele mai i
babile momente.
Prima Lege FundamentalS nu-mi ingdduie
sd atribui o valoare numericd exacti CAPITOLUL il
tului de imbecili in raport cu intreaga
indiferent de estimare, tot ar fi mai micd
A Doaa Lege Fundamentald,
e in realitate. Aqadar, in paginile ce
voi nota acest procent cu simbolul o.
 Tendinlele culturale actuale din Occident
promoveaz5 o atitudine egalitaristi in toate
aspectele viefii. Oamenilor le place si creadi cd
eunt rezultatul unei maqindrii de produclie irr
masi perfect programatd. Geneticienii gi socio-
logii fac tot ce le st6ln putinli sd demonstreze,
printr-un ansamblu impresionant de date ryi
rationamente, d toti oarnenii sunt egali de la na-
turb gi cd, dacd unii sunt mai egali decAt ceila$i,
asta se datoreazileducafiei, nu eredit5lii.
Eu am o obieclie in legdturi cu aceasti teo-
rie - sunt fenn convins, dup6 ani de observalii
pi experimente, cd oamenii nu sunt egali, cd unii
dintre ei sunt imbecili, in weme ce altii nu, iar
aceastd diferen!5 nu depinde de factori pi in-
fluenle culturale, ci pur gi simplu de ereditate.
La fel cum o persoand se naEte cu pdrul roqcat,
aga se naqte qi un om imbecil; apartenenla la
mu$imea imbecililor este la fel ca apartenenla
 la o anumitb grrrpd sangvind. Ca atare, un imbe-
cil se naste imbecil printr-un act aI Providenlei.
Deqi sunt convins c5. acel procent o de indi-
vizi sunt, intr-adevd4 imbecili qi ci sunt astfel
din motive genetice, nu sunt un reactionar care
incearcS. sd reintroduci pe ascuns discrimina-
rea fir funclie de rasd sau de pozilia sociald. Am
certitudinea cd imbecilitatea este un privilegiu
aleatoriu al rasei umane qi cd este uniform dis-
tribuitd, intr-o proportie constantd. Acest fapt
este exprimat in mod qtiinlific de ADoua Lege
FundamentalS, care afirrnd cd:
ca un anumit individ sd fie
"Probabilitatea
imbecil este independentd de orice altd insu-
qire a respectivei persoane."
fn aceastd privinfd, Natura s-a intrecut pe
sine. Ne este cunoscut faptul ch, tntr-un mod
aproape rnisterios, frecvenla relativd a anumi-
tor fenomene naturale este constanti. De pildd,
se qtie cd, indiferent dacd oalnenii se inmultesc
la Polul Nord sau la Ecuator, dacd perechile sunt
bine alcituite sau nu, dacd au pielea neagrd,
rogie, albd sau galben6, raportul dintre nou-n6s-
culii de sex masculin gi cei de sex feminin rd-
mAne constant, cu o u;oar[ prevalen!5 a sexu]ui
masculin. Nu gtim cum obline Natura acest re-
zultat remarcabil, insd gtim cd line de domeniul
numerelor foarte mari. Cu adevdrat extraordi-
nar este ci natura reuqeqte si menlind constant
procentul o de imbecili, indiferent de mdrimea
grupului incauz6,. Prin urmare, fie cd studiem
un grup restrAns de oameni sau unul foarte
rnare, procentul va fi acelaqi. Nici un alt set de
lirnomene observabile nu ne oferi o dovadd atAt
tlc clard a puterilor Naturii.
O serie de experimente suslinute in rnulte
rrniversit6ti renumite din lume au demonstrat
r:ii eclucalia nu are nirnic de-a face cu procen-
t,rrl o" Str"uctura social6 a unei universit5li cu-
prinde cinci mari categor{i: clasa muncitorilo4
cl asa funclionariloq studen{ii, administratorii
6i profesorii.
CAnd am analizat clasa muncitorilor', arn
rrrnstatat c6. un procent o dintre ei erau imbecili.
AvAnd in vedere cfl valoarea lui o era rnai rnare
rkrcAt md aqteptarn (vezi Prima Lege), am dedus
inifial, potrivit tendin$elor vremii, ci de vind
ur {i seg:regarea, sdr6cia qi lipsa de educalie.
lns[, mergdnd cu analiza mai sus pe scara so-
cial5., an.clescoperit cd acelaqi raport era valabil
ryi pentru funclionari sau pentru studenli. RezuJ-
l,rrtele au fost chiar rnai impresionante i:r rAndul
lrrof'esorilor. Indiferent de institulia pe care am
nludiat-o, de la universitdli de renume la cole-
gii nproape necunoscute, imbecilii reprezentau
aceeaqi pondere de ova dintre profesori. Am
atdt de uimit de aceste rezultate, incAt mi
e*tins studiul asupra unui grup cu
select, o elitd: Iaurealii premiului Nobel;
tatul mi-a confirmat supremalia absoluti a
puterilor Naturii: aVo dintre laureafii
lui Nobel sunt imbecili.
