Prograrnul Bitrliotecii Legionare

de la sediul din Bucure$ti Luni-Joi: 1530-1930; Vineri + Sdmbdt6: 1100-14')"' Str. Iacob Negruzzi nr. 1, cod: 011093' sect' 1, Buc' (de la Gara de Nord, pe Calea Grivilei , spre Podul Basarab, a treia stradd pe dreapta)' Tei. Sediu: 222.52.63 ; 223 .0 | .9 6 ; 07 22.268.451

RASA SI REALITATE I
Revista Migcirii Legionare NR. 26 - 27 August - Septembrie 2005 - 3 lei Apare la jumitatea lunii

Miscarea Legionard activeazd confotm Constituyiel

-Abonamente la redaclie, prin RODIPET sau Pogta RomAnd, la orice oficiu - nr. de catalog: 4846 ISSN: 1583-8307

A.TENTTIE

$erban Suru

Cei ce doresc numere mai vechi

se

pot adresd redac{iei.

Moao: Istoda rasiald este cheia istoriei lumii (...) totul este rasfr, alt adevdr nu exrbtd. - Benjamin Disraeli (1804-1881) Prim-ministru britauic, evreu de origine.

in fiecare simbdti, intre orele ll-14, la sediul Migcirii Legionare din str. Iacob Negruzzi nr.l, Buc. se poarti discu{ii pe diverse teme. Intrarea liberi.

Legionari a fost dcuzat[ mereu de rasism, ci ar d?ea b ideologie a urii de rasi. Dar nimeni, absolut nimeni nu a putut cita nici mdcar o propozitie scrisd de weun doctrinar al Miqcirii Legionare din .care sd rezulte aqa ceva. In lurne, teorii rasiste existd. Legionarii, fiind uegtini, nu imbrdtigeazi ideile
prin care o rasd este considerati inferioar6 alteia gi prin urmare necesitatea de a fi supusd de aceasta din urmd. Insi, in zilele noastre un asemenea.pericol existi. Astdzi se fac in secret cercetdri intense de modificare genetici a inteligenlei umane. Cei care vor beneficia primii de ele vor fi in principal bogitagii lumii cu familiile lor. Apoi vor urma clanuri ,,superioare" 9i in final, cu adevdrat, mici rase superioare. Restul omenirii va fi folositi doar ca ,,mdni de lucru". Degi in realitate orice descoperire qtiinlificd se datoreazd in fapt contributiei intregii umanitili(nu este cazul si explic acum acest lucru, o voi face in alt numir al revistei), iar in mod expres lui DTIMNEZEU, totuqi de binefacerile geneticii nu vor profita decat pulini, la fel cum de pe urma roadelor muncii celor mu{i beneficiazd din plin marii imbogdliji ai omenirii, miliardarii. Veti intreba ce este de flcut? Decizia este una politici: conducerea fiecErui popor are datoria de a investi forte mult in cercetarea geneticl, cici altfel va fi exact ca in situalia cu de{inerea bombei atomice: ai bomba atomicd dormi linigtit, nu o ai, te gudufi, te miloge$ti qi slujegti pe l6ngd unul dintre cei care o au. In fapt va fi chiar mai riu, cici un om super-inteligent nu este obligatoriu gi unul

MiU"."u

OIci ect irr Legf i ora.a.r

Director:
$erban Suru

Adresa Redac(iei:
Str. Iacob Negruzzi nr. 1, Cod 011093, Sect. 1, Bucuregti.
T elz 021 I 223.01.9 6; 222,52.63 ;

Redactor $et Adrian Deputatu Redactori:

Petru Peptdnaru

mobilz 0722.268.457.

E-mail:
serbansuru@yahoo,com legionarul@hotmail.com Revista se difuzeazd la chioqcurile RODIPET din

Adrian Gheliu Secretar Redacfie:

RalLrca Verdeg

tari

LEGI UNEA ARHANGHELUL MIHAIL

l,llir rrrll M ISCARII LEGIONARE llucureEti 'lirul r: drcplurilo rczcrvatc editurii. 'l'ipirril lu l'AVl,ll,'IRAI)lN(; S.R.L. 'l'cl. lirx : 223.37.1111 str. ltcob Ncgruzzi rtr. l(r, ctxl 0l 1094, strtlor l, Buc.

foarte moral - gene ale inteligentei exist6, dar ale moralit{ii, nu. Iar dacd impotriva celor care delin bomba atomici te mai pofi opune apelind la propria inteligen!6, in fala unui geniu al rdului, rezultat genetic, nu te poli ap6ra cu ajutorul sclipiri de inteligenli medie. ^catorva In continuare prezentdm cateva concepfii, idei 9i teorii mai mult sau mai puJin rasiste. Cunoagterea lor (dar nu gi aplicarea) este o necesitate in ziua de astizi. Un neam nu poate supravielui fird si cunoasci concepliile altor popoare, rase sau organizalii. Nu degeaba Thomas Jefferson spunea: ,paca o naliune se a$teapld sd fte ignorantd qi libefi" intr-un std civilizst, o$teaptd ceva ce n-a fost Ei nu va Ji niciodatd". Am insistat in mod special asupra celor scrise de binecunoscutul pentru noi, DAVID DUKE. Este singurul care aratE, printr-un
studiu riguros, adevirata fafi a politicii americane, din trecut $i prezent, in ceea ce privegte concepliile despre rasele umane. ASa ci atentie: pentru cei care nu cunosc mai nirnic in domeniu, informaliile pe care le vor primi in continuare s-ar putea si-i zdruncine pu[in.

(; A ll. l) A. l) l,l lr I

l.,l

ll

profesorului Kamau Kambon qi a istoricului Noel Ignatiev

Raluca Verdes

,,Solufia finali"

punct propriul sistem, sd tncetdm cu jotca, sd devenim foafte serioSi si sd nu ne ldsdm distragi d.e la gdsirea unei solaEii Pentru' aceastd problemd' iar problema acestei planete este rasa albd."

Pe data de 14 octombrie 2005, la Universitatea l-{oward din SUA a avut loc Forumul Media Asupra Imaginii Negrilor Americani in Mass-media. Acesta a durat mult, zparent 4 ore, timp in care gi-a licut aparilia gi profesorul Kamau Kambon. Conferin{a a fost televizate pe un post nafional de leleviziune. Kambon qi-a inceput cuvantarea prin a spun: ,,Am si trec dincolo de limite", $i a povestit cum a crescut in Brooklyn vizdnd cum foarte multi dintre prietenii lui mureau. A inceput si se intrebe de ce se intimpla acest lucru 9i a^concluzionat cd acesta era rezultatul opresiunii sistematice condusd de cdtre albi. ln continuare redem ceteva din remarcile sale:

,,Cu fecare lucru pe care il faceli, fiecare lucru pe care il gAndili, e posibil sd suslineli lumea albd, domina\ia terorii, pin acliunile yoastre, adicd prin ceeq ce cumpdral| prin ce imbrdcayi, prin locurile pe care le frecventali, prin ceea ce mdncali, prin felul in care vd folosili timpul, fie cd suslineli albii in procesul lor de nimicire a voqstrd, Jie luptali pentru eliberarea africand, lafel ca ceilalli."
Kamau Kambon
tn nevoie de o singurd idee, Si md refer aici

Pujin mai inainte, Kambon spunea ce ,;untem in rdzboi", cd albii s-au preficut cd elibereaz6 negrii, dar de fapt au instituit o ,plantalie internalionald" care a ftcut din ,fiecare alb de pe planetd un stdpdn al plantaliei" ,i cd ,glbii vor sd vd ucidd" pentru cA ,,acest lucru face parte din planul lor" gi cd ,singurul negnt de pe pdmdnt este bdrbatul alb Si femeia albd, iar noi nu suntem ne&r| ci imitapii de negri." Se pare ci remarcile lui Kambon au venit la doar doud sbptimdni dupd ce William Bennett, fost secretar al educatiei, a creat valuri cind a declarat [a o emisiune radio-difirz atd cL ,dacd am vrea sd reducem rata ciminalitdlii cu orice pre!, am avorta toli copiii negri din SUA gi astfel criminalitatea ar scddea vertiginos ". Bennett a addugat cd un asemenea lucru ar fi ,,un lucru prea imposibil, ri.dicol Si imoral pentru a Wtua rt pus in practicd." . Kambon a fost profesor la North Carolina State University 9i a fost concediat imediat dupd afirmafiile de mai sus; directorul universite.tii a linut sd precizeze cd ceea ce a declarat profesorul Kambon nu reprezintS dub nici o formi
ounctul de vedere al NCSU.

,,$i in Jinal aS vrea sit spun cd

avem

la

Dar concepliile lui Kambon nu sunt strdine nici de Noel Ignatiev, de origine eweu din Rusia, istoric marxist la Universitatea Haxvard, crmoscul pentru lucrdrile sale ,,Triditorul rasei" cu subtitlul ,,Cei care tIddeazd rusa albd sunt loiali umanitilii", ,,Abolirea rasei albe", ,,Cum irlandezii au devenit albi"etc. Iatd cdteva dintre afirmatiile sale:
alba nu este o culturd... De fapt, nu are nimic de-a face cu noliunea de culturd ci, dimpotrivd, cu statutul social. Nu este altceva decdt o reflectare a privilegiului Si nu existd din alt motiv decdt acela de a se apdra pe sine insdsi."

solulie a problemei. Ne gdndim Ia oricare alt lucru, numai Ia o solulie a acestei probleme nu. $i trebuie neapdrat sd ne gdndim Ia o solulie, pentru cd tinerii care sunt aici de fayd, care au 15, 16 sau 17 ani, s-ar putea sd nu mai fe aici de faqd peste 25 de

,,Culnra

problemd.

opri orice persoand care ar putea sd vind cu o idee in legdturd cu aceastd $i aceastd idee este: cum am putea actermina rqfa albd, pentru cd, din punaul meu de vedere, aceasta este singura concluzie Ia care am ajuns, Trebuie sd extermindm msa albd de pe fala pdmdntului pentru a pune capdt acestei probleme (aplauze puternice). Nu-mi pasd dacd aplaudagi sau nu, dar trebuie sd vd spun cd e necesar sd rezolvdm aceastd problemd pentru cd ei ne vor ucide. $i nu voi ldsa asta sd se intdmple. ASadar, trebuie sd ne punem la
2

ani, discutdnd aceste probleme. Cum ttiu eu cd albii sun congtienli cd noi wem sd venim cu o solulie? ;tiu, pentru cd ei au ceva ca scanarea retinei, au ceea ce ei numesc analizd rasiald, bdnci de ADN Si monitoizeazd rasq noastrd. pentru a putea preveni Si

Noel

punct de vedere legal, ori privilegiile albilor

acoperd aproape in intregime clasa muncitoare."

democraticd, in care un taximetrist poate sd batd pe un consilier al orasului fird sd pdleascd nimic din

,,Ori America este o lard

foarte

,$colile publice gi programele de asisten[d sociald negrilor decdt toate grupurile rasiste la un loc."

fac mult mai rdu

,,Rasa albd este un club privat. Unii oameni sunt inrolali in el la nastere

tJdrd a li se cere aprobarea $i-;i trdiesc viapa acceptdnd regulile clubului privilegiile care rezultd de aici jdrd a se gdndi la costuri."
Si

FRasi gi realitate
DAVID DUKE

,,Cdnd vine vorbq de abolirea rasei albe, sarcina cea mqi grea nu este sd cd$tigdm cdl mai mulli albi de pdrteq noastrd care sd. se opund rasismului; deja uvem prea mulli anti-rasisti pentru treaba asta."

Dar, cea mai gocanti declaralie a sa a fost publicate pe site-ul web al

,,New Abolitionists Society":

Capitolul unu Rasi si ratiune

,,Cheia rex,olvdrii problemei rasiale a timpului nostru este abolirea rasei albe - cu alte cavinte, abolirea pritilegiilor albilor. Pdnd cAnd aceastd sarcind nu este dusd la bun sJArtit, ori.ce rcformd parliald se poate dovedi inutild pentru cd influenla albilor penetreazd toate domeniile, de Ia cele domestice pdnd. Ia cele intemafonale tn societatea Statebr an e. Modul in care se poate aboli rasa ulbd este acela de a provoca, a corupe ti in Jinal a rdsturna instituyiile Si comportsmentel.e emblematice care reproduc privilegiile albilor, inclusiv gcolile, locurile de muncd, magazinele $i sistemul juridic inftacyional Abolilionistii nu se vor limita Ia folosirea mijloacelor obi.gnuite de protest, ci vor face tot ce le std in patinld pentru a-gi atinge scopuL"
,,Scopul abolirii rasei qlbe este evidefi afit de dezirabil tncdt unii pot sd aibd dticultdli in a crede cd poate infimpina yreo opozilie alta decdt aceea a suprematittilor albi devota\L Bine-nleles cd ne atteptam la reaclii din partea celor care incd mai considerd rasa legatd de biologie- Pimim frecvent scrisori care ne :-uzd cd suntem rasiiti, asemmea KKK-ului ti chiar am fost numili ,, grupare a urii". (...\

Era in anul 1963. Aveam heisprezece ani, 9i md intrebam dacd nu cumva comiteam o impietate gandindu-mi, mdcar, cd ar fi posibil ca rasele omenegti sd difere intre ele, cdnd am descoperit volumul ,,Race and Reason: A Yankee View", de Carleton Putnam. La inceput, am presupus cd,,Rasd 9i ra{iune" avea sd se releve ca o expunere superficialS 9i ugor refutabila a prejudecitilor msiale. In acelagi timp, ins6,
imi didea un sentiment de nelinigte.
Nu benuiam cd tocmai incepeam si citesc o carte care avea sd-mi schimbe viala' Txtul m-a captivat. Am inceput sA citesc in tramvai, la intoarcerea de la libririe, apoi in autobuzul spre casd, aproipe trecind de staJia unde trebuia sd cobor' in drum spre casd, m-am oprit de cabva ori pentru a citi mai atent unele paragrafe, dupi care mi-am continuat drumul, meditind la ideile pe care le descoperisem. In seara aceea, dupd ce am mencat pe fugi supeul, m-am repezit in dormitorul meu de la etaj, am scos cartea din pung6 9i n-am mai lisat-o din m6nd pdnd n-am terminat-o. gindesc cdtic pentru ,,Rasa $i ratiune" nu m-a convertit, dar m-a lEcut si md problema rasiald qi sd pun sub semnul intrebdrii argumentele egalitariste prima oard la pe care pAni itunci le acceptasem frrd discufie. Nu eram pregdtit sd-mi abaadonez principiiie, dar cartea m-a ficut si-mi dau seama cd mai exista inci un punct de vedere, la fel de legitim 9i gtiin{ific. M-am intrebat: ,,Dacd lucrurile scrise aici sunt adevdrate? Dacd deosebirile,

,Nu existd nici o indoiald: intenliondm sd ponegrim bdrbalii albi morli, Si pe cei vii, Si pe femei, pdnd cdnd corlstritclia sociald cunoscutd sub numele de ,,rasa albd" este distrusd - nu demolatd,r,ci distrusd."
Credeli cumva ci in urna unor asemenea declaratii, vreunul dintre autorii lor a fost pus sub urmdrire penal5, aga cum ar trebui, sau a fost pus la zid de mass-media intemaJionali? Da de unde! Degi ambii autori indemni pe fatd la genocid - Ignatiev, mai subtil, indemni mai ales la ,,genocid cultural"(dar gi acesta este condarmat de legislalia intemationali h fel ca $i {rexterminarea" unei populafii) - comunitatea intemajionald el'reiasc6 nu se revolti. De ce? Singura concluzie: probabil ci le convine! Domne, ce ar fi fot la guia vajnicilor apiritori ai ,drepturilor evreie$ti" dacd in declara{iile de mai sus, acolo unde era vorba despre albi s-ar fr folosit cuvintul negri sau evrei $i inverc. Dar nimeni nu le dd o asemenea satisfaclie. Aga cd inventeazi, Si aatzE fird dovezi. E o practice obignuitd...mai ales in zilele noastre $i mai ales la noi! A se vedea, dacd ai ce, aga-zisul holocaust evreiesc din Romdnial - (gerban Suru)
A

calitatea qi componenfa raselor reprezintd principalii factori civilizafiilor?"

ai

vitalitilii

Putnam preconiza faptul ce integrarea rasiald masivi a gcolilor publice americane avea sd duci la intensificarea rasismului de culoare, la sentimente de dugmdnie 9i frustrare, la reducerea r.ivelului de invdfimant, la cresterea ratei violentei in gcoli 9i, prin urmare, la un fenomen de implozie a marilor orage din America. Riscul ca fara

noastre se cunoascd

o asemenea soarti md ingrijora. Voiam s6 aflu adev6rul, indiferent la ce concluzie m-ar fi putut aduce acesta. Mi interesa in mod deosebit o anumite alegalie a lui Putnam Autorul afirma ce
cei mai mulli dinhe Pdrin{ii Fondatori ai Americii credeau cu convingere in deosebirile rasiale gi ci pan6 $i Preqedintele Lincoln, Marele Emancipator, declarase
in repetate rdnduri c5, dupd pdrerea lui, existau mari diferenle intre rase, care fbceau neceiari separarea acestora. Daci afirmaliite lui Putnam erau corecte, atunci trebuia si recunosc faptul cd mijloacele de informare mi inqelaserd intr-o privinti importanta' Genera{ia mea fusese invdlati ci egalitatea rasiald fusese un principiu tundamental al Pirinlilor Fondatori, frind chipurile exprimate chiar qi in ,,Declaratia de
independenfd":

r
,,Considerim de la sine evidente urmitoarele adeviruri: ci to{i oamenii se nasc egali, ci sunt inzestra{i de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile (...)". Majoritatea americanilor pot identifica imediat aceste cuvinte. Dar inseamnd ele oare cA JefTerson Ei ceilalfi patrio{i care au semnat documeltul credeau cd to,ti oamenii se nasc egali din punct de vedere biologic? Ci rasele albd gi neagrd au fost inzestrate in mod egal de cdtre Creator?
Cum pulea fi adevirat un asemenea lucru, intreba Putnam, cdnd acclagi document intentionat, care modificd radical sensul inilial al declaraliei. in revista ,,Westem Destiny" a lui Willis Carto, am citit pentru pdma oarl restul celebrei declarafii a lui Jefferson. Citatul in sine nu este decat un fragment dintr-un paragraf inclus in autobiografia lui Jefferson: -Nitni" nu e scris mai sigur in cartea sorfii' decAt ci aceqti oameni [negriil sunt hirdziti si fie libri. Nu mai putin sigur este faptul ci cl doui rase, la fel de libere, nu pot conYifui sub o aceeati guvernare- Natura, obiceiurile' opiniil' au trasat hotare distinctive de ne$ters intre le. Inci ne mai sti in putere sd dirijim procesul de emancipar li deportare in liniqte 9i pace, ti itrtr-un rit l atet de incet incit riul sd se risipeasci pe nesim{ite, iar locul lor si fie ("') ocupat

ii declari pe indieni niEte ,,silbatici necrulAtori" care masacreazl oameni nevinovafi Iiri a Jine seama de varstd sau de sex? A incitat insurec,tii interne printre noi fi a purces la aduccrca localnicilor de la frontirele noastre, ncrufitorii silbatici indieni, a ciror logc cunoscuti a rizboiului consti in distrugerea firi deosebire a oamenilor de toate varstle,
Oricine care ar folosi azi un asemenea limbaj, de pe podiurnul Conventiei Nationale Republicane sau Democrate, ar fi infierat de toatd lumca. Cum ar fi putut crede cu adevdrat in egalitatea rasiali, cdnd nrulli clinlrc semnatari inqigi, inclusiv autorul, Thomas Jefferson, aveau sclavi negri carc crau considerali bunuri in proprietate, asemenea vitelor? Cum dmanea cu drepturilc inalienabile ale sclavilor? Erau pare Pirinfii Fondatori nigte ipocrifi neruginafi, sau poate declaralia nu spunea altceva decdt cd drepturile noastre, ca supugi bdtanici din ccle treisprezece colonii, erau aceleagi cu ale ftalilor nogtri englezi din Marea Britanic?
sexele $i condifiile sociale.

incetul cu incetul de muncitori albi liberi' Daci, dimpotrivi, va fi lisat si se impuni prin forfi, natura umani trebuie si se cutremure in fata perspectivi ce se anun,ti".' Texiul complet al declaraliei lui Jefferson m-a niucit. Nu numai cd nu credea in
egalitatea rasiali, ci declara clar cd Natura imprimase deosebiri de negters intre rasele niagrd si albd, cd aceQtea nu puteau convielui sub aceeaqi guvemare, 9i cd' daci rasa neagrd nu era dusi inapoi in Africa, se ,,cutremura" pentru viitorul Americii' Sursele care scriseseri cu trufie despre credinla lui in egalitate md inqelaserd fird

"gulit.irt" ru;ine.

Jefferson era gresiti, mi-am spus eu, dar de ce i se sens complet opus celui original? Mi-am amintit cdnd vizitasem rotonda Memorialului Jefferson qi privisem cu respect acele cuvinte, in fata magnificei statui a lui Jefferson insugi. Acum, gtiam cd acele cuvinte gravate in granit Poate ce opinia

lui

rlstilmdciseri cuvintele intr-un

Memoriali a lui Thomas Jefferson putem citi: COMERTUL DINTRE ST,TPAN SI SCLAV ESTE DI'SPOTISM. NIMIC NU E scruS MAr slcuR in clirree soRTu, DtrcAr cA ACE$TI OAMENI SUNT IIARAZITI SA F'IE LIBERI. SA PITOMULGAM LEGEA PENTRU EDUCAREA OAMENILOR DE R,iND. ACI|ASTA ESTE SARCINA PE CARE O AR.E DE EFECTUAT STATUL iI,I PI-,II'I GENERAL, Dupi ce am citit gi am recitit restul declaraliilor lui Jefferson in problema negrilor, m-am convins ci autorul nu se referise la egalitatca rasiald, atunci cdnd
Pe Placa

erau mincinoase.

Oare restul acelor cuvinte convingdtoare se scursese pur 9i simplu in ,,gaura memoriei", cum o numea George Orwell, in romanul siu clasic 1984?'Dac6 institulia sociali suprima gi distorsiona cu neruginare un fapt istoric atat de importart, am inceput sd md. intreb dacd nu cumva au existat $i atte in$elltorii importante in privinla rasei. Putnam demasca mult mai multe. Margul Pentru Drepturile Civile spre Washington, organizat de Martin Luther

redactase ,,Declarajia de independenld". Pe langd cuvintele ,,se nasc egali", cel mai comun citat al oricdrui Pdrinte Fondator al Americii, folosit pcntru a susline migcarea pentru drepturi civile, a fost clasica frazd a lui Jefferson:

Nimic nu e scris mai sigur in cartea sorfii, dcat ci aclti oameni [negriil sunt hirdzifi si fie liberi. Aceasti declama{ie a fbst folositd in mii de c54i, articole, piese de teatru, emisiuni documentare $i filme artistice - mai mult decat oricare alt enunl celebru despre problema rasiald. Pe placa frumosului memorial Jefferson din Washington D.C., cuvintele sale sunt gravate ca o slintd scripture, pe uriagele panouri interioare de granit. Urmetoarea propozilie de pe perete incepe cu cuvintele,,Si promulgdm legea pentru educarea oamenilor de rdnd." In articolele din presi, citatul se siargefte cu cuvintele ..sd fie liberi". Nici articolele si nici arhitectul memorialului nu au recunoscut cinstit existenta unei elipse, cici citatul este in mod clar un fals
6

finut mitingul in fala Memorialului Lincoln. $tiam ci Lincoln se impotrivea instituliei sclaviei, la fel ca Jefferson, dar care ar fi fost opinia lui Lincoln deipre un maxq pentru egalitatea 9i integrarea rasiali, ai cirui participanli se adunau pe ireptele impundtorului siu memorial? Iatd cdteva dintre cele mai surprinzdtoare sentimente ale lui Lincoln asupra acestei probleme: ,,Egalitatea negrilor. Palavre! Ceti Yreme, sub guvernarea unui Dumnezeu destul de mare pentru a lEuri gi menfine acest Univers, vor mai continua escrocii

King in 1964,

iia

si vindi qi nighiobii si inghiti o gogoagi

demagogici atat de iosnici?"

(Abraham Lincoln, Opere complete, redactor Roy P. Basler, Rutgers UniYersity Press 1953, Septembrie 1859 (vol. III, pag. 399))' intr-o cuvdntare tinuti la Springfield, Illinois, in data de 26 iunie 1857:

,rO despirtire a raselor est singura misuri preventivi perfecti contra amalgamirii, dar intrucit separarea imediati e imposibili, urmitoarea solut'ie consti in a le fine despirtite acolo unde nu sunt deja impreuni (..')' O asemena
1

prin colonizare (...). Este o actiune dificili, dar,'unde se giseqte voin{i, se afli 9i o cale"; iar ceea ce ii e necesar acum colonizirii este o voin{i puternici. Voinfa izvoriqte din cele doui lemente ale sensului moral ti interesului propriu. Si ajungem la convingerea ci este just moralmente 9i, in acelati timp, favorabil' sau cel putin nu contrar, interselor noastre, si-i transferim pe africani in climatul lor natal' gi vom gisi o cale de a o face' oricat de grea ar {i o asemenea sarcini." (vol. Il,
separare, daci ste efectuati cat de cat, trebuie
se realizeze

si

desi multora dintre cei angajali in ambele tabere nu le pasi de voi in nici trn fcl (...). Prin urmare, este mai bine gi pentru unii $i pentru ceilalli si ne separim (...), Voi si noi suntem rase diferite, Ne despart deosebiri mai largi decet existi aproape intre oricare alte doui rase. Daci e drePt sau nedrept acest lucru, nu e

vreodati in favoarea acordirii dreptului de vot negrilor' sau alegerii lor ca jurafi, sau calificirii lor pentru a define funcfii publice, sau clsiloriilor mixte cu persoane albe; qi voi mai spune' pe lengi aceasta, ci existi o difercn{i fizici intre rasele albi gi neagri, care cred ci le va impiedica etern si conviefuiasci in trmni d galitate sociali qi politici." (A patra dezbatere cu Stcphen A. Douglas la Charleston, Illinois. l8 seplembrie 1858. vol. Ill. pag. 145-461) in umbra monumentului inchinat omului care a rostit cuvinlclc de mai sus, s-a adunat Margul pentru Drepturile Civile din 1964. Cerurile trebuie si sc fi scuturat de
lui Lincoln 5i, sprc constemarea mea, am constatat ci pAnd 9i cuvantarea care-l insofea cerea deportarea negrilor din America 9i repatrierea lor in Africa:
ras. Am cercetat textul Proclamaliei de Emancipare a

pag.408-9)in celebrele Dezbateri Lincoln-Douglas din Charleston, Illinois, Lincoln a spus: ,,Nu sunt ti nici nu am fost vreodati in favoarea instauririi in orice fel a egalitifii sociale $i politice intre rasele albi 9i neagri. Nu sunt 9i nici nu am fost

si discut, dar aceasti diferentd fizici reprezinti un mare dezavantaj ti pentru yoi gi pentru noi, intrucat cred ci rasa voastri va suferi foarte mult, multi dintre ai vogtri din cauza viefii printre noi, iar dintre ai nottri, din cauza prezenfei voastre. intr-un cuvAnt, vom suferi 9i unii 9i al{ii. Daci admitem'Acest adevir, el oferi cel pu{in un motiv pentru a ne despirli." (Cuvintare despre colonizare, tinute unei _delegafii de negri la Washington D.C., in data de 14 august
nevoie
1862, vol. V, pag. 371)'

Pentru Lincoln, singura solufie fezabilS pe termen lung a problemei rasiale din America era repatrierea. De aceeagi pdrere au fost 9i mulli alti titani ai istoriei amedcane, printre care Thomas Jefferson, James Monroe, James Madison, Andrew Jackson, Daniel Webster, Henry Clay gi chiar autorul irr,nului nostru na,tional, Francis Scott Key. Cu tofii erau membri activi ai Societdlii Americane de Colonizare, fondati

D.C. Degi unor americani le va veni greu se creadd, colonizarea Africii cu sclavi eliberali incepuse de fapt cu mult timp inainte de asasinarea lui Lincoln. Astfel a fost formati naJiunea liberiand din Africa, denumirea ei provenind de la termenul latinesc care insamnd libertate. Capitala Liberiei, Monrovia, a fost botezati dupd pregedintele american James Monroe, un putemic

in l8l7 la Washington

,,...Ei ca efortul de a coloniza persoanele de origine africani, cu consimtimantul lor, pe acest continent sau pe altele, dupi ce se va obtine acordul guvernelor existente acolo, si continue." (Din Proclamalia de Emancipare rostiti de
Fregedintele Lincol

sustindtor al repatrierii negrilor. Pind nu dc mult, guvemul liberian a fost condus de urmagi direc{i ai sclavilor negri repatriali din America. Mulli lideri neg au susfinut 9i ei migcarea de repatriere, inclusiv veneratul

la data de 22 septembrie I 862)o Urmeazi cuvintele Pregedintelui Lincoln cu ocazia unei cercmonii de repatriere
r1',

in Washington D.C.:

,,Am insistat pentru colonizarea negrilor ti voi continua. Proclamafia mea de Emancipare era legati de acest plan. Nu este loc pentru doul rase distincte de oameni albi in America' 9i cu atit mai pufin pentru doui rase distincte de albi $i negri.

Nu pot concepe o calamitate mai mare decet asimilarea ncgrilor in via,ta noastri politici li sociali, ca egali !i no$tri (...). in interval de douizeci de ani, putem si-i colonizim paqnic pe negri qi si le dim limba, literatura, religia Ei sistemul nostru de guvernare, in condilii in care si se poati ridica la deplina mlsuri a umaniti(ii. Acest lucru nu s-ar putea face niciodati aici. Nu putem atinge niciodati uniunea ideali la care visau pirin{ii nogtri, cu milioane de membri ai unei rase striine 9i inferioare prin-tre noi, a ciror asimilare nu este nici posibili, nici dezirabili. (Yol. V' pag.371-5)' Priviti situatia noastri actuali - tara angaiatd in rizboi! - birbafii nogtri atbi tiindu-$i unii altora gAturile (..) 9i apoi gindi{i-vi la c1i ce $tim ci este adevirul, Daci nu ar fi existat rasa voastrd intre noi, nu ar fi avut loc nici un riztroi,
R

ln 1935, in fa{a petilie de repatriere semnatd de patru Congresului Statelor Unite a fost prezentatd o sute de mii de negri; convingatoarele ei cuvinte medtA sd fie citate aici: ,,Daci ni se va da posibilitatea, in Africa noastr6 strimoteascl, cunoa$terea agriculturii 9i a maginilor 9i uneltelor agricole simple, pe care am dobAndito aici, ne va ajuta sI ne fiurim o viafi frugali dar civilizati, pe solul virgin 9i in clima prielnici a Liberiei (...). Acum suntem un element instabil, iar costul acestui proiect, oricat de mare ar fi, credem since^r ci va reprezenta totuti o investifie sinitoasi din partea poporului american".' Argumentele ,,patriotic-americane" pntru integrarea rasiald, pe care cdndva le acceptasem fird disculie, se prdbuqiserS, cdci daci opozilia fale de integrarea rasiala te {icea sd fii acuzat de a fi neamerican gi antipatriot, inseamne cd la fel de antipatrio{i erau $i autorul ,,Declara{iei de independenl[", preqedintele care a eliberat in cele din umri sclavii gi chiar autorul imnului nostru naiional. PirinJii Fondatori nu erau numai segregalionigti in sens clasic, ci gi separatigti albi, care au prezis cu indreptilire cA prezenJa continui a afticanilor in America va duce la conflicte sociale de nerezolvat. Ei credeau cd singura solu,tie echitabild nu putea fi dec6t repatrierea tuhlror neg lor din Statele Unite qi au format o societate destinat6 anume realizdrii acestui scop. ln cele din urmi, idealul lor a fost ztdarnicit, mai intdi de puterea economici a
conducitor de culoare din anii 1920 9i 1930, Marcus Gravey
o

t
proprietarilor de sclavi, care cAutau si-gi pistreze averile, iar mai tarziu, la slbrqihrl narboi rlri de Secesiune, de cdtre fo4ele politice radicale care ii foloseau pe sclavii recent eliberali dtrpt carne de tun politici pentru a-$i menline conholul asupra
Consresului.

in fafa Curtii Suprem, in procesul Brown

,,Nu pot concepe o calamitate mai mare decit asimilarea negrilor in viafa noastri politici gi sociali, ca egali ai nogtri(...)" Abraham Lincoltt
Sursele bibliografice ale lui Carleton Pufiram cu privire la

Pirinlii Fondatori

se

verificau p6nd la nivelul semnelor de punctualie- Mintea moa s.a deschis spre posibilitatea ca Putnam se aibi dreptate nu numai in sens istoriografic- Mi alarma ga"Out ta implicaliile rolului cardinal al rasei in crearea 9i menlincrea culturii $i a civiliza(iei. Dacd era adevdrat, insenna cd inlocuirea rasei albc, prin emigrare 9i amestec rasial, putea distruge insd$i civilizalia occidentald. Egalitarigtii gi alialii lor din mass-media 9i guvem s-au angajat in mod clar intr-o politicd de schimbare rapidd a componenfei rasiale a Statelor Unitc Chiar dac[ politica lor este cumplit de debusolatd, o datd ce se va realiza pc dcplin, cale de intoarcere nu va mai exista. Este la lel ca in cazul unui om de;tiinlii oarc, cdutdnd un tratament contua durerilor de cap, il testeazl in mod iresponsabil pc el insuqi Daci reiese cd formula e toxicd, nu beneficd, in veci nu va mai concopc alta Logica e limpede: dicd Putnam are dreptate cind afirmti cI dcoscbirile inerente dintre rase sunt acelea care produc dilerenfe accentuate in culturi;i valori, inseamni cd preschimbarea Americii, dintr-o nafiune de propo4ie covir$itoarc albi intr-o socGtate multi-rasiald qi multi-culturalI va produce reacfii rasistc Ai conflictuale
inevitabile. Pe de alte parte, aceeagi logici
spunea cd, dacd cgalitarir;tii avoau dreptate, schimbarea rasiald avea sa anheneze cu sine armonie 9i progrcs. Argumentele lui Putnam cu privire la integrarea rasiali crau Ia fcl dc chibzuite ca

Topela. Sentinla procesului Brown s-a bazat pe declaratia lui Clark in sensul cI rasiali' respectul de sine al copiilor negri ar fi prejudiciat grav de sgregarea negri li s-a dat si aleagi Doctorul Clark a atestat ci, atunci cand copiilor intre jocul cu pipuqi albe 9i cel cu piputi negre, ei au ales in proporfie provocata copleqitoare pnpugile albe - chipurile demonstrand vitimarea psihici Doctorul Clark a ascuns faptul ci, degi este adevirat ci segregati. Oe o "ocietate in qcolile segregate iopiii negri preferi cu regularitate pipuqile albe' studii{p lui si aleagi au 'mai ariiat !i cn copiii negri din $colile integrate tind mai degrabi pIpugi albe'ro ^ ' ee tange afectarea respectului de sine al copiilor negri, integrarea Ya vitima efectiv 9i eiolulia educalionali a acestora. Ea creeazd o ambianti de invifimant universalisti, care nu reac{ione^zi f^td de necesititile 9i aptitudinile lor de o reducre specilice. Putnam mai susfine de asemenea ci copiii albi vor suferi comunitilii negre' a nivelului gi o accentuare a violenlei, proprii Pentru al parafrLza pe Lincoln' Putnam demonstrehzi cd negrii ti albii,'vor suferi si unii' qi altii". Nu ram gata sd accept premisa de inegalitate rasiald a lui Putnam, dar in fafa de unor probe isiorice atdt di diamatice mi se pdrea scandalos faptul cd mijloacele au crezut in informare populare din America promovau ideea ci Pdrinfii Fondatori
integrarea

versus Comisia de

Invifininl

din

asimilarea rasiall. Ddndu-mi seama cd md inqelaseri in aceastd privin,te' hotdrat sa mi-a"m pierdut increderea de principiu in toate preceptele egalitariste M-am s[-mi las deoparte prejudeca,tile cercetez meticulos intreaga problemi, incercind egalitariste. Egalitarittii suslin ci intre negri 9i albi nu existd diferenJe ale nivelului de asupra intelig-enld 9i c6, in acelagi timp, mediul ambiant are cea mai mare influente

ii

imi

gi dezvdluirile lui istorice. I-am rezumat pledoaria

educafie civicS.

