Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ION-RADU PASCAL,
DOCTOR IN oFtrp-r
AVOZAT
I.D E E
DE
NA TIUNE
IN ISTORIA DOCTRINELOR POLITICE SI SOCIALE
1936
1S..
www.digibuc.ro
ION-RADU PASCAL
DOCTOR IN DREPT. - AVOCAT
IDEEA
NATIUNE
DE
1936
NTIPOORAFIA CAPITALEI"-B-DUL ELISABETA 5
www.digibuc.ro
',WM.,
IDEEA DE NATIUNE
IN ISTORIA DOCTRINELOR POLITICE SI SOCIALE
www.digibuc.ro
INTRODUCERE
Ce e Natiunea
Ce e nationalismul ?
Cu tot abuzul ce s'a facut de aceste cuvinte mai ales tn clecursul ultimului veac, ele n'au avut intotdeauna
acelas inteles. Sub influenta unor situatiuni locale
lumina unor conceptii deosebite, ele au fost utilizate In
sensuri diferite 1 au slujit adesea drept cuvnt de ordine
unor particle opuse. Ele erau cuprinse tn strigatul de ra.
liere al popoarelor Tnsetate de libertate sf tot odata constitufau lozinca celor mai barbare mnpilri
Isvor nesecat de iubire si de ura, nationalismut a
contribuit la rsturnarea unor vechi idoli. Istoria lui e
plina de gesturi eroice i sacrificii mnaltatoare i tot In numele
lui s'au savarsit nenumarate crime si cele mai oribile pustio
iri, menite sa turbure civilizatia i armonia dintre popeare
Forta lui e nemarginita si influenta sa imensa.
In decursul unni singur veac el a schimbat harta
Europei, a modificat raporturile dintre State, a prezidat
conferinte si a dictat tratate ce vor constitui actul de
nastere al unor State noi; a secerat Intr'o clipa nenum .
rate vieti tinere, a Insngerat pani3ntul cu trupurile ace-
Si totusi putini sunt aceia cari au cautat s precizeze cuprinsul Ideil de Natiune. Ea ne apare astazi la fel
www.digibuc.ro
6
de \raga i neconturata ca i acurn un veac. In fata ei
dreptul public si sociologia ramn mute sau contradictoris.
Pareri diverse au fost exprimate, fart ca ele sa arunce to .
tusi o lumina iea1 i obiectiva In Intunericul ce Invalue
acest dontenfu. Chiar daca uneori stiinta a Incercat sa
traga o brazdi noua In aceasta materie, ea n'a putut-o
face deck superficial si necomplect Tot ce s'a scrii In
le In adncul evului mediu. Existenta lor nu poate fi pusa la Indolala, desi nu se poate tagadui c aparitiunea
lor constitue unul din fenomenele sociale cele mai com.
plicate i Cele mai greu de lamurit. Cauzele profunde de
ordin social, cultural sau politic, ce stau la baza acestor
aparitiuni, trebuesc mai Intotdeauna cautate cu multe veacuri in urtna. Cercetarea lor ar putea constitui unul din
capitolele cele mai pasionante ale istoriei ; din nefericire
Insa, In aceast materie, ne lipsesc aproape cu totul date
precise. Cu att mai greu este sa cautam natura rapor .
turilor sociale ce stau la baza gruparilor nationale i sa
definim cu preciziune legatura ce apropie Intre ei pe menibru
aceleiasi natiuni.
Dar, pe Inga dificultatea de a descoperi adevarul, de
a-1 curati de toate impuritatile datorite subiectivismului,
pasiunilor politice sau teoriilor preconcepute, acel ce vrea
sa patrunda i sa cuprinda In intregime acest domeniu
mai Intrnpina o noua dificultate creata de data aceasta
prin lipsa de precizie i nenumaratele aspecte ale acestei
probleme.
Facnd parte din acele notiuni cari n'au avut Intotdeauna i pretutindeni ace14 Intdes, Ideea de Natiune
www.digibuc.ro
7
apare insezisabila, vaga i greu de definit. Transformarea
ti continua si nesfrsita ei variabilitate ne tnlatura aproape cu totul posibilitatea de a cuprinde Triteo singura formula aspectele multiple sub care o mntlnim. Astfel nu
este posibil sa confundam ideia pe care o avea despre
natiune Mazz'ni i fauritorii unitatii nationale italiene cu
aceia ce domina toata opera lui Bismark care, la aceeas
epoca, desavrseste unitatea germana, duo cum si astazi
trebue sa deosebitn conceptia democratica franceza de aceca national-socialista sau fascista si de conceptia
,oasa a nationalistilor indieni.
ei variaza, raportul de forte ce pare astazi definitiv stabilit se modifica Incetul cu Incetul. Istoria, care ne ofera
mo.
posibilitatea sa fixam,ce e drept destul de vag,
mentul Inchegarii diferitelor natiuni, nu ne explica In a.
elas timp si cauzele cari au determinat formarea acestor
organisme noui, pe cari antichitatea nu le-a cunoscut
.pe cari evul mediu a mncercat sa le ignoreze. Deaseme .
nea ea nu ne explica nici cauzele care au determinat des.
-v oltarea ulterioara, evolutia i prefacerile prin care au
trecut aceste natiuni. Marea gresala a istoricilor a fost
de a nesocoti caracterul nestabil al natfunilor, asemuindule cu acele corpuri fizice cari ne apar vesnic identice si
neschimbate.
sociale nu mai poate fi pus la Indciala. Credinta In imutabilitatea lucrurilor i siguranta pe care o dadea aceasta
credinta au damnit pna
ziva cnd progresele stiintei
le-a condamnat sa dispara. Astronomia ne-a arAtat ca
stelele, considerate odinioara nemfscate pe adncul firma.
mentului, erau In realitate animate de o vteza vertiginoa.
sa. Biologia a dovedit ca speciile privite altadata ca in
variabile se transforma totusi cu timpul. Atomul insusi
1i pierdu caracterul etern devenind un agregat de forte
condensate In mod tranztoriu. In fata acestor rezultate,
www.digibuc.ro
a fast progresiv zdruncinata,:asa ?sicka incept sa apara multor gnditori ca o conceptie lipsita
ideia de adevar
de
Pentru a prinde In aceste conditiuni adevaratul caracter al natiunii, trebue &el sa parasim, definitiv i com*
plect in ceeace ne priveste, notiunea falsa de imutabilitate si, renuntnd la mice consideratiuni statice, s recell-gem la aceia mult mai justa de variabilifate perma .
nentd sub influen/a unor conditiuni locale ex(erioare.
Aceasta observatiune este de prima importanta. Ea
ne ajuta sa privim nu numai natiunile, ci toate gruparile
si toate fenomenele sociale, sub aspectul lor real si ne
fera nor)! posibilitati pentru studiul nostru. Bitrnul
raclit a intrezarit acest adevar, iar dialectica hegeliana
marxista constitue desigur o retnviere a conceptiilor fibzofului grec ; adevarata ei valoare consta in faptul ca ea
prinde realitatea in miscare, nu sub o forma fixa, de venita.
Componentele natiunei variaza asa dar si ele ptin
forta lucrurilor dar aceasta variatiune nu e brusca, ci
progresiva i lenta. Viata natiunilor poate fi considerata
dupa ex?resia lui Le Dantec ca
compromis intre tra.
ditia conservatoare si influentele revolutionare, 3) caci
influenta conditiunilor exterioare este in mare parte corijata de o energie proprie a natiunilor, al arei rol de
frunte este de a echilibra actiunea extericara destructiva.
Existenta natiunilor, mai mult chiar de ct aceia a
vizilor, reckima o lupta continua, iar viata lor implica ne .
aparat o victor;e.
1). Gustave le Bon La vie des verita Paris 1919 pag. 11.
2). Karl Marx. Das EIend der Philosophie pag. 91.
3). Fehx Le Dantec, La lutte universellei Paris 1920 pig. 13
www.digibuc.ro
Aura MitscherlIch, <Volk und Nation, art. in Handw. der Soztologie, Stutt-
www.digibuc.ro
10
un mic numar de credinte luate drept adevaruri. Efe reprezinta adaptarea mentalitatii ereditare a rasselor la necesitatile fiecarei epoci"1). Istoria dramatica si pasionanta a
acestor idei este att de strns legata de istoria umaniatii,
Inct adesea se confunda cu ea.
Totusi aceste principii si idei nu pot avea In nici un
caz o valoare absoluta si universala. Orict de restrns
ar fi manunchiul de idei ce aIcatuesc structura spirituala
a unei anumite epoci, de vor fi, la rndul lor, inffuenta.te de caracterele specifice ale fiecarei rasse si adesea in.
terpretate si denaturate de gndirea diferitilor autori call
ie imprima o non personal.