Mi-a fost greu sA accept qi sd asimilez
td idee, dar concluzia studiului a dovedit cd
CAPITOLUL UI
indiscutabil adeviratd. A Doua Lege
mentald este un principiu ce nu admite Un interludiu teoretic
Migcarea de emancipare a femeilor va sprijini
acest principiu, deoarece demonstreazl ch
portjainrbecililor este egal6 in rdndul
qi al femeilor. Locuitorii !6rilor in curs de
voltare se vor bucura de existenla Legii a
pentru ci le va confirma cH lErile dezvoltate nu
sunt chiar atAt de dezvoltate. Fie c[ acest pri
cipiu va fi apreciat sau mL implicaliile sale sunt
inspdimdnt5toare: inu conteazi daci te invdrti
in cercuri distinse sau dacd te aldturi unui trib
de canibali din Polinezia, daci tr6ieqti ca un
pustnic intr-o m5ndstire sau dach iti petreci
viafa in compania'trnor femei frumoase gi
zaale, va trebui mersu sd faci fald acestui
cent constant de imbecili - procent care,
Prirnului Principiu, va fi mereu mai ridicat decAd
te aqtepfi.
 Am ajuns astfel firtr-un punct in care este
necesar sd clarificdm conceptul de imbecilitate
umani qi sd definim sintagma,personaj dra-
Itratic" (dramatis persona).
Orice individ se caractenzeaz[. printr-un
tnumit grad de inclinalie citre socializare.
Existd oameni pentru care orice contact cu o
dt6 persoand este un rdu necesar. Ei trebuie
lI suporte alfi oameni, iar a$i oameni trebuie
ti-i suporte pe ei. La cealaltd extremd se afld
oei care pur Si simplu nu pot tr6i pe cont propriu
fi care preferd chiar si petreacd tirnp in tovd-
tlgia unor indivizi care le sunt antipatici decdt
ll stea singuri" intre aceste doud extreme exist6
0 varietate extraordinard de situafii, deqi majo-
tltatea oamenilor surit mai aproape de tipul
lndividului care nu poate suporta singurdtatea
decAt de cel al persoanei care fuge de orice rela-
lle interuman5. Aristotel a avut in vedere acest

29
lucru atunci cAnd a spus,,OmuI este un animal
social", iar validitatea afirmaliei sale este con-
firmatd de faptul cd tr[im in grupuri, ci existd
mai multi oarneni cdsdtorili decAt celibatari, cd
irosim atAta timp qi atAlia bani pe petreceri
anoste qi cd terrnenul ,,singur6tate" comportd
adesea o conotalie negati.v5.
Fie cd eqti un individ solitar sau o personali-
tate a lumii mondene, vei avea de-a face, inlr-un
fel sau altul, cu a$i oameni. Pdni qi. pustnicii
intAlnesc oameni din c6,nd in cdnd. Mai mult
decAt atAt, insdgi acliunea de a evita alte per-
soane va avea un impact asupra lor. Ceea ce
aq fi putut face pentru un individ sau un grup
de indivizi, dar n-am fdcut, ar fi fost un cost de
oportunitate (un cdqtig sau o pierdere ce nu mai
au loc) pentru acea persoutni sau acel grup. Mo- l'igura r
rala poveqtii este cd fiecare dintre noi are un cont
pe care il imparte cu toli ceilalli. Orice acliune
llriilor acliuni. Pe axa Oy sunt reprezentate
sau lipsi de acliune ne aduce un cAgtig sau o
rrvantajele pe care alt6 persoand sau grup de
pierdere in acel cont qi, in aeelagi timp, conduce
l)ersoane le oblin ca o consecinli a acliunilor
la un cdqtig sau la o pierdere in contul altcuiva.
lui Thrm. Aceste cAqtiguri pot fi pozitive, neutre
CAqtigurile qi pierderile pot fi reprezentate in
ruu negative - eele negative fiind, de fapt, pier-
mod corespunzhtor pe un grafic precum cel din
rlori. CAqtigurile pozitive ale lui Tom sunt m5-
figura r.
rrrrate pe axa Ox, la dreapta punctului O, iar
Graficul se referd la un individ oarecare -
cole negative, la stAnga. CAgtigurile gi pierde-
sd-l numimTom. Axa Oxmdsoard avantajele pe
care Tom Ie dobSndeqte ca o consecinld a pro- rile persoanelor cu care Tlom are de-a face sunt

31