in

lucrurca mca trimestrial[ la

Pulnam sustine cd rasa este o realitate distinctd in lumc. Ci s-au cf'ectuat mii de studii asupra deosebirilor rasiale, care au dezvdluit cu consecvenli diflerenle profirnde ale i.Q. giconfiguralii comportamentale divergente intre negri 9i albi. Nrrmeroase alte studii au ardtat multe deosebiri identificabile intre creierele qi cnniilc negrilor 9i ale albilor, precum 9i faptul cI aceste diferen(e reprezinti cauzele dc bazi ale slabelor rezultate la invdtdture $i comportamentului antisocial al negrilor. Putnaln e convins ci civiliza{ia este produsul acelui grup rasial care a creat-o, iar inlocuircu demografici a rasei fondatoare, prin mixaje rasiale, emigrdri gi rate diferite alc ratalitdlii, va diminua gi in cele din urmd va reduce vitalitatea culturii 9i a civilizalici.

aptitu;inilo; mintale 9i a caricterului. Mai mult, ei suslin cd singura deosebire semnificativi dintre rase constl in culoarea pielii' Unii dintre ei merg p6ni la a afitma de ce de fapt nici nu ar exista rase propriu-zise. $tiam ci mai aveam mult de citit 9i probl'emei rasiale' meditat, daci voiam sd ajung vreodie la o inleiegere echilibratd a Alte cuvinte celebie ile lui Thomas Jefferson, inscrise pe memorialul lui' formelor spuneau: ,,Am jurat pe altarul lui^Dumlezeu ostilitate etemd contra tuturor sd citesc qi sd descopdr alte 9i de tiranie.asupra minlii omului". in timp ce continuam

Putnam alirmi ci decizia Curfii Supreme de a forfa intgrarea lnvi{imAntului public a fost o fraudi gtiin(ilici fi intelectuali comisi asupra cetilenilor americani. El arati ci cercetirile omului de gtiinfi sociali negru, Dr' Kenneth Clark, sunt in contradictie clari cu mlrturia depusi ulterior d acesta

cu alte minciuni si falsuii in legdturi cu rasa, propria mea ostilitate cregtea, deopohivi despre rasd - oriunde m-ar fi dus acesta' hotirirea de a descoperi adev6ru1 atata Oare diferenlele dintre albi 9i negri se rezum6, aga cum doream s5 cred cu la culoarea pielii? Sau existi intr-adevir 9i alte deosebiri' mai disperare, numai profunde 9i mai semrificative, mintale qi de personalitate, determinate de gene, nu de mediul ambiant? Dacd existd intr-adevir diferenle inerente de profunzime, insemna ci toate premisele integririi rasiale deveneau amenrnfate' inainte de a pr.itea inlelege dacd intre rase existd sau nu deosebiri inerente de

inteligen,t6 9i caracter, trebuia sd aflu daci diferenJele psihologice sunt produsul erediiAlii' sa-,., al mediului, mai ales in privinla celei mai impofiante caracteristici:
inteligen.ta.

l0

v
Capitolul doi
capacitSli mintale scezute. In mod tradilional, copiii de acest nivel nu aveau accest Ia invi,tlmantul public, dar guvemul francez emisese o lege care garanta programe speciale de invdfdture pentru copiii cu deficien{e m intale. In j uru I anului | 9 I 1, Binel gi asociatul lui, Theodore Simon, extinseserd textul, pentru a avea aplicare qi la adulti. Pe misurl ce-gi perfec{ionau metodele de testare, a devenit tot mai evident ci puteau sd identifice copiii $i adullii care aveau nevoie de ajulor corector $i, de asemenea, sd-i discearnd pe cei inscri$i la nivelurile normale de inteligen{i, precum gi pe cei .t inzestrali cu facultili mintale In anul 1912, psihologul german Wilhelm Stem a propus divizarea virstei mintale a copilului in funcfie de vArsta lui cronologicd, pentru a slabili un indicator universal al inteligen(ei. in 1916, psihologul american Lewis Terman a inrodus Coeficientul de Inteligenfd, ca scalS de marcaj, pentru Revizia Stanford, incununate de un enorm succes, a Scalelor Binet, celebrul sistem ,,Stanford-Binet". David Wechsler a elaborat ulterior testele I.Q. cele mai larg folosite in zilele noastre. El a renun,tat la conceptul d ,,versti mintali", folosind in schimb rela{ia dintre scorul I.Q. individual gi scorul l.Q. mediu pentru acea categorie de virste - denumind-o ,,devialie

O chestiune de inteligenli
DupA ce am descoperit cd mijloacele de informare ale institutiei sociale existente md amigiseri in legihrri cu convingerile rasiale ale Pdrin(ilor Fondatori ai Americii, am inceput si-mi pun intrebdri cu privire la premisele problemei rasiale. inca nu eram pregdtit sd accept teza lui Carleton Putnam conform cdreia ncgrii ar fi in mod inerent

superioare.

pdrea nedrept ca Dumrezeu 9i Natura alta.

mai pu{in inteligenti decit albii 9i mai pu{ini capabili de a susline civiliza,tia. Mi se si fi fiurit o rasi mai pu(in inteligentE decdt

Pentru a intelege dezbaterea rasial6, trebuia sd ajung la lirndamcntele ei. Erau rasele cu adevdrat egale ca inteligenld 9i caracter? Inainte de a apuca sd abordez aceasti problemd, trebuia sd descopdr adevdratele surse alc comportamentului $i performanfelor omenegti. Se aflau rdddcinile inteligen(ei $i alc comportamentului in gene (ereditate), sau in condilionare (mediu)? Numai pe baza accshri rispuns puteam
spera

r.Q.".

si in{eleg chestiunea rasiald.

Intrucat inteligenla deosebegte mai presus de orice fiin{clc omenegti de mediul animal, m-am ho6rat sd cercetez ce anume este inteligenla, curn se misoari :a gi ce impact real are asupra individului gi a societilii. Mi-am inceput studiul cu lecturi despre natum inteligen{ei, incepdnd, a9a cum imi place sa fac intotdeauna cdnd incep cercetarea unui subiect, cu dicliona|ul in mdnd.

inteligenti,

s.

invita, rationa, infelege 9i a efectua altc lbrmc similare de activitate mintali; aptitudine de a prcepe adeyirurile, relafiile, faptele,
1. capacitate de a

Criticii testelor de tip I.Q. s-au grdbit se atragd atnlia cA I.Q.-ul este un concept abstrac'., care poate sd nu aibd nici o legdturd cu lumea reald. Ei l-au citat pe doctorul Edward Boring de la Harvard, care in 1923 a scris: ,,Inteliger4a ca o capacilate masurabili trebuie sd fie definiti din start ca fiind capacitatea de a da rezultate bune la un test de inteligen,ti. Intligenfa este ceea ce se testeazi cu ajutorul acelui test."lz Aceastd declaralie este in esen{d adeviratd, dar acelagi lucru se poate spune despre oricare alte teste. La urma urmei, examenul de conducere auto nu determind altceva decAt perfomanla individului la test, nu neapdrat calitdfile lui de gofer in genral. Totugi, nimeni n-ar putea susfine in mod serios cd, in medie, cei care raleazd examenul conduc Ia fel de bine ca aceia cu rezultate perfecte.

sensurile tc.

2, manifestare a unei inalte capacititi mintale: ,n[l scric cu inteligenli umortt.ll

gi

in general, inteligenfa este definiti ca fiind capacitatea de a doblndi gi pune in aplicare cunogtinlele. Civilizafia este produsul unor oameni cu o inteligenfd suficient de inaltd pentru a dobAndi 9i aplica informalii, idei qi concepte fonnalc, qi de a rezolva probleme de limbd, agriculturi, arhitecturd, tansport, fabrica,tie, distribulie, economie gi guvemare. Inteligenla pare sd fie qi mai importantd in aspectele superioare ale
civilizafiei; dreptul, religia, medicina, filosofia, literatura, muzica qi celelalte arte,
$riinlele. Ce este I.Q.? Degi testarea inteligenlei este in prezent atacatd de neo-marxigti ca un instrument al elitelor, pirintele testelor moderne de inteligenld a fost Alfred Binet, un psiholog francez care, in i905, a elaborat testul pentru identificarea gi ajutarea copiilor cu capacitali mintale scizute. In mod tradilional, copiii de acest nivel nu aveau accest la
1.,

Arthur R. Jensen, profesor de psihologie educafionali Ia Universitatea din Califomia de la Berkeley, extinzand munca de pionierat a psihologului englez Charles Edward Spearman, a confirmat faptul cA toate testele de capacitate mintald se afli intr-o corelalie pozitivi intre ele.t' Dacd o persoani inregistreazi un punctaj sub medie la un tip de test asupm capacitalilor mintale, ea va avea ganse sd inregistreze
punctaje sub medie gi la un alt tip de test. Dimpotrivd, dacd dd rezultate peste medie la un test, are lanse se atingd un scor similar de inalt qi la altul. Cei care se descurci bine la citit, de exemplu, de obicei sunt buni gi Ia matematici. Conceptul de importanli a inteligenlei generale, sau a inteligentei ,,g", cum este ea denumitd in lumea

academice, este acceptat de marea majoritate psihologie.

a cercetdtorilor gi auto teflor in

Cel mai adecvat mod de a determina daci testele I.Q. mdsoari un factor important in relalie cu performanla constd in a compara un numlr cat mai mare de punctaje ale iqdivizilor testali cu realizdrile lor ulterioare, ir gcoali Ei carieri. CrcetEtorii au ficul Si fac acest lucru in intreaga lume. Toate studiile importante aratd cd I.Q.-ul deline un rol important in preconizarea evolu{iilor ulterioare. Cum se coreleazi I.Q.-ul cu succesul in viali

l?

v
Zeci de studii extinse au arAtat cd scorur'ile I.Q sunt cel pulin la feJ de concludente ca mediile din liceu pentru a prezice performanlele din colegiu' Majoritatea psihologilor profesionigti sunl de acord cE facultalea de a invila se afli inti-o relalie strdnsi cu i.q.-"t. Cana am cercetat pentru prima oard problema, Ia inceputul anilor '60, am descoperit ruuneroase studii gtiinlifice care demonstrau
de tactod educalionali gi profesionali, inclusiv notele din gcoali, nivelul de studii atins, venitul, succesul in afaceri gi chiar unii factori sociali, cum ar fi tendin{ele spre
criminalitate, nelegitimilate civili $i dependenfa de serviciile de asistenld sociali. Un alt studiu celebru a examinat carierele mai multor ftafi cu studii similare, care au crescut impreuni in localitatea Kalamazoo din statul Michigan. Municipalitatea din Kalamazoo isi testase tofi elevii din Scolile publice, incepdnd drn 1924' acumuland o adevdratd bogdlie de informafii. Studiile au aritat cd, in cazul unor fraJi care avusesetd aceleagi studii 9i aceeagi viaJd de familie, fraJii mai mici; cu o dife.renlS a t.Q.-ului de cincisprezece puncte intre ei. au alins o diferenld de l4% la matu'fitate. fralele cu LQ.-ul cel mai mare avdnd un venil financiar superior. '' Performanla $i productivitatea profesionald se coreleazd cu l.Q.-ul in acelagi mod in care o fac succesul personal gi cdgtigurile materiale. in numirul din luna decembrie a anului 1986 al periodicului ,,Joumal of Vocational Behavior", John E. Hunter, psiholog industrial la Michigan State University, a dezveluit faptul cd performanla in funcliile de inalte complexitate se corela in propo4ie de 0,58 cu scorurile I.Q. Pdnd 9i in posturile cu complexitate redusi, inteligenfa se corela cu performanla profesionald

importanla t.Q.-ului, dar mijloacele de informare dadeau impresia cd lunrea gtiinlificd i-ai fi pus la indoiald valabilitatea. in 1996, o comisie a Asocia(iei Psihologilor Americani a fost solicibta si studieze problema I.Q.-ului. Comisia a constatat ca l.Q.-ul are o legtturd sfiansA cu capacitatea de a invdla.'-' Numeroasi studii arald ci I.Q.-ul se coreleazd shans cu notele 9i plogresul in pcoald; ba chiar, cd poate prezice succesul individului, prestigiul lui profesional 9i

nivelul

socio-economic. Doctorul Arthur Jensen considerat o autoritate eminenta in materie de valabilitate practici a I.Q.-ului - declard urmitoarele, in cea mai recentd carte a lui, ,,The g Factor".

de

salaizare,

mai exact decit o face fundamentul lui familial

9i

vataUiUteqi testelor mintale pentru prezicerea performanlelor tcolare ale copiilor. ibstracfiile Psihologice contin aproximativ unsprezece mii de citate din studii despre rela(ia dintre reu$itele la invifimlnt 9i ,,I.Q.t'' Daci existi un fapt de necontestat in psihometria aplicati, ste acela ci testele I'Q' au un inalt grad de valabilitate preYizibili pentru numeroase criterii educafionale, cum ar fi punctajelb la testele de progres qcolar, notele din gcoali, liceu 9i colegiu' iepetenlia, renunfarea la invilimant, numirul anilor de gcolarizar, probabilitatea de a intra la colegiu gi, dupi admitere, ganscle de a primi bursi de ituaii. in condifiite posibilititilor egate de $colarizare tot mai accentuate din ultimele decenii, I.Q.-ul a aiuns si preconizeze ti mai exact, rezultatele la inv5{im6nt dec6t inainte de actuala jumitate a secolului nostru"'''
Multe studii arati o corelalie fireasca intre.stahrtul ocupaiional al tat6lui qi cel al fiului, cdnd acesta ajunge la vlrsta medie.'o Majoritatea oamenilor ar prezice asemenea deznoddminte, datoritd ambiantelor respective in care au crcscut talii 9i fiii' Tatil realizat 5i cu succes in via,t5 poate face, desigur, mai multe pentru fiul lui decdt un tati $omer gi sirac. in mod remarcabil, crcetitorii au constatat cd l Q -ul unui copil esie un factor de prognozi 9i mai concludent perttru statuhrl socio-economic hnil al acelui copil decit e actualul statut socio-economic al tatilui Cercetitorul R' B. McCall, de exemplu, a ar taI c-a I.Q.-ul unui adolescent $i statutul ocupafional definitiv al acestuia se_coreleazi intr-o ratd aproape dubli decat statutul ocupalional al

,,De Ia invenfia

lui Binet

incoace, s-au efectuat nenumirate studii asupra

inti-o propo4ie de 0,23 (Corelafia misoard gradul de apropiere dinffe

'1, concluzia este cd, atunci
fi

doue

proprietili, O corelalie de +1 indicd o asociere perfectI, iar o corelatie egald cu 0 inseamni ci cele doui proprietdti sunt complet independente. Cind corelalia este de
cAnd o proprietate cregte, cealaltd scade intotdeauna, ele ind invers propor{ionale.) Hunter argumenteazd cd,, in toate func(iile profesionale, inteligenia prezice performanfa, dar factorul este 9i mai impofiant in ocupa,tiile de inalti complexitate. De la studiile clasice menfionate mai sus 9i pand la cele mai recente cercetdri din anii

'90,

rezultatele sunt
2l :z z:
z+

in

propo4ie covdrgitoare consecvente: inteligenla

are

imDortan15.2o

Luirarea The Bell Curve: Intelligence and Class Structure in American Life, publicatd in 1994 de cdtre Richard J. I-Iermstein 9i Charles Munay, amti cd l Q -ul unui copil are o legdtura mai stansl cu statutul lui socio-economic ulterior decdt bogS{ia familiei.r8 Este mai probabil ca un copil sirac, dar cu un I.Q' superior, si atingi un statut socio-economic inalt, decat un copil bogat 9i cu un l Q moderat De asemenea, ,,Curba Bell" demonstreazd cd I.Q.-ul are o strans6 legeturl cu un numar
14

tatdlui qi cel al

fiului."

Cu tot limbajul pompos folosit de politicienii egalitarigti $i guvmantii Statelor Unite, comandanlii armatei americane acceptd mai ugor legdturd dintre inteligenli $i performanlele ulterioare. Autoritd(ile mililare supun fiecare recrut unui Test de Calificare pentru Fo4ele Armate (A.F.Q.T.). Nu il numesc test I.Q., dar acesta mesoard la rindul lui facultitile mintale gi, in esen,td, este un test I.Q. Linda Gottfredson a subliniat cd armatei i se interzice prin lege (cu exceplia stirii de rdzboi), sd inroleze recru1i cu nivelul inferior pragului de 10%) Aceasti lege a fost proinulgatl datoritt costurilor de instruc,tie extraordinar de mari si ratelor inalte de eqec printre acegti oameni, in timpul mobilizdrii de fo4e din Al Doilea Razboi Mondiil.25 Un rapoft al Departamentului Apdrdrii S.U.A. declari: ,,Persoanele cu punctaje A.F.Q.T. superioare au ganse mai mari de a atinge con.rpetenla^profesional5 la inceputurile primului. stagiu decat cele cu punctaje
inferioare."'o

Un exemplu al misurii in care I.Q.-ul afecteazi diverse zone ale societilii se poate inalni in rata accidentelor de circulalie. Psihologul australial Brian C)'Toole a iemonstrat o accentuati corelatie invend intre l.Q 9i rata mortalitd,tii la accidente'

intr-un studiu efectuat pe 46.166 de subiecli care serviserd anterior in fo4ele armate australiene, O'Toole a descoperit ci cei care awseserd punctaje in Testul de

l5

Calificare Generald al Armatei cu LQ.-uri cuprinse intre 80-85% inregistrau o rat, a mortalit5lii cauzale de accidentele rutiere de aproape trei ori mai mare decdt a celor situali in gama dintre o sutd 9i o sutd cincisprezece. Nivelurile de mortalitate pot fi $i mai drastice in cazul unor I.Q. inferioare, dar cei care punctaserd sub echivalenhrl unui l.Q. op_tzeci fuseseri respingi din serviciul militaq aga cd pentru ei nu existau documente.'' O'Toole a scris; ,,persoanele cu o inteligenF inferioard pot avea o capacitate mai slabi de evaluare a riscurilor qi,^^in consecinJd, pot conduce mai pulin
prudent decdt o fac persoanele mai inteligente."'o

rudimentari a puterii ereditafii de a contura caracterul omenesc. DupA ce omul a invilat sd domesticeascd gi si imperecheze diferite specii de plante $i animale specifice, urmdrind anumite caxacteristici unice, n-a mai trecut mult Pant sI-$i dea seama cd legile ereditilii se aplicau gi in cazul oamenilor. De-a lungul epocilor, marii gdnditori au luat gi ei atitudine in aceastd problemd. intr-una dintre cele mai vechi qi mai cunoscute opere ale Apusului, clasica ,,Odisee"
greaci, autorul scrie: ,,Singete pirintilor tii nu s-a pierdut in tine, ci faci parte din qirul de b?itbafi care sunt regi insciunafi, vl5starle lui Zus, cici nici un om de rand nu ar putea zimisli fii ca tine,"" -Homer. ..Odiseea"

Rata mortalitdtii la 10.000 cauzata de accidente rutiere, pentru australieni cu varste cuDrinse intre 20 si 34 de ani Nivelul IO
100-l

birbalii

Rata

mortalititii
51.5

l5

85- 100

a1

80-85

146.7

Iacobinii francezi $i empiristii englezi, ca Berkeley, Locke gi Hume,3o au declarat succint atitudinea ambientalisti advers6, folosind termenul tabula rasa, care vrea sd spund cd la nagtere mintea este o ,,tabl6 goald", gata sd fie umplute de lumea din jur. Problema ajunge pdnd la esenla a ceea ce suntem. Oare caracterul, inteligenla, atitudinile Si talentele noastre proyin din mediul in care creitem, sau din genele pe
care le mostenim? Cu peste o sut.d de ani in urm6, un pionier al psihologiei, Sir Francis Galton, a sh.rdiat unele familii care produseserd generaiii intregi de genii' Ctrcetdrile lui Galton au indicat ci inteligenla gi reugita subzisti in primul rdnd in gene." Galton a ardtat ci in familii predomind nivelul ridicat sau scdzut de inteligenfd' intrucdt pe atunci nu exista nici un mijloc obiectiv de a mdsura capacitilile mintale, Galton $i-a bazat aprecierile pe ceea ce definea el ca eminenld, cu sensul de realizdri ilustre. Degi membrii claselor superioare au o reprezentare dispropo4ionati printre personalitilile eminente, Galton a constatat cd in rdndul claselor superioare insele degi to{i membrii lor sunt boga(i gi invafi la cele mai alese qcoli - reugita intlectuald predomini pdntre anumite familii 9i rude ale acestora, la fel cum in alte familii se remarci inapoierea mintali gi chiar criminalitatea. in urmitoarele cdteva decenii dupi studiile lui Galton, mulli alli oameni de gtiinld

Pe mdsurd ce md adAnceam in studiul aspectelor legate de I.Q., la jumdtatea anilor '60, eram tot mai uimit de diferenta dintre modul cum se discuta in mass-media controversa privitoare la I.Q. Si literatura gtiin{ifici de specialitate. Am inceput sd citesc lucrdrile mai multor psihologi care argumentau absolut convingdtor importanla I.Q.-ul, dar constatam cd acei oameni de 9tiin15 9i studiile lor beneficiau de foarte pulin spaliu in mijloacele de inlbrmare populare. in schimb, prcsa sugera repetat cI de fapt I.Q.-ul nu insemna nimic. De asemenea, mass-media populare insistau ci numai ,,rasi$tii" cred intr-o asociere strdnsd dintre inteligenli gi ereditate. Existd o intreagi bogSlie de informa{ii despre rolul important al geneticii in inteligenli, dar presa continue in cea mai mare parte sA le ignore gi repetd papagaliceqte ase4iunea ci ,,nu existd nici o dovadd gtiinlificd ardt6.nd cd inteligen{a se mogtenegte". Niciodatd nu s-a rostit un mai mare neadevir.

Capitolul,trei
Ereditate sau mediu?
Dacd inteligen,ta are un impact putemic asupra succesului sau egecului unui individ, este de la sine in(eles ci inteligenta populaliei unei naliuni, mdsuratl dupd I.Q., afecteazi calitatea naliunii. Am ajuns la convingdrea cd nivelul de inteligen!5 al popula{iei unei nafiuni este mai important chiar gi decit resurselc naturale ale ldrii

au imbrdtisat ideea naturii ereditare a capaciteFlor mintale, iar descoperirile lor au afectat dramatic politica sociald. Unul dintre cele mai conhoversate cazuri de la
Curtea Supremd dl" S.U.e. se referea la esenJa dezbaterii Naturd conta culnrd. in proceiul Buck versus Bell, Judecdtorul Cu4ii Supreme Oliver Wendell Holmes jr., hotirind sb aprobe sterilizarea deficienlilor mintal, a scris una dintre cele mai controversate, probabil, sentinle din istoria Cu4ii: ,,Trei generalii de imbecili sunt de ajuns." Verdictul lui Holmes se baza pe convingerea ce inteligenla - sau lipsa ei

este ereditari.'"

respective. Continua si mA frdmante intrebarea daci inteligenfa umana poate fi fmbuniteftd in propo4ie semnificativd prin invi,tdturd $i antrcnament, sau dacd ea este in primul rdnd o capacitate mo$teniti. Incd de la inceputul construirii civilizatiilor, asupra acestei probleme a planat o continue controversA. Chiar qi in cele mai timpurii civilizalii, printre cei inv5lali a domnit o perceplie

contrast cu adeplii ereditilii, marxismul a incorporat determinismul ambientalist intr-o pozitie centrale a tezei sale. Perfecfionali mai int6i ambianfa, sustine teza, qi va lua naqtere un paradis muncitoresc, o utopie. ln 1948, Uniunea

in

I
l

Sovieticd a scos efectiv genetica in afara legii toatd gtiinta geneticii, nu numai genetica umand - revenind la lamarckism, o teorie pre-darwinistd lansati de naturalistul francez Jean Lamarck. Lamarck suslinea c6 acele caracteristici dobindite prin obignuin(d, folosin{5 sau nefolosin}d se pot mosteni. CercetAtorul rus T. D.

l6

t7

Lisenko, care afirma cu deplirre seriozilate ci grdul de iaml se poat preschimba in grdu de primdvari prin conllolarea pe termen scurt a nediului arnbiant, a devenit {arul gtiin{elor biologice sovietice, dispunAnd executarea acelor savanli ale c5ror cercetiri

Down sau alte handicapud patologice congenitale? Putem fi intr-adevir cu totii cccl ce vrem sA fim, fie campioni mondiali la alergdri, fi speciali$ti in fizica nuclearl'? Studiile asupra gemenilor Unul dintre modurile in care ttiinfa a raspuns concludent la aceastd intrebare estc studiul efectuat asupra gemenilor identici cresculi separat. Gemenii univitelini au, desigur, seturi de gene identice, cdtd vreme gemenii divitelini se afld in aceea$i relatie geneticd cu a fralilor 9i surorilor de verste diferite, avdnd in comun doar aprdlimativ jumitate din gene. Dacd argumentalia ambientalisu este corect6, acei gemeni identici
despd4i,ti la na$tere $i adopta,ti de familii diferite ar trebui sd prezinte diferente de I.Q.

:::j:1r:^""1-::1'l1q:11:,r:1,p,::$$-ttiinfince. prezenl respln$r de genetlctent.-- -

At6t Lamarck cal

ri Lisenko

sunt in

potopit de polemici ambientaliste. Ambiantele copildriei 9i tineretii sunt acuzate pentru comportamentul destructiv al criminalilor violenli, sirdcia persoanelor nerealizate, notele mici ale elevilor 9i studenfilor, dependenla de alcool sau droguri a toxicomanilor, incapacitatea in muncd a gomerilor, al cincilea copil nelegitim al cate
unei femei care trdiegte din ajutor social, comportamentul aberant al celor cu deviatii sexuale qi nereugita in qcoali a copiilor cu LQ. redus. Mi-a fost foarte uqor sa cred in argumentatia ambientalistd, pentnr cd ea oferea atet de multe speranle. Ar fi de ajuns sd modificdm ambianla copilului, ni se spune, pentru a rezolva toate marile probleme ale societdtii modeme. pdrca atat de uman $i generos si ne gdndim cA to! oamenii sunt intr-adevir inteligenli 9i rnorali in fond, dar corupli de o lume impedectd. O asemenea perspective mi se pdrca nrult mai pldcuta decat ideea ci unii oameni ar fi - rudimentar spus - doar ni$te rebuturi biologice, destinate se mogteneasce toate societdtile eguate ale omenirii. Acceptdnd atitudinea ambientalisti, consideram ci eram nobil, inlclegdtor gi plin de compasiune fali de cei dezmogtenili qi nenorocoqi. O mentalitate asemenetoare ne face in cele din urmi sd credem ci ucigagul e victima - dar, cu cAt citeam mai mult,
al

In mod destul de interesant, mulli ,,conservatod" americani rnodemi au imbrdti$at ii ei ideea ambientalisti, acuzand pentru neajunsurile sociaie modeme strict politica liberald a ,,Marii Societdli". Aceastd atitudine este similarl cu a felului in care liberalii puneau fenomenele sociale nefaste, ca sirdcia gi crima, integral in seama politicii conservatoare a administra{iilor trecute. Unii conservatori au trccut. de la filosofia social-darwinisti a lui Horatio Alger (care sustinea cd, succint exprimat, in cadrul unui sistem liber ajung la vdrfcei mai buni adicd cei mai putenrici 9i mai degtepli) la principiul fundamental al comunismulu^i: ci toli sunt egali 9i, astfel, oricine poate ajunge la v6rf, dacd ambianta este propice.'o In tinerete, adoptasem pe negindite pozigia ,,ambientalisti , imbdti$atd de mijloacele de informare americane. In prezent, ca gi atunci, oricine cite$te cotidianele sau revistele siptdmdnale ori lunare ;i urmdregte programele clc televiziune va fi

compambile cu cele ale oricdror copii adoptivi neinrxdili, alegi la intimplare. Md

mult, ei ar trebui sd devind cu sigurantd mult mai diferiji ca inteligenld

comportament decat gemenii neidentici cresculi impreun5.

gi

S-au efectuat numeroase studii asupra gemenilor, inclusiv

expertiza

cuprinzetoare a doctorului Thomas J. Bouchard jr., de la Universitatea din Minnesota,

care a beneficiat de atenlia lumii intregi. Studiul a ardtat cd I.Q.-urile gemenilor identici cresculi separat sunt mult mai apropiate decdt ale copiilor adoptivi alegi arbitrar, ba chiar gi decdt ale gemenilor divitelini care au crescut in aceeasi casd si au vrcodati aceste rezuitate " 'o Permitefi-mi sd subliniez urmetorul aspect foarte impoftant: gemenii monozigoli care cresc in ambianJe complet diferite - cu pdrinti diferili, $coli diferite, regimuri alimentare diferite, convingeri politice ti religioase diferite au l.Q.,urile mult mai apropiate decat gemenii dizigofi crescu,ti in sdnul aceleiagi familii. DacI inteligenla este in primul rind un rezultat al factorilor mediului ambiant, cu siguranfe cA gemenii divitelini crescu{i impreuni, in acelagi mediu familial, social qi educativ, ar trebui sd prezinte I.Q.-uri mult mai apropiate decAt gemenii care au crescut separat. Am consultat gi am citit qi alte studii care demonstrau puterea ereditiii in privinla inteligenlei $i am constatat cd pdnd gi acelea care se concenhau asupra gemenilor univitelini qi divitelini cresculi impreuni prezentau probe concludeite suplimentare. Intrucat gemenii neidentici $i identici se nasc la doar cdteva minute diferenld 9i, de obicei, cresc in acelagi mediu, ei oferd o modalitate de a mdsura impactul ereditelii, in condiliile in care factorii de mediu rdman constanli. I.Q.-urile gemenilor identici sunt mult mai strans corelate decdt cele ale gemenilor neidentici. In general, coreldrile ating cam nivelul de 0,85 pentru gemenii identici cresculi impreund, in comparafie cu 0,60 pentru gemenii neidentici. Psihologii Bouchard 9i McGue au trecut in revisti peste o sut6 de studii referitoare la aproximativ patruzeci de mii de perechi, descriind rezultatele tuturor acestor studii cognitiv in literatura gtiinfifici de specialitate. CorelSrile lor de l.Q. erau:
invdtat Ia aceeagi qcoald..Nic^i macar un singur studiu asupra gemenilor nu a contrazis

cu atat md confruntam cu mai multe dovezi care ardtau mai marele impact
ereditdtii.

Un lector invitat la una dintre orgle mele de curs apdrase puterea mediului ambiant in conturarea baracterului gi a nivelului I.Q.-ului, reludnd vcchiul argument ambientalist care spune cd un copil inchis de la na$tere intr-o celuli va iegi de acolo complet idiot. Este adevdrat, mi-am spus, dar unul dintre coiegii mei dc alasd a avut indrizneala de a rdspunde cu gluma: ,,Da' nici dacAl trimiteli pe antrenor [un instructor de sport extrem de incet la minte] la Universitatea Harvard, n-o s-ajungd un
geniu!" AfirmaJia colegului meu de clasd atingea fondul chestiunii. Ne na$tem cu tolii egali ca inteligenli, poate doar cu excepfia acelor copii care se nasc cu Sindromul lui

GEMENI UNIVITELINI CRESCUTI iMPREUN;. GEMENI UNIVITELINI CRESCUTI SEPARAT GEMENI DTVITELINI CRESCUTi iiT'IPNTUN;.