Daca vom urmari raporturile dintre popoare din an1). Vezi i H. G, Wagner Essai sur l'univcralisme economique, Paris.
1933 p. 11.
1), Gustave Le Bon op. cit. pag. 1.
www.digibuc.ro
11
te fi urmatita pas cu pas In istoria civilizatiei, afirmanduse sub forme diferlte dealungul veacurllor.
Antichitatea nu a cunoscut desigur idda de natiune
sub forma ei de astazi. Evul media deasemenea a ?ricer-
www.digibuc.ro
Societatea Nztiunllor
12
claratie,
13
www.digibuc.ro
14
Fost
www.digibuc.ro
CAPITOLLII, I
ANTICHITATEA
Imperial roman. Antichitatea nu cunoscuse StateIntr'adevar mari 'Ana la Imperiul Roman. Acesta este eeldint& care a reuit sa-i creeze o organizatiune stabila *iunitara, cucerind prin forta si abilitate politica aproape
totalitatea teritoriilor pe care antichitatea le cunotea.
Ceea ce caracterizeaza aeeasta politica de expansiune
a Roma nilor, este tendinta ei de a asitnila popoarele su.
puse. Toate primeau aceias administratiune si aceia cul
tura i, toate la un loc alcatuiau acee4 lame romana orbisrornanus
In care orice individualitate era anihilata
prin Inglobarea ei In acest vast imperiu a carui putere
de asimilare era neintrecuta.
Orasele aflate pe teritoriile cucerite dobandeau o In.
fAtiare romana locuitorii paraseau vechile datini adesea
prea violente si barbare, In timp ce nouile generatil ivite
din casatorille colonilor sau soldatilor Romei cu fetde
tinutului Ii uitau cu totul origina si Inlocuiau nun3ele
barbare ale stramoifor, prin altele latine mai frumoase
Aceasta societate dobndeste astfel, in aparenta
www.digibuc.ro
15
-lama se inventa sub Cesari cuvntul de 4 romanitas,,
Prin el se exprima deosebirea ce exista Intre aceasta lume
-supusa legilor Rotnei .V. restul popoarelor, fie dela Sud,
3). Tit Liviu V-21,22, V1.29. Ovidlu Fast. Ill 837,843 (Fustel de Cottgauges- La Cit lintIqueParis 1929. p. 431).
www.digibuc.ro
1T
Cucerind si punnd stapnire pe zeii cetatilor tuvinse, Roma Isi marea numarul protectorilor ei ajungnd
creeze o comunitate religioasa superioara cultului municipal al vechilor cetati. Daca !Ana atunci religia izolase po
poarele, Roma sat' sa o utilizeze pentru a realiza comanitatea spirituala ce lipsea marelui Imperiu.
www.digibuc.ro
ed, Flamarion_
18
rintele neinchipuite ale xnasei de sclavi si de proletari desnadajduiti. 0 nemaipomenita diversitate de origin, carac.,
1) Gobineau op. cit. Vol. II. p. 275.
www.digibuc.ro
19
germani.
-numaram
www.digibuc.ro
20
ca este cea mai anevoioasa pe care a cunoscut-o omenirea. Totusi dupa un lung purgatoriu de aproape o nee de
ani, civilizatia renaste si o societate noua se Injghebeaza
purtnd in sine germenii fucili moderne.
Caracteristica nouii religiuni este ca ea nu mai aparc
ine nici unei
nid unei caste, aid unei cetati. Ea
se adresa umanitatii intregi fara nici o deosebire de rassa
si de rang social. Pentru prima data aparu o religie un
versala, ce putea fi imbratisata de toate popoarele. Cress,
tinismul nu mai voia sa tina seama de ura dintre popoare
spre uimirea tuturor, pentru aceasta religie nurnai exis.
tau nici staini i nici dusmani. El sfarma pentru, totdea.
una divinitatile poliade i rstoarna cultul local.
Dar crestinismul face si mai mult +deck atast : el se..,
www.digibuc.ro
CAPITOLLIL II.
EUROPA LA INCEPUTUL EVULUI MEDIU
Dupa prabuirea imperiului roman, Europa intra mno
tr'o epoca de fungi i penibile framntari. Aceasta epoca,
ce cuprinde cele patru veacuri cari despart caderea im.
periului roman de infiintarea imperiului lui Carol cel Mare
-e cea mai turbure si mai neprecisa pe care o cunoate
istoria. Lipsite de orice continuitate istorica, monarhiile,
adesea puternice, aparute in aceasta epoca, se prabusesc
eu multa uurinta. Popoare care se gasesc stabilite In
rasarituf Europei, le gasim curnd dupa aceea In apus,
pentru a se pierde apoi cu totul In massa compacta a
altor popoare cari le succed. Cine ar putea spune ce au
-devenit de pilda Vizigotii pe cari li regasim in preajma
anului 380 la sudul Dunarii i cari reapar putin dupa a.,
ceea 'in Dalmatia, apoi 'in Spania i in Franta pe Loire 1).
Si totusi aceastg epoca prezinta pentru noi un foarte
mare interes, deoarece atunci se plgmadesc In Europa, ca
intr'un imens laborator, natiunile cari v or avea sa rasa
ipeasca dealungul veacurilor Vina azi.
www.digibuc.ro
22
i. C.
si cari la rndul lor fusesera precedati de alte
popoare de origina finica.
Popor independent, Germanii stiura sa apere i fata
23
www.digibuc.ro
24
www.digibuc.ro
25
cu Italia si cu titlul de imparat, iar lui Carol, partei oc.
cidentala. Ludovic, fratele lor, care fusese neglijat in a.
cest partaj, este totusi recunoscut de Otre Germani ca
rege in 840, creind astfel prima monarhie germand..
La moartea tatalui sat', el s'a aliat cu Carol Impotriva lui
Lotar pe care-I Invinse. Atacat din nou de Lotar, ei ho.
tarara s se uneasca printr'un jurarant Impreuna cu sus*
puii lor.
i de rassa:intre Franc!
ndscuserlf.
TitIul de Imparat, pastrat prin traditie de monarhia
www.digibuc.ro
26
www.digibuc.ro
CAPITOWL III.
CAUZELE CARI AU IMPIEDICAT FORMAREA
ME! CON$T1INTE NATIONALE
28
3). Breysig, op. cit. Vol. 11 p. 750 ; Heyk, Deuts:he geschlchte 1905.
Vol, 11 p. 59. Mitscherlich, Nationalismus, 1929, p. 66.
4) Heyk, op. cit. Vol. 1, p. 6*z2 23.
www.digibuc.ro
2g
unor asemenea State. Acestea nu s'au putut Infiripa dect Inuit niai trziu, catre sfrsitul evului mediu, atunci
cnd sistemul feudal era In plina decadere. Cum era care
posibij sa se creeze un asemenea Stat unitar atunci and
principii, episcopii i orasele, luptau intre ei pentru
conserva neatinse drepturile lor feudale, Incheind aliante
pornind razboae pe cari poporul nu le-a Inteles
odata ? Intreaga viata politica a acestJr vremuri este plina
de asemenea lupte, cari nu puteau dect s destrame tot
mal mutt legaturile, deja si asa destul de slabe, dintre lo
cuitorii unei aceleiasi regiuni. Acestia adoptara In cele
din urma o atitudine pasiva,. asa Inc& le era indiferent
daca razboaele erau indreptate Impotriva unui Stat straia
www.digibuc.ro
30
-sou Impotrivo unui principe de acdas sange cu d
Cunt era pe de alta parte posibil sa se afirme o site'
sura vointa suveranA din tesatura inextribabili de raport
turf juridice nefamurite, care crea nenumarate suveranitati
mArunte, printre cari nici una nu ar fi putt sfaliU cu
www.digibuc.ro
31
32
33
34
www.digibuc.ro
35
a Inlesnit cunoasterea fiteraturilor greaca i romang. In
rndul lor gasim pe singurii oameni de stiintt din evut
mediu.
o.
www.digibuc.ro
36
-oara metafizica, pe care se sprijinea biserica universala,
-devine doctrina catolicismului. In modul acesta, umanita.
www.digibuc.ro
37
.de ad,
spirituala a umanitatii,
preeminenta si supremaVa pu.
terii spirituale gasindusi astfel o justificare teoretica, pe
www.digibuc.ro
CAPITOLUL IV
RAPORTURILE DlINITRE BISERICA I STAT
DECURSUL EVULULMEDIU. POLITICA UNIVER0
SAUSTA A BISERICII CATOLICE
i organizatill
politice. Prin fondul sari moral, ce nu era legat de oorganizatie politica, religia crestina a avut dela
inceput un caracter universal. Mora la cresting situa pe
om deasupra conditiunilor materiale in cari el se desvoltg,
iar din iubirea aproapelui ce constituia Tnsasi fondul moo
ral al nouei religii, decurg ideia de egalitate, ideia de jus
tifie i ideia de fraternitate, incompatibile cu vre-o limio
tatiune sau demarcatiune de orice natura, fie ea datorita
organizatiunii politice, fie rezultata din deosebiri de rassa
anumita
bisericii
www.digibuc.ro
39
pag. 48 t urm.
www.digibuc.ro
40
-nu daunau armoniei universale, era acum conceputI ca o
organizatiune politicA supusA In ktregime bisericii.
www.digibuc.ro
41
42
universala. In conceptia primiriva a religiei crestine, no0
tiunea de unioersal nu se confunda cu aceea de general.
Universalismul crestin este de ordin strict interior ; el
trebue sa fie conceput inteun plan pur spiritual si nu are
nimic cornun cu notiunea cantitativa algeneraluluI. Acesta nu poate fi decat o abstracVune de ordin cantitativ,
in timp ce universalul este o notiune calitativa. Universaful
nu are nimic de a face cu numarul; el traeste in sufle.
tul fiecaruia 1).
Pentru atingerea scopurilor pe cari le urmareau, papii
au s'au Aft sa scada prin orice mijloace prestigiul regilor si
www.digibuc.ro
43
sa umileasca pe
nationala germana
Pentra a Intelege politica acestor 'imparati romani de
natiune germana vom Incerca sa examinam foarte pe scurt
44
Pentru a vedea ct era de mare sprijinul pe care bioserica l'a acordat Impsratilor i ct de Intinse erau drep.turile pe cari ea le recunostea acestora impotriva 115.,
zuintelor de libertate si de independents ale noilor natiuni
e suficient sa cltsm cuvintele lui Bonifaciu VIII, care
respinge cu mutts violents pretentiunile de independents
ale Francezilor i proclama c aImpSratul este monarhut
tuturor principilor" si toate popoarele sunt i trebue sa.
fie supuse de drept regelui Romanilor i Imparatului 1).
Biserica din Roma si imperiul german se spriiina amndous pe aceleasi principii. Ele nu vor constitui
data dous forte opuse, ci nurnai dolls aspecte diferite aleunei aceleiasi idei: universalismul crestin.
.
www.digibuc.ro
45
Vieni a vedere la tua Roma che piagne,
Vedova e sola, e di e notte chiama:
Cesare mio, perche non m'accompagne ')
Cesar, simbol etern al puterii temporale, aparndu4
pe Petru, simbol al puterii spirituale, acesta era idealul
intrezgrit nu numai de Dante ci de aproape toti oameniu
timpului sat'. 2)
Dacg cele doug puteri, cea spiritualg i cea tempo.
prima reprezentatg de papa, eful suprem al bi .
rala,
sericii, i cealalta de Impgratul german, venic candidat
la monarhia universalg,
decurg amndoug din until si
ace1a4 prtncipiu al universalismului bisericii crestine,
a.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL V
IMPERIUL DE ORIENT
Am insistat att de mutt asupra fortelor politice
raporturilor dintre aceste forte In occidentul Europei In
-tot decursul evului medu, pentruca din framfintarile acea
lor veacuri s'a nscut o noti formula politica, ce va
schimba cu total aspectul societatii europene. Aci s'au
plamadit In umbra cele dinti naVuni, cari, constiente de
individualitatea lot., se vor constitui cu timpul in puternice organizatiuni politice. Aceste State noui nu au nimic
comun cu vechile State cunoscute pan atunci. Ele se
sprijina pe o noua formula politica, precizata mai intii
occidentul Europei i apoi adoptata mult mai trziu
de celefalte State.
Inainte de a continua cu studiul evenimentelor polih
tice, cari au Inlesnit formarea puternicelor organisme na.
tionale din occidfntul Europei, credem interesant s aruncam o privire si in Orient pentru a vedea care era aci
situatia diferitelor popoare i daca imprejurarile au Inv.
duit aci o individualizare mai pronuntata a acestora,
Incadrarea lor In organizatiuni politice independente.
imperiu roman creat prin sfortarile seculare ale unei rasse intreprinzatoare, dotata cu calitati organizatoare neintrecute 1 cu o energie pe care o diciplina rigida i ne.
www.digibuc.ro
47
desmintita o facea proprie unor mari Infaptuiri, fu
it In doua provincii In fata unor necesitAti militare imn
puse
;In Orient, vom avea imparati cari nu se vor ridica la aceastA demnitate deck dupa ce vor fi renuntat la popoa.
,rele din cari s'au ridicat, uitand de rassa qi origina lor i
dupa ce'se vor fi asimilat caracterului roman al irnperiului,
fara a Incerca sa modifice pe acesta dupa nevoile poli-
ticei lor. Imperial roman continua s'a ostreze aci aceiaV putere de asimilare pe care o posedase odinioara
-imperiul Cesarifor. In timp ce In Apus Imparatii germani
inceara In zadar sa-si faureasca o coroanA din fragmen
www.digibuc.ro
48
independent.
www.digibuc.ro
49
fii imperiulut.
Aceste natiuni imbatrnite erau Ins incapabife sa
continue o viatA proprie. Ele se vor stinge definitiv ca
natiuni i, farn a dispare ca popoare, vor pierde pentru
Intotdeauna contiinta individualitatii for. La aceasta a
contribuit In mare parte i spiritul oriental caruia If lip,
sea In primul rand dinamismul i energia vitafa a popoa.
lelor europene.
',MOW
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI
PERIOADA PRENATIONALISTA
www.digibuc.ro
51
reusiser sa constitue puternice organizatiuni economicepe baze autarhice. Ele refuzara s mai urmeze pe Imparat,
asociindu-se Mtn ele, formara puternice confederatii,
fiind calauzite desigur de interese de ordin particular Tntre
cari acelea economice erau predominante. Astfel Liga
Rinului organizat sub Frederic II-lea, era alcatuita dirt
celebra,
Hansel Teutonicd.
In trecut Frederic Barbarossa avusese de luptat Iry
Italia i'mpotriva Ligei Lombarde care cuprindea principalele orase italiene : Milano, Cremona, Bergamo, Brescia,.
Mantua, Ferrara, Verona, Vicenza, Padova, Lodi, Piacenza,.
Parma, Modena, Bologna si Venetia. Nu putem trece cu
vederea aceast Liga, care din ura impotriva Germanilor,.
www.digibuc.ro
32
Incetul cu Incetul, vechile regate ale Burgundiei,
-tin,
www.digibuc.ro
53
/ioneze privilegiile.
1)
Ino .
www.digibuc.ro
54
atat Zmpotriva dumanului din afara, cat mai ales impe.triva tiraniei exercitata de rege i de nobilii din jurul lui.
Normanzii i vechii Sasoni lupta impotriva acestora pen .
invingaw-
55
pun In fiare pe omul care a apErat Anglia de straini".1)
Tot atunci apar vi primele documente oficiale scrise
in limba englezg. Astfel la 1258, Henric al VII a adre.
sat poporului o proclamatiune in limba engieza si tot in
acest tfmp se inflinfeaza o Iiteraturg nationalg cu Laymon
sau Lazamon vi Robert de Glowcester.
www.digibuc.ro
56
col, lupta Impotriva bisericii pentru reastigarea indepen .
dentei politice nu lua sfrsit cleat doua, veacuri si jum.,
tate mai trziu 1).
2) lbid p, 74.
www.digibuc.ro
57
www.digibuc.ro
CAPITOLLIL VII
RENASTEREA
Astfel, pentru Machiavelli, ea nu mai era dect un simplu mijloc de guvernare, un ,,instrumenturn regni".
Despre suprematia imperiului sau a bisericii nici nu se
mai vorbeste, Machiavelli nici nu aminteste de ea, att de
www.digibuc.ro
59
Noi forme politices Putem spune ca In timpul Renasterei a fost precizata pentru prima oara ideea de natia
une i de Stat national unitar. In toate trile Incep sa se
impuna idei noui raspndite curnd dupa aceia datorita
tiparului, care face ca aceasta revolutiune de idei sa gseasca un rasunet chiar n massa poporului si nu nurnai
in numarul restrns al burgheziei culte si al aristocratiei.
Totusi, nimic nu pare mai greu dect sa precizam
cauzele profunde care au determinat si au impus noile
forme j3olitice. Ele corespund desigur unor schimbari so.
ciale fundamentale ce modifica situatinnea individului. Realizarea coeziunei nationale, Injghebarea unor noui sisteme
economice nationale, a unor institutiuni nationale cu ro
dacini profunde in viata i suffetul unui popor, alcatuind
,astfel organisme de sine statatoare avnd o viata proprie, nu poate fi opera unei singure generatii ci aportul
continuu dealungul veacurilor al unei lungi succesiuni
de generatii.