+0,86
+0,75

+0,60

t8

t9

in toate studiile comparative ale gemenilor monozigoti qi dizigoli s-a descoperit

cd gemenii identici cresculi separat aveau niveluri de l.Q. mai apropiate decdt gemenii neidentici cresculi impreune! Alte surse excelente de date se gisesc in studiile asupra

nivel inalt de inteligenfd. Datorita structurii cerebrale a unor oamcni, nu oficc lii[lii omeneascd poate invdfa si scrie gi se citeasca, necum sd inleleagi principiilc
fundamentale ale

fizicii si chimiei.

copiilor adoptali. Copiii adoptivi au I.Q.-uri mult mai apropiate de nivelurile

p6rinlilor lor genetici decdt de cele ale pdrinlilor adoptivi care i-au crescut. Cercetirile gtiintifice asupra inteligentei i-au redus la ticere pe to,ti, cu excepfia celor mai beligeranli egalitari$ti. Din picate, mass-media din America continud si promoveze viziunile ambientaliste ne$tiintifice gi discreditatc ale neo-marxigtilor marginali gi ale lementelor de extrema stangd, ca R. C. Lewontin, Steven Rose, Stephen Jay Gould gi Leon Kamin. Presa uitd aproape intotdeauna sA mentioneze afilierile politice ale acestor oameni, cum ar fi fosta funcfie a lui Leon Kamin de redactor gef al ziarului sdpt6mdnal al Partidului Comunist American din New England. La fel de ignorat este rolul central al lui R. C. Lewontin in migcarea pro-marxistd ,,$tiin16 pentru popor" din perioada Rizboiului din Vietnam, precum 9i lduddroqeniile infumurate ale lui Stephen Jay Gould de a fi invilat marxismul sub obldduirea tatdlui siu. O mare parte a publicului general inci nu e la curent cu coplegitoarele dovezi gtiinlifice care demonstreazd rolul proemincnt al geneticii in determinarea inteligenJei omenegti, dar comunitatea gtiin(ificd cste constienti de acesta. Snyderman $i Rothman au efectuat sondaje extinse prin rAndurile oamenilor de gtiin{6 implica{i in cercetarea psihologicd gi au descoperit cd, pe la jumitatea anilor '80, marea maloritate a acestora considerau cd I.Q.-ul este profund afectat de
ef editate.39'
4 0' 4

Existi diferenle dramatice intre creierul unui om gi cel al unui cdine

urangutan

- care explicd diferenlele intelectuale dintre ei. Chiar $i inhe creierul ciinelui gi cel al uraagutanului existi deosebiri ample 9i orice zoolog considerd ci urangutanul este mult mai inteligent decat cdinele. De fapt, dresorii de ciini declari cd existi diferenle acute de inteligenld inte diferitele rase de cdini, precum $i
deosebiri dintre temperamentele gi alte aspecte ale personalitdlii raselor. Cdnd m-am confruntat pentru prima oare cu aceste informalii despre inteligen{a cAinilor, m-am intrebat care deosebiri dintre rase ar puteajustifica diferenlele mintale. Nu mi se pirea plauzibild dec6t o singurd explicalie: din mogtenirile genetice diferite

sau al unui

t: 42

Creierul $i inteligen{a
Descoperirea faptului ci I.Q.-ul este in primul rdnd mogtenit m-a licut sd-mi pun intrebarea: Ce anume se mo$tene$te? Oricdt de gcoldresc ar pdrea rdspunsul, acesta este, desigur: genele care constituie arhitectura gi chimia creierului, inrpreun5 cu toate variantele lor, mai vizibile sau mai subtile. Pentru a accepta argumentul ereditarii de impact zerc al lamarckigtilor marxiqti, e necesar sA credem cd, spre deosebire de toate celelalte organe omenegti, creierul nu ar fi un produs al genelor. Oamenii de qtiinli consideri ci aproape o treime din genele umane sunt afectate creierului, iar aceste gene, evident, variazS. Inteligen,ta este, in ultimd instanld, la fel de fizici precum structura care ne dd posibilitatea de a dribla o minge de fotbal sau a marca un cog la baschet. Ea igi are rddicinile in magnifica arhitecturi li materie cenugie care se numegte creier. E greu de imaginat mintea umane ca o entitate cu baze eminamente fizice. In fond, gdndurile nu au o naturi fizicd; nu le putem gusta, atinge, mirosi, vedea sau auzi decat in interiorul propriei noastre minti. $i totugi, creierul nostru este la fel de fizic ca mugchii bralelor sau ai picioarelor. Construclia 9i structura lui sunt cruciale pentru

rezultd creiere diferite fizic. Simplul fapt ci omul are un creier mai mare qi mai complex decit cel al cdinelui, sau chiar al celorlalte primate superioare, nu il face si fie mai pulin supus aceloraqi legi ale geneticii. Fiecare creier omenesc este la fel de unic ca o amprente digitali. Desigur, creierul e mult mai complex 9i diversificat decdt amprentele digitale. Anatomo-neurologul Paul Glees, in clasicul siu manual The Human Brain, declari cE creierul este,,semndtura unei persoane unice din punct de vedere genetic".4 Majoritatea oamenilor de gtiinJd sunt de acord cd, la primatele superioare 5i om, creierul a evoluat gi s-a extins in timp pentru ci un creier mai voluminos gi complex are posibilitatea de a rezolva probleme gi a deprinde indeletniciri. Existd o relaJie evidentd intre faptul cd maimula, care are un creier mai mare, e considerati un aaimal mai inteligent decat broasca, posesoarea unui creier foarte mic. Pdnd gi Charles Darwin a citat numeroase studii in sprijinul afirmafiei sale cd ,,opinia ci existd la om o relafie stransd intre merimea creierului 9i dezvoltarea facultelilor intelectuale este suslinutd de compamlia dintre craniile raselor sdlbatice gi clilizale, dinte oamenii preistorici gi cei contemporani, 9i de analogiile din cadrul intregii serii a vertebratelor." Ce au de spus infeleplii mediatici despre toate acestea? La cdliva ani dupd ce

qi inteligenfd, am citit The Automl sdu e un marxist declamt, Stephen Jay Gould. Gould analiza gi incerca si invalideze datele cercetdrilor din secolul al XIX-lea asupra mdrimii creierului, disputand astfel relafia dintre mdrimea capului 9i inteligenli. El ignora studiile mai recente - 9i mai precise gtiinlific - asrrpra creierului omenesc, afectuate de savanli ca Todd, Vint, Simmons gi Connolly."' Dupd aparilia c54ii lui Gould s-au desfigurat numeroase studii care prezinti o shansd corela{ie intre mdrimea
citisem primul articol despre mdrimea creierului
Mismeasure of Man

o'.

tot ceea ce tine de inteligenli si personalitate. P6nd 9i gdndurile noastre sunt rezultatele unor procese fizice, chimice Si electrice din cadrul creierului. Daci structura creierului nu ar fi importante, atunci am putea invdla orice cdine sd-l citeasci
pe Dostoievski sau pe orice urangutan sd inleleagb chimia organici. Structura mai primitivd gi dimensiunile mai limitg;e ale creierului animalelor le impiedici sE aibd un 20

creierului gi inteligenld. Folosind instalalii modeme de I.R.M. (Imagerie a Rezonan,tei Magnetice), acum pot realiza mdsurdri precise ale creierelor fiinlelor omene$ti. In cadrul unui se experiment revolulionar de la Universitatea din Texas, patruzeci de studenJi au fost impe4ili in doua grupe - una cu LQ--ul peste 130, iar cealaltd cu I.Q.-ul sub 103. De atunci incoace, s-au efectuat numeroase alte studii similare. S-a gisit o corelare de 0.35, remarcabil de clar6, inte rndrimea creierului 9i inteligenfd, relatie pmctic mult

2l

_v
mai stransd decat cea rezultata din majodtatea studiilor fiadilionale care comparaseri dimensiunile capului 9i l.Q.-ul.a7 Pentru mine, a devenit evident cI inteligenia era in primul rind ereditard pur gi simplu fiindc5 era determinati de caracteristicile specifice ale creierului omenesc. Ego qi l.Q.
O datd cu inlelegerea tuturor acestor lucruri, mi-am mai dat seama de ascmcnca;i cd civilizafia occideriall se bazeazd pe un I.Q. superior. Acesta este combustibilul cu

inalta cifrd octanica preparat pe cale genetice pentru cultura fi tehnologia noastri. Am, conchis cd, daci existd o diferenli semnificativd intre I.Q.-ul albilor qi cel al negrilor, aceasta va avea un impact profund asupra societdfii noastre. Citind mai mult
despre I.Q., am constatat cd adevdrata opozitie

Cel mai mare obstacol din calea discutarii despre natura geneticd a inteligentei este propdul nostru egoism. DeSi fiinlele omene$ti de peste tot acuzd factorii exteriori pentru propriile lor egecuri, in privin{a succeselor ne arogim intotdeauna toate medtele. Nu vrem si ne gdndim cd avem orizonturi limitate datoritd unor limite inerente ale genelor noasfe $i, cu sigurant5, genelor (asupra cdrora nu prea avem control) nu vrem sd le acordim merite prea mari pentm realizdrile noastre. Nu dorim si recunoa$tem ci altcineva este cu adevdrat mai de$tept decit noi. putem accepta oricend superioritatea fizic'a a unui campion la atletism, dar ezitdnt si recunoa$tem superioritatea mintalS a oricui. Desigur, multi oameni pot recunoaite superioritatea nivelului de studii sau experienli a unui rival intelectual, insd majoritatea oamenilor nu tind la fel de ugor sd accepte faptul cd un concurent are caliti(i mintale superioare. $i totuti, sute de studii $tiinlifice serioase continud si inmul{cascir <Jovezile despre deosebirile genetice dintre atitudinile intelectuale. Mai mult, intcligenla la nivel general este una dinhe trtsdturile omen$ti cu cea mai inalti ratd dc a fi mogteniti.a8-e In timp ce citeam studiile despre I.Q. $i in,telegeam uriapul impact al acestuia
asupra

politici la adresa lui a erupt din cauza implicaliilor rasiale. Acum, cind in sflrgit intelegeam clar relalia dintre inteligenJi,

vietilor noastre, mi-am dat seama de ce problema LQ.-ului era atat

de

importanti pentru egalitariqtii rasiali. Majoritatea oamenilor nu numai ,,rasigtii,, albi rurali, ci $i frunta$ii egalitarigti ingigi - sunt gata oricind si echivaleze valoarea personald a unui om cu nivelul de inteligenfd. Dace se aduce in discutic argumentul cI o rasd este mai inteligentd decat alta, egalitaristul va echivala instantancu aceastd atitudine cu afirmatia ci rasa neagri ar fi ,,inferioari". Ciudat ci liberalii care expediazi testele I.Q. ca fiind lipsite de sens ajung si echivalezc l.e.-ul redus cu o inferioritate globald.
ar fi sd considerdm inteligenta doar o partc oricdt de importantd, parte - a intregului ansamblu. I.Q.-ul este numai una dintre caracteristicile care alcdtuiesc fiin1a omeneasca, c6ci un om poate avea calititi excepJionale, fIrI ca ln acelagi timp si aibi 9i un I.Q. de exceplic. Modul in care o persoand igi triie$te viara. - responsabiliti(ile sale, sdrguinla, oinstea, curajul, moralitatea gi o mie de alte calit5li - stc la fel de vital pentru a-i evalua valoarea. A

Mult mai firesc

dar numai

ereditate $i mediul ambiant, am inceput si sondez mai adanc in domeniul ejllitilii rasiale, insetat sd aflu adevarul. in ceea ce mi privegte pe mine, mi-a fost intotdeauna ugor s6-mi accept propria inferioritate mintalS in raport cu numeroase fiinte omene$ti strSlucite. Am un I.Q. respectabil, dar cand citesc despre adevfuate genii ca Thomas Edison, Francis Galton, Isaac Newton 9i William Shockley qi mi gdndesc la ei, mi-ar fi greu si mai fiu egotist. Fiecare fiinli omeneascd ii este inferioard sau superioare alteia, dintr-un anumit punct de vedere. Am o atitudine filosoficd in acest sens, cdci faptul de a $ti cd existd mulli birba{i 9i femei care s-au nEscut mai inteligenfi sau mai putemici fizic decat mine nu-mi diminueazi cu nimic sentimentul propriei mele valori. $i nici congtiinla faptului cd planeta noastre e plind cu nenumdrali cretini nu-mi stimuleazd deloc respectul de mine insumi. M-am hotdrdt de la o vdrstd timpurie si nu fac altceva decat sA caut adevdrul, nu numai pentru valoarea lui intdnseci, ci $i deoarece credeam cd, in sdnul adevdrului needulcorat, putem gdsi solutii pentru monumentalele probleme cu care se confrunti naliunea noastrd gi inheaga omenirc. Toate acestea m-au ajutat si ajung intr-un punct de pomire avantajos: dupa ce am reuqit si accept puterea genelor qi valabilitatea l.Q.-ului ca reprezentand elemente de mdsurd importante ale stahrrii mintale, am simfit ci eram gata sd abordez o intrcbar mai incdrcatd emolional, gi anume; dacd existe sau nu diferenfe semnificative intre negri 9i albi, din punct de vedere al inteligenJei 9i comportamentului. Am inceput sd studiez cel mai controversat subiect din America, inspirat de cuvintele lui Thomas Jefferson: ,!u etistd adevdr de corc sd md tem squ pe cqre sd nu-l doresc adus Ia cuno|tinla luuii tntregl"

Capitolul patru
de ce se impotriveau egalitarigtii studiilor care aritau ca I.Q.-ul are un caracter predominant ereditar, cici de aici reiegea ci negrii, de obicei, dau rezultate foarte slabe la testele l.Q. Concluzia fireascd este aceea c5, dacn LQ.-ul e in primul rand mogtenit, atunci ar fi posibil ca diferenlele dintre rase sd fie de naturd
geneticA.

spune cd rasa neagri e inferioard rasei albe numai fiindcd I.Q.-ul mediu dintre negri e mai redus este totuna cu a spune cI albii le sunt inferiori negrilor numai fiindcd un sportiv negru de categorie medie aleargd mai rapid in cursa de o sutd de netri plat. Indiferent de nivelul lor de inteligenld, negrii erau mult mai adecvali genetic pentru ambianta lor istorici din Africa. A spune ca facultatea lor mogtenitd de adaptare la acel mediu, mai degrabi, decdt la mediul computerelor 9i al ingineriei aro-spa{iale ii face sd fie ,,inferiori" ca fiinle umane este o conceplie complet subiectivd. Pot fi inferiori valorilor pe care le preluim noi, eventual, dar nu gi acelor valori pe care ei ingigi le prefuiesc in mod natural.

Rasi qi inteligenli Mi-a fost ugor si inleleg

studii caxe atesti documentar diferenlele dintre negri gi Negro Intelligence, a compilat peste hei sute de studii I.Q. diferite, compardnd inteligenla
cA existd sute de

albi. Dr. Audrey Shuey, in cuprinzitoarea ei lucrare The Testing of

Am aflat

'))

albilor cu cea a negrilor.so Concluzia a fost cd scorudle I.Q. medii ale negrilor se situau cu cincisprezece-douizeci de puncte sub cele ale albilor - in termeni qtiinlifici, ele variazi intre una gi una gi jumdtate deyieri standard (S.D.) sub nivelul albilor.'' Faptul cA intre negri 9i albi existi diferenle de I.Q. dramatice poate fi ilustrat $i prin aceea cd grupirile activiste de culoare au scos in afara legii gruparea dupd
capacit2ili

anului 1994, cu ani de zile dupd ce md pronun{asem pentru pdma oare asupra acestui subiect, revista ,,Newsweek" a publicat un articol de fond despre lansarea volumului 58, revolulionara carte despre t.Q. 9i deosebirile rasiale. Articolul din The Bell Curve ,,Newsweek" declara pe cel mai firesc tot c:a 25y;o dintre negri (nu doudzeci la sutd, cum spusesem eu) intiau in cea mai de jos categorie.5e A trebuit sd feac5 doudzeci qi
patru de ani, dar pe mine aceeagi revistd ,,Newsweek" md exilase pe tdrAmul opiniilor rasiste radicale. in continuare, revista afirma sec: ,dac[ negrii le sunt inferiori albilor ca grup, visul unei societdfi cu adevlrat integrate a murit." air rli+, gilinlo'rtuuitise datele piecise ale diferenlelor de t.q. intre 61ui 9l negri, dar mass-media au preferat sd nu raporteze aceste fapte. In analiza a unsprezece studii ample asupra deosebirilor de I.Q. dintre albi gi negri, Arthur Jensen a ardlal cd' existd o strdns6 corelalie intre decalajul negri-albi la testele mintale gi propo(ia in care testele mdsoari cu precizie inteligen,ta ,,g" (inteligenla generali asociati cu ralionarea abstractd gi capacitatea de a rezolva probleme). Negrii dau rezultate relativ bune la testele de memorare pe de rost (retinerea succesiunilor de cifre sau litere), dar 61' 62' 63 se coreleazi pulin cu 9.60' Mijloacele de informare populare au ascuns faptele, iar psihologii liberali au argumentat cd testele I.Q. de fapt nu mdsoard gi nu inseamnd nimic, dupd care au addugat - ca mdsura de precaufie, in caz cd cineva ar fi crezut ci insemlau ceva - cd testele I.Q. sunt cultural partinitoare impotriva negrilor.

_in numeroase $coli, sus,tinand cd aceasta ar insemna ,,re-segrogarea tcolilor". In Califomia este chiax interzisd folosirea testelor I.Q. pentru a ajuta la

selectarea shrdenlilor care ar beneficia de clase speciale pentru inapoiafii mintal cu capacitate de a fi educafi. O mamd curajoasi de culoare a dat in judecatd statul, intr-o

-i"ii

incercare de a anula legea, astfel incit letila ei retardatd mintal si poatd obline ajutorul de care avea nevoie. In cazti Larry P. versus Wilson Riles, judecdtorul a decretat cd testele erau pirtinitoare numai fiindci negrii inregistrau scoruri foarte scdzute. Astfel, in statul Califomia, atitudinea oficiali a devenit aceea cd testele, impreuni cu grupirile dupd capacitili in institutiile de invifdmant, sunt ,,rasiste" qi intenise, numai fiindcd performanlele negrilor sub substanfial inferioare celor ale albilor.5z Acest caz prczintl un exemplu excelent despre modul cum eforturile de a ,,egaliza" artificial rasele ii pot vdtdma atAt pe albi, cdt gi pe negri. Trebuie sE subliniez cd, comparaliile dintre scorurile albilor gi cele ale negrilor se referi la mediile gmpurilor. Faptul cd negrii in ansamblul lor puncteazd mai scizut la I.Q. decat albii nu inseamni cA nu pot exista negri individuali caro sI sc inscrie in cea mai inaltd categorie, precum gi albi care sd rdmdnd in cea mai de .jos. Totugi, cdnd comparim curbele-clopot suprapuse ale graficului performangelor l.Q. dupi rasd gi

Sunt testele mintale subiective in defavoarea negrilor? Cdnd am inceput sA discut cu profesorii gi prietenii despre diferenlele de I.Q. dintre albi gi negri, am auzit adeseori explicafia de tip chitterlings a rezultatelor slabe inregishate de negri. Se spunea ce testele I.Q. reflectau cultura alb6 $i, prin urmare. ii puneau pe negri in dezavantaj. De exemplu, suslineau ci dacd li s-ar pune copiilor albi intrebiri despre clltlrns (intestine subjiri de porc, fripte gi consumate la masi), ei ar da rispunsuri la fel de slabe ca ale copiilor negri cind li se pun inhebdri care folosesc termeni ca ,,tenis". in disperare de cauzi, unii psihologi egalitarigti au ajuns sd argumenteze cd copiii negri ar da rezultate mult mai bune la testarea in ,,engleza de culoare". Unii au mers chiar pind la a incerca sd conceapi teste care ameliorau intenfionat performantele negrilor dar, din pdcate, cdnd albii au dat aceleagi teste, rezultatele lor au fost din nou mult mai inalte decit ale negrilor. De aseirenea, contrazicand subiectivismul cultural sau explicafa chitterlings pentru nivelul redus al negrilor la testele I.Q., studiile amtd cI hispanicii (care in medie sunt mai sdraci decit negrii, qi au handicapuri de limbd 9i culturi evidente, mul-ti dinfie ei fiind recent sosili in fam noastrd), puncteazd semnificativ mai mult decat negrii in secfiunile abstracte ale testelor I.Q. La fel de consecvente sunt gi bunele lor rezultate in secliunile verbale. Indienii americari, care in comparalie cu negrii sunt mai sdraci gi in general mai izolali de principalele centre americane de cuiture $i inv46mant, au 9i ei rezultate superioare celor ale negrilor la testele I.Q. in Bias in Mental Testing, Arthur Jensen a scris:

observem diferenlele dintre albi 9i negri la diverse niveluri, devine evident cd diferenta de rasi devine mai pronunlati la extremele superioard gi inferioari ale distribuliei. De exemplu, jumitate din toti negdi se situeazi la nivelul sfertului inferior al albilor. La capdtul superior al scalei, este considerat necesar un I.Q. de rninimum 115 pentru o activitate excelentA in colegiu sau pentru func{iile adninistrative gi profesionale de inalt nivel din America. Numai circa 2,50lo dintrc rcgri purlcteazd atat de mult, in compara,tie cu aproximativ 16%o dintre albi. Carn de douilzeci de ori mai mulli albi decdt negri, pe cap de locuitor, au I.Q.-uri peste 130, qi,cam de cincizeci, o suti de ori mai mulli albi se inscriu in gama unui I.Q. peste 140." Accsta este grupul de I.Q. pe care mulli psihologi il considerd rispunzdtor pentru majoritatea marilor realizdri ale civilizafiei.
Reprezentarea negrilor la nivelul de punctaj inferior al scalei l.Q. are implicalii gi mai puternice pentru societate. Cel pulin 25%o dintre negri au un I.Q. sub 75, iar I.Q.-ul din gama 70-75 este considerat de majoritatea psihologilor ,,la limita inapoierii mintale". Practic nimeni din aceast6 gaml I.Q. nu va absolvit liceul, 9i nu va invdla prga mult nici micar din cunogtinfele fundamentale de gcoald elementard; nimeni nu ie va califica,pentru. inrolarea in fo4ele armate 9i pulini i9i vor putea gdsi locuri de munca norlnate-

Dupd ce am aflat adeverul despre diferenlele rasiale de I.Q. 9i l-am dat publicitnlii, ani de zile mass-media m-au condarmat ca ,,rasist", pentru cd indrdznisem se spun cd 20Yio dintrc negri aveau un I.Q. sub 75. In luna octombrie a
24

z)

----

,,intr-un eqantion de doisprezece S.E.S. lStatut Socio-tr)conomicl li alti indici ambientali, populafia indienilor americani se situeazi cu rtet mai prejos sub standardele negrilor, cu cAt se situeazi negrii mai presus decet cele ale albilor (...) dar reiese ci indienii puncteazl mai mult decOt negrii la testele de intligenti (...). La un test de gendire ra{ionali non-verbali, dat in clasa intei, inainte ca procsul de gcolarizare si f avut un impact prea profund, copiii indieni au depi$it scorul mediu al celor negri cu echivalentul a paisprezece puncte I.e. (...) spre deosebire de ceea ce s-ar putea prezice pe bLza teoriei ci diferenfele de grup etnic in I.Q. nu fac decet si reflecte diferenfele de S.E.S."@
Negrii dau cu consecyentd rezultate mai bune la acele pir,ti din testele I.e. care au cea mal mare componentd culturald gi rezultate mai slabe la pdrtile care sunt cele mai
degrevate de cultur6. Negrii se descurcd mult mai bine in pirtile verbale ale testelor I.Q. decit in p64ile cu simboluri, care mdsoard capacitetile mintale abstracte. Daci prxtinirea culturald ar fi responsabili pentru diferentele dintre scorurile I.e. ale albilor gi cele ale negriloq atunci cel mai mare decalaj ar trebui sd apare in testele verbale de incdrcdhrrd culturalS maximd. Se intamp16, insi, tocmai invers.65

Consiliul Nalional de Cercetare, a investigat posibila cxistcnti r unol rlcnalur.rl|i subiective impotriva negrilor in testele [.Q. Si altele bazate pe inteligen{d, curn lr Ii
S.A.

f. Cotcluzia

fost urmdtoarea:

,,La nivel de sub-absolvenli ai colegiului, s-a constatat in general ci ecuatifl pentru studenli albi rezulta in note pronosticate pentru negri care tind si lie sau aproximatiy egale cu notele primite efectiv, sau (...) intrucatva mai bune decet notle primite efectiv (...). (...) Rzultatel nu confirmi ideea ci folosirea tradilionali a pundlajelor intr-o ecuatie de prognozi ar contine preconiziri pentru negri care si le subestimeze sistmatic performanlele reale. Dimpotrivi, par cbiar si existe

indicalii contrare (...)."0d

Constatarea cd testele sunt orientate in defavoarea albilor, degi modest, ilustreazd o datt cd adevdrul este exact opus celor spuse cu regularitate de cdtre mass-media americanilor. Diferen{a de I.Q. dintre albi gi negri nu este un rezultat al pdrtinirii culturale a testelor sau al discrimindrii. Este o realitate.

inc6

In anii recenli, testele mecanice de reaclie in timp prezinti 9i ele probe concludente cd testele I.Q. nu sunt orientate subiectiv cultural impotriva ueqrilor. Arthur Jensen gi allii au mai constatat ii cA viteza mecanicd de luare a deciziilor se coreleazl strans cu I.Q.-ul. in aceste teste, subieclii stau a$ezali in fala unei serii de lumini gi reaclioneazd" fati de cele care se aprind. Viteza de reactie mintali are o corelafis stransd cu scorurile la testele I.Q. 9i este mai mare in cazul cooiilor albi si asiatici decat in al celor negri. Ar fi cam greu de inleles cum poate fi inflr"ntut cultural timpul de reacfie fa16 de aprinderea unei lumini.66.67 Am aflat ci testele I.Q. scrise tind efectiv sd depdgeasca abilitdlile mintale ale negrilor, fiindcd o porliune semnificativi din majoritatea testelor I.e. sunt verbale,
bazindu-se accentuat pe memorie

I.Q.-ul negrilor

este sensibil mai

scizut, dar...

Pe mdsuri ce studiile despre deosebirile I.Q. marcante dirtre rase se rdspdndean tot mai mult in sanul comunitilii $tiinlifice, egalitarigtii rasiali se regrupau pe pozilii noi. Mulli dintre ei au abandonat argumentele conform cdrora I.Q. nu are nici un sens Si testele sunt subiective. Ei sugerau cd, dacd negrii au I.Q.-uri inferioare albilor (lucru care devenise de netdgdduit), cauza nu era alta decat aceea cd crescuserd in medii ,pevoiage". Egalitariqtii acuzau factorii socio-economici, ca sdrdcia qi nivelul de educa{ie redus al pdrinlilor, pntru punctajele I.Q. inferioare ale negrilor.

gi

experien{e,

nu pe judecarea abstracti

9i ale albilor la nivel de grup. Mai mult, testele S.A.T. pentru admiterea in colesiu prezintd un anumir subiectivism contra albilor, prir faptul ci de obicei albii au rezultate pufin mai bune in colegiu decAt au indicat t.-tele, iar negrii rezultate o idee inferioare. E improbabil ca autorii testelor sA le fi (enaturat inte-nqionat in favoarea negrilor - cdci, dacd ar gti cum s-o facA, nu s-ar re-.,uma numai la atat! Unor nesri cu I.Q.-uri relativ superioare le lipsesc adesea al1!-factori de catacter, necesari bLrnelor rezultate in alte activitdti ale vieti iee mai pres igioasd organizatie gtiintificd din America. Academia NationalA de Stiinte. prin rrmura sa de ccrcetare Stiin!ifici.

rezolvarea problemelor. Dacd testele ar putea izola mai ugor capacitatea de ralionaie spaliald, decalajul ar deveni qi mai mare. _ _.DacE un test I.Q., un S.A.T. (Test de Aptitudini gcolare) sau un A.F.e.T. (Test de Calificare pentru ForJele Armate) este orientat subiectiv in defavoarea unui anumit grup, acesta nu ar putea prezice corect performanta grupului. De exemplu, dacd negrii puncteazi sub nivelul albilor la I.Q., dar invafi in gcoald mai bine decdt ar sugira testele I.Q., aceasta ar indica faptul cd testele nu apreciazd corect aptitudinile needlor. ;ndicand o pirlinire impolriva aces(ora din urmA. Adeverul este cd testele I.Q. reugesc si prezic6 fr ar'e bine performanlele tregrilor

$i

economici. Ele constatd incontinuu cd pAni 9i acei negri care provin din familii insterite $i educate au totu9i l.Q.-uri sensibil mai reduse dec0t cele ale albilor.6e Scorurile S.A.T. se coreleazi foarte strias cu cele LQ., iar serviciile de testare culeg informalii despre cigtigurile pdrinfilor, educafia qi rasa subiec(ilor. S-a constatat ci studentii negd care au un venit familial de peste gaptezeci de mii de dolari pe an gi cel pulin un pirinte absolvent de colegiu inregistreazA punctaje S.A.T. inferioare albilor din familii care caStigd_su-b doudzeci de mii de dolari anual 9i ai c6ror pdrinli au abandonat amdndoi gcoala.'u " Cele mai dezavantajate ambiental grupuri de albi caxe se supun testului S.A.T. puncteazi mai mult decdt cele mai favoizate ambiental
grupuri de negri. Datele psihologice pentru a explica sub aspect genetic slabele performante I.Q. ale negrilor sunt numeroase gi convingdtoare. Studiile I.Q. includ care albi, negri 9i asiatici s-au corelat extensiv cu muli factod socio-economici, inclusiv venitul familial, nivelul de snrdii 9i statutul profesional al parintilor gi calitatea gcolii. Grupurile de albi cu venituri scezute, niveluri reduse de studii ale ptuinlilor gi statut profesional inferior al acestora puncteazd incontinuu mai mult la I.Q. dec4.t rlsgrii din familii cu cagtiguri mari, nivel de studii inalt $i statut profesional superior.'' ''

Totu;i, multe studii asupra negrilor qi albilor Jin seama de factorii socio-

26

27

Rezultatele negative ale

ignoririi diferenfelor rasiale

Studiul Scarr
Originile de naturd genetic6 ale nivelului redus de inteligenli la negri se pot
observa gi intr-un numdr de studii care caftografiazi propo4ional originile de culoare. Unul dintre pdmele studii majore s-a desfesurat inci din 1916, in Virginia. Grupuri numeroase de elevi de gcoall negri au fost impd4ite in sub-grupe determinate dupd num5rul de bunici albi qi negri. ToJi subiecfii de culoare, pur sau parlial negri.,au fost cresculi in comuniti{i de culoare. Negrii cu toli cei patru bunici de culo-are au inregistat cele mai reduse punctaje la testele I.Q. Mulatrii cu trei bunici de culoare qi unul alb, pulin mai mult; cei cu doi bunici albi, 9i mai mult; iar mulatrii cu trei bunici albi au arut cele mai inalte rezultate I.Q. dintre copiii de culoare.'o Cele mai recente sfudii, desflqurate in anii '90, au dat exact aceleagi rezultate.

Argumentul conform ciruia condiliile de mediu ambiant determind diferenle de nivel I.Q. intre rase recunoagte existen{a unei deosebiri reale. Daci existd o diferenld reald intre I.Q.-urile copiilor negri $i ale celor albi - indiferent din ce motrv - aceasta sugereazd cu siguranfi incheierea integrdrii gcolare, cdci este mult mai bine ca elevii
sd fie grupa{i in conformitate cu aptitudinile lor naturale.

Un exemplu concludent al daunelor cauzate de ignorarea diferen,telor de I.Q. se gisi intr-o clase care conlinea elevi foarte inteligen{i qi elevi foarte ince{i la invi$hrrd, unii ldngd al1ii. Instruirea era obligatoriu prea dificild pentru copiii mai inceli la minte, care nu puteau tine pasul, astfel rdmanand gi mai mult in urmi qi devenind complet frustmfi. Pe de altA parte, se preda prea incet pentru a-i stimula pe elevii inteligen{i, al ceror potengal rimanea nefructificat. Dacd, intr-o clas6, asemenea diferen{e de nivel intelectual se inscriu pe liniile rasiale, ne putem imagina ce tensiuni gi ostilitdli se vor forma intre diversele gnrpuri.
poate

Chiar dacd rasele diferi vizibil in aptitudinile de a invifa, guvemul continud si pund in aplicare premisa falsi a egalitilii. Cand Califomia a scos in afara legii acliunea afirmativd in programele de admitere,la colegiu, s-a inregistrat un declin dmmatic al acceptirii negrilor 9i mexicanilor '* in cele mai bune gcoli academice. Egalitarigtii au depldns rezultatele, ca fiind nedrepte fap de negri qi mexicani. Dar

minoriteflor discriminiri grave impotriva albilor mai bine calificali.

ceea ce dovedesc efectiv numerele reduse ale

este faptul

ci

se operaserd

Unul dintre cele mai convingitoare studii directe asupra rasei gi mediului ambiant a fost efectuat de psihologii Sandra Scarr, Richard Weinberg 9i I. D. Waldman. Toli trei sunt foarte bine cunosculi pentru opiniile lor ambientaliste. Studiul analiza copii albi, negri qi de rasd mixtd, adoptaJi de peste o sutd de familii albe, in Minnesota. Rezultatul studiului ar fi trebuit sI fie un vis egalitarist, intrucat pdrinlii adoptivi ai copiilor aveau niveluri prestigioase de c69tig $i educalie $i erau suficient de anti-rasi$ti pentru a fi adoptat un copil de culoare in sdnul familiei. Scarr, care este o apfuStoare invergunata a egalitilii rasiale, afirma cd mediul ambiant joacd un rol aproape exclusiv in diferenlele LQ. dintre rase. Ea susline importanta ereditefii in cauzarea diferenlelor individuale din cadrul unei rase, dar a argumentat cd diferenjele inter-rasiale sunt aproape in totalitat de naturd ambientald.

Au trecut mai mult de optzeci de ani de cdnd s-au desli$urat primele studii I.Q. implicdad atat albl cat 9i negri. In aaii '90, negrii au atins aceleaqi punctaje I.Q. in comparafie cu albii ca gi in anii '20, cu aproximativ cincisprezece-douizeci de puncte mai pu{in. Timp de Saptezeci de ani, standardele de inva{imant $i posibilitdfile de angajare s-au ameliorat dramatic in favoarea negrilor, fiind insotite de o masivd integrare in gcoali gi societate. $i totuii, acest impetuos progres socio-economic nu a ridicat nivelul I.Q. al negrilor in relalie cu cel al albilor.
La fel de clar se dovedegte cd decalajul de I.Q. nu a fost redus prin intensificarea

Copiii din cadrul studiului includeau albi adoptali, negri gi mulatri, precum gi copii naturali ai cuplurilor albe adoptive. La vArsta de gapte ani, copiii au fost testali pennu LQ. 9i toate grupurile, inclusiv negrii gi mulatrii, au inregistrat punctaje peste medie. Scarr gi Weinberg au publicat un articol care sus{inea cd dovediserd efectul aproape exclusiv al mediului ambiant asupra rasei in materie de I.Q., degi trebuia si recunoascd faptul cd copiii albi, fie adoptafi, fie nu, aveau punctaje sensibil superioare celor ale negrilor gi mulatrilor, iar punctajele mulatrilor erau mai mari decdt cele ale negrilor.''
Zece arn mai tArziu, cdnd copiii au ajurs la varsta aproximativi de gaptesprezece o continuare a studiului, incluzdnd din nou mdsurdri de tip I.Q. Maturizdndu-se, copiii negri regresaserd pdnd la un nivel I.Q. mediu de 89, ieprezentdnd valoarea I.Q. medie a negrilor din regiunea Statlor Unite unde se desfigurase studiul- Copiii albi adoptaii au inregistuat un I.Q. mediu de 106, cu $aptesprgzece puncte mai mult decAt cei negri, c-eea ce corespunde cu studiile tradifionale asupra diferenlelor dintre albi gi negri. In ton cu teoria geneticd, copiii mulahi -ju^mdtate albi. jumdtate negri, au punctat aproape la mijloc intre negrii gi albii

stimulirilor pentru invi{iturd asupra copiilor negri in primii ani de viald, nici prin integraxea invdrdmantului public." Dqc-a s-a inregistrat cat de cat vreun efect, acesta n-a fost decat o ldrgire a decalajului." Programul de imbogdlire ambientali pentru pregcolari Head Start, in valoare de miliarde de dolad, mentinut in primul rind pentru
a-i ajuta pe negri sd fie competitivi la inviJSturd, n-a dus la nici un ca$tig pentru elevii negri, ci numai la un c69tig minor pentru cei albi. Un studiu extensiv gi de foarte buna calitate, deslEgurat de J_._ Currie gi D. Thomas, demonstreazd lamentabilul egec al programului Head Start.' ' Head Start este cel mai scump 9i larg rdspAndit program de ridicare a nivelului de performanli la invifetud al copiilor dezavantajafi.

ani, a avut loc

adootati-

o'

28

,a

Rezultatele studiului de adopqiuni trans-rasiale din Minnesota

IQ pdrinfi

Copii natumli

Copii albi adopta{i

Copii adoptati cu perinli mulatri

Copii adoptaii
cu parinii negri

rQ l 15,35

t09,4

105,6

98,s

89,4

Scan 9i Weinberg gi-au publicat frrd hager de inimA rezultatele celui de-al doilea sondaj, dar nu inainte de a fi aSteptat aproape patru ani, aproape ca $i cum s-ar fi jenat de propriile lor descoperiri. Printr-un intortocheat proces ra,tional, ei continuau sd argumenteze ci mediul ambiant juca totugi un rol decisiv in I.Q. Dar, in partea a doua a studiului, spre deosebire de primul articol, au recunoscut totugi gi cd genele aveau la rdndul lor un impact important. Atat Richard Lyton cdt gi Michael Levin au adtat clar in reanalizarea datelor din studiul Scarr cd genele indeplinesc un rol dominant asupra nivelurilor de inteligenfd ale acelor copii adoptali.si'62 Studiil asupra I.Q. in Africa
Testele genetice indicd faptul ca aproape toli negrii am^ericani au unele gene albe, cAtd vreme numai un procent din albi au gene de culoare. Accst lucru s-a produs, probabil, fiindci societatea americanl a catalogat fiecare persoand cu o oarecare

Cdteva studii $i-au propus sA dovedeascd faptul ci, in contextul unor stimuli ambientali potrivifi, copiilor negri li se dezvoltd un LQ. similar cu cel al copiilor albi gi asiatici. Cel mai celebru dintre acestea a fost proiectul Milwaukee, caxe a atras in mod inevitabil o mare atenlie a mass-media, in perioada sa de apogeu. S-a afirmat cd, prin intervenfii 9i stimuldri intensive in perioada timpude a copiliriei, copiii negri neprivilegia(i, din mahalale, au progresat cu treizeci de puncte I.Q. in comparatie cu grupul de control. " Zrarul ,,The Washington Post" a scris tdumfttor.cd srlicesul proiectului ,,a rdspuns o datd pentru totdeauna" la intrebarea dacA copiii cu origini socio-economice dezavantajoase sunt finuli in urmi de mediul ambiant sau de
ereditate.

Din nefericire pentru egalitariiti, balonul de euforie mediaticd s-a spad in momentul card directorul Proiectului Milwaukee, Rick Haber, a fost condarnnat $i
pentiu rezultatele proiectului, el ne face
inchis pentru delapidare dir.r ar..utul statului. Degi acest lucru nu are o relevanfd direct6 sA ne intrebdm cat de denn de incredere era directorul. Howard L. Garber, asociat de lungd duratd al lui Haber, a emis in 1988 un raport despre proiect care dezvdluia ci progresele de I.Q. fuseseri arlificiale, fiind realizate prin practicarea intensivd a unor probleme similare cu cele din testul Starford-Bint, Si ca l.Q. copiilor a scazut constant dupl ce au pdrdsit programul, rezultatele lor netranspundndu-se niciodatd in succese la invdldturi. In cele din urmd, aptitudinile lor s-au agezat de la sine la acelagi nivel cu al grupului de control - asupra cdruia. desigur. nu se operase nici o inlervenlie. " " Herman Spitz, in cartea sa ,,The Raising of Intelligence", ateste documentar zeci de programe-similare care au eguat lamentabil in incercarea de a ridica nivelul de I.Q. al negrilor. in stadiile lor iniliale, mijloacele de informare le-au acordat un spaliu extins $i articole extaziate, dar le-au ignorat aproape cu desivdrgire egecurile din final. Sistemul publicitilii funcjioneazi identic cu cel din cazul lui Lisenko, in Uniunea Sovietici. De-a lungui anilor, au existat multe blitz-uri mediatice care proclamau remarcabilul succes al multor programe de intervenlie in faza de inceput. Cu o regularitate de-a dreptul jenant6, mult leudatele programe erau lesate sA cad6 discret in uitare, pe cdnd mass-media trembita rezultatele miraculoase ale unor alte noi

"""

misurd de sdnge negru ca fiind,de culoare", operAnd apoi o segregalie strictd. Scorurile l.Q. din Africa (unde se presupune cd trdiesc negri mai puri) sunt 9i mai I.Q. (cam 85), negrii puri din Africa, beneficiari ai unei gcolariziri echivalente cu
arlbilor, se situeazd in medie cu doud devieri standard mai jos decdt albii (sub 75).85'86'

scdzute. Catd vreme negrii americani se plaseazd cu o devia{ie standard sub albi ca
a

Profesoml Richard Lynn a compilat in 1991 studiile l.Q. din Africa, unde fbndul genetic de culoare a suferit un adaos genetic alb mult mai redus decdt in Statele Unite. L)'nn a constatat cA negrii africani sub-saharieni au un I.Q. sub 75, situat cu aproape doui devieri standard mai jos de norma albilor. Conform standardelor europene, aceste cifre ar insemna cd aproximativ cincizeci la sutd din negrii africani ar hebui sd fie clasificali ca aflandu-se la limita inapoierii mintale, sau chiar mai jos (aproape de doue ori fali de rata negrilor din Statele U4ite). De la studiul lui Lynn incoace, din

1991, alte trei studii mai recente i-au confirmat concluziile. Acestea au folosit Matricile Progresive Ranen, un test non-cultural specific, care reprezinl5 un
instrument de mAsur5 precis al pdrlii non-verbale din inteligenla geneticS. Un negru din Zimbabwe, Fred Zindi, a efectuat unul dinfe studii, care comporta doui sute patru copii zimbabwieni intre doisprezece qi paisprezece ani, confruntdndu-i cu doul sute doi copii englezi, din punct de vedere al sexului, nivelului de studiu gi originilor de clasi. Elevii englezi au atins o medie I.Q. de 97, in timp ce negri cu date de bazi 8e e0 er comparabile au ijuns doar la media I.Q. de 70.88

Tedtative de a refuta semnificatia rasei

incerciri. 95'96'97 Un alt exemplu de ,,dovadd" mass-media ci dif'erenlele dintre albi $i negri ar fi stdct de natura ambientale este campania despre profesoara negres; din Chicago, Marva Collins. Una dintre cele mai celebre personalitdli ale invdJdmAntului american, Marva Collins a beneficiat de un spajiu extins in prese, inclusiv articole adulatoare in ,,The New York Times" $i elogii somptuoase ir emisiunea de televiziune ,,60 Minutes". Ea suslinuse cd o serie de copii ,,refractari la invEldturd" din mahala, cu vaisrcle cuprinse intre cinci qi zece ani, progresaserE spectaculos la testele standardizate, dupd ce umaserd metodele ei de invi{iturd, iar acum ii citeau $i-i infelegeau pe Tolstoi, Platon 9i Shakespeare- In pofida unor afirmatii atdt de incredibile, presa nu i-a cerut niciodatd lui Collins dovezi gtiintifice pentru a-ti susjine ase4iunile, iar,,miracolul" ei nu a fost reprodus cu succes de nici un alt psiholog sau educator, in studii controlate. In'mod perfect explicabil, acest gen de povegti miraculoase, oricind populare in mass-media, nu-gi gdsesc niciodatd calea pdni la

30

3l

expertizele prilejuite de publicaliile gtiintifice.

e8

Un subiect interzis
Decalajul LQ. dintre negri 9i albi rcprcziqt1. o realitate interzisd pe tiramul ttiin,tifia. In 1986, Asociafia Psihologilor Americani a discutat serios dacd nu ar fi fost caa)l ca toale cercetdrile asupra diferenEelor dintre albi tj negri se fie interzise. ee Cu mult timp in urmd, in 1962, Asocialia Antropologilor Fizici Americani votase cenzurarea cd4ii,datoritd cireia am inceput eu insumi se caut adeydrul despre rase: Rasd Si ratiune.'"" Inainte de a supune la vot, eminentul pregedinte al asocialiei, Dr. Carleton Coon, a cerut sA ridice mana bfi cei care citiserd cartea. S-au ridicat numai doud sau trei m6ini. Cind asocialia a aprobat rezolulia de cenzuri, Coon a demisionat din func{ie, in semr de protest. Asemenea deliberdri iresponsabile ar trebui sd declangeze un semnal de alarmd in mintea tuturor celor care cautd adevirul, cdci ele amintesc clar de eforturile Bisericii din Ewl Mediu de a interzice cercetdrile astronomice, atunci cand acestea sfidau noliunile religioase despre srrucrura universului. Ce fel de adev6r este acela care presupune suprimarea celui care
intreab6?

sau a odcui altcuiva qi nu inlelegeam de ce se spunea cd aveam prejudecdli. numai pentru cI cercetam un anumit punct de vedere $tiin,tific $i potitic ai imi exprinram pdrerile asupra lui. Pe mdsurd ce le impArtiseam colegilor, profesorilor, vecinilor gi oricui binevoia si asculte tot mai multe din cele pe care le descopeream, cuvintele ,,prejudecdfi", ,,urd", ,,bigotism" au continuat sd revind incontinuu, ca o mantr6. Cand am cdutat in dicfionar ,,prejudecati" qi ,,bigotism", am ajuns sd-mi dau seama cd r0r denigratorii mei se ftceau vinovafi chiar de ofensele de care mI acuzau pe mine.

prejudecati
s.

tt

f.

opinie defavorabild sau sentiment formal in prealabil sau in necutro$tinld de

cauzd, negdndit sau nemotivat.

bigot
s., adj., persoand extrem de

qltora.

tolerantd fa\d de convingerile,

pitreile sau opiniile

in uzanla comuni a termenului, prejudecatd denote urd sau antipatie ira,tionald fald de negri ori alte grupuri rasiale. Oricine crede in diferen{ele rasiale, chiar daca
baza convingerii sale este gtiinlifici gi justificati raJional, se pomeneste stigmatizat cu acest termen peiorativ. Majoritatea egalitari$tilor gi-au formal prejudecata privitoare la o idee (aceea a diferenlelor rasiale inerente) la fel cum o fbcusem qi eu cdndva, inainte de a citi opiniile ambelor p54i, ajungand ei ingigi la o ura intolerantd (bigotd)

Dovezile gtiinlifice asupra diferenlelor rasiale inerente sunt coplegitoare

gi

evidente. Nu mi-e greu sd presupun ce-au simlit Galileo sau Copemic c6nd studiile lor asupra cerului i-au convins ci Soarele nu se invartegte in jurul Pdmdntului. Existau

dovezr atet de clare cd Soarele este centrul sistemului solar. incit unii clerici au refuzat sd se uite la ele. Unul dintre clericii implicali in controversa cu Galileo, Cardinalul Bellarmino, a refrzat sd priveasce prin telescop, spundnd ci Diavolul l-ar fi fdcut sd vadi lucrurile afirmate de Galileo. O sticl5 cu gatul ingust, sinrbolizind ingustimea minjii lui, a primit denumirea de ,,sticl6 Bellarmino". Pdrtinirea lui Bellarmino este absolut analoagd cu a egalitadgtilor drept-credinciogi care refuzi sd
priveasc6 muntele de dovezi ce le desfid convingerile.

fata de cei care sunt de altd pdrere. Numai cd lor presa nu le aplici niciodatd calificatilul de bigoli, nici nu le atribuie prejudecdfi. Am ajuns s6-mi dau seama c5, atunci cAnd credeam cu ateta convingere in
egalitata rasiald, eu eram cel care manifestam prejudecdfi fald de adevdratul sens al cuvdntului. CAci, pand in acea perioadS, din cauza subiectivismului liberal al presei, auzisem gi asimilasem numai argumentele pro-egalitate. P6ni cdnd am gesit Rasi $i

raliune

r02,

citisem numai c5rJi gi articole pro-egalitariste

socoteald sutele de emisiuni de televiziune, filme, predici $i cuvdntdri vdzute gi auzite,

- fEri a mai

pune la

In America anului 1964, la fel ca 9i in America zilelor noastre, nu exista $i nu exista epitet mai degradant gi mai vitimdtor decat acela de ,,rasist". Acest cuvant nu a fost folosit pentru a indica o persoand care in{elege realite}ile raselor, ci a fost Si este un termen asociat cu ura, represiunea 9i brutalitatea omeneasci. La fel cum datele descoperite de Galileo despre sistemul solar erau puse in seama Diavolului, realitdfile
rasei sunt asociate in prezent cu Hitler.

$i totugi, pentru mine, inlelegerea diferenlelor rasiale inorente nu avea nimic de-a face cu ura gi nu simJearn nici un dram de urd in cuvintele obiective ale oamenilor de $tiinld pe care le citeam. Acegtia nu fecuserA decat sd caute adeverd. Acelagi lucru il

ftcea gi un bdiat de paisprezece ani precoce, care citea in camera lui pdnd noaptea
tAruiu. Ce sunt prejudecifile?

Cind mi-am scris lucrarea in care explicam argumentele impotriva integrdrii rasiale a pcolilor, doi colegi de clasd mai liberali m-au acuzat de prejudecef ti bigotism. Cuvintele lor m-au usturat. Nu simleam revoltl sau urd impotriva negrilor

care promovau principiile egalitariste. Imi formasem o prejudecati fa{i de situa1ie, inainte de a fi audiat ambele pd4i. Majoritatea celor care mi acuzau de bigotism gi prejudecili nu citiserd nici mecar o singurd carte sau un singur articol care sd pund sub semrul intrebirii egalitatea rasiald. Viziunea lor asupra problemei este pur gi simplu inchisd gi unilaterald. Nu incape nici o indoiald ci unii albi care se opun negrilor sunt bigo{i, in sensul ci au convingeri plasate sub semnul prejudecdlilor gi sunt intoleranli fatl de orice opozilie. Dar, cu siguranrd, cand mass-media prezintd numai o parte a conflictului despre egalitatea rasiald, bigolii au mult mai mari ganse si se giseascd in rdadurile egalitarigtilor. Pdni qi unii oameni de $tiinl5 bine cunosculi gi personalitdlile publice au intampi at mari dificultili, ba chiar 9i tentative de suprimare frzicS, pentru cd-9i r0' r04 r05' 106 lot in comunitatea e*primasird opiniile despre diferenqele rasiale. academicd, nici un cercetdtor egalita st nu a fost impiedicat sd vorbeascd, nici nu a fost atacat de cei care cred in diferenlele rasiale - insd liber-cugetdtorii rasiali, cu
siguranfd cd da.

33

Este la lel de ironic cd cel md mare sprijin fali de egalitatea rasiali intre negri gi se manifestd in zonele albe ale Americii, iar cel mai mare scepticism fa,ti de ea in regiunile ldrii cu cea mai numeroasi populalie de culoare. Mi-am dat seama ca aceia care cunosc pu{in negrii la nivel personal, dar ii considerd egali cu albii (9i, cdteodatd,

albi

Ridlcinile diferen{elor rasiale

La varsta de zece ani, aveam doui femele de cobai intr-o ladd mare din lemn, construitd de mine, pe care o tineam in-garaj. ii fbcusem o ramd de lemn cu plasd de sArm6, care nu se potrivea prea bine. Inh-o zi de primdvarS, am descoperit cd una dinhe femele didea semne de gesta{ie. DeSi nu intelegeam ce se intdmplase, am presupus ci luasem un mascul drept femeld. Nu-mi puteam da seama de ce tafill arita atat de feminin, ceci emm foarte familiarizat cu cobaii, pe care-i cre$team Si ii vindeam la magazinele locale de animale gi la magazinul Woolworth's din apropierea
casel.

chiar superiori acestora), au prejudecdli asupra lor - pe c6nd albii care triiesc qi muncesc printre negri igi formeazd opinia pe baza experienlei personale. Chiar dacd
majoritatea albilor din Sud au crescut in condi{iile unui torent constant de propagandd egalitaristd in mass-media, de cele mai multe ori ei cantdresc ambele pdfti ale problemei inainte de a ajunge sd creadd in diferenlele rasiale. Atitudinea lor s-ar putea numi,,post-judecatd".

Majoritatea egalitadgtilor rasiali au motive riobile. Ei cred cd pozilia lor e luminati, ci va aduce fericirea, 9i cd Dumrezeu este de paftea lor. Dar acelagi gen de motivafii au slat 9i labaza zaszaliilor cd astronomia lui Galileo era un rezultat al ,,urii Satanei contra lui Dumnezeu". Mai mult, egalitarigtii folosesc un termen special, de mare incircdturd emolionald, pentru a-i califica pe cei care pun sub semnul indoielii egalilatea rasial6: ura. Egalitarigtilor le place nespus sd-i urascd pe ,,cei care urisc,,.
Termenul folosit in ultimd instantd pentru a descrie credin{a in diferen{ele rasiale este nsism. Dar cuvdntul rasism are o conotalie denaturatd, pentru ci el nu definegte simpla credin{d in. deosebirile rasiale inerente. in majoritatei dicgionarelor, definiiia rasismului include de obicei adaosuri de genul: ,,implicAnd ideea ci propria ras6 e superioard gi are dreptul de a^le^domina pe celelalte", precum 9i ,,urd gi intoleranfd faJd de altd rasd sau mai multe".ro8 intelegeria faptului ce diferenlele rasiale existd in mod real nu implici neapirat dorinfa de a domina sau uri alte rase. Situalia este similard cu

in sftrgit, s-au nescut puii. Aritau ca ni$te siculeli roz, cu patru picioare, guri lacome gi doar nigte contururi vagi ale ochilor incd inchigi 9i ale urechilor. Md jucam cu ei in fiecare zi dar, pe mdsurd ce cregteau, semdnau tot mai putin cu mama lor gi cu celdlalt cobai, despre care presupusesem cd era tatdl. Dupd ce au ndpdrlit prima oare, blana noud nu mai era albd, ci cenugie. Mai dramatic incd, gi comportamentul lor
pfuea foarte ciudat. Cind aveau varsta de patru sdptimani, echivalente cu adolescenta umand, oricAt de des i-ag fi luat in mAini, puii se purtau tot mai necontrolat 9i sdlbatic. Prezentau diferenle mult mai profunde decdt culoarea cenugie a bldnii. Silbdticia lor a evoluat pdnd la stadiul in care, ori de cdte ori introduceam mAna in cugcd aceeagi mani care ii mingdiase gi-i dezmierdase cu drag incd de la nagtere - se imprdgtiau speria(i, azvdrlind in toate direcfiile cu rumegu$. Erau rapizi, excitabili, mugcau prompt gi

un astronom credea in heliocentrism nu insemna ci acesta il ura pe Dumnezeu, dupi cum nici credinla in diferen,tele rasiale nu echivaleazi cu ura impotriva

in El.ul Mediu. Astronomii care igi dideau seama cd Soarele este centrul sistemului solar, nu Pdmintul, erau infierati ca eretici, pentru cd, in Biblie, cartea Facerii pdrea si plaseze Pimantul in centru. Desigur, simplul fapt ci

cea a teffnenului ,,eretic",

altor rase.
in ultimii ani, Snyderman gi Rothman, autorii studiului,,The Ie Controversy: The Media and Public Policy" cu constatat, ctt ocazia uni sondaj al lumii academice, c6 53% dintre cei chg:tionati .credeau cd atat mediul ambiant cat ii genele determind diferentele rasiale.roe ll0 lll l12 Discret, intr-o perioadd de doudiec] de ani, zeci de cercetdtori prestigiogi au ajuns la aceeagi concluzie cu inaintagii lor desconsiderati ca William Shockley, Carleton Putnam $i Arthur Jensen, in anii '60.
Dacd principalul element determinant al diferen,telor rasiale este ereditatea, nu mediul ambiant, inseamni cd deosebirile genetice trbuie sd se manifeste in fiziologia creierului unor indivizi de rase diferite. Prin urmare, urmdtorul meu obiectiv a fost acela de a explora cercetlrile asupra diferenJelor fizice dintre rase.

prezentau o superioritate fizicd marcantd fald de cobaii domesticili. Cobaii de casd sunt foarte pasivi, ince{i in migciri, cumpdtafi, pe cdnd verii lor sdlbatici sunt nervogi, iuli ca fulgerul, agresivi 9i violenli. In sfhrgit, am ajuns si-mi dau seama cd ambii cobai din cugci erau irtr-adevdr femele gi ci un gobolan sdlbatic rosese plasa de sArm4", se strecurase induntru qi se imperechease cu una dintre ele. Peste c61iva ani, studiind realitSlile raselor omenegti, am in,teles pe deplin cd

de gobolani sunt echiyalentele genetice ale raselor umane. Imperecherea inhe diferite rase se poate produce, chiar qi cdnd le despart deosebiri genetice accentuate. Contrastul dintre rase poate consla in trdsaturi fizice sau psihice,
diversele rase
precum gi

in forme de comportament social ori individual. Comportamentul acelor

Capitolul cinci
24

gobolani pe jumdtate albi, domestici, pe jumitate cenuqii, sdlbatici, nu era un rezultat al mediului in care trEiserd. Le oferisem aceleagi conditii ca gi celor albi. Ba chiar, supseserd de la mama lor albd gi crescuserd impreund cu doui femele albe, sub o interuen(ie umand constantd - dar comportamentul lor era sdlbatic. Ca adolescent care examina chestiunea rasiali, am revlzut in minte episodul cu gobolanii. Mi se pirea evident cd diferen{ele de comportament ale qobolanilor mei aveau origini in intregime genetice. Faptul ci mediul ambiant al $obolanilor de rasd mixtd era acelagi cu mediul celor complet donesticiJi sugera cd existau gi diferenfe fizice intre creierele gi hormonii gobolanilor albi domestici gi ai celor cenugii, semi-sdlbatici. Aceste deosebiri genetice aveau efecte compofiamentale p

J)

Mai existau gi alte dovezi griitoare ale puterii ereditdlii, rdmase din menajeria copildriei mele. Pe parcursul anilor de gimnaziu, a\.usesem zeci de animale capturate din mlaqtinile 9i pidurile ce se aflau in apropierea casei. Unele specii puteau fi domesticite, dacd se nagteau in captivitate, cAti vreme altele nu, degi beneficiau de
aceeagi atenfie din parlea mea.

In timp ce cugetam la puterea ereditdtii gi a mediului ambiant, mi-a revenit in minte un alt incident din copildrie. Un pdetn a g6sit in cartier un pisoi nou-nescut, mic ai flEmdnd, la scud timp dupd ce cafeaua lui {itase patru c5lelandd. Slab gi pl6pdnd, cu ochii abia deschigi, pisoiul pdrea la un pas de moarte. Cu titlu experimental, prietenul meu a luat unul dintre cdplugi, l-a frecat bine de blana pisoiului, dupd care i-a pus pe amlndoi printre ceilalli, ldngd mama care-i aldpta. Spre suryrinderea lui, mama l-a ldsat pe pisoi sd sug6. Dupd cdteva siptimdni, pisoiul crescuse sindtos gi robust. imi plicea sd mi duc acas6 la prietenul meu gi sd privesc neobi$nuitul spectacol al unui pisoi sugdnd qi crescind printre cilei. Degi fusese aldptat de o cdlea, iar prietenul meu se purtase identic cu el gi cu cdfeii, pisoiul a crescut totuqi cu o personalitate marcant dife td de a fraJilor lui adoptivi. I9i pdndea prada, apoi se repezea, catd vreme cifeii se repezeau din primul moment drept la tintd. In hArjoana cu cileii, pisoiul i9i folosea labele ca arme p,irrcipale, pe cind c6inii preferau s5-9i foloseascd fdlcile. Pisoiul nu incerca niciodatd sA imite ldtreturile putmice ale fralilor gi surorilor lui adoptive, preferdnd in schimb sasaitul felin de furie, sau miorliielile rugAtoare. Dupi ce triise aproape toati viala in
cornpania ciinilor, IErd a fi vdzut niciodatd altd pisicd, arlta 9i se comporta ca o pisicd perfect normale. $i, in plus, nu venea niciodatd cdnd era chemat. Revizdnd in minte toate aceste lucrud, am incercat se feduc la forma cea mai simpli tot ceea ce $tiam. De ce un cdine latud, iar o pisicd miaun6? m-am intrebat. $i tot eu mi-am respuns: Deoarece creierul unui caine e construit intr-un mod care il face sd latre 9i sd se comporte ca un c6ine, iar creierul pisicii este construit sub o formd care o l-ace sA miaune 5i sa se poafe ca o pisicA. Dorind s6-mi dezvolt teoria, i-am telelonat unui coleg de gcoald ai cirui pdrinli aveau o crescdtorie de cdini gi se ocupaseri de imperecheri timp de peste treizeci de ani. Prietenul meu mi-a explicat cd rasele diferite de cAini aveau personalitdti distinct diferite. ViolenF, agresivitatea, pasivitatea, loialitatea, stoicismul, excitabilitatea, inteligenta - toate acestea variau acut intre numeroasele rase de cdini. De exemplu, el mi-a spus cd rasa Chihuahua e extem de excitabili gi hiperactivd din fire, cdtd vreme Saint Bemard-ul este stabil qi stoic. Mi-a vorbit despre agresivitatea violentd innescutd a Pit Bull-ului, in comparatie cu dispozilia prietenoas5 de la naturd a Golden Retriever-ului. (Precizare: Pit Bull-ul este intr-adevfu violent din fire, dar nu obligatoriu agresiv; educat in sens pozitiv, devine cel_mai prietenos ciine - dar igi manifesti prietenia in acelagi stil energic qi violent.) In sfarsit, prietenul meu mi-a explicat de ce pdrinlii cu copii mici aleg adesea cAinele Golden Retriever: tocmai pentru cd este exceplional de prietenos $i ocrotitor cu bopiii. Cl-riar 9i cind copiii il chinuiesc, mi-a spus el, Golden Retriever-ul nu rdspunde decit rareori violent fa$ de ei. (Acela$i lucru este valabil 9i pentru Pit Bull, in condiliile ardtate mai sus, dar nu pi pentru Bull Terrier, de exemplu, care poate reactiona violent chiar $i fal6 de stdpan, in

situalii exceplionale.) De asemenea, am ales o carte interesante despre istoria creqterii cainilor 9i am descoperit cd ei nu au numai personalitali distincte in conformitate cu lasa, ci au fost imperecheaJi gi crescufi de om tocmai pentru aceste trAsituri de personalitate, precum qi pentru unele caracteristici cum ar fi merimea gi culoarea. Orice dresor de cdini ar ride dacd i s-ar spune cE rasele nu se deosebesc decat pdn aspectul fizic. DacS trdsiturile caracteristice distincte de personalitate ale unui cdine nu s contureazd exclusiv prin educaJie 9i dresaj, inseamnd ce tendinlele lui trebuie sA fie incorp{trate in
structura creierului. inarmate cu toate aceste cuno$tinte recent dobandite, am intebat-o pe profesoara

de biologie cum se compare clasificarea raselor de caini cu clasificarea raselor

omene$ti. Luatd pe nepregdtite, profesoara mi-a spus cd pan6 ahrnci nici un elev nu-i mal pusese o asemenea intrebare, precizind insi cd termenii breed gi race* sttnt it esen$ sinonim, referindu-s la aceeagi categorie biologicA: subspecia. To! cninii sunt membri ai speciei Canis familiaris, din care existd cel pufin o sut6 patruzeci de rase (sau subspecii) diferite. Mi-a repetat ceea ce $tiam deja - cA testul cel mai comun

acceptat pentru a verifica dacd doud grupud fac parte din specii diferite sau din subspecii ale aceleiagi specii constd in imperechere. Diversele rase de ciini, la fel ca .divenele rase de oameni, se pot imperechea intre ele, in pofida vizibilelor deosebiri
inerente. Cu toate ce preda biologia, care includea 9i biologia umani, profesoara a devenit foaxte stanjeniti cand a venit vorba de compararea diferenlelor dintre rasele omenegti cu cele ale raselor de cai sau cdini. Parci ag fi pdtruns pe un teritodu interzis, degi eu nu vedeam nimic eretic in intrebarea mea. Mi se parea foarte important s[ inteteg

acele deosebiri care despart omul de alte specii 9i sd inleleg diferenlele din sAnul omenirii. Cum puteam incepe sd inlelegem lumea din jur, IEri a inlelege ce anume ne face sd fim aga cum suntem? intre timp, aflasm cd nu mai puln de o mie de studii gtiin{ifice demonst'aseri cI existi deosebiri de I.Q. s"nutificative intre rasele neagrd 9i alb5, cd diferen{ele de I.Q. au un imDact m2jor asupra succesului socio-economic individual gi ci numeroase probe con,r.rdente dgYqq9t9,"3,"t,",Fi1+"a, nu mediul, reprezinti principala origine a

ll4 ll5 ll6 llT ll8 llo i"",,L. dif"t.n1..' ''

Creierul albilor ti cel al negrilor: fapte concrete Ce4ile $i articolele despre l.Q. m-au condus la alte studii care dezvdluiau existenfa unor deosebiri semnificative intre creierul albilor gi cel al negrilor. De fat,
datele despre diferen{ele rasiale din structura cerebral6 erau qi mai limpezi decdt cele

bazate pe testarea psihologicd. Am descoperit c5, timp de zeci de ani, au fost cantirite, comparate gi analizate creiere ale albilor 9i ale negrilor, iar rezultatele au ardtat cu consecven$ ci negrii au uo creier mai mic decAt cel al albilor sau al asiaticilor. Ca o ilustrare a acestei diferenle marcante) degi negrii au o constitulie fizicd mat voluminoasi decdt a asiaticilor, ace$tia din urmi au un volum mai mare al

creierului.

l)o

in Mdsura gresitd a omrlui

r2r,

o populard caxte egalitariste mult propagatd

de
7.1

36

__1

conrrrmare lrapantd

mass-media, Stephen Jay Gould sus{inea cd, in secolul al XIX-lea, carcetitorii au folosit o metodblogie fals5 pentru a compara creierele albilor cu cele ale negrilor, trdgand de aici concluzia ci intre ele nu ar exista nici o diferenld. Gould, insd, a ar.ut grtl sA treacd sub tdcere numeroase studii mai recente care ateste documentar diferentele cerebrale intrinseci dintre negri qi albi. 122 r23 De fapt, cu zece ani inainte de publicarea c54ii lui Gould, lucrarea The Mind of Man in Africa, de John Caruthers, atdta cd s-au efectuat cinci studii majore, cu ajutorul unei baze metodologice modeme, asupra deosebirilor dintre creierele albilor qi cele ale negrilor, de citre cercetitorii Todd, Pearl, Vint, Simmons 9i Connolly. Gould a evitat cu grijd mentionarea acestor studii mai recente, cu exceptia a doui fraze scurte despre Pearl, pe care il lduda pentru cd spusese cd nutritia poate explica deosebirea de dimensiuni dintre creierele indivizilor de rase diferite. in schimb. a exclus datele lui Pearl despre diferenlele intre creiere. Caruthers subliniazd ci un numAr de studii 5riinrilice arati ca. in medie. creierul negrilor este mai mic cu 2.6-7 .9Vo decit crererul albilor. '" Simultan cu cartea lui Gould, un studiu din 1980 asupra greutd{ii creierului, care includea date despre creierele albilor 9i ale negrilor, a ardtat c6, in medie, creierul copiilor negri nou-ndsculi este cu 80% mai mic ai mai ugor dec6t cel al copiilor albi.r25 In anii '80 9i '90, alte studii, efectuate de Broman, Osbome 9i divergi al{i cercetdtori au prezntat in mod consecvent deosebiri semnificative intre dimensiunile creierului albilor gi cele ale creierului negrilor. i26,127'128 In anii '50, studiile directe care comparau creierul albilor cu cel al negrilor s-au intrerupt pentru un timp, considerandu-se cd ar fi fost nepoliticos, insensibil gi incorect politic si se aibd in vedere asemenea diferenld. r2e Dupi o lung[ pauz5" un numdr de studii mai recente asupra fiziologiei creierului au inceput si prezinte aceleaqi deosebiri de mirime a creierului intre albi gi negri cum fuseserd constatate in secolul al XIXlea.rso Poate cI cea mai cuprinzdtoare cercetare din toale a fost cea desft$uratd de Proiectul Perinatal Colaborativ Nafonal, care a studiat peste patrusprezece mii de mame gi copii. Acest proiect a awt o anvergurf, nationala $i a studitl mamele gi copiii incenind din momentul conceptiunii qi p6nd dupn na$tere, in primii ani J9 viatd ai copiilor. Scopul studiului era acela de a descoperi principalele date coreiatlve privitoare Ia mortalitatea infantila, sindtate, inteligengn alte aspecte ale dezvoltdrii 9i copiilor. Subiectii au fost testtli pentru I.Q. la vbrsiele de patru qi Sapte ani. S-au erectuat mdsurdri detaliate ale trupului gi ale capului, Ia naltere gi la varstele de opt lunl, un an, patru gi gapte ani. Doctorul Arthur Jensen a analizat i.mensul volum de date rezultate din studiu a $i descoperit cdteva lucruri uluitoare. Chiar,si in cadrul aceloraqi familii, copilul cu cel mai_inalt l.Q. avea, de obicei, capul cel ;uai voluminos. De asemenej, studiul a confirmat numeroase studii anterioire care ara,raserA cd negrii au capete mai mici, in medie. decdt albii. 9i o inteligentd mai redusd .".o proporgre coresiunzdtoare. Ca o

creierului corespund cu I.Q.-ul, e de la sine inleles cA intelignta se bazeazd pe structura fizicd a creierului insugi gi, in consecinfd, are o componentA congenitali. Studiile anterioare prezentased deosebiri in regiunea supra-granulard a creierului, diferenfe cantitative in zona_ lobului frontal 9i diferenle de sulcifiere qi fisurare a creierului, intre albi gi negri. In 1950, Connolly a scris:

,,Creicrul negrilor este in medie relativ mai lung, mai ingust Ei mai plat decet creierul alhilor, Rgiunea frontali, (,..) mai mare la masculii albi dec6t la negri, c0ti vreme cea parietali este mai mare la negri decAt la albi (...). Se poataispune ci lobii frontali ai albilor din seria noastri au o configurali mai reguhti Si mai uniformi decet cei ai negrilor (...). Creierul albilor din serie..e-ste, poate, mai fisurat, qi prezinti o anastomozi mai accentuati a sulcilor (...)."'"
Importan,ta lobilor frontali ai creierului pentru personalitatea posesorului acestuia a lost evidenliata in filmul ..One Flew Over the Cuckoo's Nest- '". de Milos Forman. precum gi in filmul ,.Frances" ''". cu Jessica Lange, despre viala actri{ei Frances' Farmer. Ani de-a rdndul, unor pacienli cu boli mintale exagerat de agresivi li se aplica ,,lobotomia fiontald", o opralie p n care regiunea lobului ftontal este neutralizatA sau inleturati. Pacientul ramane cu memoria intactd, dar spiritul, voin{a 9i sim1ul lui de

motiva,tie sunt slibite considerabil. Ward C. Halstead, biopsiholog gi profesor de psihologie experimentali la catedra de medicini a Universitdtii din Chicago, a scris: inteligen{a- biologici. Ei sunt organele civilizatiei

,,Lobii frontali constituie portiunea din creier cea mai esenfiali pentru - baza speranlelor de viitor ale omului."''" Majoritatea oamenilor de gtiinfd care au studiat regiunea lobilor frontali,
indiferent dacd fac sau nu comparalii rasiale, constatd cd aceaste po4iune a creierului

este cea mai responsabilS pentru modulafia find a motivafiei 9i a iniliativei qi inhibarea impulsurilor primare. O cantitate crescutA de sulcifiere (fisurare) a lobilor frontali sugereazd o mult mai mare complexitate a capacitdfilor; ar putea fi o mdsuri a dezvolt6rii evolutive. La mamiferele inferioare, cum ar fi iepurele, lobii frontali sunt mai netezi. De asemenea, prolesorul Connoly a mai scris: ,,Existd o anumiti corelalie inte configuratia sulcald gi sta .iul de dezvoltare a animalului din seria de forme
nrimate." ''o

descoperit ci.a-cei copii negri pi albi care aveau nivelu-ri de I.e. aproprare prezenlau, In medre' rr drterenfe reduse intre mdrimile caDetelor.r3r Daci dimensiunile fizice ale

a corelagiei dintre mdrimea c.apului 9i inteligentd, studiul

Studiile recente asupra creierului criminalilor arati cE infractorii condamna{i pentru delicte violente sau impulsive prezintd o activitate mai redusd in lobii frontali gi in cortexul cerebral. Prin urnare, zona lobilor frontali pare nu numai sA afecteze inifiativa, ci qi si sporeasci autoconfolul asupra impulsurilor pitimaqe ale omului. La jumdtatea anilor '60 aveam probe relativ mai pufine despre diferenlele rasiale inerente decet se gdsesc astizi, dar dovezile dintre anii 1860 9i inceputul anilor 1960 erau copioase $i irefutabile; atata numai ci in presa populari se vorbea foarte pulin despre ele. DupI Al Doilea Rdzboi Mondial, aceia care indrdzneau sd declare public adevdrul despre diferenfele rasiale erau intdmpinaJi de mass-media fre prin ignorare, fie prin delEimare. $i totuqi, de-a lungul anilor, rolul important al A.D.N.-ului 9i al genelor in toate afecfiunile, de la schizofrenie panl la obezitate $i, recant, chiaf iji homosexualitate, a fost atestat documentar in propo4ie mereu crescdndi. O disciplinr'i
10

38

academicd absolut noue, denumitd geneticd comportamentald, se dezvolti cu

repeziciune.t3t' Evident, nu existe nici un organ al hupului omenesc mai important decat creierul. Acsta este cel care ne deosebe$te cu adevdrat de rudele noastre mai apropiate sau mai indepdrtate de pe scara evolufiei. Mai mult, forma gi dimensiunile creierului sunt
t38

folosite cu titlu curent de antropologi ca un barometru al dezvoltirii evolutive. Printr-o ironie a destinului, aceiagi antropologi cate urmiresc dezvoltarea evolutivd a omenirii in func{ie de cresterea capacitdlii craniene insisti adesea ci diferenlele rasiale din mdrimea creierului gi morfologia omului modem nu ar fi importante. Dovezile, insi, sunt concludente. Mdrimea, fiziologia, morfologia $i chimia creierului au legdturi strnse cu caracteristicile psihologice ale indivizilor gi treseturile mai generale care deosebesc rasele intre ele. $tiin(a a descoperit influenle genetice semnificative asupra inteligenlei, comportamentului 9i reugitei, in cadrul diverselor rase. Profunzimea acestor deosebiri incepe abia acum si se fac6 simftd.
Replierea egalitarismului rasial