Inteadevar o schirnbare In vechea conceptie a Statua
Rolfil burgheziel. Inceputurile economiei na-tionale. Una din cauzele fundamentale ale acestei revo.
lutiuni sociale este a paritia unei burghezii puternice. Ea
constitue suportul de capetenie'al nouii ideologii politice
tot ea este aceea care a dat lovitura de moarte anarhiei feuwww.digibuc.ro
60
61.
a evolua tot mai mutt catre aceea a Statului nationalcu vremea scopurile sale exterioare, strAine de
poporul pe
reprezintA, Statul 4i propune realizarea
unor scopuri interioare mai apropiate. Posednd o armata
proprie, o organizatie unitara, hotare bine definite, el este
acum capabil sA asigure supusilor sAi linistea indispensa0
bila Injghebarii unor legaturi economice Intinse i durabile.
In felpl acesta, natiunea pfinA atunci divizata In nenumt..
rate circumscriptii teritoriale mArunte, caracterizate nu nu.,
mai prin completa lor izolare, dar chiar printr'o neimpa..
catA dustnanie reciprocA, tinde tot mai mult sA constaue
puternice i Manse organisme, caracterizate printi'o (mom.
genitate i armonie crescnda.
Burghezia noua i viguroasa, de curnd ridicata, a
cArei functiune economica am vzut-o, va cauta sA joace
cu timoul i un rol politic precumpAnitor. Att In Franta
Parasind
regitn
parlamentar.
www.digibuc.ro
63
principe si tiran el
spune :
Ade.
www.digibuc.ro
64
vgratuI principe Iuptg pentru legi si libertatea poporuluiptiranul desfiinteazg legile si aduce popoarele In sclavie",
dendus",
Mai tarziu Insa, In cursul veacului XV, discutiunile
In jurul suveranitatii se Inmultesc. Ele depasesc cu thin.
pul cercul stramt al juritilor si canonitilor si ajung s
paEioneze un numar tot mai mare de filozoii. Cu toate
acestea, toate discutiunile In jurul drepturilor si suvera..
nitatii poporului vor pastra Inca pentru multa vreme,
pana la Jean-Jaques Rousseau,
acela caracter tran.
scendent si metarizic.) Ace la spirit domina atat opera lui
Francois Hotman cat i lucrarea lui Hubert Languet,
www.digibuc.ro
65
CAPITOLUL VIII
REF OR MA
In Occident pretentiunile papifor devenisera cu tim.
-pul intolerabife, iar biserica fusese transformata inteo
67
Aspectul politic $i national al Reformei. Atunci
intlnim cu uimire cea dintai miscare nationala. Poporul
german, dupa ce pierduse cu totul constiinta individuali
tatii sale, regaseste n sufletul su avntuI i credinta de
o.
f,
Daca
zicea
Luther, as vrea sa fac din el un german.. aa inct ni.-
poporului%
la-si
traduce
pe
Moise,
1) Speul J. E.
La pense allemande Cap. 1 p. 14.
2) Julius Kstlin, Martin Luther, Sein Leben und seine Schriften. Berlin 1901.
www.digibuc.ro
68
meni sa nu poata spune, eitind traducerea mea, ca era
tvreu
Teologia i subtilitatile dogmatice nu l.au interegat
prea mult si nu in ele a constat forta operei sale. Sistev
mului politic al bisericii catolice el nu-i putea raspunde
.dect tot prtntr'un sistem politic. Pentru a putea infrnge
imperialismul bisericii catolice, Luther a cautat sa fortifice
natiunea germana si a mentinut lupta aproape numai pe
teren politic. '' wEu m'am nscut pentru Germani, spunea
el, i pe ei vreau sag servesc".
Principiile religioase proclamate de Reforma sunt
conforme adagiului : ell/us regio, ejus religio,
asa
twat oricine va fi de acum Inainte supus in total autorio
tatii teritoriale.
Acesta este aspectul care ne intereseaza In aceasta
Reforma premisele doctrinale dela care porneste Luther
nu prezinta pentru noi nici un interes f, din acest punct
vedere, Reforma, dupa expresia unui papa contemporan cu Lutner, apare numai ca o simpla ceart'd de caa
lugdri, marginita la un cerc restrns de teologi. Cu toate
-acestea, consecintele practice, pe cari le implicau aceste
discutiuni, erau imense si ele nu mai puteau fi Inlaturate
www.digibuc.ro
69
70
71
www.digibuc.ro
CAPITOLUL IX.
CONCEPTIA NATIUNEI IN OPERA MERCANTI.-
LIVILOR
Conceptia natiunei ca organism economic, ce con.
stitue chcia de boIta a doctrinelor de economie natio.
nala,' este atribuita In majoritatea cazurilor lui List si
www.digibuc.ro
73
www.digibuc.ro
13.
74
prosperitate,1). El este precursorul Indepartat al econo .
miei nationale moderne, adauga d-1 Gonnard 2),
Ostil oricarei teorii abstracte i oricaror sisteme a.
priorice si generale, el se declara partizan al unui relati
vism intekpt, prin care, mai aks, se deosebeste de vii.
toarea scoala clasica, putand sa fie, prin aceasta. asema.
nat lui List, continnatorul sau din sec. XIX : Nu numai
obiceiurile, spune el, ci mns legile popoarelor se schimba
odata cu moravurile i cu vremea... Deaceea, ratiunea de
multe
2) ibid p. 113.
3) Montchrtien, op. cit. ed. Funk Brentano p, 119-120,
4) Andr Marchal, op, cit. p. 16.
5) Prof. fir. Basilescu, istoria Doctrinelor Economice, Buc. 1933 p. 367.
6) Ibid p.
7) Talbot, Les thories de Boisgullbert et leur place dans l'Histoiro. tezi
Paris 1903 p, 90.
www.digibuc.ro
75
www.digibuc.ro
CAPITOLUL X
77
gatura dintre indivizi era Inca prea slaba ; nu gista Inca
o adevarata comunitate de interese, cari sa determine o
puternica solidaritate organica Intre toti membrii und
aceIdasi natiuni.
Daca nu se vorbeste Inca de natiuni In sensul modern al cuvntuluis tribue totusi sa recunoastem ca acestcuvnt Incepe sa fie ceva mai des Intrebuintat in scrierile
politice. Astfel, La Batie, vorbind despre libertate, spunea
Mais quoy ! pour avoir la libert il ne lui faut que la
dsirer ; s'il n'a besoing que d'un simple vouloir, se trou.
vera-t-il notion au monde qui l'estime trop chre, la pou .
vant gagner d'un seul. souhait ?
.
Totusi, o repetam, ideea de natiune nu avea atunciacelas inteles ca astazi. Ea nu reprezenta deck o enti .
late abstracta si nu poseda Inca sensul precis si istoric pecare i-I dam astazi.
www.digibuc.ro
78
sa fiti supusi ai regelui Frantel. Hu primesc ca limba
spaniola sa apartina Spanioliler, germana Germanilor, Insa
mai
www.digibuc.ro
79
jugal care o apasa de veacuri". Mandria Germanilor crestea odata cu victoriile regelai Prusiei, i, tot odata, uni.
tatea spirituala a Germaniei apArea tot mai evidenta. Pe
cat era de slaba si de dispretuita Germania hoatica si di.
vizata Inaite de Frederic cel Mare, pe atat de puternicA
-devenise ea sub protectia acestuia.
Daca Irma in alte State nationalismul corespundea
1). R. Sotel, op. cit. Vol. I. 1.). 281, 327. 395.
www.digibuc.ro
80
ea
ramnea Inca Invraibita impotriva Anglia. Cu toate frmntarile politice, aceasta natiune a ramas totusi venic
unitar, pastrnd Statului englez,
condus dealtfel de
regi slabi sau incapabili, un pronuntat caracter national.
Politica externa a Angliei, a fost mult timp 4ovai.toare, cu tendinta de a interveni In afacerile europene
1). Ibld, p. 421.
www.digibuc.ro
81
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XI
CURENTELE NATIONALISTE IN TRECUTUL
ROMANES C
www.digibuc.ro
Buc
83
numai printeun membru al aceleiasi dinastii, care era mai
Episodul cuceririlor lui Mihai Viteazul reprezinta un momnient extraordinar In istoria poporului nostru. Insusi ca
racterul precar al stpnirii lui Mihai dovedeste ca nt.t.
exista inca acea constiinta care sa dea o permanenta
materiala operei infsptuite acum 336 ani. De altfel nu se
vede la MiLai nici o intentie de asimilare sub raportut
administrativ 2), pe baza unor conceptii nationale dess.
p. 639.
www.digibuc.ro
134
tia acestor oatneni cad, stapani pe realitate ark pe campul de lupta cat si In politica, tau reprezentat pentru o
-clipa si Impotriva traditiunei, principiilor si spiritului epo.
cif, destinul popoarelor pe cari le conduc. Condotier desavrsit, dotat cu indrazneila si mult simt politic, pentru
-el ideea unitatii nationale a Romnilor nu a avut eu toa
te acestea nici TM Trite les.
www.digibuc.ro
85
si al DA Romano% ceiace n'ar conveni nici unei puteri deal niunai lui.
Nu va fi sprijinit de nimeni".
Un an mal tArziu, ImpArAteasa Ecaterina stAruia la Vlena s se accepte
crearea mmi Stat liber care ar reuni la vn loc sub domnia unui princlpe ortodox toate (Arlie anzate Intre Nistru, coastele Warn Negre, Dunrea, rAul
Olt si hotarele Austriel, cunoscute sub numele de aasarabia, Moldova fi Tara
Romneass".
www.digibuc.ro
86
Dupa 1821 Ins, si afirma o schimbare totala de ideiDe atunci inainte nu se va mai pierde nici o ocazie de
a se cere evacuarea principatelor de catre Turci. Inde0
pendenta completa a principatelor apare de acum Inainte
ca un ideal realizabil si nu putini vor fi aceia cari o
vor cere cu multa indrazneala.
Dar, Inainte de a examina, inteun capitol separat
si desigur in masura In care ne Ingadue acest studiu res.care a fast conceptia natiunei in gndirea
strns,
celor mai de seama scriitori i oameni politici romni
din Principate, trebue s recunoastem ca, mult inaintea
acestora i chiar a celor mai de seamna ganditori straini,
scritorii ardeleni au avut o idee data i precisa despre
natiune.1 Ad in Ardeal intilnim desigur cele dinti revendicari nationaliste, viguros sustlnute nu numai de cartuo
www.digibuc.ro
87
www.digibuc.ro
.88
si ea Inosi
89
Pentru aceasta, Tnvatatii ardeleni s'au pus In kga. i alti boeri din Bucureti,
unde s'au izbit Insa de o lipsa de Intelegere aproape to.
tali, datorita careia societatea, de abia constituita, nu s'a
Audi Noulul Testament. N. lorga ist. lit. rom. In sec. XVIII Vol. 11 p. 407.
www.digibuc.ro
90
www.digibuc.ro
CAPITOLUL 'XII
92
www.digibuc.ro
93
www.digibuc.ro
/778).
www.digibuc.ro
95
2). lipid.
www.digibuc.ro
96
CAPITOLUL XIII
ORIGINELE NATIONALISMULUI DOCTRINAL
tutela exterioara.
www.digibuc.ro
98
www.digibuc.ro
9'3
punctul de vedere istoric national, astiga tot mai multteren asupra puntului de vedere rational. Noua scoala
istorica apare astfel inteo strati sa conexiune cu cercetto,
rile aprofundate facute asupra religiei, institutiunilor,
dreptului i originelor nationafe.
Dela teoriile politice i juridice ale lui Kant si pna
www.digibuc.ro
100
ttunea purd, teoretica si speculativd, de Ratiunea praclied, activa i capabila sa realizeze o ordine de fucruri.
tiinta constitue sfera de actiune a celei dinti iar morala
lot
legoric. Autonomia contiintei, de care ne vorbete filo.
zoful german, nu constA deck Inteo supunere i o ascul.
tare ,pure, actin detaata de orice mobil interesat, per.
sonal si umanPrin aceasta Kant ne apare ca unul din marii edu.
catori ai contiintei germane 1), Istoricul Treitschke inchina cteva pagini entuziaste acestui cult pe care filozo.
fia kantiana II avea pentru disciplina si care nu se poate
explica dect prin spiritul propriu al 'Germanilor, pentru
cad a fost alcatuit acest sistem filozofic. Atunci cnd
scria, profesorul din Knigsberg s'a gndit desigur, in
primul rnd, la Statul in care trAia, la Prusia lui Frederic
cel Mare. Imperativul categoric al lui Kant evoca acea
servitute pe care poporul german tie s'o accepte cu multa
voioie si care poate fi exprimat printeun singur cuvnt
ce cuprinde in sine calittile nedesmintite ale acestui po .
por de militari si de functionari : der Dienst, serviciul.
In aparenta nici o filozofie nu poate fi mal abstracta
mai putin capabila s influenteze massele ca filozofia
lui Kant. Cu toate acestea, mnrurirea sa a fost mare,
deoarece ea corespunde structurei morale a Germanului,
pe care un autor a definit-o astfel : Germanul are sena
timentul de a fi o celula microscopicA In corpul unui
organism uria, care-1 hranete si la intretinerea cAruia el
colaboreaz. Aci se simte el, in acelas timp, stap2n si rob,
mndru i ascultator... De unde vine acest monstru Care
e eseno lui profunda ? Mister. Viata nu este ea ins4i
misterul misterelor ? De altfel aa o vor si Germane. 2)
Dela Luther la Kant i, cum vom vedea, la Hegel,
filozofia germana va traduce acest sentiment complex de
utnilintA, de admiratie i de mndrie a Germanilor in fata
Ordinei superioare, a Legii investitA cu o Maestate di.
vina i care se impune in mod necesar i universal. In
virtutea acestui caracter particular' al poporului, rationa .
lismul optimist din sec. XVIII, care, sub influenta filozo
fiei franceze, admitea existenta Principiilor eterne i a
Valorilor universafe, a Ordinei stabile i a Dreptului imua.
www.digibuc.ro
102
literatura, deasea-
nu
si-a
www.digibuc.ro
103
J. G. Herder. Herder este cel mai de seama reprezentant al acestui curent. Primele sale studii sunt con.
sacrate literaturilor primitive. Cele doua mari epopee ale
antichitatii, Biblia i Homer, 'il preocupa dela tuceput tn.
tr'un acelag grad. Extrem de interesant este tns o cu.
legere de poezii populare pe care a intitulat-o Stimmen
104
www.digibuc.ro
105
105
german.
www.digibuc.ro
107
despre care am amintit deja, Vico l chiar peste Montesquieu, care In L'Esprit des Lois afirma principiul cA
Areptul vAriazA cm mediul fizic, fall a exclude mediul
istoric si social ), ne vom opri o cupA asupra lui Burke,
imarele orator liberal al parlamentului englez si Inversunat
poranilor sAL
www.digibuc.ro
108
www.digibuc.ro
109-
M=1.
www.digibuc.ro
CAPITOLLIL XIV
CUVANTARILE CATRE NATIUNEA GERMANA
Iena 1806.
Vestita armat prusian,
111
www.digibuc.ro
112
creatfune
istorica ci
www.digibuc.ro
113
www.digibuc.ro
114
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XV.
*COALA ISTORICA SI NOILE TEORII GERMANE
ASUPRA STATULUI
Simtul istoric care se confunda In Germania cu sena
timentul valorilor i traditiei nationale se afirma cu tarie
www.digibuc.ro
'116
liazione 1725.
2) L'esprit de lois.
3) Prof. Mircea Djuvara, op, cit. Vol. III Cap. I coala istorld, p.31.
4) Vom Beruf p. 4 citat de H. Michel duo editia din 1892.
5) Prof. Mircea Djuvara op. cit. T. 3 p. 29.
6) Ibid.
www.digibuc.ro
117
2) Vom Beruf p. 5.
3) Pollock, Oxford Lectures and other Discourses p. 42.
4) Michel op. cit. p. 162.
www.digibuc.ro
118
Gttliche). Atunci and vorbeti despre Ideea de Stat,spune Hegel, nu trebue sN te gndeti la cutare sau cu.
tare Stat particular, la cutare institutiunf speciale. Trebuesa priveti aceasta Mee in sine, aceastA Divinitate real.
Impotriva indiviclualismului, care considera pe individ ca
realitate prima, Hegel afirma cA generalul este mai real
(el va spune chiar mai concret) deck particularul. El
pleaca dela principiul ca ansamblul are o realilate proprie, mai permanentei,mai concreM
mai obiectivd1),
cleat indivizii care trNesc n acest ansamblu i se con .
funcla cu el. Indivizii nu existA cleat in masura In care
ci apartin und realitati substantiale, unei Idei objective,.
und Totalitati.
Iata dar cum se desparte Hegel de predecesorii saf
La el nu mai citim expresiuni ca acelea de spirit sau de
suflet popular, de geniu national sau de elemente incon.
tiente. Aceste elemente incontiente, cari, pentru coala
romantica erau cheia fermecata capabila sa deschjda orice
poartN, sunt desfiinote cu totul 'in conceptia hegetiana.