Principiile defensive ale egalitarismului rasial sunt formulate, in general,

cum urmeazd:

dupE

I) Negrii nu srnt de fapt mai pufin intligenti (un argument comun). Dar.., cend criticii subliniazi ci sute de studii dovedesc punctaje I.Q. consecvent ti dramatic inferioare ale negrilor, egalitaiittii sustin ci: 2) Diferenlele de LQ. sunt rezultatul testelor pirtinitoare rasial. Dar... cend se dovedeEte ci aceste teste nu au fost denaturate rasial sau cultural, galitarittii
bat in retragere, susfinand

prost gi astfel dezvoltarea creierelor lor stagneazd. Copiii europeni, care au crescut in condiliile de stres 9i foamete din ultimii ani ai celui de-Al Doilea Rizboi Mondial in Europa Centralt, precum gi in primii ani de dupi rizboi, nu prezinti nici o reducere a nivelului de I.Q. Media lor de inteligenld se compard favorabil cu a celor din perioada anterioard 9i cea ulterioari conflictului' ^Studiile gtiinlifice asupm nutd{iei arate ci exista foarte putine diferente intre alimentalia copiilor negri gi a celor albi. Robert Rector a demonstrat, pdntr-un sondaj efectuat de cAtre Departamentul Agriculturii din S.U.A., cd negrii de vdrstd pregpolarE consumd de fapt mii multe proteine decet media albilor de aceeagi vdrstd '" Copiii din familii aflite u 75oh sub pragul de sirdcie consurnd la fel^de multe vitamine majore ca gi copiii situati cu 100% deasupra pragului de sdrdcie '* 'Argumentul cd creierele copiilor negri ar suferi de efectele malnutriliei este aproapi rizibil cdnd observim dominalia aproape absoluti a negrilor pe pistele de ailetism 9i pe terenurile de baschet qi fotbal. Este greu de imaginat ci acelagi regim alimentar care le dd negrilor posibilitatea se-$i dezvolte trupuri sinitoase nutritiv, caxe decit ii ajuti sA aibi o reprezentare de cincisprezece ori mai numeroasd l42 ral a albilor in r4l de ,n-as6, in acelagi timp le-a infometat creierelel uce"ste spornrri Deosebirile rasiale sunt la fel de evidente 9i in domeniul fizic. In anii '60, negrii dominau competiliile de sprint masculin la Jocurile Olimpice 9i, o datd cu integrarea sporturilor, au inceput rapid sd-gi mdreascd numdrul in baschetul 9i fotbalul piofesionist. .in momentul scrierii acestor rAndud, negrii reprezinti aproximativ 80olo din Asocialia Nalionald de Baschet, 660/o din Liga NationaE de Fotbal 9i 100% din primii cincizeci de campioni la sprint masculin din lume, care concuteaz6 in cursele
se alimenteaz6 mai

3) Media I.Q. inferioari a negrilor nu este decAt rezultatul factorilor ti in condiJiile unor factori socio-economici corespunzitori tntre albi gi negri, egalitarittii se regrupeazi sus(inind ci:
socio-economici. Dar... cand apar diferenle accentuate chiar

ci:

o suti 9i doud sute metri plat, profesioniste 9i olimpice. Acest lucru este adevdrat in pofida faptului c6 disciplinele sportive bine orgaaizate sunt mult mai Predominante in naliunile albe, iar echipele sportive de liceu conlin mult mai mulli albi.

ie

4) Stimularea ambientali a copiilor negri in cadrul unor programe ca Head Start ii va aduce pe copiii negri la acela$i nivel de I.Q. cu cei albi. Dar,., c6nd se dovedette cd programul Head Start nu a determinat absolut nici o cre$tere in

existi la fel de multi tineri albi care igi doresc cagtiguril de milioane de dolari

Unii au sugerat cd reqfiezerrtarea precumpinitoare a negdlor in baschet se datoreazd mai marii dorinle din partea negrilor decdt din partea albilor. Cu siguranfd,

$i

I.Q.-ul negrilor, egalitarigtii postuleazi ci: 5) De fapt, LQ.-ul oricum nu inseamni nimic. Dar... cend s arati ci sute d specialigti in ttiinfele sociale au dovedit ci I.Q.-ul are un impact covlrgitor asupra succsului gcolar 9i socio-economic, egalitari$tii se repliazi in sftlrgit intr-un bastion care accepti determinarea biologici a inteligen,tei, dupi care susfin ci nutri,tia nesinitoasi ar fi cauza diferenfelor de dezvoltare mintali intre negri ti albi.

popularitateajucdtorilor de baschet profesionigti, dar un negru are de doudzeci 9i noud ie ori mai multe ganse de a ajunge in N.B.A. decdt un alb. Pare logic ca performanlele diferite ale negrilor 9i albilor si aibd baze anatomice gi fiziologice. Savanlii care au
cercetat oroblema afirmA tocmai acest lucru Exiit6 nurneroase deosebiri fizice intre rasa neagri 9i cea alb6 Negrii au proporlii mai mari de grupuri musculare care favoizeazd alergarea rapidd gi prompti decdt albii. De asemenea, au mai pulind grisime pe trup, cavitd,ti corporale mai mici, brale mai lungi in raport cu indlfimea 9i numeroase alte trdsdturi ' caracteristice care contribuie la rezultatele lor excelente in sporturile ce favorizeaze alergirile prompte $i

Pozilia egalitaristi finala este interesantd prin faptul cA accepta importanfa inteligenlei qi bazele ei biologice pi de structuri a cr.eierului insugi. In loc de a incerca sd dispute rolul natural al genelor in arhitectura gi dezvoltarea creierului, egalitarigtii nu fac decdt se afirme cI nutritia 9i al,ti factori biologici ai mamei gi ai eopilului mic afecteazd drarnatic evolutia creierului. Ei sus(in cd negrii, fiind mai sdraci decdt albii,
40

rapide, precum $i aptitudinile la s6rituri. Ei sunt avantajati in sporturile unde aceste calitdli iunt cele mai importante, ti sunt dezavantajali in sporturile unde intewin forfa gi alte caractedstici. Albii Si asiaticii domind'sporturile de forli, cum ar fi halterele ^i gimnastica, iar densitatea mai mare a oaselor negdlor rezulti intr-o flotabilitate mai redusA !i un dezavantaj distinct la inot $i alte sporturi acvatice. Discutarea acestor diferenle evidente gi inerente intle iase de cdtre o persoand de

4l

prestigiu este la fel de tabu ca a discuta despre deosebirile dintre creiere sau tudsaturile

tdcerii.
-

asociatiilor sportive, ca Al Campanis de la echrpa Oodge. din 'gl* Ll; Angeles, au fost conced.iafi sau umilili in public pentru_cd spuseseri t_" ceea ce majoritatea oamenilor ttiu pe baza unor simple observaqii. Suprimlrea aspra "u a unor asemenea adevdruri evidente este un semn rivelator al intoleranlei din reffi egalitaristd. C6nd m-am gandit pentru prima oard la aceste lucruri gi am descop eiibazele gtiintifice ale diferenlelor rasiale, mi-am amintit de povestea pentru cele noi ale impdlatului". Toatd lumea gtia cd impiritul era gol, dar nimeni'nu "opii.Uair,efe inordznea sd sufle o vorbd. A fost nevoie de sinceritatea unui biiejel, pentru a spulbera conspiralia

fiziologice care sunt at6t de decisive pentru caracterul *"i- *"i"ta1, sau al unei civrli.zagii. Unii comentatori sportivi, ca Jimmy the Greek, sau purtetori Oe cuvaat

ai

cercetare $tiin,tifica efectuate in anii '90, s-a ardtat prin M.R.I.-uri $i scanexi electronice cd existe diferente de funclionare intre creierele de facturd medie ale criminalilor, comparate cu cele ale persoanelor caxe respecte legea.l45' t46 in cele de mai jos este prezentat un exhas dintr-un numdr al ,,Joumal of Biological psychiatry,, din 1997 despre un studiu efectuat pe creierele a patruzeci gi unu de ucigagi care pledaserd nevinovat pe motive de nedephnatate a facultdtilor mintale gi creierele a patruzeci $i unu de oameni cinstili cu varste gi sexe corespunzdtoare. Reiese ce creierele criminalilor prezentau diferenle de structurd lald de cele aldt non-

criminalilor.
Acest constatiri prelimitrare furnizeazi indicafii ini{iale dspre o retea de procese cerebrale corticale gi subcorticale anormale care pot predispune spre violenti la ucigalii dovedifi ca N.C.R.I.'"' Numeroase studii arati cd extovertirea, introvertirea, altruismul, egoismul, rspectul de sine, necinstea, sinceritatea gi multe alte tr6s6turi de caracter au o putemicd influenlA ereditard. Am fost intotdeauna de pirere cd acste genuri de hdsdturi ale persona[tefi erau produse ale mediului, nu ale genelor, dar dupd ce am citit publicatiile gtiinlifice am gesit cd dovezile erau convingatoare. in perioada adolescenlei mele, cind descopeream aceste lucruri, William Hamilton gi allii lansau o disciplind gtiinlifice cu totul noui, numiti socio-biologie. Aceasta inainta ideea cd o mare parte din comportamentul. locial, atat al indivizilor cAt gi al grupurilor, este afectate dramatic de ereditate. ''8 in cele trei decenii uu t de cdnd am "ut" ""rrt abordat pentru prima oard problema, la mijlocul anilor ,60, gtiinjele numite geneticd comportamentald, socio-biologie $i, mai recent, psihologie evolutivd, .au devenit discipline academice respeclate. Din perioada de la inceputul celui de-Al Doilea Rdzboi Mondial gi pdnd in anii '60, mass-media au^ asociat genetica gi inlelegerea realitililor rasiale cu imaginea nazismului german. In timp ce mijloacele de informare fEceau incerc6ri dubioase de a modela opinia publici in pdvinfa acestor chestiuni, lumea $tiintificd recolta date despre gene gi putemicul lor rol social. Cele mai inpofiante constatdri ale cercetdrilor $tiintifice erau ignorate de mass-media. Totu$i, pe misurd ce se ldceau cunoscute tot mai multe dovezi despre influen{a geneticii omenegti, realizerile n-au mai putut fi ascunse de public. Genele erau asociate in mod direct cu anumite soiuri de boli, cum ar fi cancerul, afectiunile mintale ca schizofrenia gi depresia, precum gi, desigur, cu inteligenla 9i comportamentul. Problemele sociale, cum ar fi alcoolismul gi homosexualitatea, erau puse pe seama genelor, 9i cel pulin in cercurile gtiinlifice se afirma din nou influenta ge:neticA a criminalitdii. Se descopereau deosebiri dramatice intre arhitectura creierului trirbdtesc Ai a celui femeiesc. Se deschideau atit de multe posibilititi pentru

Numai de-ar fi atat de u$ot -:-1T ,p*. in mintea mea, tabloul rasial incepea s6 inlrege.as:A Rasele sunt profirnd diferite; vedeam clar cd impdraul nu purta haine. :e Dar faptul de aJ vedea intr-o lumind noul pe imparatul egalit^iiii rasiale nu mi_era de ajuns. Voiam si aflu de ce a rimas gol impiratul. Voiair se gtiu mar multe despre diferenfele de comportament dintre rase originile acestora. 9i Cirnoqieam aela aestute pentru a gti cd cercetarea mea avea sd duci la eiaminarea procesului evorutiv insusi.

Catrritolul gase
Evolufia raselor
ExaminAnd problemele raselor, acordasem multd atentie impactului eredititii -rJri asupra inteligenlei. dar in aceragi limp se acumulau prob. .u.i a"".a"* putemic al geneticii in comportamentul omenesc din multe domenii stuIine de I.e. . . Vers]unea popular, a psihologiei ambalate de mass_media liberale continud sd .i". trdsdturile. prsonalirafii omene$ti sunt conturate de educalie sau llt]sll-l :-" condllonare, Este un articol de credinfd acela care spune c6 comportamentul criminal provine din medii vitregite ale societiJii sau din familii disfunclionale. Se pare c6

42

penru ratele rnalte a omorurilor gi jafurilor cu m6nd armatd. Pulini americani Stiu cA, potrivit multor studii, tendinlele infraclionale ale unei persoane pot fi mogtenite. un studiu extensiv a analizat datele compilate drn 14.427 in_Danemarca. in pei,oada 1924_1947. Aceste dare,'ain peste doud ,O:^l_O:O!i*j qecen[, au dezvatuit cd copiii naturali ai delincvanlilor, chiar 5i cdnd erau idoptali de ll],ljl:l lltP"gt l"F de lege. prezentau rate mult mai mari ale criminalitdlii dlc6t coprl adopttvr ai ciror pdrinli genetici fusesera oameni cinstili. _--, Tou," studiile majore ale crirninalitdtii in condifii de adopgiune din secolul al XXJea prezinre rezultate similare. Studiile asupra gemenilor urri"ii"iini sau divitelini cresculi impreund aratd cd gemenii identici se -seamdnd in comportamentur lor Inlracnonal de douA ori mai mult dec6t gemenii neidentici.raa in numeroase studii de

ir seama sdrdciei, ::1: fl:b]"-.:1., societefiiUnii ajung chiar meolurul ramrhat netast. -sunr.puse

a lipsei de educalie sau a s6 acuze disponibilitatea armelor de foc

inlelegerea gi inbunit5irea condiliei umane prin geneticd, incat un numir de autoritdti $i-au unit fo4ele pentru a lansa in sfirgit cea mai ambifioasa cercetare gtiin{ific5, poate a tuturcr timpurilor: Proiectul Genomului Uman, o incercare de a
identifica toate genele care albcteazd omenirea. Studiile asupra gemenilor identici, care inc-epused in anii '20, au inceput brusc sd fie reluate de c[tre psihologi 9i geneticieni. In anii '60 9i '70, publicul a aflat cu

43

7
gi copiam la xerox aticolele care mi interesau. Am remas cu obiceiul de a le reciti peste ani si, de atunci incoace, am mai gdsit multe dovezi care le confirmE, dar incd de pe atunci am avut la dispozifie o intreagd bogelie de materiale. O publicalie interesante pe care o citeam era ,,Psychological Bulletin". Am gisit in paginile ei cateva articole de la inceputul anilor '60 care discutau modul in care negrii tind sd fie mai impulsivi qi mai nestipdnili decat albii. Dreger gi Miller numeau unele dintre trdsdturile de personalitate ale negrilor ,,fantezii determinate de impulsuri si inshdinare".t"

uimire cd mulfi psihologi gtiuseri aproape pe tot parcursul secolului faptul cd mulli gemeni identici, despdr{i1i la nagtere Si strdini in medii gi culturi complet diferite, prezentau obiceiuri gi trAsdturi de personalitate remarcabil de aseminitoare. presa era inundati cu relatiri uluitoare despre gemeni monozigoli care, de$i crescuserd la mii de kilometri distaafd unul de altul, fumau aceeagi marcd de figdri, aveau ocupafii asemdnAtoare 9i obiceiuri personale aproape identice. De asemenea, se acumula o cantitate enormd de informa;ii priyitoare la comparaliile diferenlelor de personalitate dintre gemenii univitelini 9i cei divitelini. Mai jos este prezentat un tabel care contine rezultatele a doax cateva dintre cele mai recente studii de genetici comportamentalE,
ar6tdnd caracterul ereditar al tresdturilor de personalitate.

Trisituri

de personalitate

cirora li s-a dovedit o componenti genetici semnificativi

prin valoarea de 005.

Agesivitatea
Alienarea

Tabelul de mai jos prezinti un numir de trisituri ale caracterului care sunt influenfate puternic de ereditate. Daci nu existi nici o corelafie ereditari a unui factor, acesta figureazi cu zero plus sau minus ceteva procntej Daci o trisituri este determinati ereditar in proporfie de suti Ia suti, ea apare ca 1,00. Teoretic, un echilibru perfect intre influenta ereditari li cea a mediului ar Ii reprezentat

in anii ulteriori, numeroase articole au hatat amamrnfit alte clistirfElii de penonalitate ale negrilor. Un om extrem de liberal, Thomas Kochman, consemna diferen{e rasiale clare intre personalitatea negrilor gi cea a albilor, exprimdrndu-gi preferinla fa!6 de caracteristicile negrilor. Kochman susfinea ce bdlbalii negri percep ignorarea ca pe cea mai gravd insulti gi recomanda ca femeile albe sI reaclioneze fafd de agresiunile sexuale ale negrilor prin complicitate cocheti, la fel cum fac negresele. Mergea chiar pdnS la a sugera cd stilul de comportament tipic non-negm al femeilor
albe cauza atacurile violente ale birbalilor negri. De asemenea, Kochman mai observa cd negrii au un ,,comportament emolional intens $i spontan" qi cI ,,mersul ritmic al negrilor" este ,,o reaclie la impulsurile de origine interioard". Critica tehnicil de dezbatere ale albilor ca fiind,,modeste, lipsite de pasiune, impresionale $i neinteresante, (...) reci, calme gi feri afectivitate", cati vreme atitudinea negrilor in disculii o descria ca ,,animatd, beligerantd, (...) aprinsd [9i] zgomotoasi (...)". Negrii nu discuta numai ideea, ci gi ,persoana care dezbate
ideea". ''o

Plomin,

1990'"

Reactivilatea omotionald

Rushton, Futker $ altii, 1986 '5o Tellesen- I-vkken si ,hii tsRR rir Plomin, 1990 Tellsen Lvkken si ahii. 1988 Floderus-Mnyrhe4 1980

0,46 0,5

0,44
0,48

oAs
0,56 0,5

Altruismul
Prudenla

Rushton, Fulkr $ allii, 1986 Kelter si altii. 1992r5l

o,37
0,5

Plomin,1990
Ptomin, 1990 Bouchard. 1984 lellega Lykken Si altii, 1988

Cunoscind din proprie experienld stilul de disculii al negrilor, pe carel intahisem cu nenumdxate ocazii, am fost nevoit sd dau dreptate aprecierii lui Kochman. Totugi, contest afirmafia lui cd un asemenea comportament primitiv $i emolional ne-ar imbogdlt cultura. Dupd ce l-am citit pe Kochman, am inceput se rmarc frecventele qtiri despre birbali negri care discutd exact in modul descris de el, ,,aprins, beligerant $i zgomotos", aceasta ducdndu-i la folosirea impulsivd a
Specialitdlilor de Sambdtd Seara. Spitalele noastre publice sunt pline de victime ale acestui stil de disculie al negrilor, aprins qi nesfipanit. Multe studii ardtau niveluri mai inalte de impulsivitate, agresivitate gi emotivitate la negri in comparalie cu albii.r57 Un studiu care a a!'ut loc in Trinidad ii compara pe negri cu emigranlii caucazieni din India. Walter Mischel a efectuat un studiu asupYa copiilor din Trinidad, in cadrul ciruia le-a dat copiilor albi gi negri posibilitatea de a alege intre o acadea primitd imediat 9i o alta primitd peste b saptdmani, dar mult mai mare. Negrii alegeau aproape intotdeauna cadoul imediat, pe c6nd albii preferau de obicei si a$tepte cadoul mai mare. Incapacitatea negrilor de a-gi amdaa plicerea era atit de mare in comparafie cu a albilor, incdt Mischel a declarat cd pdrea ,,superfluu" s-o mai mdsoare. De asemenea, Mischel a incercat sd compare configurafiile familiale

ExtloYertirea
Respectul fali de lese/autoritate
Consbiangerea

0,34,s
0,54
0,53

''

euegen, Lykken 9i

alfii,

1988

0,58 OA

Valorile de munci
Reaclia la stses

Keller si allii, 1992 Tellegen, Lykken ti Rushton, 1992

atii,

1988

0,53

Diferen{ele rasiale de personalitate

ziarele gi cdr{ile cara se puteau gdsi in bibliotecile universitare din apropiere de casd. in fiecare luni, md duceam la Tulane sau la L.S.U.

La fel cum toate studiile asupra I.Q.-ului prczeltarJ o diferentd de irtctigenld marcantd intre rasele albe gi neagrd, psihologii constate $i deosabiri dramatice de penonalitate. in liceu mi abonasem la cAteva publicatii de congdinlt rasiale. Acestea f6ceau adeseori referire la studiile gtiinlifice asupra chesti-rii rasiale. Aveam obiceiul se caut singur articole

ale negrilor care aproape intotdeauna aveau femei la conducerea gospodiriei cu familiile emigranlilor din India, dar nu a gisit destule cas.e^de indieni cu taJii absenli
pentru a putea conslitui un etantion cu relevanti statisticA.''o Alte c64i, ca The Unheavenly City Revisited, de Edward Banfield, consemlau

in

ci
45

44

locxitorii mahalalelor, printre care se includeau mulli negri, aveau o tendinli mai
o extrem de accentuati orientare spre prezent. 'o'Ma.loritatea oamenilor care observau aceste diferen(e psihologice dintre rase luau originile lor culturale ca pe o garanlie, dar numeroase studii recente dezvdluie faptul ci asemenea tendinte au implicatii ereditare. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale studiului asupra comportamentului criminal pe care l-am descoperit consti in asocierile acestuia cu testosteronul.l6l Cercetitorii au remarcat de mult cE bdrba{ii sunt cam de zece ori mai frecvent
reduse de a a$tpta panA obfineau o resplatd

'"'

ti

criticul anti-rasist Jared Diamond a rafinat arqumentul, intr-un numir din 1994 al foarte popularei reviste ,,Discover".'u' Dia-oid a ales ceteva trdsaturi, cum ar fi
intoleranla fali de lactozi 9i amprentele digitale, care variau intre populafiil omenegti in plan geografic, 9i a sugerat cd, numai pe baza acestor tr6s6turi, suedezii ar putea fi inscrigi in ,,aceeaqi categorie rasiald cu japonezii Ainu sau cu africanii Xhosa". El afirma, prin urmare, cd orice clasificare rasiali ar fi lipsitA de sens. Un alt denigator

descoperili ca
se observd cd

fiind vinovati de acte violente decit femeile, iar rata inaltE a criminalitilii coincide cu nivelul ridicat de testosteron in adolescentd. De asemenea,

al raselor din mass-media de mare popularitate este Cavalli-Sforza, care in prefafa importantei sale lucdxi,,The History and Geography of Human Cenes" polemi6a in sprijinul argumentelor lui Diamond gi Montagu.'"" In mod destul de interesant, cand
observim diagramele de distribuire a genelor in lume intocmite de CavalliSforza gi publicate in cartea lui, acestea respecte acelea$i flontiere geografice care reflecli
grupdrile rasiale aadilionale. Incd din anii '60 imi didusem seama cd axgumentul ,,mitului rasial" este absolut analog cu a spune cd zecile de rase diferite de cdini ar constitui un mit, fiindcd se pot gesi anumite trdsdturi specifice care existi la mai multe rase diverse. Am analizat indelung problema gi m-am infebat: ,,Faptul ci diferitele rase de c6ini prezinti unele trdsdturi asemdndtoare inseamnd cA nu existd cdini Saint Bemard sau Chihuahua?" Daci Ashley Montagu ax fi atacat de un cdine, cred cd ar putea avea importanli pentru el daci acel caine ar fi un Doberman Pinscher sau un Toy Poodle. In timp ce Dobermanul ar incepe s6-i sfbgie carnea, oare incd ar mai insista cA nu existd deosebiri intre rasele canine? PAni 9i Montagu ax plotea prezice cd un Doberman prezintd un pericol potenlial mult mai mare dec6t un Toy Poodle. Dacd Diamond doregte sd adopte o atitudine tehnici in aceastd privinli, se pot g6sr numeroase trdsdturi qi setud de trasdturi omenegti care existi gi la alte mamifere. De fapt, oamenii au 98,5% din gene in comun cu cimpanzeii. Conform ralionamentului lui Diamond, nu existe nici o deosebire intre oameni gi cimpanzei, pentnr cd putem gesi sefuri de hdsdturi genetice selectate arbitrar pe care le avem in comun cu ace$tia. Un numir de cercetitori din vremurile recente au insistat asupra faptului cd A.D.N.-ul negrilor diferd de cel al albilor cu mai pufin de l% 9i, pnn urrnare, o diferenlE at6t de micd nu poate insemna o mare deosebire intre rase. $i totugi, la numai 1,5%.diferenfd de A.D.N. intre oameni gi cimpanzei, cei dintdi au un creier aproape de doui ori mai mare decdt cei din urm!. Micile diferenfe de A.D.N. pot t68' t6e Numai un numdr mic de implica deosebiri enorme in structura biologice .t67' gene stabilesc structura unui organism. Acest fapt este similar cu acela cd un set de planuri arhitectural pe hartie, oricat de mic, poate determina o diferenld covar$itoare in felul cum se vor folosi lemnul, oJelul, betonul qi sticla in construc{ia unei case. A spune cd rasele sunt una qi aceeagi numai fiindcd nigte gene similare constituie

tinerii delincvenli au niveluri de testosteron superioare celor ale tinerilor non-delincvenli de aceeaqi vdrst6. in mod destul de interesant, s-a constatat ci tinerii negri au niveluri de testosteron semnificativ mai inalte decdt tinerii albi. Rata criminaf itdlii prinhe negd este mai mare cu aproximativ 300yo decit aceea dintre albi, la nivel mondial.'o' Nivelurile superioare de testosteron ar putea contribui 9i la o mai mare agresivitate sexuald, determinand atat agresarea gi violarea femeilor, cdt gi instabilitatea relaliilor personale. De asemenea, este foaxte usor de observat in ce fel ar vdtima familia. Am aflat din lecturile mele cd in Africa, ca qi in toate societetile de culoare din Lumea Noud, nelegitimitatea gi promiscuitatea sunt mult mai rispa.ndite decat in societitile europene. in Statele Unite, de exemplu, rata nelegitimitnlii printre
afro-americani se apropie cu repeziciune de 75% dintre to{i nou-n6scutii. Problema sociali cronicd a tatilor negri absenli in America se repetd pe scare

mondiald. intr-un articol documentar despre sistemele matrimoniale dirr Africa, Patricia Draper descrie rolul pirintesc al talilor negri din Africa qi cele doud Americi
dupd cum urmeazd:

,,Distanta psihol,ogici, sociali gi spafiali a sotilor/tatilor, impreuni cu degrevarea lor de responsabiliti,ti conomice directe, ii lipseste de majoritatea aspectelor rolului pirintesc, in sensul dat de occidentali acestui termen..'r6l Doream si inleleg motivele pentru care existau diferentele dintre albi gi negri. Acasta inserma sd examinez aspectele evolutive ale formirii raselor majore. Dar, inainte de a incepe, trebuia sd rdspund la o ?ntrebare mai pertinenti. Ashley Montagu sus$nea in cd(ile gi articolele lui cd rasa nu este decat un mit cultural. in oerioadele mai recente, aceast6 opinie a fost adeseori repetatd papagaliceqte in mijioacete de
informare. Este rasa reald, sau nu e decdt o inventie de sorginte social6?

Realitatea rasei Lucrarea Man's Most Dangerous Myth: the Fallacy of Race rs de Ashley Montagu mA impresionase, inainte de a incepe si privesc Ai cealalt6 lature a studiilor Stiinlifice dspre rase. Atitudinea ,,mitului rasial" spune in esenta cd culoarea pielii,

grosul structurii fizice atat la albi cit gi la negri este identic cu a afirma ci o vild construitd din lemn, ofel qi sticla este totuna cu un zgdrie-nori clSdit din aceleagi
materiale. Marea majoritate a genelor de bazd care alcituiesc rasele le srmt comune nu

textura pirului $i alte trdsdturi care influenleazd clasificarea rasiald sunt caracteristici

complet arbitrare ale omenirii,

Dupd aproape treizeci de ani

la fel de
in

neimportante ca diversele

tipuri

de

confi gurafii ale amprentelor digitale.

numai acestora, ci gi tuturor mamiferelor gi chiar altor forme de viaJd. Importanta distincliilor se bazeazd pe micile procentaje de gene care determind structura $i
compozilia acestor forme de via!6. O rasi este mai mult sau mai pufin o combinafie distinctii de trisdturi fiziologice,

care mass-media proclamaserd ,,mitul rasei,,,

46

47

morfologice 9i comportamentale mostenit. J. Phillippe Rushton o descrie in modul

urmator:

,rO rasi este ceea ce zoologii denumesc o varietate sau subdiviziune a unei specii. Fiecare rasi (sau varietate) este caracterizati printr-o combinalie mai

mult sau mai putin distincti de trisituri morfologice, comportamental ii fiziologice mottnite. La flori, insecte gi mamifere non-umane, zoologii studiazi
consecvent gi regulat procesul de diferenliere rasiali. Formarea unei noi rase are

(europoidi) 9i negroidd. Deosebirile evidente dintre trdsdturile faciale, caracteristicile craniului gi ale scheletului, culoarea pielii Si-textura perului fac ca principalele trei rase si fie ugol de recunoscut. Informa{iile extrase din sdnge, spermi $i structura moleculard pot determina rasa individului, sau chiar o estimaJie a componenfei rasiale a aceshria. Cercetdtorii $tiintifici pot identifica uqor rasa dupd doar unele fragmente scheletic.e in descompunere avansati, iar rasa infractorilor neidentificali se poate
recunoagte cu ajutorul urmelor de p6r, spermd, sdnge sau piele. Cazul O. oferit lumii o adevdratd lecie de identificare rasiald pe cale

loc atunci cend, pe parcursul mai multor genera{ii, indivizii dintr-un grup se reproduc mai frecvent lntre ei decet cu indivizii din alte grupuri. Acest proces devine cel mai vizibil c6nd indivizii triiesc in zone geogralic diverse $i, prin urmare, iti formeazi particularilifi de adaptare unice, recognoscibile (cum ar fi culoarea pielii) care sunt avantajoase in ambianfa lor specilici, Dar difrenlierea se produce ti in circumstan,t mai putin extreme.^ Zoologii Si evolufioni$tii denumesc aceste populafii diferentiate ,,rase", (In cadrul nomenclaturii taxonomice formale a biologiei, rasele sunt denumite subspecii.) Zoologii au identificat doui sau mai multe rase (subspecii) la majoritatea speciilor de
mamifere."lTo Diferenlele dintre rasele majore ale omenirii includ peste cincizeci de variabile fiziologice gi sociale. Pe ldngd diferenlele evidente de culoare a pielii gi texturd a pdrului, ele includ mdrimea creierului, structura craniand, dentilia, inteligen.ta,
musculatura, nivelurile hormonale, normele sexuale, temperamentul, longevitatea gi o

geneticd.