Statul e pentru Hegel o opera a Ratiund i nu a Naturei2)
Ca i rationalitii secolului precedent, el baza Statul pe o
vointA contientA, inn
i aci e diferenta
aceastA
vointA nu va fi o vointa subiectiv a indivizilor, care
www.digibuc.ro
119
120
1871 Inainte deriva direct din conceptia hegeliana a Statului si apar ca o consecinta fatala a ,,misiunei istorice a
poporului german", ai card profeti au Post la Inceputul
secolulai trecut scriitori ca Fichte si Hegel.
Ca si acesta din urma, Treitschke considera Statul
ca o divinitate Inainte carda indivizii i popoarele nici nu
mai conteaza. Intersele superioare ale Statului constituesc
singurele real tati cari trebuesc tinute In seama i pentru
reatizarea carora Statul are dreptul sa ceara tuturor o
supunere i un devotatnent absolut. Atunci and Statul
ti neglijeaza forta la favoarea unor aspiratiuni ideate ale
umanitati, el ii reneaga esenta sa intim i merge catre
ruina". Aceasta trebue sa fie si politica Statului German.
Consecinta este ca numai Statul care e puternic are
dreptuf sa existe. 1) Statele midi trebue sa dispara inaintea
celor mari, nationalitatile marunte de asemenea ; timpul
nationalitatilor dispersate a trecut", spunea el. Iata de data
aceasta afirmarea precisa a pangermanismului care mai
trziu, prin autori ca Ernst Hasse 2), va trage cu cinism
toate consecintele acestui principiu si va nega dreptul la
viata natiunilor intercalare", printre cari enumera pe Pow
lonezi, Cehi, Maghiari, Stovaci, Sloveni, Walloni, Lithu.
anieni, Estonieni i Finlandezi.
Discipolul lui Treitschke, generalul Frederic von Berna
1921. pa g. 95.
2). Ib'd.
www.digibuc.ro
121
lui Treitschke
Bernhardi, depasind astfel ordinea cronologica pe care
122
umanitatii1)
www.digibuc.ro
123
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XVI
EUROPA NATIONALISTA iN SECOLUL XIX
125
www.digibuc.ro
126
dea c) aceastd unificare nu va fi posibi16 deaf fn ca-drul unei largi comuniteiff a naliunilor liberel
Condus de acest ideal, Mazzini Infiinteaza la 1831:
do societate ,,Tanara Italie care urmarea s Inroleze pe
toti tinerii patrioti italieni de pretutindeni pentru a-i putea
utiliza In actiunea sa de propaganda. Riscurile erau mari,
membrii acestei societatii trebuiau sa fie pregatiti in mice
clipa sa se sacrifice pentru izbanda idealului lor si sa
moara cu gandul a ,, ideile se desvoIta numai atunci
and sunt stropite cu sangele martirilor" 2).
Sub influenta scoalei romantice, Mazzini vroia ca re .
www.digibuc.ro
127
www.digibuc.ro
128
rand dupa aceea, adoptat de lumea Intreaga. Totusi o di.ferenta esentiala exist intre conceptia germana i aceea
al card campion a fost Franta In a doua jumatate a secolului XIX. Datorita poate structurii spirituale i desi-
germana, cea
dintai avand un caracter universalist pe care cealalta II
combate. Conceptia filozofica germana, care priveste viata ca o lupta continua i care acorda acestei (upte va.
loarea unui principiu creator'), nu poate s admita nici
existenta unei ordine internationale statice, care ar contrae
zice desfasurarea naturala a istorief.
Aceste doua conceptii vor deosebi pra In zilele
noastre politica franceza de aceea germana. -- Daca cea
dintai a iesit invingatoare i s'a impus in cele din urma
prin ultimele tratate de pace, viitorul, Inourat, nu ne in..
gaduie sa, ne pronuntam.
1) Klaus Wagner, La lutte comme principe crateur dans la monde.
www.digibuc.ro
129
In
Principatele Romne, att in Moldova ct i In Muntenia,
nu gasim Inca la acea epoca o credinta i o doctrina pow
litica precis si nici o vointa puternica si unitara care s
apropie laolalta pe toti Romnii. In tot decursul veacu.
130
www.digibuc.ro
131
Ca i ardelenii el urmarea in primul rand desavarosirea unitatii culturale a poporului roman. Revista lui de
lupta, cu puternic rsunet, urma s fie Dacia Literara, care-
Heliade.
www.digibuc.ro
132
Nicolae 1361cescu.
Tot In fagavl luminos trae
sat de Cogalniceanu se situeaza i Nicolae Balcescu,
1)
0. Densupuu op. cit. Vol. III p. 32. Tot de aci sunt luate i ci-
www.digibuc.ro
133
www.digibuc.ro
134
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XVII
NATIONALISMUL $1 STATUL DEMOCRATIC
IN SECOLUL XIX
clase sociale, orizontal suprapuse, Intre care nu existau alte legaturi dect acelea create prin subordonarea
unora fata de celelalte, a inceput cu timpul s dobndeasca constiinta unittii lui. Stapn de aci nainte pe destinele sale, el va cauta s se organizeze din punct de veapara drepturile
de re politic pe haze noui, pentru
sale intangibile. Poporul, care 'Ana atunci constituia maa
teria plastica, modelata prin actiunea politica a guverne
for, se animeaza, primeste o viata noua, proprie, si din obiect devine subiect de drepturi. Actiunea masselor nu
perioada dela
se afirmase niciodata ci.i atta tarie ca
1789 1a 1793, Presiunea ti violenta surpa vechiul edificiu
www.digibuc.ro
136
extinda dominatiunea asupra unor noi populatiuni. Dela revolutiunea franceza Inainte, nationalismul de.
vine un puternic sentiment colectiv ce insufletete mas.
sele populare. Putem spune chiar, Para prea mare exagea
rare, ca nationalismul, din acest punct de vedere, apare
ca o creatiune a revolutiei franceze.
Cu toate acestea revolutiunea franceza purta In sir
ne i germenul unor factori disolvanti ai natiunilor i
cari, prin actiunea lor, vor reInvia, sub o noua forma,
vechea lupta dintre nationalism 1 cosmopolitism. De alt.
fel structura antitetica i plina de contradictiuni a ideaa
logiei revolutionare sta poate, Intr'o mare masura, la oria
gina multor curente opuse, cad, prin violenta lor, au periclitat de multe ori ordinea sociala i politica.
Cauzele cari au determinat In secolul XIX i XX
aceste curente antinationale trebuesc cautate In doua directiuni deosebite.
Una din ele rezida In caracterul incomplet al rea
formei sociale, cealalta In caracterul abstract i confuz al
ideilor politice.
Revolutiune a burgheziei, ea va Incuraja In interesul
acestela capitalismul, creind, aa cum vom vedea, o noua
erarhie sociala mai putin fireasca i mai jignitoare deck
aceea pe care o constituia odinioara impartirea societatii
In cele trei ordine. In felul acesta, ea determina curnd
dupa aceea o solidaritate internationala de clasa in locul
solidaritatii nationale, care presupune realizarea prealabila a justitiei sociale.
Pe de aka parte, Statul democratic, aa cum era
conceput de revolutia franceza era cladit pe o seam de
ipoteze i abstractiuni, cati, chiar atunci cnd nu erau cu
totul false erau prea subtile pentru a fi Intelese i a nu
da Ipc la interpretari adesea contradictorii. Din aceast
cauza Statul, In conceptia indTvidualist, era lipsit de au.
nau
www.digibuc.ro
137
toritatea moral6 si chiar de forta materiala necesar realizArii idealului de justitie sociala.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XVIII
CONCEPTIA NAT1UNEI N DOCTRINELE
SOCIALISTE
1). Otto Rhle, Die Revolutionen Europas, Dresda 1927 vol. 11, p, 73.
www.digibuc.ro
139
Iata Statul transformat Inteo Intreprindere capitafi .
listg, declaratia drepturifor omului ql principiile egalitare
guitate, lar mica burghezie i proletariatul strivite.
Revolutfunea franceza, care aprinsese sciinteea vie a
mationalismului, purta In sine dela inceput germenuf care
va aduce cu timpul desbinarea i ura In einuI natiunif.
Printre putinii care-si dadeau insa socoteala de con.
Vol. I. p. 44.
www.digibuc.ro
149
economie nationale et
www.digibuc.ro
le
cos--
1 41
marti
In care ele s'au nascut, dispar tot mai mult. Industrii noi
se creaz, aceleasi pentru toate popoarele, complet deta.
ate de pamantul pe care ele se afla. Ele nu mai tran.sforma numai materiile indigene ca mai Inainte, ci prelu.
creaza materiile straine, din regiunile cele mai diferite si
mai indepartate, iar debuseele lor depasesc hotarele natio .
nale, cucerind piete tot mai Intinse 1 legAnd Intr'o larga comunitate de interese, natiuni cari Inainte se dusma.
neau Intre ele 3).
www.digibuc.ro
.142
iinde sA desfiinteze "demarcatiunile i antigonismele dintre natiuni" printr'o u nif orm izare a productiunei natio
nale i a ,conditiunilcr de existenta pe cari aceast le tra-age dupa sine"), creind o singura piata universala, tot
-aa proletarii vor fi nevoiti tu lupta for sA depeasca
-cadrele nationale.
www.digibuc.ro
143
Sindicalismul antipatriotic.
Ideile sindicalistilor
www.digibuc.ro
144
suntem hota.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL XIX
REACT1UNEA CONTEMF ORA NA IN F 01 RIVA
PR1NCIPIILOR DEMOCRATICE 51 LIBER ALE
Am urmarit 'Ana acum desvoltarea lenta a ideii de natiune,
idee, care ocupa un loc de frunte In toate doctrinele i
www.digibuc.ro
146
pii.
14T
naturala, organism social complet, avnd functiuni propriisi scopuri determinate. ldeea continuitatii istorice, a_ des..
fasurarii continue a progresului se grefeaza pe aceasta
conceptie, apropiind generatille Intre ele prin legaturi cestau deasupra Intelegerii umane. Omul izolat nu mai con.
teaza , ceea ce conteaza e organismul social In care omut
nu exista dect ca o celula ce-si Indeplineste rolul la to.cul ce-i e destinat.
Pe aceasta conceptie a societtii se spojina, cutn,
triumfara. Urmarile tragice ale razboiului nu puteau intrzia sa se arate. Criza capitalista i dezagregarea sociala,.
4 48
149
A Incerca s deducem din sistemele politice i economice experitnentate in epoca de dupa rasboi care este
conceptia natiunei care se impune astazi e totus o sarcina
destul de grea. Principala dificultate pe care am Intl
ni-o e datorita lipsei de precizie a noilor doctrine abia
de curnd formulate.
La drept vorbind, toate aceste doctrine sunt posterioare
Att
fascismul cit si national socialismul Inainte de a fi un
cuvnt au fost o actiune. 1) Cu timpul printr'o serie
www.digibuc.ro
01
150
www.digibuc.ro
151
noua conceptie sociologica a Statului fascist natiunea, spre deosebire de umanitate In general, exista nu
In
leanul Statului democratic. Nu vor participa la conducerea Statului dect aceia cari muncesc, produc i
aduc o colaborare oarecare la propairea Statului prin
1) Prelot op. Po cit. 41
www.digibuc.ro
152
nomia cu Statul. Aceasta alcatueste ceea ce doctrinarii italieni numesc a patra dimensiune a Statului", alaturi de elementele traditionale, teritoriu, populatie i suveranitate.
Integrand economia In Stat, fascismul se aproprie n a0
ceasta privinta de socialism, cu o singura deosebire, aceea ca, pe and In Statul socialist economicul primeaza po
ntiCul, Statul fascist subordoneaza totul politicului.
1) Mussolini, Discurs In Camera deputatilor, 28 Mafu 1928.
2) Roger Berg. op, cit. p. 47.
3) Articolul 7, aliniatuf 1 dIn Carta Munch!.
4) Discurs al d-luf S-hacht, Minisfral Econorniei, tinut In Consiliul Eco
nomfc al Reichului, Berliner Boersenzeitung 13 Martie 1934.
5). Discurs Mussolini, Roma 18 Martie 1934, Corriere della Sera 19 III 1934.
www.digibuc.ro
153
Bolevismul reduce rolul Statului la acela de administrator i de regulator al economiei ; fascismul, mentio
nnd intietatea politicului, combate cu tarie teza socialista
a disparitiei Statului. In felul acesta privite, fascismul
bolevismul apar cu totul opuse.
Natiunea constitue, ce e drept, cadrul in care se desfavara orice activitate productiva, insa aceasta activitate
ramne supusa initiativei particulare. Rolul Statului nu este
un rol de gestiune directa ci numai unul de priveghere. El
urmarete aceasta activitate individuala i o Ingadue atta
are despre
www.digibuc.ro
154
pop orului
in fieri".
2) Ibid p 23.
www.digibuc.ro
155
156
157
strngere, rezultatul conflictelor dintre ele fiind hotart de
fortele de cari dispuneau, i dreptatea fiind de partea ce.s
rilor a devenit destul de puternica, ea a Incercat deasemenea sa reglementeze prin vioknta raporturile sale cu.
patronii. Rezultatul nu putea fi cleat anarhia sociala i
proclamarea dreptatii celui mai tare.
Statul, incapabil sa intervina In mod efectiv, ajunge
s fie privit ca o simpla constructiune juridica, lipsita de
158
Inainte de toate, dupa cum spune Durkheim, un mod de
actiane obligator, adica sustras intr'o oarecare masura
-arbitrariului individual. Acest caracter obligator nu poate
sa-I confere deck o societate cons(ituild, care, singurn, se
bucura de autoritatea morala i materiala prin care sa se
impuna indivizilor i de continuitatea necesara pentru a
mentine aceasta regala dincolo de raporturile efemere In
-cari ea se incarneaza1).
Istoria a canoscut pe rand mai mufte grupari consti.
www.digibuc.ro
159
codurile N. R. A.
160
Scoput acestor sisteme, chiar atunci cnd ele depaesc cadrul economic sau politic, trecnd In domeniut
reformelor sociale, nu-i pierde prin aceasta caracterul sau.
national. Problema muncii, productiunea 1 chiar proble.,
ma repartitki bunurilor nu sunt privite, numai sub unghiut
unor consideratiuni de justitie ideala i absoluta. Preocu.
un.
www.digibuc.ro
161
Acelas lucru putem spune desigur si despre masurile anticapitaliste prevazute In programul partidului natio
nal socialist, In codurile N.RA., etc.
Cu toate acertea, realizarile acestor sisteme sunt ex.
trem de interesante si merita toata atentiunea. Influenta
tor a fost destul de mare pentru a modifica printr'un
onetamorfism de contact" structura economica, politica 0
sociala a ctorva alte State.
Daca ele vor rezolva In Intregime chestiunea sociala
din punctul de vedere al masselor actuate este forte probabil ca influenta lor va fi imensa.
IMEM=:11
www.digibuc.ro
CA PITOLUL XX
163.
de inmultire.
Conflictul
trebue deci sa izbucneasca intre acestea mai curnd sau
mai trzfu.
www.digibuc.ro
164
despre kleile
dotnnului
165
c reeze
www.digibuc.ro
166
unui Stat'
Conceptia pe care domnul Iorga o are despre natiune
difer3 astfel de aceea care astzi tinde sa domine tot mai
mutt gndirea politica contemporana. Ceea ce-I intereseaza
tn primul rnd e cultura, civilizatia specifica i originala
a unui popor. Nationalismul pe care domnia-sa if mntelege
rezulta din aceasta conceptie a natiunei. Nationalismul
domnului Iorga e nationalismul intelectualilor, al cuget3.torilor, al istoricilor, care dup3 domnia-sa constitue forma<
cea mai tnaltatoare ce o poate tmbraca nationalismul.
E Inca nationalismuf veacului trecut, al idealistilor,
al oamenilor sensibili, cari Inteun sentiment de iubire pot
cuprinde i tntelege o umanitate mai larga.
www.digibuc.ro
167
168
creeaz
www.digibuc.ro
169
Ca pi tarnimea, In mijlocul careia traiete, boerimea romaneasca este legata exclusiv de pan ntul pe care-1
poseda,
Insapi principiul dinastic este profund 1'11111.0'ft de acest caracter al poporului roman, de aceea i succesiunea
la domnie avea intotdeauna loc dupa reguli atat de elastice. In celelalte State dinastia a avut tntotdeauna o valoare
1 70
Rascola lui Horia, care aprinde In Ardeal un razboin de starpire Intre doua popoare, macel Ingrozitor de
arme n maini vor alunga pe toti Ungurii". Florea Cozma din Garbeni spusese nobilului ungur Szent Pali :
Tara aceasta e a noastra; a voastra e Ora ungureasca
si In scurta vreme o sa va scoatem noi tie aci"2), vrednica parala cu vorbele lui Tudor Vladimirescu spuse
Grecilor din tatile romane : In Grecia este locul Grecilor iar
Romania acel al Romanilor".
In scrierile mai vechi, cuvantul national era dease0
menea Inlocuit In acela de pmntean.