Simpson a

rt

gami largd de trdsdhrri de personalitate. Dupe cum atit de elocvent spune Rushton, ,,daci rasa ar fi un concept arbitrar, construit pe bazc exclusiv sociale, lbrd nici un
sens biologic, nu ar exista relalii atat de consistente".' ' '

$tiin{a a stabilit de mult speciile gi subspeciile diferite ca formind grupuri recognoscibile, cu ereditate comund. Si vedem ce are de spus Random House Webster's Dictionary despie acest subiect.
species (specie)
a unui gen sau subgen, considerutd catagoia debazd a clasificerii biologice, compusi din indivizi inrudili care seamdni unii cu alfii, se pot

Biol. subdiviziunea majore

imperechea intre ei, dar nu se pot imperechea cu membri ai unei alte specii.

race

(rasi)

grup de persoane inrudite printr-o ascendenfd sau ereditate comuni; populalie

astfel inruditd.

breed (rasi) Genetic. grup relativ omogen de animale din cadrul unei specii, cultivat
menfinut de oameni. genealogie; neam; ascendenli: Ea provine dintr-o familie de oameni rasati. ofensiv: sub-rasd.

gi

Degi numerogi oameni de 48

majoritatea acceptd cd existd cel pu{in trei categorii majore: mongoloidd, caucaziand

ttiinli

suslin existenfa mai multor rase omene$ti,

Negarea realiti,tii rasei constituie un exemplu concludent al modului in care egalitari$tii se agald de paie ca inecafii. O masd de probe gtiinfifice dovedesc existenla tresdtudlor Si a caracteristicilor care identificd rasele diferenfiate genetic ale omenirii, la fel cum existi rase diferentiate genetic ale cdinilor 9i pisicilor sau, dupd cum am descoperit eu insumi cu ani in urm6, in garaj, rase de gobolani sdlbatici $i domestici. Nu este nevoie de studii moleculare pentru a gti cd rasa existi; nu trebuie decat si ne folosim ochii si un anumit bun-sim!. Imaginali-vd, de exemplu, ce un extraterestru ipotetic, caxe nu are cuno$tinle prealabile despre omenire gi nici un fel de prejudecdfi rasiale, ar ateriza pe Pimant pentru a studia ordinele superioare de via!6 ale planetei. El ar clasifica imediat omenirea in gn-pele ei diferite, dupi deosebirile generale vizibile cu ochiul liber care apar intre oameni, la fel cum ar face 9i cu restul mamiferelor 9i al celorlalte forme de via1d. Ar proceda in acelagi mod in care am clasificat noi genealogic ordinele, speciile gi subspeciile (rasele) din regnul animal, dupd caracteristicile lor fizice, infZfigare 9i amprenta genetici. Cdnd ziarul ,,Times-Picayune" a publicat articolul ,,Alb/negm: mitul rasei", avocatul meu de campanie, James McPhersoa, a gludit cd l-ar fi putut intitula la fel de bine ,,Uqor/greu; mitul gravita,tiei". in gcoal6, am descoperit ci subiectivismul anti-rasial devenise, pentru unii oameni, aproape o religie. Aceqtia repetau papagaliceqte cele mai prosteqti Si mai ilogice conceplii despre rase. De exemplu, cineva imi spunea cE nu existd rase fiindcd unii indivizi pot fi de rasd mixt6, sau pot sd nu apa4ind in mod vizibil unei rase sau alteia. Acest argument echivaleazd cu a spune cd nu existi zi sau noapte, pentru ce zilnic in zori 9i in asfinlit, timp de cdteva minute, ne e greu sd spunem dacd e noapte sau zi. Chiar gi un profesor de-al meu din liceu suslinea ci nu existi diferen,te rasiale, fiindci unii albi au pielea mai inchisd_ la culoare decAt unii negri, 9i pentru cd unii negri sunt mai destepli decat unii albi. Incercarea de a riega diferenlele de grup citand excepfiile individuale reprezintd cea mai deficitaxi logicd pe care mi-aS putea-o imagina. E totuna cu a spune c5, pentru cE unii elevi de liceu sunt mai culf decat unii studenfi de colegiu, inseamnd cd nu existd nici o deosebire intre nivelul de cunogtinle al studenfilor de la colegiu qi cel al elevilor din liceu. Am auzit oameni spundnd cd varialiunile individuale din cadrul unei rase sunt mai mari decdt diferen(ele medii dintre rase, pdn urnare rasa fiind irelevantd. Din acest argument fals putem tlage cu uiurinli concluzia logic5, ardund c6, intrucat unii oameni, din p6cate, sunt mai pulin inteligenJi decat cainii,' insearnnd ca intre inteligenta omeneasci qi cea canind nu e nici o diferenli. Egalitarigtii rasiali sunt la fel

49

de natangi dar, la fel ca in povestea cu hainele cele noi ale imparatului. nimeni nu indrdznegte si ia atitudine pentru a spune adevdrul! In gcoald izbucneau frecvent conflicte, adesea cu profesorii. O profesoari mi_a spus ca rasa nu are nici un sens, pentru cd e imposibil s6 gtim cu adevdrat cine este alb gi cine negru. M-am multumit s5-i rispund cd guvemului nu pare si-i fie deloc greu sd-i deosebeasci pe albi de negri pentru programele de ac{iune afirmativi 9i pentru integrarea rasial5 fo4ati a invilemantului qi ci, in mod evident, ea considera cd neerii $i albii pot fi identificali gi, prin urmare, ,,integra1i.,. Cea mai populari pe departe afirmalie a egalitariStilor este c6 albii negrii diferd 9i doar prin culoarea pielii. Dacd acest lucru ar fi adevirat, am face cea mai mare prostie crezand in diferenlele rasiale de inteligen{i, ceea ce e implicalia directi. Dar ideea cd singura diferenld ar fi culoarea pielii este de o absurditate patentati. $i totu$i, mijloacele de informare repetd incontinuu, ca pe o incantafie sfantd: ,,cu tolii suntem la fel in afari de culoarea pielii". Ahrnci, cum se face cd, la proba de o sutd de metri plat a Jocurilor Olimpice din 1996, toti cei qaisprezece semifinaligti au fost negi, cand participaserd de o suti de ori mai multi albi din intreasa lume? Dac6 nesrii diferi de albi doar prin nuanla mai inchisd a pielii. cum ii loare lace pielea irai inchisd sd alerge mai repede? Negrii au calitdf genetice care ii fac, in medie, sprinteuri mai eficien1i, iar acest talent este asociat cu culoarea pielii. Dacd existd diferenle care pot face ca un grup sa continb alergetori mai rapizi, i de la sine inleles ci pot exista $i diferenle care sI fac; un grup sd contind gdnditori mai rapizi. Am argumentat deja in acest volum cd LQ.-ul este in primul rand mostenit si c6 albii pi negrii diferi dramatic ca I.Q. cfuar gi atunci cdnd provin din medii socio-economice similare. Am arttat cd exist4 probe abundente asupra diferenlelor de mdrime a creierului africanilor in comparatie cu cel al europenilor sau al asiaticilor. Faptul ci existd cel pulin de patruzeci de ori mai mulli albi dec6t negri, pe cap de individ, care au un nivel de inteligenli genial, are vreo leg6tur6 cu faptul ca pielei lor e mai deschisd la culoare decdt a negrilor? Nuan{a mai deschisi a pielii nu are nici un efect direct asupra creierului. Inteligenla este creatd in mod evident cle alte diferen{e genetice decet culoarea pielii, degi pot exista asocieri intre culoarea pielii gi mdrimea $i structura creierului, ca elemente reprezentative ale moEtenirii rasiale. Astfel, desi pielea mai deschisi nu ne face mai de$tep{i, ea poate fi asociatd cu alte tresituri rasiale genetice care ne fac sd fim mai degtepli. PanA nu demult, societatea americani ii segrega complet pe oamenii cu o propor,tie vizibil5 de sdnge de culoare, fie gi numai de o gaisprezecime. Sd fie oare numai o curioasd coincidenJd aceea cd negrii cu pielea mai alb6 9i trdsdturi aparent caucazlene au o supra-reprezentare coyargitoare printre negrii care au atins un nivel de prestigiu in disciplinele academice qi gtiinlifice? Sau s-ar putea doar ca fizionomia lor caucaziand 9i culoarea mai deschisd a pielii sn indice intruidwa o componente alba predominantd, aducdndule inteligenla mai aproape de norma albilor? Dupi cum am consemnat antedor, in testele repetate de inteligenfd efectuate pe mulatri 9i negri pursange, chiar gi atunci cind factorii de mediu ambiant sunt controlali, mulatrii ating o medie situatd intre nivelul negrilor gi cel al albilor. Da, albii, negrii gi galbenii prezinti diferenje vjzibile de culoare a pielii gi texturd

a pdrului, dar gi de structuri a scheletului qi a craniului, de grupd sangvinl 9i de amorente A.D.N. Cele mai recente studii ale A.D.N.-ului indicd efectiv ca studmosii albilor 9i ai negrilor s-au desp64it in urmd cu cel putin o sutd zece mii de ani (unii spun chiar doud sute de mii de ani), iar cei ai albilor qi ai asiaticilor, in urmi cu aproximativ patruzeci de mii de ani. Subspecia, care este denumirea gtiinlificd a rasei, a denotat intotdeauna o diferenliere geneticd a speciei pe criterii geografice. Europenii, asiaticii fi negrii s-au dezvoltat, evident, pe continente difedte, in medii ambiante diferite. Am ajuns la concluzia cd rasa este cu certitudine realdo$i cd diferenlele rasiale sunt inerente 9i profunde. in continuare, doream sd inFleg mai bine in ce fel au apixut diferenlele intre rase 9i care este posibilul lor impact asupra
societeui modeme. In acest scop, a hebuit sd consult teoria evolulionistd.

Evolu{ia raselor

Pentru

intelege evolulia raselor, am

gisit cd era instructivd inlelegerea

dezvoltdrii genetice a c6inilor. Toate rasele de cAini fac parte din aceeaqi specie, Canis familiaris, la fel cum gi toti oamenii sunt membri ai aceleiagi specii, Homo sapiens. Diversele varietdti de c6ini se numesc rase - breeds iar diversele varietSli umane, tot rase races degi termenul breed se poate referi gi la varietdfile speciei omeneqti. Singura deosebire dintre cei doi termeni este cd breed denoti de obicei seleclionarea geneticd efectuad de citre oameni, catd vreme race indicl seleclia geneticA produsA

de fortele mediului ambiant geografic.

imperecherile selective

ale indivizilor dintr-o singuri

specie

au

creat

spectaculoasa diversitate a raselor de ciini numai de cinci sau 5ase mii de ani. Oamenii au seleclionat c6inii pentru anumite trdsdturi fizice gi de personalitate, i-au segregat de alli cdini $i au creat vastele deosebiri dintre rasele de cdini pe care le vedem in zilele noastre. Inainte de existenfa raselor neagri 9i albd aga cum le cunoagtem, strdmogii indepdrtali ai omenidi triiau risp0ndili pe tot globul. Populafiile intdlneau medii ambiante extrem de diferite, care determinau selectia multor caracleristici, cele mai ugor recognoscibile fiind tuesiturile fizice cum ar fi culoarea pielii, textura $i culoarea pirului, culoarea ochilor' O dati ce am inteles realitdlile deosebirilor rasiale, mi-am dat seama cd, invdldnd despre forfele evolu{ioniste care au creat diversele rase, putem inlelege caracterul gi conduita diferitelor rase, inclusiv pe ale rasei noastre.

intr-un interval de timp relativ scurt, poate

Numeroase teorii antropoldgice speculeazl in legetud cu originea 9i vaxsta omenirii modeme $i a raselor sale diversificate. Cele doud teorii dominante se mrmesc

Ipoteza Originii Unice

incepdad cu stadiul Homo erectus al evoluliei noastre, s-a produs o evolulie paraleli a raselor. Conform acestei teodi, Homo erectus a apirut in Africa $i a migrat in intreaga lume preistoric6. AjungAnd in diverse regiuni, caracterizate prin condi,tii ambientale diferite, grupurile de Homo erectus au fiecut pragul pdni la stadiul de Homo sapiens. Homo erectus a evoluat independent in Asia, producAnd rasa mongoloidd, in Europa, ajungdnd la tasa caucaziand, 9i in Africa, unde a aperut rasa negroidd. Artifactele antropologice par se confirme aceasta teorie, prin faptul ce s-au gisit specimene de Homo erectus in eshrl Asiei, cu caracteristici dentare similaxe celor ale rasi modeme

$i Ipoteza Multi-Regionald. Multiregionaligtii susfin cd,

50

)l

care locuie$te

in

acele regiuni. Dar probele de A.D.N.

sugereaza o ipotezi contrard.

$i alte dovezi

sentice

Geneticienii afirme
sapiens arhaic

ci,

asiatici.

in Africa, au evoluat separat in dou6 gnrpuri genetice distincte, cel african gi cel non-african, in urmd cu aproximativ o iuti douazeci de mii de ani. Ulterior, acum yreo patruzeci de mii de ani, s-a produs separalia intre europeni gi

dupd ce stremo$ii omenirii au atins nivelul unui Homo

Culoarea mai deschisd a pielii este numai una dintre numeroasele adaptdri genetice pentru supraviefuire ale europenilor qi nord-asiaticilor. De asemenea, clima oxtrem de rece a favorizat selectia arumitor trdsituri psihologice $i comportamentale care facilitau supravieluirea. Un climat mai fiiguros predispune la o form6 mintaie 9i comportamentali adecvatS, in acelaqi felin care favorizeazd o piele mai deschisd Interesul meu fald de efectele evoluliei asupra raselor au fost stimulate de

Cele mai recente cercetari din domeniul A.D.N.-ului par s6 spriiine teoria conform cdreia rasele separate au evoluat dupd trecerea la niuelul Homo sapiens, dar problema este departe de a fi rezolvati. Indiferent daci rasele diferite au uecut sau nu separat pragul spre Homo sapiens, cea albi gi cea neagri au fost despd4ite timp de cel pr.llin o sute zece mii de ani, chiar gi conform teoriei originii unice. Asiaticii albii, 9i fiind separati numai patruzeci de mii de ari, prezirlti mult mai multe similitudini decdt existd intre negri $i albi. Degi oamenii de Sti.inti se contranc intrucatva cu privire la cronologie, nu incape nici o indoiald cd rasele principale existd de foarte mult timp, intre cateva zeci $i o sutd d mii de ani, un rigaz mai mult decdt suficient pentru ca geografia gi clima si fi determinat proflrndele deosebiri care se constatd gi in
zilele noastre.

profesorul Carleton Coon care, in perioada cercetdrilor mele, era presedintele Asocialiei Antropologilor Fizici Americani 9i cel mai prestigios anhopolog fizf din lume. I-am citit toate cd4ile pe care le-am putut gdsi. inclusiv The Living Races of Ulterior, i-am citit operele clasice The Hunting Peoples '"'9i. in 1982, Racial AdaptationsrEr. Coon a scris pe larg in cirfile sale despre impactul climatelor extrem de reci asupra omenirii preistorice. Alte doud cddi care au awt un mare elecl asupra 183 I82 mea au fosiMan the Hunter si Hunters ofthe Northem lce. P baza acestor lecturi, am inceput s6 schitez un -contur aproximativ al vielii existente in Emisfera Nordicd pe parcursul preistoriei. Intr-o mare parte a ultimelor
sute de mii de ani, lumea nordicd a trecut prin perioade de inaintare 9i rehagere a glacialiunilor. Actualmente, Emisfera Nordicd se afl[ in intervalul dintre doui ere glaciare. Pentru omul preistoric din Europa, supravieluirea a fost mult mai dificild, ctriar gi in perioadele dintre glaciafiuni, decat pentru omul din climatul african mult mai bldnd. Pe parcursul celei mai indelungate pd4i din ultimii optzeci de mii de ani, Europa a induat temperaturi mult mai scdzute decit in zilele noastre. Europenii modemi au apirut in urme cu aproximativ treizeci $i cinci de mii de ani, intdlnind creuzetul glacialiunii Wiirm (24.000-10.000 i.Ch.). Media probabilS a temperaturilor din Europa.gi Asia se situa cu optsprezece grade Fahrenheit sub cea actuald. in copilirie, ficusem o scurte cdldtorie impreund cu tatdl meu in Kansas City 9i, in timp ce m6 aflam acolo, am trecut printr-un viscol, pe goseaua spre Lawrence, Kansas. Citind despre calvarul europenilor preistorici, m-am gindit la temperaturile sub zero grade qi intinderile de zdpadd 9i gheald pe care le vdzusem. Cu aceasti imagine in minte, mi-am putut inchipui cit de dihcil trebuie sd le fi fost europenilor preistorici sd supravieluiasci unor asemenea rigori ale vremii. $i totuqi, temperatua din timpul glacialunii Wiirm a fost cu siguran,td mult mai scezuti decdt cea din

Man

176,

Story ofMan

r7?,

origin ofthe Ru"is 'tt 9iTh"

Ruces o^fEurope

r7e.

doui

presupun ce variatiile de mediu amb.iant au putut crea cu ugurinfd deosebirile pi care le observdm intre rasele omenegti.i72 De exemplu, o suti de mii de ani reprezintd un timp arhi-suficient pentru peste cinci mii de generalii omenegti. Spre a determina o cregtere cu cincisprezece puncte in nivelul mediu al Le.-ului unei populafii, ar fi de ajuns cretterea cu o fiacliune sub-procentuali infimI (0,003%) la heiare generalie. Acasta reprezinti, in medie, mai putin de o sutime de punet I.e. per generalie. Cinci pentru a produce vastele diferenlieri pe care le vedem la rasele de c6ini.

Jindnd seama de faptul ci marile diferenle dintre rasele de c6ini au fost create prin imperecheri selective intr-o perioadd de numai cinci mii de ani, era logic sa

mii de generafii ecbivaleazd, cu cel pu{in dublul numirului de generalii

necesare

e-u,j:r$,.,dif?frte,
Drezent.

Populaliile separate geogmfic ale omenirii, confruntate cu conditii climaterice au general raseie omenegti majore aga cum le cunoa$tem in

sub-sahariene, pe cdnd rasele europeani 9i asiaticf au originat in zonele mai reci si mai aspre ale Europei 9i Asiei. Evident, mediile ambiante din cele doui resiuni difere dramatic. Astfel se explicd pielea mai deschisd a albilor, intrucdt o climitai rece si mai umedA, cu lumina soarelui mai pulin disponibild, cum este in Europa, ficea pietea deschisd la culoare mai avantajoase pentru absorbtia Vitaminei D, atdt de necesari. La tropice, culoarea inchisd a pielii este importantd pentru a proteja trupul de efectele ddundtoare ale razelor soarelui. Un alt exemplu de adaptare climiticd se poate constata in dezvoltarea pliului protector al ochilor asiaticilor. pliul eoicantic reprezintd b reactie evolutiv5 fald de vremea extrem de friguroase qi vantoasd din nord-estul Asiei-

Efectul climei asupra evolutiei rasiale Rasa neagd s-a dezvoltat in regimile tropicale relativ calde ale Africii

Kansas.

Pe mdsuri ce migrau tot mai departe spre nord, strdmogii omului modem aveau nevoie de diverse aptitudini vitale 9i calititi comportamentale pentru a supravietui. Spre deosebire de Afiica tropical6, aici era necesaxd pentru supravieluire tehnologia proprie confecfiondrii unor haine mai cdlduroase 9i mai bine lucrate. precum 9i construirii unor adiposturi mai solide. Capacitatea de a aprinde 9i (ine sub control focul a devenit o deprindere indispensabild pentru supraviefuire. AvAnd de-a face cu fo4ele ucigdtoare ale iemii, oamenii i9i dezvoltau facultili de care la tropice nu avuseserd nevoie. Penuria de plante comestibile 9i vanat mic, ba chiar li faptul cd pdsdrile migrau in sud pentru perioacla iemii, ridicau probleme unice, -intrucat ulimentaliu imului primitiv se baza in mare parte pe oud 9i animale mici. in lunile friguroase, acestea se impulinau pind aproape de disparifle. <1

<)

existau numeroase soiuri de plante comestibile, precum $r rozdtoare mici, insecte gi alte surse de hrand abundente gi diversificate. Dimpotrive, in Europa pdmantul era o intindere de zdpadb $i gheala timp de cateva luni pe an, astfel in;at

in Africa

pand

climate atat de reci, principala sursd de hrand gi materiale a devenit, in locul culesului. vdndtoarea de animale mari.

ti..o mare parte dinke copaci iqi pierdeau frunzele. in lunile mai bldnde, locuitorii trebuiau sd se pregdteascd pentru perioadele mai aspre, renunldnd la satisfactia imediatd 9i punAnd deoparle provizii de alimente $i ilt" nec"sitaE. in

coNDrTrrLE DE VrATA iN EUROPA $a

ASIA PREISTORICA
adiposturi solide gi complexe - crucial
clime extrem de aspri imbdciminte celduroasi $i bine lucrati - crucial
capacitatea de a aprinde focul $i de al Iine sub control - crucial perioade indelungate de secAtuire a

CONDITIILE DE VIATA iN AfPJCA

SUB-SAHARIANA PREISTORICA adiposturi minime necsare pentru
supravletuirc - climd confortabili imbrdcemintea nrl este necesarA pentru supravietuire
absenla iemii

iama

focul nu este necesar pentru supmvietuire

resurse mai abundente

resurselor perioade cu vegetalie pulilli $j puline animale mai mici sau paseri - necesitalea

vanitorii

oblinerea hranei mai pugin problematica in climatele tropicale - condilii fa\,orabile

penAu cules

spirit de prevedere, planificarea gi amdnarea

mullumirii imediate,
societate

necesare pentru

supravietuire

schimbdri reduse de arotimpuri. condili. favombile pentru mullumirea imediatd

societate de culegitori, aprovizionati de

siraci in resurse, vdnitoreascd,

aprovizionatd de birbati - conditii favorabile pentru monosamie societate aprovizionatd de birbaf - conditii mai pulin favorabile agesivila!ii sexuale gi

femei- condilii favorabile penlru poligamie

societate aprovizionati de femei conditii favorabile agesivititii sexuale gi fizice. moartga in luptele provocate de concurenta sexuald nu este critica pentru supravieluirea

fizice
comportamentul promiscuu, rezult6nd in lupte, duce adesea la moaxtea partenerei de

viati $i a copiilor

partenerei de viati si a coDiilor

Intrucat cele mai multe resune proveneau din v6n6toare, femeile gi copiii au devenit dependenli de aprovizionarea fEcutd de bdrbafi, ceea ce a creat legituri mult mai strdnse intre acettia din urmi 9i familiile lor. Atat in Europa cdt qi i" asia, bdrbalii trebuiau si le aducd cele necesare femeilor gi copiilor lor, pentru a le asigura supraviefuirea.

Configuralii familiale ale europenilor qi africanilor

<A

In clima mai tropicald a Africii, supravieluirea depindea in cea mai mare parte de cules, nu de vandtoare. Vegetalia luxuriantd 9i abundenfa de animale mici ofbreau resurse de hrand mult mai bogate decdt in climatele nordice. Mama africand se putea hrdLni, pe sine 5i copiii ei. cu un minim ajutor din panea tatdlui. intr-o zi lrumoasb de toamn6, nu exista nici o necesitate pentru ca locuitorii de la tropice sd-qi stdpaneascd impulsul de a se culca pe un shat de frunze, cu partenera de viafi, satislIcandu-gi dorin{ele sexuale - dar in ftigurosul nord o asemenea indulgenlS putea afecta supravietuirea in lunile de iarnd care urmau. In nord, cele mai mad $anse de supravieluire le aveau cei capabili de a amana pldcerea sexuald 9i alte satisfaclii imediate. In acele zile calde gi frumoase, ei trebuia sd-gi foloseascd timpul 9i condifiile meteorologice prielnice ca sA se pregebasce pentru zilele de iamd extrem de dificile care unnau. Cdnd soseau inevitabilele luni cu vreme urat6, trebuia adesea sd-9i ra{ionalizeze mdncarea, fird a putea si-gi satisfacd pe deplin foamea. in Europa, economia preistodci depindea de catva animale principale. Probabil cd cel mai important era mastodontul gi diversele rase de cerbi $i reni. Disparut intre timp, mastodontul a fost cel mai mare animal contemporan cu omul care a treit vreodatd. Uriag 9i piros, adaptat la condiliile friguroase din Europa 9i nordul Asiei, mastodonfirl era de doud dri mai inalt decdt elefantul african, avea fildeqi enormi qi eta destul de putemic pentru a ridica greutiti cet a unui automobil. Vinarea unor asemenea fiinte necesita arme eficiente din punct de vedere tebnologic, precum gi planificare qi cooperare de echipd. O mare parte din economia preistorici.a Europei se baza pe produse obtinute de la mastodonli. Camea 9i grisimea, pielea groasd, pentru imbricdminte, incdlldminte 9i adiposturi, oasele gi tendoaaele, pentru arme $i unelte, seul pentru opaile, organele folosite pentru fire gi containere - toate aceste produse $i multe altele erau fumizate de mastodonti. Evident, v6ndtoarea de mastodonti le revenea exclusiv bdrbafilor. Acelagi lucru era valabil gi pentru cerbi gi alte animale. Proviziile alimentare provenind in primul rAnd din vindtoare-, nu din cules, femeile 9i copiii depindeau in foarte mare propo4ie de bdrbali. In acela$i timp, bErbalii depindeau de femei in privinla muncii de preparare gi prelucrare a produselor vdnitorii, precum gi la culesul necesar pentru clan, activitef care se puteau desfagura in acela5i timp cu ingrijirea copiilor. Daci bdrbdtul avea relatii sexuale la intdmplare cu femeile, pe care apoi le abandona o dat6 cu copiii, qansele lui de supravietuire se reduceau drastic. Doctorul Edward Miller de la Universitatea din New Orleans s-a ocupat pe larg de aceste concepte in revolulio-nara sa lucrare Patemal Provisioning ve$us Mate Seeking in Human Populations.'"" Chiar qi atunci cAnd rudele rimade in viali participau pa4ial la var6toare impreund cu familiile orfane de tati, in perioadele de penurie a resurselor alimentare acestea riscau sA fie hdnite ultimele. Dacd bdrbatul avea mai multe femei qi mai mulli copii, chiar daci incerca si aibd gdjd de to!i, ii era greu si intrelind o ,,familie" atit de numeroasa. In Africa, unde femeile in general se intrelineau atat pe ele insele cdt qi pe copiii lor, loialitatea 9i sprijinul bdrbatului nu erau nici pe departe atat de importante pentru supravietuire. De fapt, responsabilitatea bdrbdteasce, empatia gi timpul petrecut cu nevasta gi copiii nu ficeau decdt si impulineze ocaziile 55

bexbatilor de a se imperechea cu mai multe femei. Era o ambianle 9i un sistem social care compensa enorm agresivitatea sexual6 9i infidelitatea bdrbalilor. Succesul evolutiv al berbatului african igi gdsea compensaJia in satisfacerea imediati a propriilor dorinle sexuale, cu cat mai multe femei posibil. Favoriza genele masculine care determini o energie sexuali putemicS, agresivitate gi avantaje genetice in luptele provocate de competilia intensi inhe bdrbafi, pentru femei. Biologii numesc strategia de a avea pulini copii, in combinalie cu o investifie perinteasc6 accentuatd, strategie ,,K", iar pe aceea de a avea mai mulli copii, asociati in mod firesc cu o investitie pdrinteascd mai redusd pentru fiecare copil, shategie ,,r,,. Clima tropicald a Africii tindea sd favorizeze o shategie,,r" printe bdrbali 9i o selectie a birbalilor care o aplicau. Din cauza aprovizionirii efectuate de femei, strategia de reproducere cea mai eficientd pentu bixbali consta in a procrea cat mai mulri copii posibil, intrucat o asemenea conduild oferea cele mai mari garanlii cd genele lor aveau sb suprlvieluiascd. In ambiaala asprd 9i sdracd in resurse din climatele reci, daci bdrbat ficea mai mulli copii cu mai multe femei, nu avea posibilitatea de a-i intreline. Rezultatul putea fi pierderea tuturor. Totu$i, bdrbalii care aveau o singuri sotie qi doar cdfiva copii le puteau asigura o intretinere 9i ingrijire pdrintea.sci mai accentuate, determindnd supravieluirea unui procentaj mult mai ridicat. Astfel, mediul ambiant european a incurajat o strategie reproducdtoare ,,K".iE5' 186

Acest lucru este valabil mai sclective decit bdrbalii, in privinla impergcherii,'* ales printre femeile europene gi asiatice. intre femeile europene 9i cele africane existd ,, di6re"F la fel de accentuaid ca intre barbafii din cele doud continente in Europa

Multe studii arati cd, pdni 9i in lumea modem^e..^femeile sunt mult mai reticente

''""

9i

preistorici, alegerea birbatului potrivit era decisivi pentru suPmviefuira femeii'

aci, daca barb;tu| ei nu o aproviziona cu toale cele necesare. femeia 9i copiii aveau de infruntat greutifi mult mai mari, riscdnd chiar moartea. in Africa, degi puteau exista avantaje pentru o femeie daci bdrbatul ii fumizalpele Decesare, acest lucru nu era nici pe departe la fel de important pentru supravieluirea ci. Sonclajele efectuate printre negrii din lumea intreagA arati ci b6rba{ii 9i femeile de culoare igi incep relaliile sexuale mai devreme, au mai mul$ partneri intimi, acte sexuale mai ftecvente, tali mai absenli, poligamie mai rdspanditi, niveluri superioare de testosteron la bdrbali, caracteristici sexuale secundare mai proeminente 9i o rati mult mai inaltd a bolilor cu transmitere sexuali. De exemplu' chiar $i in Statele Unite' afro-americanii prezintd o mtd de contractare a sifilisului de cincizeci de ori mai ridicatire3 gi, in unele zone, o probabilitate de gonoree incredibild, de o suti de ori .ui mar..'eo Negrii riscd de paisprezece ori mai mult decat abii non-hispanici sd se re6 imbolniveasca d-" S.l.o.e.t" ,,Cred cd nu ircape nici o indoialS ci epidemia din tot mai mult o epidemie de culoare", a declarat ministrul Sdndte,tii, aceasta tare devine dr. David Satcher.reT

Agresivitatea ca strategie de reproducere

Manifestdri fizice
se imperecheze agresiv cu

in orice

societate unde berbatii incearcd

si

multe femei posibil se na$te un mare potenlial de violente. Eforturile de a

cit

mai
se

imperechea cu tovarigele de via,t! ale altor bdrbati int6mpind riscul represaliilor. Orice grup biologic in care masculii se lupt6 frecvent pentm femele favoizeazd la acegtia genele care duc la succesul combativ. Lupta corp-la-corp este foarte anaerobicd 9i, de obicei, invingitorul se determini in doar cateva minute. Aceasta ii favorizeazd pe cei

pentru

ai c6ror mu$chi sunt predispuli mai degrabi pentru reacfii rapide gi prompte, nu fo4i bruti ti rezistenfa. Un luptdtor cu bratele mai lungi decdt ale adversarului

siu are l'm avantaj distinct, fiindu-i mai ugor s6-9i loveascd dugmanul 9i in acelagi timp si-i evite loviturile. Un craniu mai gros il aju^14 sd reziste loviturilor in cap, care altfel [-ar face sd ameteascd, devenind wlnerabil.'"' Un nas turtit, cu nari mai late, permite o respiralie mai indestulatoare, necesari pentru eforturile in ritrn accelerat, $i este mai greu de spart decat nasul mai lung de care europenii au n^evo^ie pentru a trcdlzi aerul rece^inspirat, precum gi pentru a filtra virugii qi bacterii le. '""' 'o' In Europa preistorici, puteau avea loc lqte din multe motive, inclusiv curtarea femeilor gi conllictele teritoriale, dar sistemul aproviziondrii femeilor gi a copiilor de cdtre berbati incuraja cu sigurante rqinerea. Degi europenii gi asiaticii puteau dori qi
ei sexual o femeie care ii apar,tinea altcuiva, ei aveau mai multe motive de a-gi stipini emoliile 9i instinctele sexuale, c6ci dacd bdrbatul era ucis sau rdnit grav in luptd, copiii lui riscau sd moare la rAndul lor. Pinri in timpuri foarte recente, majoritatea cesetoriilor erau aranjate de p5rinli, astfel incit raliunea ar sugera ca incercau sd aleagd pentru fiicele lor soli mai predispuqi spre fidelitate.

in climatele mai reci, fo4a 9i rezistenfa, mai degrabd d,ecet Yrreza, au devenit factorii fizici decisivi. Bdrbalii trebuiau sE fie destul de putemici pentru a cEdi construclii masive qi complexe din lemn sau piatr', uneori chiar din gheald Era mai logic, sub aspect evolulionist, ca europenii sd aibi relativ mai multd gdsime termo-izolatoare pe trup gi o cavitate corporala mai mare decdt afticanii, intrucdt aceste caracteristici protejeazd organismul in perioadele de frig intens. Africanii au un procentaj mai scdzut de grdsime, brale gi picioare proporlional mai lungi fajd de mirimei trunchiului, cavitdli ate corpului mai mici 9i capete mai mici, toate acestea
soorindu-le eficienla la alergdri, sdrituri $i lupte ln lumea modemd, dominarea boxului de cdtre negri ilustreazi diferenlele fizice create de evolulia diferiti a raselor. La scurt timp dup6 ce negrilor li s-a permis participarea liberd la sporturile otgaaizale, aceqtia qi-au afirmat rapid superioritatea Atlelii negri au aparate musculare care le pot prilejui demaraje bruste $i cu mare vitezd, in timp ce albii tind si domine sporturile care necesitd fo46 9i rezisten{A maxime. De exemplu, ridicarea greutililor este dominatd in propo4ie covarSitoare de eurooeni si asiatici. in timp ce studiam problemele evoluliei, a arut loc unul dintre cele mai mediatizatJ concursuri sportive din istorie meciul de box inhe Mohammed Ali 9i Chuck Wepner. imi amintesc 9i azi diferentele slatistice. Wepner era inalt de un metru gi nouizeci gi cinci dar, in mod interesant, Ali, mai scund cu nou6 centimetd, avea o lovitud de pumn mai lungd tot cu noud centimetri Wepner, ins6, era mtrlt mai putemic ai putea ridica haltere mult mai grele decdt Ali. Pe parcursul luptei a devenit

)t

care s-a gindit la deosebirile evolutiv-rasiale dintre reluat la televizor.

degi Wepner avea o lovituri zdrobitoare, iuteala lui Ali ii permitea acestuia din urmi sd loveasc5, sd se fereasci, s6 oscileze si s6 danseze in iurul adversarului siu euro-american mai lent. in pofida avantajului evolutiv al lui AIi, Wepner, printr-un efort foarte curajos, a rezistat cincisprezece runde, inspirAnd apoi seria filmelor,,Rocky" bazate pe persoana lui. probabil cd am fost singurul din cartier evident

ci,

aspre, nu este nevoie sd se faci planuri de viitor. DacE se trdiegte numai in prezent, scad probabilititile de a controla sau stepeni comportamentul impulsiv qi de a amina

Ali

qi Wepner, cand meciul a fost

satisfacliile. In vAndtorile prelungite gi friguroase din nord, vdndtorul trebuia adesea sd stea tdcut gi stepanit pentru pe oade lungi de timp gi risca sA fie singur un timp tot atat de indelungat, cu excep{ia vdnirii ocazionale a turmelor de mastodonli. Acest lucru tindea se favorizeze relinerea gi introversiunea, in locul unei personalitdli vorbdreJe gi

Originile inteligen,tei superioare

intr-un mediu natural extrem de rece qi neospitalier, inteligenp

extovertite. Putem observa acesl model evolutiv reprezentat in prototiul europdanului clasic, putemic Ai ticut. La nivel popular, ll gdsim in atraclia pe care neo inspird eroii filmelor Westem, reprezentati de actori ca Gary Cooper sau Johr
omeneasca

foarte dezvoltate. Inventatea gi construirea de capcane ingenioase necesitd o inteligenfi superioarS. Aptitudinile qi uneltele necesaxe pentru a aprinde focul, o
sarcind deloc ugoarb intr-un mediu friguros gi umed, pot inclina decisiv balanla intre viat6 Si moarte. Dacd un addpost masiv, construit pentru a-$i apexa de frig ocupantii, se prebuieste din cauza unei conceplii deficitare, oamenii din el pot muri. in Africa ecuatoriald, dacd o furtunA spulberd colibele de frunze gi paie, ocupanlii por construi cu ugurinfd alta, a doua zi. Daci un localnic se rdtecegte in pddurile tropicale ale Africii, el se poate hrini din resursele florei gi ale faunei p6nd va gisi drumul inapoi, pe card europeanul ritdcit iama poate muri de foame qi inghet. Un numir de autori care au scris despre Europa preistoricd sunt de pdrere c6 orientarea prin regiuni IEri semne distinctive, in timpul vdndtorilor indelunsate de iamd,, a favoizal supraviefuirea europenilor qi a asiaticilor cu nivel supe-rior de judecati spaliali. Urmirirea deplasirii renilor gi a altor turme de animale arctice, de la mari distarle, necesita inteligenle pentns. a analiza informaJiile din trecut gi a elabora sfategii de anticipare a migcdrilor turmei. Pirinlii gi viitoarele mirese incercau ir mod firesc sd aleagi miri potenliali despre care considerau cd aveau sd le fie credinciogi sofiilor gi copiilor. Chiar gi inteligenla femeiascd necesarb pentru a depista infidelitatea bdrbatului a devenit un avantaj genetic important. Era esenlial ca fata gi pdrinlii ei sd determine daci un posibil partener de via{d mai avea gi alte familii colaterale. Dac6 un bdrbat avea alte femei si copii, putea fi nevoit si aibi de ales pe cine sd alimenteze din proviziile tot mai' reduse, in timpul penuriilor hibemale. Din partea birbatului, era important in plan evolutiv sA descopere daca sotia il ingela. pentru a evita astfel sd aprovizioneie o femeie pi nigle copii care nu-i perpetuau genele.le8 Un aspect important al inteligenfei este capacitatea de gdndire abstracti. Conceperea iernii intr-o zi^ca-ldi de primdvari sau vard este un g6.nd abstract, la fel ca insugi conceptul de viitor.ree in climatele aspre, omul trebuie sd-poat6 concepe ziua de mdine pi, chiar mai important, viitorul gi mai indepertat, cum ar fi iama urmitoare. in zonele tropicale, viala are un caracter mult mai imediat. Fdr6 perspectiva unei iemi

superioare este favorizatd dramatic. Europa necesita o tehnologie mai evoluatd pentru a supravielui. Daci o societate se bazeazd aproape in intregime pe vdndtoare, dezvoltarea armelor avansate, a capcanelor gi a strategiilor sofisticate poate avea o importanld decisivd, atunci cand vanatul este putin numeros. Vdndtoarea, pescuitul gi folosirea eficienti a capcanelor intr-un asemenea mediu pot cere aptitudini cognitive

Wayne, ori chiar mai recentul Clint Eastwood. Aceste caracteristici comportamentale se situeazd intr-un contrast acut cu turuiala sau vorbirea l'ulgard a stereotipului de atlet negru sau cu migcdrile senzuale ale tinerilor negri iegili la vanAtoare de femei pe strizile satelor africane sau culoarele liceelor americane. Degi printre europeni se intdlnegte o gamd largd de tipuri de personalitate, albii sunt mai calmi, mai relinuti, mai controla(i- Diferenla dintre rase se poate vedea in toate, de la muzicalitatea complicatd 9i rafinatl a melodiilor lui Mozart in comparafie cu ritmul primar al rapului, de la moda discreti in comparalie cu imbrdcdmintea bitdtoare la ochi, pdnd la vorbirea chibzuiti 9i cumpeniti in comparalie cu firea gurblivd 9i gdldgioasd pe care o admira Kochman in studiul sdu asupra personalitelii negrilor. In nordul friguros, fiind mai relinut 9i mai pulin agresiv, europeanul trebuia sd-gi dezvolte un intens sim! comunitar qi al justiliei sociale. In tribul de culegatod africani, fiecare se putea aproviziona singur. Putea sd mdnance $i sd-ti satisfacd poftele, in timp ce ceilalJi continuau si culeagi, I6rd ca nimeni si qtie nimic. Avea o nevoie mai pulin vitald de a impdrJi cu confratii, sau de a elabora sisteme superioare de justilie sociali sau folosire obgteascd a bunurilor. In micile bande de vandbri din Europa, uneori prada era atat de sdraci, incdt un vanAtor individual putea se nu aduce venat acasi siptimdni de zile, dar renul ucis de unul putea salva un grup intreg de la

prin infometare. Presiunile in sensul necesitAulor comunitare 9i al altruismului de grup trebuie si fi fost loarte intense, creand conttiinla sociali 9i etica
moartea
nr^nrii F,'rdnei

Vanarea cu succes a mastodonlilor uriagi din Europa necesita un enorm efort de grup. Dobor6rea unuia presupunga planificare, coordonare, comunicare eficienti gi precisd. Domnea un foarte mare pericol de moarte. In asemenea imprejuriri, fondul genetic favoriza genele altruismului gi ale sacrificiului de sine, cici fiecare vandtor trebuia si igi asume mari riscuri individuale astfel incat chnul sA supraviefuiascd. Dupd uciderea mastodontului, trebuia si se depuni eforturi bine organizate $i se funcfioneze o diviziune precisd a muncii, pentru a-i prelucra gi conserva resursele valoroase.

Focul a devenit un element vital pentru supravieluire. in condilii vitrege, este mult mai ugor sd se lini aprins focul, decat se se apdndi din nou. Unele triburi arhaice aprindeau focul toamna, c6nd era cald qi uscat, $i apoi se strdduiau s6-l find aprins toatd iarna. O asemenea sarcind necesita munci de echioe. resDonsabilitate.
59

58

seriozitate, re{inere emofionald qi autodisciplind. Daci un singur membru al grupului care rdspundea de intretinerea focului dddea greg, din cauza prostiei sau a iresponsabilitdii, intregul grup risca sd moari. DacI vdndtorul epuizat de oboseald nu se trezea din somr cand ii venea rdndul la veghe, dacd nu-$i amana nevoia imediata de satisfactia somnului gi nu stdtea de bundvoie treaz ca

incilzirii aerului inspirat

Brate mai lungi in raport cu statura Brale nlai scurte in raport cu statura

si

se ocupe de foc, puteau

trupului Nivel mai inalt de testosteron prinhe

trupului Nivel mai scizut de testosteron prinhe

bdrbati

muri mulli oameni.

Cred cd acestea au fost unele dinhe fo4ele evolutive care au feurit inteligenla, autocontrolul, altruismul 9i simlul de justilie sociald din Europa. Din forja mediului ambiant al Europei s-au ndscut sistemele noastre legislative, formele de guvememant, principiile de autoguvernare gi libertate, precum $i conqtiinla noaste sociale. Intr-o societate van6toreasce unde ratele natalititii sunt reduse gi cele ale mortalitdlii ridicate, atat- femeia cdt 9i bdrbatul trebuie sd apere, sd intre{ini $i se prefuiasci fiecare copil. In Africa, unde bfuba(ii erau animati mai mult de instinctul sexual decat de afecfiunea familiale $i unde de cea mai mare cinste se bucue cei care inregistreazi cel mai mare numir de cuceriri sexuale, un copil individual sau mama lui inseamnd pulin pentru ace$ti berbati care au ar.ut multe partenere sexuale gi un mare numdr de copii. Cdnd e prea abundentd, viaia omeneascd tinde sd-gi piardd din valoare. Pe de alti parte, intr-o grupare redusi, care se lupti Si se confrunti cu cele mai drastice dificultifi pentru a supraviefui, fiecare viaJd devine neprefuitd. Reala apreciere a ffumuselii vietii se natte tocmai din radtatea acesteia. Str6mogii nogtri o apreciau la justa ei valoare. Un bdrbat care a ar.ut multe paxtenere sexuale nu este la fel de selectiv in legdturi cu perechea lui decdt unul care trebuie si Si-o aleagi pentru toatd viafa. $i, in climatele aspre, femeile $i familiile lor trebuiau s6-qi aleagd bErbalii in functie de loialitate $i respectabilitate. Astfel a evoluat rasa noashi qi la fel a luat fiin!6 9i nucleul familial. In continuare rullneazd lisli reprezent6nd trecerea pa4iald in revistii a deosebirilor rasiale prezente aslazi, carc au fost produse de diferenlele dintre clima

birbati
Deosebiri crebrale Craniu mai mic Creier mai mic conform datelor obtinute
oe baza autoosiei Creier mai mic conform volumului endocranian Creier mai mic conform mdsurdtorilor exterioare ale capului Numdr mai mic de neuroni corticali in

Deosebiri cerebrale
Craniu mai mare
Creier mai mare gi mai greu conform datelor oblinute pe baza autopsiilor Creier mai mare conform datelor

Craniu mai gros/unghi facial mai sc6zut Zond mai redusd a lobului frontal/cortexului cerebral Creier mai pulin complex, cu

endocraliene Creier mai mare conform mdsurdtorilor exterioare ale capului Numdr mai mare de neuroni corticali in creler Craniu mai sublire/unghi facial mai
accenluat ZonA mai extinsi a lobului frontal si a cortexului cerebral Creier mai complex, cu circumvolulrunl

circumvolutiuni mai putin adAnci

Dentilie mai mare/maxilare mai
Drognatrce

mai adinci Dentilie mai mic5/maxilare mai pulin

Drognahce

Inteligenfi
Punctaie la testele IQ: mai mici

Inteligenfi
Punctaie la testele IQ: mai mari

rece eurasiaticd si cea calde a

Africii troDicale: EUROPENI

TimDi de decizie mai inceli Realizdri culturale mai puline inzeshati mintal: extrem de rari inanoiati mintal: mai frecvenli Probleme de sindtat mintali: mai
comune

Timoi de decizie mai rapizi

Realizdri culturale abundente Inzestrati mintal: mult mai comuni inaooiati mintal: mult mai putin comunt Probleme de sdnetate mintald: mai pufn
comune

AFRICANI
Trisituri
fizice

Trisituri lizice
Piele mai deschisd Pdr mai deschis qi ochi mai deschigi la culoare. la unii indivizi Pdr mai rar, diversificat: drept, ondulat,

Piele mai inchisd

Pdr negm gi ochi inchigi la culoare

Trisituri

de reproducere

Trisituri
divilelini divitelini

de reproducre

Pir crel
Musculatura favorabild vitezei Mai pulind grasime pe trup 9i cavitefi comorale mai mici Nas lat si rr*rtit. Drooriu inspirdrii raoide

carliontat. cret Musculaturd favorabilE fortei Mai mulla grisime pe trup ii cavilili comorale mai mari Nas mai lung si mai ineust. oroDriu

Rata mai mare a gemenilor

Ratd de doui ori mai micd a gemenilor

Niveluri hormonale superioare

Trdsdturi sexuale secundare pronuntate
Frecvente mai mari ale actelor sexuale

Niveluri hormonale mai scdzute Trisbturi sexuale secundare mai pultn

pronunlate
Frecvente mai mici ale actelor sexuale

60

61

mai permisive Ratd mai inalti a bolilor cu transmitcrc sexuald

Atitudili

Atitudini mai putin permisive

Ratd mai joasd a bolilor cu transmitere sexualA

Personalitate
Agresivitate mai mare Impulsivitate mai mare Sociabilitate mai mare Tendinje dominatoare mai mari Nivel de activitate mai mare Prudenti mai redusi AmAnare mai redusd a satisfactiei

Personalitate
Agresivitate mai redusi Impulsivitate mai redusd Sociabilitate mai redusi Tendinfe dominatoare mai reduse

Nivel de activitate mai redus Prudenti mai accentuata

Amdnare mai prefilngite a satisfactiei

Dupd ce am ajuns la o infelegere rudimentard asupra conceptiilor fundamentale ale evolutiei vielii Si in perioada cand tocmai mi se trezea con$tiinla rasiale, m-am inscris la Clifton Ganus Junior I{igh, o gcoald particulari din New Orlezurs condusd de Biserica lui Christos. Profesorii de aici predau o doctrini anti-evolufionistd, creafionisti. Degi existau numeroase teorii concurente ale evoluliei, eu eram fenn convins ci toate formele de via,ti de pe Pimant au evoluat gi suferi schimbdri in continuare. In calitatea lui de cregtin devotat gi geolog cu mentalitate gtiinfificd, tat6l meu era de pbrere ci ideea unei baze evolulioniste pentru formele suprioare devia!6 nu contravine credin(ei in Dumnezeu. El nu fEcea decdt si considere Natura un instrument al creafiunii divine. Cdnd eram mic, mi-a citat prima strolA a poeziei ..Each in His Own Tongue"'"", de William Henry Camrth: ,,O cati de foc $i un corp ceresc, Un cristal qi o celuli,

Configura,tii socirle

Conliguratii social

Rati a nelegitimitilii mult mai marc Ratd a poligamiei mult mai mare Ratd a criminalititii mult mai mare
Stabilitate a cdsniciilor mai redusd Rate de maturizare

&td

Ratd a nelegitimitrlii mult mai scdzutd

a

poligamiei mult mai sc6zutA

Ratd a criminalirdtii mult mai scAzutd Stabilitate a cdsniciilor mai mare

O meduzi. un saurian solzos. $i grote unde primii oameni vie{uiesc, Apoi un simt al legii gi frumosului $i un chip ficut din glodul greu, Unii-i zic evolutie, iar allii, Dumnezeu." La orele de studiu al Bibliei din gcoala mea fundamentalistd, am invdlat detaliile credin{ei crea(ioniste conform cireia Dumnezeu a creat instantaneu omenirea gi intreaga Nature. In acea perioadd, cregtinii cei mai fundamentaligti nu negau niciodati cd Dumnezeu, in crealiunea lui, a stabilit distincliile dirte diferitele rase. Ba chiar, pajoriratea principalelor confesiuni cregtine au fosl segregate pdn6 in anii '60.
Insearl]hd cd au trecut peste o mie noue sute gaizeci de ani, ca sd se descopere cd Iisus gre$ise amamic.

Rate de maturizare
Perioadd de gestalie mai lungd

Perioadl de gestalie mai scuftA Dezvoltare a scheletului mai timpurie Dezvoltare dentara mai timpurie
Vdrsta primului contact sexual mai

Dezvoltare a scheletului mai tarzie

Dezvoltare dentare mai tdrzie
Vdrsta primului contact sexual mai

redusl
Vdrsta primei sarcini mai redusd Longevitate mai redusi

inaintati
Vdrsta primei sarcini mai inaintati Longevit4te mai mare

O datd cu trecerea anilor, egalitarismul a devenit o dogmi a vremii. Nu numai mulli dintre anfiopologii evolu{ionigti au devenit egalitarigti, ci qi mulJi creafionigti. in
prezent, atitudinea cea mai rispdnditd printre creajionigti este aceea ce Dumnezeu nea creat pe toli la fel. In realitate, insd, punctul de yedere crealionist aratd ci Dumrezeu este arhitectul raselor. Cdci, dacd se susline cd Dumnezeu a creat nafura $i omenirea a$a cum sunt, atunci trebuie si acceptdm c5 El a creat qi rase distincte; le-a inzestrat cu trisituri, tendinle comportamendale 9i facultdli mintale diferite. Mai mult, El insugi a segregat rasele intre ele, plasindu-le pe continente diferite. Din punct de vedere crealionist, a nega realitatea rasei $i a diferentelor rasiale inseamni a nega insdgi lucrarea lui Dumnezeu. folosegte Vechiul Testament ca ghid al creatiunii gi al viziunii lui Dumnezeu fa!6 de rase, reiese imediat cd Vechiul Testament este de fapt o mdrtude rasial6. E istoria

(O mare parte din materialele cuprinse in acest tabel sunt extrase din studiile lui J. Phillippe Rushton gi Edward Miller citate mai sus.)
rasiale ale lumii modeme qi
.

europeana a evoluat spre a deveni o omenire care s_a inEllat in vEzduh 9i in spafiul cosmic, s-a scufundat pdnd pe fundurile oceanului, a explorat celula $i atomui ;i-a l6sat urmele pagilor pe Lund 9i a descifrat insegi secretele propriului nostru genom. Genotipul unic pe care l-au modelat climatele reci ate Europei i_a dat omului european posibilitalea de a face tot ceea ce a Ecut. in inlelegerei acestui genotip s
gAse$te gi cheia pentru tot ce inc6 mai este de facut.

.care lase]e qu evoluat complet diferit. Aceste diferenle se pot observa in frontierele in natura societefilor prosperd intre ele. Rasa

Realitatea rasei mai este confirmata 9i

in Sfinta Biblie.

Dacd un crealionist

Bitilia

morat-religioasi

unui popor, israelitii, aflat permanent in conflict cu diferitele gmpuri rasiale din regiunea Orientului Mijlociu. Cartea le accenhreazd propria genealogie gi repeti porxnca de a nu-;i amesteca semanja (un echivalent al conceptului $tiinlific de gene) cu a altora. Voi reveni mai pe larg asupra acesh.ri subiect in capitolul RasA $i
63

oz

crettinism dar, indiferent dacd adoptdm optica evolutioniste

sau pe cea creafionisti,

ambele sus(in realitatea raselor. Am fost uimit se vdd cum au putut mijloacele de informare si converteasca atet comunitatea ptiinlificn - adeptE a evolufei - cat $i comunitatea creationista - radical opus6 spre a genera doud dogme egalitaxiste aproape identice. La vremea cdnd eu am absolvit liceul, victoria lor era completi.

Comunitatea intelechrali

laici

stigmatiza toate opiniile care indrdzneau si

promoveze public ideea diferentelor rasiale ca fiind negtiin1ifice. Orice membru al comunitifii religioase care inddznea sd spuni adevdrul despre rasd era acuzat cA s-a ridicat impotriva lui Dumnezeu insugi. Egalitarismul devenise o religie de facto, incorporat atat sub numele gtiinfei, cat $i al religiei. Simpla recunoagtere a diferenlelor rasiale devenise un picat moral echivalent cu adulterul, sau poate chiar omuciderea. Dar ereticii rasiali nu au dispdrut in tdcere $i, pe zi ce trece, apar noi $i noi dovezi despre dramaticele diferenle fizice 9i psihice, de naturd geneticd, dintre rase. Acelagi lucru este adevdrat $i in privin,ta deosebirilor dintre sexe. In zilele noastre, ideea unor diferenle psihologice addac inrdddcinate, de sorginte cerebrali, intre bdrbali gi femei a ajuns sA fie acceptatd pe toatd intinderea societitii (vezi subcapitolul Diferenlele sexuale inerente, din capitolul Sex ti societate). Maine, acela$i lucru va fi valabil gi
cu privire la rase.

Scara evolutivi incepdnd si inleleg diferenfele evolulioniste dintre rase, mi-am pus in mod firesc intrebarea: oare msele europene qi asiatice reprezinti int-adevdr un nivel superior al .evolutiei omeneqti decit rasa africani? Asemenea intrebiri sunt extrem de dificile, cici judectlile subiective cu privire la ceea ce este avansat Si ce este primitiv vor determina multe aprecieri despre rasi gi evolu{ie. Dar, dacd ne impunem si fim cdt mai obiectivi posibil, se poate observa un contur de ansamblu. Sd presupunem din nou cd ne substituim extrateregtrilor venili dintr-o galaxie de foarte, foarte departe, pentru a studia viala de pe Ptmant. La fel cum am clasifica regnurile, ordinele, speciile gi rasele (subspeciile) din Natud, putem include gi omenirea in aceea$i structurd de clasificare. Am remarca probele materiale cu privire h varsta planetei - cum ar fi erele geologice necesare pentru ca Muntele Everest sd se inalte de pe fundul mdrii, devenind cel mai inalt punct de pe Pdmant. (Stim ci stinca de pe piscul Everestului a frcut parte cdndva dintr-un fund de mare, datorite urmelor fosile de viald marind imprimate in adAncul ei.) De asemenea, am putea examina verigile de legiturd genetice dinfe toate fiinlele vii, prin intermediul A.D.N.-ului: cromozomii gi genele. Am observa cA datele din fosile indicd faptul cd in cele mai vechi straturi geologice se gisesc organismele cele mai primitive, iar formele de via!5, cele mai complexe qi mai inteligente se afl6 in straturile geologice mai recente. De asemenea, am constata cu siguranld cd rudele cele mai apropiate ale omului sunt primatele recente, care au $i un.A.D.N. apropiat. Cimpanzeii, de exemplu, au 98,6% din A.D.N. comun cu oamenii. Printre primate am remarca 9i faptul cd cele inferioare, cum ar fi lemurienii, sunt mai pulin inteligente 9i au cranii mai mici decet primatele superioare, ca gorilele,

urangutanii, cimpanzeii $i oamenii. Lemurienii au boturi mai lungi; iar un asemenea prognatism, asociat cu musculatura craniand necesard pentru a-l susjine, lasi spa{iu' pentru un creier mai mic in raport cu greutatea trupului. O alte diferenle este aceea cd speciile inferioare de pe scara evoluliei au rate de maturizare gi de reproducere considerabil mai inalte decAt primatele superioare. In acelagi mod am clasifica primatele pe un plan evolutiv superior fa{i de majoritatea celorlalte mamifere gi reptile, dupd cum 9i reptilele se plaseazd cu mult deasupm insectelor. lntr-adevdr, formele de via{i de pe planeta PdmAnt reprezintd numeroase etape ale evolu{iei, fg la cei mai simpli aminoacizi pand la plantele 9i animalele unicelulare qi, in cele din urmd, la nivelul omenirii insigi. Printre rasele omenirii, cu siguranld, i-am clasifica pe europeni gi asiatici, cu creierele lor mai mari, ca fiind cei mai avausaf.i. Am putea privi evolulia omului intr-un fel asemdndtor cu evolulia automobilului modem. Mijloacele de transport s-au imbunititit constant, de pe yremea cdrufei cu roli de lemn 9i tractiune umand sau a carului tras de cai, pini la automobilul modem, cu programare pe computer. Desigur, evolulia omului de la faza sa primitivd p0nd la cea modemd se datoreazi Naturii sau, cum ar putea spune unii, lui Dumnezeu, acliondnd prin intermediul Naturii. Cdnd privim probele antropologice ale dezvoltirii omului, de la nivelul primitiv p6nd la nivelurile Homo habilis, Homo erectus gi Homo sapiens, ne este ugor sd vsdem ci dezvoltarea evolutiv6 este estimate dupd mdrimea creierului $i realizdrile tehnologice asociate.2or DacA etapele din mirimea creierului, de la australopitecul cu encefal mic pind la omul cu creier voluminos sunt importante, ar ft cazul sd credem acum ci diferenlele de mirimea creierului nu au nici o importanti corespunzdtoare pentru diversele rase ale omenirii? Cred cd am putea spune cu deplini certitudine cd cxtraterestrul nostru ipotetic ar constata cd europenii gi asiaticii se afld mai presus fa15 de africani, pe scara evoluliei. M-am mai intrebat gi cum se compari rasele albi gi galbeni pe scara evolutivd. in ultimii ani s-au descoperit doyezi care aratd ci asiaticii din nord-est, ca japonezii 9i chinezii, ii pot depEgi pe europeni in privinEa unor capacitali. in pofida unor bariere culturale gi lingvistice mult mai mari decdt negrii indigeni, localnicii din Extremul Odent au inregistrat mari succese socio-economice 9i de invilimdnt in naliunile occidentale. Multe studii le plaseazd I.Q.-ul la acelagi nivel, sau chiar unul pulin superior, perforinantelor europene. Inaltul lor LQ. mediu a dovedit cu siguranld cd sunt capabili sI menfind civilizalii foane organizate gi eficiente, cum istoria o gi
dovede$te.

Nu consider injositor pentru rasa mea sA recunosc media l.Q. superioard a rasei asiatice. E clar cd ambele rase stau in vdrful scdrii evolutive. Existd insd unele indicii cd anumiti factori genetici ii determine pe europeni si produci mai multe realizdri de cel mai inalt ordin creator. Degi asiaticii au un I.Q. pulin mai mare, valoarea care predomini in rdndurile populaliei este cea medie. In Asia se gdsesc mai puJini indivizi cu un I-Q. extrem de scizut gi Ia fel de pulini cu un l.Q. extrem de inalt. Acest lucru ii face si aibd o forli rle muncd extrem de competenti $i stabili. Prin contrast, europenii au l.Q.-uri mult nrai larg dispersate. Cu alte cuvinte, noi avem mult mai multe genii decdt asiaticii,

64

ol

raportat la numirul populafiei, dar trebuie sd remarcdm cE avem gi mult mai mulli imbecili. Desigur, faptul cd avem mult mai multe genii nu ne folose$te la nimic, dacd numdrul acestora este depigit de cel mult mai mare al indivizilor cu un nivel de inteligenja extrem de redus. Nu \e avantajeazd, cu nimic dacd impunem cu forla in qcoli o egalitate nivelatoare gi nu elabordm programe adecvate pentru a dezvolta l.alentele latente ale seniilor dintre noi. in mod destul -de interesant, chiar daci europenii sunt depigili numeric de imensele populafii asiatice, noi exceldm pe departe fa15 de ele in realizdrile gtiin{ifice revolutionare, lucru adevdrat chiar gi acum, in preajma schimbdrii mileniului. Vechea afirmafe ce orientalii, chiar daci nu au putut inventa radioul gi televizorul, le-au ficut se devind mult mai eficiente, rapide gi ieftine, paie si aibi o anumitd bazd real6. ExistS, desigur, mul{i asiatici cu inalte capacitdfi mintale, iar arbitrul suprem al adecv5rii evolulioniste va fi in cele din urmd insugi timpul. in momentul de fa16, asiaticii par si fie mult mai pu{in susceptibili la propaganda egalitaristi care a infectat Occidentul, iar mogtenirea lor geneticd este foarte pulin ameninlati la ei acasd - spre deosebire de Europa gi America. Atat japonezii cdt gi chinezii par, de asemenea, s6 fi elaborat anumite strategii sociale gi de guvemare care au efecte eugenice, precum 9i programe de invdtdmant destinate sI educe toate grupele de I.Q. in conformitate cu capacitdlile lor maxim.

asemenea

justificiri.

Modul in care se decide in ultime instanJ6 adecvarea evolutivi {ine de succesul evoluliei. in prezent, semenii noqtri par hotir{i sd permite eradicara genotipului lor
de pe plandtd, chiar gi la noi acas6.

IatA cum definegte ,,Random House Webster's Dictionary" trei termenl

genotip, s., geneticd.
!a

rmponanll:

referire la o singard trdsdturd, serie de trdsdturi sau un intreg complex de trdsdturi' 2- suma tot&ld a genelor transmise de ls pdrinte la copil Cf fenotip-

l,

configuralia ge eticd

a unui organtsm sau a unui grup de organisme

cu

[<

G Genotypus (1909); vezi GENE, -O-' -TIP]

s.

ixterminarea deliberatd Si sistem(1ticd a unui grup nalional, rasial, politic sau cultural. p940-45: < Gr. gdno(s) rasd + -CIDJ disparilia u ei rase sau a u ei populalii cqre thde sd rezulte atunci cAnd, prin ,efu"uf sau impiedicarea membrilor sdi de a aves copii' rata natalitdlii scade sub nivelul rqtei mofialit dlii.
accelerata 9i atunci cand o rasd permite emigrarea societatea ei 9i pierderea ganselor de supravieluire masivi a unei geneticd pdn amestecuri inter-rasiale. Promov0nd ideea propriei mele supraviefuiri rasiale, inleleg cd toate rasele impdrtdgesc acela$i scop. Dacd a9 fi african, mi indoiesc cd mi-ar pisa de gradaliile' evolutive gi de pozilia semenilor mei pe diagramele demogmfice. I-aq iubi pe ai mei $i tot ceea ce au ei unic. Un african nu poate fi inferior decAt in domeniile unde nu se pricepe gi poate fi superior in cele pentru care are inclinalii native Dacb destinul rasei negre este acela de a trii mai aproape de lumea naturqld, atunci a$a sd fie- Indiferent ce sbartA igi dore$te, ea trebuie s6-9i hotdrascd singuri destinul 9i se Si-l modeleze cu propriile sale maini, a$a cum 9i noi ni-l credm pe al nostru.

gnocid,

fi tragici atat pentru noi, cat gi pentru toate popoarele de pe glob. Caracterul nostru rasial distinctiv a fost gi este rispunzator pentru imensa majoritate de mari crealii Stiinlifice $i artistice a civilizaliei apusene, civilizatia care poate fi descris6 cu indreptdlire ca devenind, in acest secol, o civilizatie mondialS, multe dintre valorile ei tehnologice, artistice 9i politice ajungand si domine lumea. Aceste contributii au luminat vielil" indivizilor inteligenli $i creatori din toate rasele de pe glob. Nu existd nici o garanfie ce odcaxe altA rasd ar putea duce mai departe acest record de excelen,t5. Rdspunsul nu il va putea da decat timpul. LF.sind la o parte considerentele de capacitate evolutivE, este firesc ca toate rasele sd prefere compania qi esletica propriilor lor reprezentanfi. Mie, personal, imi plac infifigarea 9i spiritul confralilor mei; in aspectul noshu estetic cu piele deschisd la culoare qi treseturi luminoase gdsim propria noashd conceplie asupra frumusetii. Indiferent dacd aceasta este reprezentate in personaje de tipologie nordicl precum Dumnezeu gi Adam pe bolta Capelei Sixtine, sau in prototipul blond peren qi angelic al frumosului admirat in intreaga lume, rasa noastri nu are nevoie de nici o justificare pentru a-$i ceuta propria supravietuire. La drept vorbind, nici o ras6 nu are nevoie de
asemenea situatie ar

Indiferent de calit6tile lor, care sunt considerabile, asiaticii rdmdn cu totul diferili de europeni, iar configuratia lor geneticd distinctd se exprimi atdt in infatigarea fizici unicd, cat 9i in caracterul lor psihologic qi cultural. Europenii ii pot privi cu respect gi sperdm cA ii ei ne privesc pe noi la fel. Nu incape nici o indoiali cd mulli asiatici, ca indivizi, se pot integra productiv in naliunile occidentale. E posibil chiar ca naliunile noastre sd asimileze numere limitate de asiatici in fondul genetic, I6rd a avea un efect dramatic asrrpra propriilor noastre caracteristici. Cu siguranli, astfel s-a intamplat in Estul Europei de-a lungul istoriei. Dar, daci marile valuri de emigrare non-european6 din Vest continud, ne vom pierde trdsiturile distinctive evolutive $i caracteristice. O

sinucidere de

rasi

Sinuciderea de rasi poate

fi

rase sfiine in

De Ia teama de disparitie la visele paradisului

O dati ce am inteles ideea cd rasa noaste defne un rol vital pentru progresul
evolutiv al omenirii, mi s-a deschis o perspectivd cu totul noud. Aprecierea ecologiei, care mi s lormase inci din copilSrie in pddurile 9i mlagtinile din sudul statului Louisiana, md ajuta acum si inJeleg pe deplin in ce fel face omul parte integantd din acea ecologie. inlelegerea rasei nu este decdt o inlelegere a ceea ce Garrett Hardin
numette,.ecologie uman6".

realitIlile raselor. Ba chiar, nici nu existi lucru mai moral decdt acela de a acliona pentru supravieluirea propriului tiu neam. Ce Nu este imoral
sA recunoaqtem

66

o/

provin de la cele mai inalte idealuri ale civilizaliei culturii, idealun create Si
europeni.

poate fi mai ridicol decat laptul cd unii dintre oamenii nogtri, in acelagi timp in care se strdduiesc pentru conservarea unor rase unice de balene din intreaga lume, ii denunlA pe acera care cauta conservarea raselor unice ale omenirii? Mai mult, inaltele calit6li morale.care-i-inspird pe unii egalitari$ti nu sunt. de fapt, create de aceeagi rasd pe care ei cautd s-o dizolve in ciorba inter-rasiald? principiiG morale nobile prosldvite de ei
de

faptul ci se sivirgise, chipurile, o tentativi de a eradica poporul evreu. $i totuSi, de ce n-ar fi distrugerea finald a genotipului nostru european, genocidul rasei noastre, mai putin cumplitd decdt ceea ce se spunea cd se incercase asupra evreilor? Rezultatul

final

e acelasi.

ca Tokyo, in Japonia, sau Berlin, in Germania?

fratemitate, egalitate, libertate $i toate calelalte cuvinte-tip din sloganurile egalitariqtilor? Cele gase mii de omoruri pe an din oragul amorf rasral Rio de Janetro'"'reprezintd cumva un exemplu moral pe l6ngi oragele mai omogene rasial,
Argumentele

crime, inclusiv violurile, molest6rile, tdlhdriile gi omorurile? i_-u.".u"" susJm mai frecvent politici 9i printre care domnegte cel mai des despotismul? Care _libertatea dispun de ingrijiri medicale mai bune pentru bolnavi 9i handicapali gi sunt mai preocupate de soarta acestora? Care le. oferd mai multe posibilitili de invdldturd copiilor? Care le creeazd. ganse mai mari femeilor gi Ie trateaze mai echitabil? Care ras6.ii conduce pe exploratorii spafiului? Unde se gese$te dovada concludenti cd demiterea rasei albe va produce cu adevbrat mai muliumanitarism, mai multi iubire,

fi ingrozigi sd vadd genealogiile seleclionate cu de-a lungul secolelor, pentru vitezd maximd, impereciheate la intdmplare, pAnd Ja a-gi pierde existenta, cu cai care pot alerga doar pe jumdtate la fel de repede. Imagina(i-vd un moment cd pe pimant ar mai rimdne doaro singurd pereche dle cai pur-sange. Oamenii n-ar face tot ce le st6 in putin!6 pentru a -conserva acea rasd magnifici de cai? Noi reprezentem rasa pur-s0nge a civilizatiei. Nu e firesc sd ne c('.lservam caracterul genetic distinctiv. unica mo$tenire care a produs ateta frumusete pe Pimant? Adversarii constiinfei rasiale repetd incontinuu, papagaliceste, ideea cd a avea congtiintd de rasd e o atitudine barbard $i pline de se spune un alb care igi ".a 9i doreqte conservarea propriei integdtdli rasiale e de_a ireptui diabolic. Dar "a cAt de supenoard moral este lumea mixtd rasial a negrilor 9i mulatrilor, in comparatle cu lumea europeand? Care regiuni ale globului si caracierizeazl, prin cele rn,ai brutale

" aPt3

Crescitorii de cai pur-sdnge ar

griji

Devenind congtient de criza geneticd cu care ne confruntam, am inceput sA md inspir gi cu privire la posibilitd,tile deschise pentru poporul nostru. Dacd ameliorarea genetici a rasei albe, determinatd de erele glaciare, a produs realizdri atat de mari, 't atunci cultivarea calitdlilor noasfe genetice oferl mari speranle de viitor.

Ambientaligtii, indiferenl daci sunt capitaligti sau comunigti, democrati sau tolalitarigti, spun cd drumul spre progresul mondial consti in imbundtetirea
mecanismelor societalii. De fapt. intreaga istorie a omenirii se bazeazl pe progresul omului cu ajutorul uneltelor pe care le-a creat. Creuzeful glacialiunilor a dat na$tere unei seminlii superioare genetic care, incepind Frd nici un limbaj scris, liri gcoli, IEri animale domesticite, fArA o arhitecturd complexi, a ajuns in cele din urmd s6 le creeze pe toate acestea din nimic, folosindu-9i numai inteligenJa $i capacitetile inndscute. Daci ambientaligtii comportarnentaligti ar avea dreptate, ar insemra cd omul preistoric n-a putut pune bazele civilizaliei, pentru cd trdia intr-un mediu mult prea primitiv gi needucat pentru a fi ayut asemenea posibilitdli. Mo$tenirea noastre a creat civilizafia, in ultimi instantd, din nimic altceva decAt din nepreluita configuralie genetici pe care fiecare dintre noi o poartd in esenfa personalitiii sale biologice. Realizdrile popoarelor europene pot fi compaxate cu secolele de incapacitate a rasei africare de a copia, m6car, cu succes toate izbenzile de origine europeand. Marea comoarl pe caxe a avut-o dintotdeauna msa noastri nu a constat in aur sau artifacte, ci in gene,

Marele Paradox
Pe vremea cdnd incd mai eram in liceu, am citit opera clasicd a lui Elmer pendell 203. Sex Versus Civilization Pendell a fost un expert demografcare a scris multe cd4i

egalitarismului rasial imi amintesc cum am invdfat cd le promiseserd comunigtii libertate Si ega^litate rugilor gi celorlalgi est_europeni, 9i in schimb au creat mari nafiuni de sclavi. hcd de Ia frageda vdrsta de cincisprezece ani am ajuns sA cred ci, daci doresc cu adevirat o societate capabili de iubirei 9i omenia c^a1e preJu-iesc atat de mult egalitarigtii, atunci trebuii sd_mi conserv genotipul. 9e _le La- fel de vizibil a devenit cA dreptul poporului nostru de a_gi pistra mo$tenrea cultura este cel mai elementar drept din toate: dreptul la vial5. Inc6 de cAnd eram mic, am auzit mijloacele de informare declarind cd cea mai cumpliti fapti din secolul al XX-lea a fost, din ca^t se spurea, rentativa de distrugere a poporului evreu, in Al Doilea Rdzboi Mondial, incercirea de a extermrna o rasa nu poate fi decet o crimd execrabild, dupi opinia oricui. De fapt, comentatorii sprmeau ci atrocitdlile impotriva el.reilor erau atat de monstruoase ^nu pe baza numarului de victime in sine, cici in Rusia qi China ar.useserd loc masacie mult mai extinse, ci prin

EI a atras atentia ci nu putem rezolva adecvat aborda gi aspectul calitblii umane. De asemenea, Pendell a prezentat clar strania interactiune dintre evolulia umand 5i civilizalie, pe care eu o numesc Marele Paradox. A spus ci erele glaciare au produs magnificele capacit6ti intelectuale ale celui pe care il numim ,,omul de Cro-Magnon,,,
despre pericolele suprapopul5rii.

problema cantitdlilor omne$ti,

ftrd a

ii

primele mari civilizafii ale lumii.2oa in rimp. intelectul s-a corn'binat cu invdtdtum acumulatd, ducdnd la cele mai inalte realiziri culturale gi tehnologice. printr-o ironie a destinului, in acelagi timp in care inregistra progrese, civilizalia determind o seleclie disgenicd opusd,
preistoricd.

sau omul modem, prototipul europeanului contemporan. Pe mdsurd ce glacia{iunile au regresat gi clima a devenit mai bhndi, aceste facultrti acumulate senetic au inflorit in

din multe puncte de

vedere, efectului eugenic

din

perioada

Acelagi spirit de comunitate gi justifie sociald care

68

vandtore$ti de calitate superioarl sd supravieluiascd, aplicat lird discemimdnt intr-o societale mai extinsi, duce la degenerare. Indivizii mai putin inteligenti 9i apli se reproduc mai repede debAt cei superiori. Elementele problematice din societate se

ajutat micile triburi

69

reproduc mai rapid decat cei care rezolvd problemele. Membrii mai inteligenli ai societA{ii igi gdsesc satisfacfia in activitdlile de afaceri, religioase sau guvemamentale, precum 9i in arte sau diverse indeletniciri placute care se pot cumpira cu bani, in acelaqi timp ei avdnd familii mai puJin numeroase. Cei mai pufin inteligenfi continud s6-9i gdseascd pldcerile maxime in actele sexuale, care duc Ai la sporirea lor numerici. C)rganizarea civilizaliei a insernnat gi o schimbare in desfrgurarea rdzboarelor. in societitile mai primitive, rdzboaiele puteau eradica inhegul fond genetic, inlocuindul cu grupuri mai inteligente li mai eficiente. Rizboaiele civilizaliei au tins s6-i lase la vatrE pe cei deficienfi fizic ai mintal, sacrificAndu-i pe cei mai sendto$i qi evoluali, care adeseori, datorite varstei lor tinere, incd nu amseserd copii. Pe parcursul unei intregi succesiuni de rdzboaie, fiadila a ftcut ca indivizii cei mai buni gi mai curajoqi sd lupte in fruntea trupelor, suferind cele mai multe victime. Pe mdsurd ce puterea civilizaliilor a crescut, iar cuceririle lor s-au xtins cu mult

propriei mele mogteniri gi a tuturor lucru lor din civilizafia noastri care-mi sunl iragi; a devenit cheia spre stele. inpleg acum cd conservarea propriei mele rase 9i a
civilizaliei sale nu este decdt o condilie prealabild pentru continuarea evolu{iei spre un nivel superior. Dupi cum atat de locvent a predicat Nietzsche, omul trebui sA ajungd ,dincolo de om". Am convingerea cd lupta rasei noasfe este asemenitoare cu efortul unui om care urcd incet 9i din greu panta abrupti a unui munte inalt Mai are de trecut un prag, $i in fala lui Yor ap5rea lumea infeagd Di cerul. Se agaF de ultimul coli de stincd qi se salte in sus - dar de gleznele lui se aga,td cei mai inapli, care il tot
trag Suntem asemenea acestui cdlardtor' Am cercatat fundul oceanului 9i am pdqit pe luna. Am desferecat tainele zborului, am vindecat boli incurabile, am descoperit chiar primii paqi goviielnici spre a in,telege $i multe dintre secretele vie{ii ins69i. Am ftcut superior. Viitorul ne aqteapta, eroic $i 9i dirija propria noasfA evolulie spre un nivel magnific, strdlucind la fel de putemic ca stelele cele mai luminoase htr-o noapte

inapoi.

tt

dincolo de frontierele iniliale ale popula{iilor care le construiserE, uneori armatele aduceau acasd sclavi din rdndul popoarelor cucerite, ca in cazul egiptenilor, care i-au adus pe nubieni in centrul Egiptului. De multe ori, genele acestor populafii necivilizate erau absorbite incet in fondul genetic al invingitorilor. Astfel, generalii de-a riadul, uneori chiar pe parcursul secolelor, acumularea de bogdlii gi cunogtinle a dus la progrese ale civilizajiei. Dar, prin disgenie, temeliile genetice ale civilizaliei au fost subminate, pAni cdnd, in cele din urmd, de obicei mai repede decat se iniltase, c|lliza\ia se prdbugea, iar societilile sale erau cucerite de popoare mai viguroase. Supu$ii sldbi,ti genetic erau destinali si hdiasci printre ruinele izbhnzilor lor trecute. Astfel, Marele Paradox al omului este acela ci, prin asprimile Naturii de-a lungul anilor, el gi-a dezvoltat capacitatea geneticd pentru civilizalie. Apoi, instituliile 9i procesele civilizafiei create de el inverseazd procesul de evolulie, sldbesc genetic omul gi, in cele din urmi, il imping inapoi spre barbarie. La inceput, descoperirea acestui destin ciclic al civiliza{iei poate fi foarte descurajatoare, dar cand inlelegem con'lplet procesul care s-a produs in mod repetat, gisim 9i posibilitdli de a trage invd{iminte. Mi-am dat seama ci rispunsurile la marile provociri ale omenirii nu se afl6 in uneltele sau crea{iile rasei noastre, ci in insigi calitatea rasei. Dacd ai no$tri continui si urce pe scara evolufiei, vom deveni mai de$tepi, mai sdnitogi, gi vom depdqi praguri genetice care infi-o bund zi vor face ca mersul pe Luni si pard la fel de simplu ca trecerea unui copil prin camerd. In loc de a ne concenta asupra ameliordrii tealizdilor omului, cAnd ne concentrim spre imbundtAfrea omenirii ins69i, proxima galaxie ni se va pdrea cdndva la fel de apropiatd ca oragul vecin. Puterea descitugatE a genelor va reugi la un moment dat sd strdpungd orice obstacol, chiar 9i aparent insurmontabila vel6citate a luminii, cdci daci suntem indeajuns de avansali putem rczoka toate problemele. Cred ci universul este astfel conshuit incat totul sd fie posibil. Gdndili-vd la marile realizdri inregisfate de omenire, in contxtul actualei sale game de I.Q.: a trimis sonde spaliale spre stele ii a fixat gene instabile. Nici nu putem concepe ce ar fi in stare sd fac6 oamenii in viitorul indeplrtal cand vor avea un I.Q. echivalent cu cel actual ridicat la cub. Principiul rasei inseamni pentru mine mai mult decat chiar 9i supravieluirea

senind. Unghiile noastre se aga15 de acel v6rf scildat in lumin6' pe cind forlele genetice alJ regres6rii ne trag inapoi, de jos. Fie vom recu-roaqte existenla raselor $i a puterilor care subzistd in genele noastre, urcdnd mai departe spre o noud eri, fie ne vom rostogoli in abis, pentru a nu ne mai ridica de-acolo niciodatd. in ado1escen16, cdnd am inceput sd inteleg aceste lucruri' obignuiam ca in noplile senine sd contemplu Calea Lactee fbrd a md nai simJi doar privitorul unui uriag qi chiar atomii mei fiortret cosmic. $i eu fdceam parte din acea operd de arti. Genele via{d, ba chiax pd4i ale erau pa4i din planeta Pimdnt, cu toate formele sale de intregului cosmos. Am gisit un sens viefii mele ajutind, atata cat pot, embrionul incd primitiv al omenirii sA ajungd la matuitate, p Pdmant $i in ceruri. Oricat de mic6 ar fi contribulia mea, doresc sd ajut la formarea unei comuniteli a celor de-o seam6 cu mine, care imp6rtigesc aceeagi viziune: continua evolutie a omenirii pind la urmebarea etap6 a zborului spre stele. La taisprezece ani, gtiam ct hebuia sd stau de partea progresului evolutiv, nu de partea degenerdrii 9i a barbariei Continuarea tn num&rul viitor (nota redacliel)

L:!,st

Bibliografie I Jefferson, Thomas. (1829). Autobiography, 2 3

First published

ih

1829 and later

by an Act ofCongress in 1853. P. I Orwell, G. (1982). 1984. New York: Harcourt Brace Jovanovich.

Lincoln, A. (1953-55). Collected Works. The Abraham Lincoh Assoc. Springfield, Illinois. Roy P. Basler, Editor; Madon New Bmnswick, N.J.: Rutgers University Prss. Contents: Vol. 1. 1824-1848.-2. 1848-1858.-3. 1858-1860'--4' 1860-1861.-5. 186l-1862.-6. 1862-1863 ' 1.1863- 1864.-8. I 864- I 865.-Index.

Lincoln, A. (1953-55). Collected Works.

1l

70

5 6 7 8 9 ll

Lincoln, A. (1953-55). Collected Works. From the Proclamation Issued from Presidqnt Lincoln on Sept. 22, 1862,

attested by William H. Seward, Secretary 36th Congress, p. 267).

of State (t.S. Statutes at Larye, Vol. 12,

B.J. (1990). Intelligence and Behavior and Motor Vehicle Acoident Mortality. Accident Analysis and Prevention. Vol. 22. p. 1l-221' 28 b'Toole, B.J. (1990). Intlligence and Behavior and Motor Vehiclo Accident Mo1.ality. p.220.

27 O'Toole,

Lincoln, A. (1953-55). Collected Works. Lincoln, A. (1953-55). Collected Works. Bilbo, Sen. Theodore G. Take Your Choice. Poplarville, Mississippi: Dream House Publishing Co. p. 72. Quoting The Tbie Movement ofEthiopia.

29 The Odyssey (/V, 60). 30 Bennett, Jonathan Francis. (1971). Locke. Berkeley, Hume: Centml
Oxford: Clarendon Press.

'l'henres'

10 Putnam, Carleton. ( 1967).

Race and Reason.

Random House Websters Unabridged Electronic Dictionary. (1996). New

York: Random House. 12 Boring, E.G. (1923). Intelligence as the Tests Test It. The New Republic.
June 6. p. 35-37.

l3

Jensen, A.R. (1980). Bias in Mental Testing. New York: Free Press.

14 Neisser, Ulrich. (1996). Intelligence: Knows and llnknows. Report by The American Psychological Association Committee. American Psychologist. Vol.51. p.
7-101.

Galton, F. (1869). Hereditary Genius. London: Macmillan' Buck vs. Bell. (1927). 274U.S p.2Ol-208. Berg, R.L. (1988). Acquired Traits: Memoirs ofa Geneticist from The Soviet Union. D. Lowe, trans. New York:Viking Penguin. 34 Medvedev, Z.A. (1971). The Rise and Fall of T'D Lysenko' l M' Lemer, trans. Garden City, New York: Anchor-Doubleday 35 Soyfer, V.N. (1994). Lysenko and the Tragedy ofSoviet Science L Gruliow & R. Gruliow, trans. New Brunswick, New Jersey: Rutgers University Press' 36 Whitney, G. (1998). The Vemalization of Hillary's America Chronicles'

3l

32 33

Yol.22,#2. p.6-47.

15 Jensen,

A. (1998). The ,,g"

Factor: The Science

of

Mental Ability.

37

Farber, S. (1931). Identical Twins Reared Apart:

A Reanalysis' New York:

Science'

Connecticut: Praeger, Westport. p. 77.

Basic Books.

16 Duncan, O., Featherman, D.

&

Duncan,

B.

(1979). Socio-Economic

. 38 Bouchard,
39

T. (1931). Familial Studies of Intelligence: A Review & Rothman, S. (l9SS). The IQ Controversy:

Background and Achievement. New York: Seminar Press.

Vol. 212. p. 55-1059.

Snyderman, M.

McCall, R.M. (1977). Childhood Predictors of Adult Educational and Occupational Status. Science. Vol. 197. p. 14. 18 Hermstein, R. & Murray, C. (1994). The Bell Curve: Intelligence and Class Structure in American Life. New York: Simon & Schuster. 19 Jencks, C. (1979). Who Gets Ahead? The Determinants ofEconomic Success
in America. New York: Basic Books. 20 Hunter, J.E. (1986). Cognitive Ability, Cognitive Aptitudes, Job Knowledge, and Job Performance. Joumal ofVocational Behavior. December. p. 40-362. Dawis, R.V. (1996). Vocational Psychology, Vocational Adjustment, and the Workforce: Some Familiar and Unanticipated Consequences. Psychology, Public Policy. and Law. VoI. 2. p.229-248.

l7

The Media and

Public Policy. New Brunswick, New Jersey: Transaction Books' Westport, Connecticuc Praeger.

40 Jenien, A.R. (1993). The ,,g" Factor: The Science of Mental Ability'

Au"ry, R.D. et. al. (with 5l co-authon). (1994). Mainstream Scince on Intelligence. The Wall Street Joumal December 13. p. A-18' 42 Gottfredson, L.S. (1997). Editorial: Mainstream Science on Intelligence: An Editorial with 52 Signatories, History, and Bibliography. Intelligence Yol 24' p'

il

2l

22

Gordon, R.A. (1997). Everyday

Life as an Intelligence Test: Effects of

43 Coren, S. (1994). The Intelligence ofDogs. New York: Free Press' 44 Glees, P. (1988). The Human Brain. Cambridge University Press' 45 Gould, S.J. (1996). The Mismeasure of Man. Journal of Personality

and

Intelligence and lntelligence Context. Intelligence. Vol. 24. p. 3-320. 23 Gottfredson, L.S. (1997). Why g Matters: The Complexity of Everyday Life. Intelligence. Y ol. 24. p. 7 9-132. 24 Muray, C. (1998). Income Inequality and IQ. Washington, DC: The AEI
Press.

Individual Differences. Vol. 23. p.69-180. 46 Rushton, J.P. (1997). Special Review: Race, Intelligence, ard the Brain: The Errors and Omissions of the ,,Revised" Ad. of. S.J. Goutd's, The Mismeasure of Man' Joumal of Personality and Individual Differences. p. 69-180.

47 Willerman
Yol.
15.

et. al. In Vivo Brain Size and Intelligence. (1991) Intelligence'

26 U.S. Department of Defense, Office of the Assistent Secretary (Force Management and Personnel). (1989). Joint-Service Efforts to Link Enlistments Standards to Job Performance: Recruit Quality and Military Readiness. Report to The
House Committee on Appropdations.

Gottfredson, L.S. (1997). Why g Mattem: The Complexity of Everyday Life. Intelligence. Y ol. 24. p. 90, 7 9-132.

25

R. (1998t A Quantitative Trait Locus Associated with Cognitive Ability in Children' Psychological Science. Vol.9. p. 59-166. 49 Chomey, M.J., Psychological Science. Vol.9. p.59-166.

48 -homey, M.J., Chomey, K., Seese, N., Owen, M.J., Daniels, J', McGuffin, P., Thompson, i.A., D"tt"..un, D.K., Benbow, C., Lubinski, D., Eley, T' & Plomin,

p.23-228.

72

50 Shuey, A.M. (1958/1966). The Testing of Negro Intelligence. L;nchburg, Virginia: Bell Edition, New York Social Science Press. 5l Shuey, A. (1966). The Testing of Negro Intelligence. New York: Social
Science Press.

Westport Connecticut: Praeger. 74 Palmquist, Matt. (1998). University Wire. May

5.

52 Larry P. v. Wilson Riles. (1979). No. C-71-2270 R$. Uniied States District Court For The Northem District Of Califomia, October 16. 495 F. Supp. 26. 53 Jensen, A.R. (1998). The ,,g" Factor: The Science of Mental Ability. Westport, Connecticut Praeger. 54 Gottfredson, L.S. (1997). Why g Matters: The Complexity of Everyday Life. Intelligence. Vol. 24, #1. p. 9-132. 55 Hermstein, R.J. & Munay, C. (1994). The Bell Curve. New York: Free Press. 56 Jensen, A.R. (1998). The ,,g" Factor: The Science of Mental Ability. Westport, Connectioul Praeger. 57 Levin, M. (1997). Why Race Matters: Race Differences and What They Mean. Westport, Connecticut Praeger. 58 Hermstein, R.J. & Munay, C. (1994). The Bell Cuwe. New York: Free Press. 59 Newsweek. (1994). IQ: Is It Destiny? October 24. p.4. 60 Jensen, A.R (1985). The Nature of Black-White Difference on Various Psychometric Tests: Spearmar's Hypothesis. Behavioral and Brain Sciences. Vol. 8.
p.193-219. Spearman's Hypothesis Concerning the Black-White Differences on Psychometric Tests. Behavioral and Brain Sciences. Vol. 10. p. l2-519. 62 Jensen, A.R. (1992). Spearman's Hlpothesis: Methodology and Evidence. Multivariate Behavioral Research. Vol .27. p.25-234. 63 Jensen, A.R. (1998). The ,,g" Factor: The Science of Mental Ability. Westport, Connecticul Praeger. 64 Jensen, A.R. (1980). Straight Talk about Mental Tests and Bias in Mental Testing. New York: Free Press. p. 470. 65 Jensen, A.R. (1980). Bias in Mental Testing. New York: Free Press. 66 Jensen, A.R. (1993). Spearman's Hlpothesis Tested with Chronometric Information Processing Tasks. Intelligence. Yol. 17. p.7-77. 67 Jensen, A.R & Whang, P.A. (1993). Reaction Times ard Intelligence. Joumal of Biosocial Science. Vol. 25. p. 97-410. 68 Wigdor & Gamer, eds. (1982). Ability Testing: Uses, Consequences, and Controversies. Washington, DC: National Academy Press. p. 7. 69 Scarr, S. & Weinberg, R.A. (1976). IQ Test Performance of Black Children Adopted by White Families. American Psychologist. Yol.3l. p.739. 70 College Board. (1992). Profile of SAT and Achievement Test Takers. New York. 71 Seligman, D. (1992). A Question of Intelligence: The IQ Debate in America.

Coryorate Communications. 76 Spi1z, H. (1986). The Raising oflntelligence. Hillsdale, N.J.: Erlbaum. 77 Currie J. & Thomas D. (1995). Does Head Start Make a Difference? American Economic Review. June. p.4l-364. 78 Ferguson, Jr., G.O. (1916). The Psychology of the Negro. Archieves of Psychology. No. 36. April. 79 Scan, S. & Weinberg, R.A. (1976). IQ Test Performance of Black Children Adopted by White Families. American Psychologist. Vol. 3l .p.26-739.

75 Spilka, S. (1996). Letter of May 9 from Wiley Manager of

80 Weinberg, R.A., Scarr, S.

&

Waldman, I.D. (1992). The Mimesota

Transracial Adoption Study: A Follow-Up of IQ Test Performance at Adolescence. Intelligence. Vol. 16.p. 17-135. 81 Lynn, R. (1994). Reinterpretations of The Minnesota Transracial Adoption Study. Intelligence. Yol. 19. p. l-27 82 Levn, M. (1994). Conment on The Minnesota Transracial Adoption Study. lntelligence. Vol. 19. p.3-20. 83 Reed, T.E. (1969). Caucasian Genes in American Negroes. Science. Vol.
165. p.62-768.

6l

Jensen,

A.R. (1987). Further Evidnce for

84 Reed, T.E. Letters. Science. Vol. 165. p. 353. 85 Lynn, R. (1991). Race Differences in Intelligence. Mankind Quarterly. Vol.
31. p. 54-296.

(1994). Differences Psychometric Performance. The 86 Zindi, Psychologist. Vol. 7 . p. 49-552. 87 Owen, K. (1992). The Suitability of Raven Standard Progressive Matrices for Various Groups in South Africa. Personality and Individual Differences. Vol. 13. p.
49-159.

F.

in

88 Lynn, R. (1991). Race Differences in Intelligerce: A Global Perspective. Mankind Quarterly. Vol. 31. p. 55-296. 89 Owen, K. (1992). T'he Suitability ofRaven Standard Progressive Matrices for Various Groups in South Africa. Personality and Individual Differenpes. Vol. 13. p. 49-159. 90 Zindi,

F.

(1994). Differences

in

Psychometric Performance. The

Psychologist. Vol.7. p. 49-552.

9l

Lynn, R. (1994). The Intelligence of Ethiopian Immigraats and Israeli

Adolescents. Intemational Joumal of Psychology. Vol.29. p.5-56. 92 The New York Times. (1972). July 17. p.4.

New York: Carol Publishing. p. 60. 72 Jensen, A.R. (1980). Bias in Mental Testing. New York: Free Press.

93 Garber, H.L. (1988). The Milwaukee Project: Preventing Mental Retardation in Children at Risk. 94 Jensen, A.R. (1989). Washington DC: American Association on Mental I{etardation. Raising IQ without Increasing ,,g"? A Review of The Milwaukee
I'roject: Preventing Mental Retardation
I

73 Jensen, A.R. (1998). The ,,g" Factor: The Science of Mental Ability'

in

Children

at Risk by H.L.

Garber.

)evelopmental Review. 9. p. 34-258.

'7<

74

Selected History of Raise Retarded Intelligence. Hillsdale, New Jersey: Erlbaum' Attempts to 96 Soyfer, V.N. (1994). Lysenko and the Tragedy of Soviet Science (L Gruliow & R. Gruliow, trans.). New Brunswick, New Jersey: Rutgers University Press' 97 Whitney, G. (1998). The Vemalization of Hillary's America' Chronicles'

95 Spitz, H.H. (1986). The Raising

of

Intelligence:

l16Rowe, D.C. (1994). The Limits of Familiy Influence. New York: Guilford
Press.

117Rowe, D.C. & Cleveland, H.H. (1996). Academic Achievement in Blacks and Whites: Are the Developmntal Processes Similar? Intelligence. Vol. 23. p. 5228.
I l8Rushton, J.P. (1995). Race, Evolution and Behavior. New Brunswick, New Jersey: Transaction. 119 Shuey, A.M. (1966). The Testing ofNegro Intelligence (2nd Ed.). New York: Social Science 120 Rushton, J.P. (1995). Race, Evolution and Behavior. New Brunswick, New Jersey: Transaction. l2l Gould, Stephen Jay. (1981). The Mismeasure of Man. New York: Norion. 122 Rushton, J.P. (1997). Special Review: Race, Intelligence, and the Brain: The

Spitz, H.H. (1939). The Raising of Intelligence. Also See: Chicago Tribune' (1989). Chicago Schools Get an Education in Muckraking' May 8. 99 Seligman, D. (1992). A Question of Intelligence: The IQ Debate in America' p. 51. t00 Putnam, Carleton. (1967)' Race and Reason. Howard Allen edition (1980)'

Yol.22,#2, p. 6-47.

98

Presr.

"

(PO Box 76, Cape

Cnaveral,FL 32929).

l0l

Random House Webster's Electronic Dictionary (1992). (College Edition)'

New York: Random House. 102 Putnam, Carleton. (1967). Race and Reason. Howard Allen edition (1980)' (PO Box 76, Cape C anavenl, FL 32929).
103

Furedy, J.f. 0997). The Decline of the Eppus Si Muove Spidt in North American Science: Professional Organizations and PC Pressures. The Mankind
Quarterly. Vol. 38. p. 5-66.

n. (lSq|. Race, Intelligence and Bias in Academe' 2nd Ed' DC: Scott-Townsend. Washington, I05-Rushton, J.P. (1994). The Equalitarian Dogma Revisited. Intelligence Vol'
l04Fearson, Whitney, G. (1995). Ideology and Censorship in Behavior Genetics' The Mankind Quarterly. Yol. 35. p. 327 -342106 107

Errors and Omissions of The ..Revised" Edition of S.J. Gould's The Mismeasure of Man (1996). 123 Personality and Individual Differences. Vol. 23. p. 169-180. 124 Carothen, J.C. (1972). The Mind of Man in Africa. London: Tom Stacey Ltd. 125 Ho, K.C., Roessmann, IJ., Hause, L., and Monroe, G. (1981). Newbom Brain Weight in Relation to Maturity, Sex and Race. Annals of Neurology. Vol. 10. p. 43-246. 126 Broma4 S.H., Nichols, P.L., Shaughnessy, P. & Kennedy, W. (1987). Retardation in Young Children. Hillsdale, New Jerseyl Erlbaum. Osborne, R.T. (1995). Genetic and Environmental 127 Rushton, J.P.

19. p. 63-280.

Contributions to Cranial Capacity Estimated in Black and White Adolescents. Intelligence. Vol. 20. p. 13. 128 Darwin, C. (1874). The Descent of Man, 2nd Edition, London: John Murray.
D. 1-82.
129

&

Whitney, G. (1997). Raymond B. Cattell and The Fourth Inquisition' The Mankind Quarterly. Vol. 38. p.9-125' l08Racism. Ramdom House Webster's Electronic Dictionary. (1992)' (College Edition). New York: Random House. 109 Snyderman, M. & Rothman, S. (l9SS). The IQ Controversy: The Media and
Public Policy. New Brunswick, New Jersey: Transaction Books.

Whitney,

Psychology. Vol. 41. p. 189-l l9l. 130 Rushton, J.P. & Ankney, C.D. (1996). Brain Size and Cognifive Ability:

G.

(1996). The Retum of Racial Science. ContemDorarv

l l0Jensen, A.R. (1998). The ,,g" Factor: The Science

Westport, Connecticut: Praeger.

of

Mental Ability'

Correlations with Age, Sex, Social Class and Race. Psychonomic Bulletin and Review. Vol. 3. p. 21-36. l3l Jensen, A.R. & Johnson, F. (1994). Race and Sex Differences in Head Size
and IQ. Intelligence . p . 9-333 .
132

ittAu"ry,

R.D. et. al. (with

5l

co-authors)' (199a). Mainstream Science on

Connolly, C.J. (1950). The Extemal Morphology

of the

Primate Brain.

Intelligence. The Wall Street Joumal. December 13. p. A-18. I 12 Gottfredson, L.S. (1997). Editorial: Mainsheam Science on lntelligence: An Editorial with 52 Signatories, History, and Bibliography. Intelligence Vol' 24' p' 3-23. I 13 Hermstein, R.J. & Murray, C' (1994). The Bell Curve: Intelligence and Class Structure in American Life. New York: Free Press.
I 14 Jensen,

Springfield, Illinois.

133One Flew over the Cuckoo's Nest (1975). Milos Forman. United Artists
Cinema.
134 Frances

(1982). Graeme Clifford. Brooks Films.

A.R. (1998)' The ,,g" Factor: The Science of Mental Ability'

135 Halstead, Ward C. (1947). Brains and Intelligence. Chicago. p. 49. 136 Connolly, C.J. ( 1950). The.Extemal Morphology ofthe Primate Brain.

l37Plomin, R., Defries, J.C., McCleam, G.E. & Rutter, M. (1997). Behavioral
Genetics (3rd Ed.). New York: W.H. Freeman.
138

Wstport, Connecticul Praeger.

il5 Levin, M.
76

(1997). Why Race Matters: Race Differences and' What They

Sherman, L.S., Defries, J.C., Gottesman,

I.I., Loehlin, J.C:, Meyer, J.M.,

77

Mean. Westporl Connecticut: Praeger.

J. & Waldman, l. (1997). Behavioral Genetics '97; ASHG Statement. Recent Developments in Human Behavioral Genetics: Past Accomplishments and Future Directions. American Joumal of Human Genetics p'
Pelias, M.2., Rice,
60. p.265-1275.
139

Rector, R. (1991). Food Fight. Policy Review. Vol. 58. p. 1-46.

l40Banfreld, E. (1974). The Unheavenly City Revisited. Boston, Massachusetts: Little Brown. l4l Rector, R. & Mclaughlin, M. N.D. (1992). A Conservative's Guide to State
Level Welfare Reform. Washington, DC: The Heritage Foundation. l42Banfield, E. (1974). The Unheavenly City ReYisited. Boston, Massachusetts:

University ofChicago Press. p. l-34, 106-110. l5TGynther, M. (1972). White Norms and Black MMPI's: A Prescription for Discrimination. Psychological Bulletin. Vol. 78. p. 86-402. 158 Mischel, W. (1961). Preference for Delayed Reinforcement: An Experimental Study of Cultural Observation. Joumal of Abnormal and Social Psychology. Vol.
62:1. p.7.

l59Banfield, E. (1970). The Unheavenly City: The Nature and Future Urban Crisis. Boston: Little Brown. l60Banfield, E. (1974). The Unheavenly City Revisited. Inability

of Our

Little Brown. l43Bayley, N. (1995). Comparisons of Mental and Motor Test Scores for Ages l-15 Months by Sex, Birth Order, Race, Geographical Location, and Education of
Parents. Child Development. Vol. 36. p.379-477 l.l4 Rushton, J.P. (1995). Race and Crime: An Intemational Dilemma. Society. p'

2,37-41.
993). The Psychopatology of Crime: Criminal Behavior as a Clinical Disorder. San Diego: Academic Press.
I

to Defer Boston: Little Brown. Gratification, Extreme Present Orientation. 161Ross, R., Bemstein, L. Judd, H. Hanish, R. Pike, M. & Henderson, B. (1986). Serum Testosterone Levels in Healthy Young Black and White Men. Joumal of The National Cancer Institute. Vol. 76. p. 5-48. 162 Rushton, J. Philippe. (1995). Race and Crime: An Intemational Dilemma. Socrety. 32. p. 7 -41.
163

45 Raine, Adrian.

Drapr,

P.

(1989). African Maniage Systems: Percpectives from

(I

146 147

Raine, Adrian, Editor (1997). Biosocial Bases Raine,

of

Violence. New York:

Plenum Press.

LaCasse, L- (1997). Joumal of Biological p. 95-508. Psychiatry. Vol.42. 148 Hamilton, W.D. (1964). The Genetical Theory of Social Behaviour, I, Ii' Joumal ofTheoretical Biology 7:1. p.2. 149Plomin, R.. Lichtenstein, P., Pedersen, N., McCleran, G.E. & Nesselroade, J.R. (1990). Behavioral Genetics: A Primer (2nd ed.). San Francisco: Freeman' 150 Rushton, J.P., Fulker, D.W., Neale, M.C., Nias, D.K.B. & Eysenck' HJ' (1986). Alhuism and Aggression: The Heritibility of Individual Differences. Joumal ofPersonality and Social Psychology. 50. p. 1192-98. l5l Tellegen, A., Lykken, D.T., Bouchard, T.J., Jr. Wilcox, K.J', Segal, NL' & Rich, S. (1988). Personality Differences ofTwins Reared Apart and Together' Joumal ofPersonality and Social Psychology. 54. p. l03l-1039. 152 Floderus-Mnyhed, 8., Pederson & Rasmuson, J. (1980). Assessment of Heritibility for Personality Based on a Short Form of the Eysenek Personality Inventory: A Study of 12,898 Twin Pairs. Behavioral Genetics, 10, p 153-163. 153 Keller. L.M., Bouchard, T.J., Fr., Arvey, R.D., Segat, N.L. & Dawis, R'V'

A., Bushbaum, M. &

September 15.

Evolutionary Ecology. Ethology and Sociobiology. 10. p.45-169. l64Montagu, Ashley. (1945). Man's Most Dangerous Myth: The Fallacy of Race. New York Columbia University Press. 165 Diamond, J. (1994). Race without Color. Discover Mag. November. 166 CavalliSforza, L., Menozzi,P. & Piazza (1994). The History and Geography ofHuman Genes. Princeton, NJ: Princeton University Press. 167 Caccone, A. & Powell, J. (1989). DNA Divergence among Hominoids. Evo\ttion. 43. p. 25-942. l68Gibbons, A. (1990). Our Chimp Cousins Get That Much Closer. Science.
250. p.76. 169 Gibbons, A. (1995). Aut of Afr'ca at Last? Science. 267. p.272-1273. 170 J. Philippe Rushton. (1996). Race Is a Biological Concept. 171 J. Philippe Rushton. (1996). Race Is a Biological Concept.

llZLym, R.

Mankind Quarterly.

of Racial Differences in Intelligence. l. p. 9-121. l73Ktantz, G.S. (1980). Climatic Races and Descent Groups. North Quincy:
(1991). The Evolution
3

(1992). Work Values: Genetic and Environmental Influences. Joumal

Psychology.

of Applied

l54Bouchard, T.J., Jr. (1984). Twins Reared Together and Apart: What They Tell Us about Human Diversity in S.W. Fox (Ed.), Individuality and Determinism'
New York: Plenum.
155

77 -

p. 7 9-88.

Negroes and Whites in the United States. Psychological Bulletin. Vol. 57 p.6l-402'
156

Dreger, R. Kochman,

&

Miller, K. (1960). Comparative Psychological Studies of

(1983). Black and White Styles

T.

in Conflict. Chicago:

Cristopher Publishing House. 174Baker, J.R. (1974). Race. Oxford: Oxford University Press. 175Robins, A.H. (1991). Biological Perspectives on Human Pigmentation. Cambridge: Cambridge University Press. 176Coon, C.S. (1965). The Living Races of Man. New York: Alfred A. Kropf. 177Coon, C.S. (1967). Story of Man. Harmondsworth: Penguin 178 Coon, C.S. (1962). origin ofthe Races. Knopf. 179 Coon, C.S. (1972). The Races of Europe. Westport, CT: Greenwood Press. 180 Coon, C.S. (1971). The Hunting Peoples. Boston: Little Brown l8l Coon, C.S. (1982). Racial Adaptation. Chicago: Nelson-Hall. l82Lee, R.B. & DeVore, I. (1968). Man the Hunter. Chicago: Aldine.
183

Nelson, R.K. (1969). Hunters of the Northem Ice. Chicago: University

of
'75

78

l84Miller, E. (1994). Patemal Provisioning Versus Mate Seeking in Human Populations. Personality and Indiviclual Differences. l7 :2. p. 27 -255. 185 Alexander, R.D., Hoogland, J.L. (1979). Sexual Dimorphism and Breeding Systems in Pinnipeds, Ungulates, Pdmates and Humars. Chagnon, N. & Irons, W., editors. Evolutionary Biology and Humaa Social Behavior. North Scituate, MA: Duxbury Press. p. 2-532. 186Miller, E. (1993). Could,R" Selection Account for the African Personality and Life Cycle? Personality and Individual Differences. Dec. 15:.6.p.65-676. 187 Baker, J. (1974)- Race. New York Oxford University Press.
Bouchard (1986). Skeletal Muscle Characteristics in Sedentary tslack and Caucasian Males. Joumal of Applied

Chicago Press.

Opio Sokoni a fost cel care a organizat conforin(a untlc Kamau Kambon $i-a etalat afirmaliilo priviloilrc la noccsitatca extermindrii rasei albe. De lapt, tol ol l-a invillrt pc Katrtatt lit
conferinfa respectiva La rdndul sitt. Ot'rio Sol<olti it lirsl chcrtritt la tttt itttcl'vitt in cadrul emisiunii 'l'V rr lrri llill ()'ltcillv tlc Lr liOX NIiWS

(stJA)

188Ama, Simonau, Boulay, Serrese, Theriault

6I.

&

Psychology.

l89Malina, RM. (1988). Racial/Etbnic Vaxiations in the Motor Development and Performance of American Children. Canadial Joumal of Sports Science. 13. p.
36-143. Trivers, Robert (1986). Social Evolution. Benjam:in. David (1992). The Evolution ofDesire. Basic. 192 Syrnons, Donald (1979). The Evolution of,Hurnan Sexuality. Oxford.
190 191 Buss, 193

Detroit News Wire Sewice (1991). U.S. Slphilis Cases at Highest Level

-Sex Raises in Teenagers. l94Reid, Alexander (1990). R.ate of Illness from Boston Globe. Apdl I l. 195 Stolberg, Sheryl Gay (1998). Epidemic of Silence: A Special Report. Eyes
Shut, Black America Is Being Ravaged by A.IDS. New York Times. June 29 196Koh, Eun Lee (1998). Survey Says Hispanic See AIDS as major Threat to Public Health. San Antonio Express-News. May 2. l0-{. 197 Stolberg, Sheryl Gay (1998). Epidernic of Silence: A Special Report. Eyes Shut, Black America Is Being Ravaged by AIDS. 198 Miller, E. (1995). Environmental Variability Selects for Large Families Only

Since '49. Detoit News. May 17.

in Special Circumstances: Another Objection to Differential K Theory. Personality

and Individual Differences. Dec. l9:6. p. 03-918. l99Miller, E. (1991). Climate and Intelligence. Mankind Quarterly. FallMinter.

Vol. XXXII No. 1-2,p.27-132. 200 Carmth, W.H. Each in His Own Tongue. 201 Jerison, Herold (1973). Evolution of the Brain and Intelligence. Academic
Press.

202 Brooke, Jarnes (1994). Romantic Rio IIas Become tlre Sickest City in Brazil. New York Times. News Service published in the New Orleans Times-Picayune. Oct. 30. A-27. 203 Pendell, E. (1967). Sex Versus Civilization. Los Angeles: Noontide Press.

Reddm cAtcva paszric din afirmaliile lui Sokoni, cdnd a intrebat despre comctrtariilc lui Kambon: fost ,pacd ar./i splt,\ ui t)ru sit cxtermina toli ulbii ca Bill O'Reilly, nu cred c;t ar.fi (tvut v('o prolrlctttd." ,Jrlu, nu cred ui ,\cttsul rt .fissl tttclu de extetminare, pentru cd negrii nu sunl (ryt. l4ti rtvali ttnul co Hitler care a vorbit despre solulia.linuli rtt .vt'rtsttl tlt c.rterminare. Aveli ( dra dLr exrcrmtnat oameni pe care ii cotl,\il('r(!li (toi t.' tttt t, .\ o tttdi vc.leli vreodatd. dmericanii nativi, ialia l)( &tt Iar experienla noastrd in Irtt i rr .lit.rl utcca cd ali avut rea formd de st'lut'it' ( ttt t' rt t'\i.\lttl lttirtri ucum. $i unii cea mai dintre eroii vo$tri sunt outtt(tli t (t ltrln't' .lutli'son, Thomas Jefferson, fird sd mai pcttttcttt'.:( rlt' !tI ttIt( t!t'( (! lxtntltci atomicc de cdtre cineva ca Truman."

80