Domniile na.
tionale erau domnii pmeIntene, iar un cronicar du pa
timpul lui Stefan Cantacuzino (1714 1716) pastrand
Inca vie constiinta drepturilor Romanifor, putea vobi de
teama pe care o aveau boerii, partizanii lui Brancoveanu
ca nu cumva Turcii sa nu-i primeasca domnia si sa
randuiasca domni straini In Muntenia, pe cand ei do.
reau sa aiba domni din polmnt."
Acelas cronicar, Radu Greceanu, intelege de altfel
un lucru, care In politica romneasca fusese mai totdeaa
una uitat, i pe care domnii, chiar pamnteni, nu 1-au
priceput deck rare ori si anume ca interesele oNtesti trec
Inaintea intereselor individuale. El spune ca cel ce On-
171
Cuvintele naliune,
notional/st nu apar
cleat mult mai tarziu a vnd tnsa dela inceput sensul
precis pe care.1 au si astazi. Le regasim mai intfii sub
condeiul scriitorilor ardeleni i curfind dupa aceea la
scriitorii din Principate. Conceptia natiunii apare dela Inceput, chiar Inaintea iafluentelor apusene, cu aceeas cla.
ritate pe care o va -Avea i 'in Germania In scrierile rof
Astfel, dupa ac11,71ratea neobosita a scoalei latiniste
www.digibuc.ro
172
Astazi Inca nu exists popor mai iubitor de pamantca Romnii. Ia cea mai mare parte agricultor, Romanuf
s'a nscut si a crescut n migocul naturii. In satul lui
nu este brazda sa nu o cunoasca fiindcs acolo au luptat
porintii parintifor fui, de acolo a troit si el. Pamntul
Romania este si va ft Intotdeauna scump pentruca el se
confunda cu tara i tara cu neamul. Exist la Romdnt
rie internationall
2) Vez1 printre anti 1 P. Pandrea : Germania 1-HtlerfstA, P. 251; contra tDelaisi, Les contradictions du monde moderne.
www.digibuc.ro
173
de o In-
nutut su politic a dat bc, chiar in literatura comtnist, Ia discutiuni Poarte aprinse, strnind in Rusia, in
preajma revoIuiei, aprige ne?neIegeri in crea ce privete
formula politica a Statului sub dictatura proletariatului.1}
Incercarea de a se crea un partid aranesc revolutionar,
independent de ace! liberal, a fost de aitfel fcut mai de-
1juni! romne mai important dect tassa si chiar decl i/mba, trad/fa, cultura sau obiceiurile. Nationalfsmul roman, nu acela al crturanibor ci acela pe care-I
nelege il simte poporut, are aest caracter; el ii tra-
noate dect o
www.digibuc.ro
CONCLUZIUNI
CONSIDERATIUNI ASUPRA TENDINTELOR
POLITICE ACTUALE SI PERSPECTIVE
ASUPRA VIITORULUI
Ajunsi fa capatul acestui studiu se va intekge de,.
sigur mai bine dece am adoptat o expunere istorica. Istow
ria ideii de natiune, urmarita dealungul doctrinelor poli.
tice si sociale ne poate duce la constatari deosebit de in..
teresante capabile s ne deschida o cale noua In cerce.
tarea actualelor probleme politice.
Desigar ideea de natiune constitue astazi o idee forta.
Prin vigoarea sa, ea covrseste oHce activitate colectiva,
constitaind fundamentul actualei rnduiri politice. Vaga
i neconturata ea are astazi valoarea unui simbol, caci se
176
Vijelios, el pune stapnire pe contiinta tuturor popoa.relor, i, In exasperarea sa, rastoarna adesea tot ceea ce
ar putea s constitue un element de apropiere i buna
intelegere Intre State. Ideile universale sunt astzi depre.i
ciate, filozofia i morala se pleaca inaintea imperativelor" nationale. Conceptiile politice actuate exclud pentru
moment orice posibilitate de Intelegere Intre popoare.
Izbnda nationalismului apare astazi totala. Ea nu semarginete numai la Statele europene, ci a cuprins o mare
parte din celelalte continente. rnsti Rusia unde, nu de
www.digibuc.ro
177
178
ca adunate la un loc sa produo o puternica entitate sox,ciala, capabila ca prin ea Insai sa asigure existenta unei
civilizatii. Imbunatatim o rassa de animale pentru a obtine
indivizi de valoar, fiindca animalul este prefos prin el
nsusi; va trebui Insa sa Imbunatatim mai cu seama n .
susirile morale ale omului pentru a obtine socieldli pu .
ternice, fiindca altfel omul nu poate exista, iar civilizatia,.
cladita prin munca nenumarator generatii trecute nu se
mai poate n-entine. Staruintele ce se pun pentru
rarea individului trebuesc completate prin masuri pentru
gruparea popoarelor n mari entitati sociale, oriate sacri .
ficii ar cere aceasta, si pentru realizarea unor largi si vis
guroase asoeiatiuni de muned, prin Intarirea legaturilor
organice In interiorul societatilor. Numai astfel vom pus
tea crea noi entitati sociale cari sa se poata afirma In fata
omenirei puternice si pline de viata 4i numai astfel vom
putea mentine si spoil patrimoniul sfnt ce ne-a fost In.
credintat de generatiiie trecute.
Nova conceptie a natiunei privita ca organism so..
cial individualizat rastoarna n fapt conceptia aprioristica
4i ()aka a individului izolat, Inlocuind deasemenea rationamentul ipotetic ce sta la baza doctrinei contractului social printr'o conceptie noua, armonica si viguroasa, bag,
zata pe faptul concret i dovedit al und solidaritati or.
ganice naturale. Acesta este de altfel 1 noul aspect al
natiunei, cu totul diferit de acela pe care ea I-a avut in
secolele trecute. Comunitatea nationala pierde tot mai
mult caracterul abstract si metafizic pe care i l-au impri-mat doctrinele individualiste ale revolutiunii franceze, pen.
179
'180
181
www.digibuc.ro
12
182
183
spunnd c Statul
www.digibuc.ro
184
chilibru at mai perfect. Astfel noua constitutiune portugheza, vorbind despre asociatiunile si organizatiunile pe
cari Statul urmeaza sa le Incurajeze, precizeaza in art. 15
ca este vorba despre asociatiunile ce vizeaza mai ales
obiective gtiintifice, literare, artistice, sau de educatie fizin
a de asistenta, binefacere ori caritate, de perfectionare
technica sau de solidaritate..."9
www.digibuc.ro
185
greu de hnplinit
www.digibuc.ro
186
187
deci
188
misiunea
www.digibuc.ro
BIBLIOGRAFIE
And ler : Le pangermanisme philosophique, Paris 1917
Andrei (P.) Probleme de Sociologie".
Antonescu (Mihai) : Organizarea pacil i Societatea Natiunilor",
unok
190
Mittelalter als Vorstufen der Neuzeit" Berliti 1901. vol. II
13rocard : PrefatA la Concption de l'Economie nationale et des rapportis internationaux chez les mercantilistes franais et chez
leurs contemporaIns".
Brocard : Les doctrines conomiques et sociales du marquis
de Mirabeau;
cAtre natiunea
germanA"
tP
www.digibuc.ro
191
Paris 1921.
Maior (Petru): Istoria bisericii romne". 1813.
Marchal (Andr): La conception de l'conomie nationale chez les
mercantilistes franais". Paris 1931.
Marx (i Engels): Manifestul Comunist".
Marx (Karl) : Das Elend der Philosophie".
Michels (Robert): Patriotismus" Art. In Handw. der Soziologie.
Michel (H.): L'ide de l'Etat". Paris 1898.
Mirabean: I'Ami des hommes".
Miron (Costin): Poema Polon".. Arh. Ist. I.
Mitscherlich : Volk und Nation.' art, in Handw. der Soziologie.
Stuttgart,
192
Pandrea (Petre) : Filozofia politico-juridic a lui Simion Barnutiu"..
Bucureti 1935.
Panunzio (Sergio) : Lo Stato fascista", Bologna 1924.
schft".
www.digibuc.ro
TABLA DE MATERII
Pag,
INTRODUCERE
CAP1TOLUL I.
Antichitatea
CAP1TOLUL II
5
15
21
27
CAPITOLUL IV.
Raporturile dintre biserieA 1 Stat in decursul evulul mediu,
.
politica universalista a bisericii catolice .
CAP1TOLUL V.
Imperiul de Orient .
.
.
CAPITOLUL VI.
.
Perioada prenationalist .
.
CAPITOLUL VII.
o
Renaterea. Origina formelor vietii moderne
CAPITOLUL VIII,
Reforma
.
CAP1TOLUL IX.
38
46
50
58
66
72
CAP1TOLUL X.
www.digibuc.ro
76
82
91
97
.
110
194
Pag.
CAP1TOLUL XV.
115
CAPITOLUL XVI.
124
CAPITOLUL XVII.
135 ,
138
145
162
175
18g
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro