Petre uea

322 De Vorbe Memorabile

Adevr.
Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasc adevrul.
Intelectul e dat omului, dup prerea mea, nu ca sa cunoasc adevrul,
ci ca sa primeasc adevrul.
Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu i
invers, ca oamenii au practici sinistre n istorie.
Am avut revelaia ca n afara de Dumnezeu nu exista adevr. mai
multe adeveruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un
adevr. Iar daca adevrul este unul singur, fiind transcendent n esen,
sediul lui nu e nici n tiin, nici n filosofie, nici n arta. i cnd un
filosof, un om de tiin sau un artist sunt religioi, atunci ei nu se mai
disting de o baba murdara pe picioare care se roag Maicii Domnului.
Acum, mai la btrnee, pot sa spun ca fara Dumnezeu i fara
nemurire nu exista adevr.
Alegerile din 20 mai 1990
Au falsificat suta la suta alegerile. Ati citit Complicaiile tehnicii
votrii? Nu puteam sa votez nici eu, att era de complicat! Pai ce-i acest
ceausesc 89% pentru nite golani care nu-s n stare sa conduc nici o
gara? Incapacitatea de guvernare a stora s-ar putea sa fie ansa
hoitului roman sa devina viu.
Domnule Tutea, daca ati fi fost ales preedinte la 20 mai, prin
absurd, care ar fi fost prima hotrre pe care ati fi luat-o? Prima
hotrre: privatizarea, nsemnnd construcia celor doua comune:
comuna agrara, ntemeiat pe gospodarul dibaci i priceput, i comuna
urbana, guvernata de ntreprinderi, de aceti gigani ai lumii moderne. i
as fi creat institute sa sincronizeze poporul roman cu toate cuceririle

speciei om, mutate n spaiul valah. Ca eu nu contest poporului roman

ca limba lui i geniul lui intelectual ii permit sa mute creaiile speciei om
la el acas.
Americani.
Omul, cnd e singur, poate face fel de fel de unelte. Adic devine
american, spun eu. Eu as scrie peste Statele Unite asa: Omul este un
animal care fabrica unelte. M-au ntrebat unii care sunt foarte
filoamericani ce cred despre americani. Sunt lctui cosmici, domnule,
le-am zis. India, de pilda, este inferioara tehnic Americii. Nici nu-ncape
ndoial: America o baga la jiletca. Da' spiritual America e Ghana; pe
lng India, e primitiva.
Americanii nu mor n rzboi. Sunt suprainarmati. Dau lovituri
zdrobitoare. La ei cine face economie la muniie raspunde n fata
Senatului.
Eu nu pot fi americanofob dect n ceea ce privete descompunerea
religioasa n secte. Dar din punct de vedere politic. i noi, i rusii ar
trebui sa avem n frescele din biserici un Columb, caci fara el nvm
acum nemete cu dicionarele pe genunchi.
n belugul de acolo nu poate aprea o gndire teologica.
Americanii n-au vocaie; il invoca pe Dumnezeu doar ca sa le
binecuvnteze prvliile. Ei gndesc negustorete. Exercita stpnirea
lumii doar la casele de bani.
Antisemitism.
Antisemitismul nu e o reacie spontana a romanilor, a germanilor,
a polonilor, a maghiarilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat de
evrei, prin exces. E provocat de ei, ca spaima, creznd c-l previn.
Antisemitismul funcioneaz dup principiul aciunii i reaciunii.
Pai daca rabinul Moses Rosen, care e doctor i face parte din Consiliul
Mondial Evreiesc, il njura pe Eminescu. Pai ce ar zice el daca eu l-a lua
pe Moise pe fra?
Nu am fost i nu sunt antisemit, pentru ca ar nsemna sa fiu
anticretin. Pentru ca, sa fim cinstii, Cristos nu e din Flticeni.
Ateism.
O baba murdara pe picioare, care sta n fata icoanei Maicii
Domnului n biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu baba e

om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa,
dihor.
Eu cnd discut cu un ateu e ca i cum as discuta cu usa. Intre un
credincios i un necredincios nu exista nici o legtur. Ala e mort,
sufletete mort, iar celalat e viu i intre un viu i un mort nu exista nici o
legtur. Credinciosul cretin e viu.
Ateii i materialitii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu
avem coada.
Ateii s-au nscut, dar s-au nscut degeaba.
Balcani.
Balcanii sunt curul Europei.
Bani.
Eu nu detest burghezia. Eu m-am lmurit ca un om care vrea sa
fie bogat nu este un pctos. Spunea odat un preot btrn: Circula o
zicala ca banul este ochiul dracului. Eu nu-l concep ca pe ochiul
dracului, eu il concep ca pe o scara dubla. Dac-l posezi, indiferent n ce
cantiti, i te miti n sus binefctor pe scara, nu mai e ochiul
dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prin
lcomie i prin toate imperfeciile legate de orgoliu i de pofta de stpn.
Btrnee.
Nu pot evita neplcerile btrneii i nu ma pot supra pe
Dumnezeu ca m-a inut pana aproape la nouzeci de ani. Insa btrnii
au o supapa foarte neleapt: au dreptul la neruinare. O neruinare
nelimitata.
Cnd ma gndesc la suferinele btrneii, mi dau seama ca n
natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul morii. Faptul ca
murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui
Dumnezeu pentru noi.
Biblia.
Eu sunt iudeocentru n cultura Europei, ca daca scoi Biblia din
Europa atunci Shakespeare devine un glume tragic. Fara Biblie,
europenii, chiar i laureaii premiului Nobel, dormeau n craci. tiina i
filosofia greaca sunt foarte folositoare, dar nu sunt mntuitoare. Prima
carte mntuitoare i consolatoare pe continent suverana e Biblia.

Exista o carte a unui savant american care ncearc sa motiveze

tiinific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de tiin cum am eu
nevoie de Securitate.
Luther, cat e el de eretic i de zevzec, a spus doua lucruri
extraordinare: ca creaia autonoma e o cocota i ca nu exista adevr n
afara de Biblie. Mie mi-a trebuit o viaa ntreag ca sa aflu asta. El nu
era aa de btrn cnd a dibcit chestia asta, ca era clugr augustin.
Mie mi-a trebuit o viaa ca sa ma conving ca n afara de Biblie nu e nici
un adevr.
Shakespeare, pe lng Biblie. eu demonstrez asta i la Sorbona
e scriitor din Geti.
Biserica.
n afara slujbelor bisericii nu exista scara ctre cer.
Templul este spaiul sacru, n aa fel incit i vecintile devin
sacre n prezenta lui.
tii unde poi cpta definiia omului? te ntreb. In templu. In
biserica. Acolo eti comparat cu Dumnezeu, fiindc exprimi chipul i
asemnarea Lui. Daca biserica ar disprea din istorie, istoria n-ar mai
avea oameni. Ar disprea i omul.
n biserica afli ca exiti.
Ce pustiu ar fi spaiul daca n-ar fi punctat de biserici!
Carte.
n afara de cri nu triesc dect dobitoacele i sfinii: unele
pentru ca nu au raiune, ceilali pentru ca o au ntr-o prea mare msur
ca sa mai aib nevoie de mijloace auxiliare de contiin.
Ceauescu.
Ceauescu n-avea masca de Cezar, ci masca de golan fioros. Nu
mi-am nchipuit ca un golan analfabet poate sa aib o asemenea pofta de
luxurie. Vila lui de la Neptun. totul e de aur acolo. D-aia s-a i numit
epoca de aur.
Aa-zisul triumf al proletariatului, care a sfrit ca triumf al lui
Ceauescu, a fost triumful lui Golanescu i o trecere n ntuneric. Asta a
fost revoluia proletara. Ce s-a petrecut n decembrie '89 n-a fost o
revoluie, ci o restauraie: geniul politic al poporului roman a atestat
reaezarea n ordinea naturala. Asta s-a ntmplat atunci: o restauraio
magna. Fara sa ignor jertfele de la Timioara, ma opresc la manifestaia
din fata Comitetului Central, cnd mulimea a huiduit tiranul. Atunci s-a

ntmplat un fenomen fundamental: reintrarea n ordinea naturala a

poporului roman. Cnd mulimea ii refuza tiranului ncrederea, asta
calca n gol. aa a calcat Ceauescu n gol.
Cioran.
Cioran e o inteligenta pura. Pai, pentru ca sa te fi ca el prin
Paris, trebuie sa ai inteligenta. Ca acolo inteligenta este! Are o singura
trstur inadmisibila n fiina lui: e neconsolator.
Eu m-a ntlni cu Cioran n nelinitile mele, care seamn cu ale
lui, iar el s-ar ntlni cu misticismul meu n lirismul lui.
n ce privete cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran sa nu
moara aici unde s-a nscut, cum a murit Kant. Eu pe Cioran il vad
mpcat n amurg cu sine, cu Sfntul Apostol Pavel i cu Absolutul divin,
pentru a nu muri n lumea aceasta.
Ceea ce e ciudat la Cioran nu e nelinitea de a fi om, ci nelinitea
de a fi roman.
Comunism.
Comunismul e cea mai mare aflare-in-treaba din istoria omenirii.
Comunitii au vrut sa ne fac fericii cu for: ba, sa fii fericii, ca
va ia mama dracului! Adic sa mnnci bine, sa bei bine, sa dormi bine
i la loc comanda!
Ca sa constai ca e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie
sa ai doctoratul n tiine sociale. Orice bou vede ca nu e bun. El vede ca
m-sa rabd, nevasta rabd, copiii rabd. vede tot i totul pute.
A te opune comunismului nseamn a apra puritatea Codului
Penal. Comunitii nu trebuie tratai ca infractori politici. Ei trebuie
tratai ca infractori de drept comun. Ca hoii de buzunare, ca tlharii, ca
violatorii de dame.
Comunismul e imanentism absolut: el muta complet omul n
lumea asta. Comunismul nseamn negaia omului total, ca omul total
aparine la cele doua lumi: lumea trectoare i lumea venic. Or,
comunismul ancoreaz n dimensiunea lumii trectoare i n felul asta
nu e uman. Pentru ca daca ii spui unui om normal: ma, eti un animal
raional muritor i dup tine raman doar viermi i minerale i da cu
bata n cap!
M-am gndit sa scriu un pamflet anticomunist i m-am gndit sa
iau anticii i modernii, cei mai mari pamfletari pe care-i ntlnesc, i sa
iau de acolo cele mai acide imagini sau figuri de stil. i m-am convins ca

e un travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. i am ajuns la o intuiie

mult mai corecta pentru a defini orice micare comunista. Iau un Cod
Penal cu trihotomia, tripartita diviziune a infraciunilor: crime, delicte i
contravenii. Definesc crimele pe rand i contraveniile pe rand i scriu
dedesubt: comunismul e infractor la ordinea universala, naturala,
prezenta n acest integral Cod Penal. Ei sunt infractori, comunitii, nu
oameni politici. De altfel Douglas, ministrul de externe al Americii, a dat
o definiie a comunismului: exista n dreptul penal crime continue i
crime continuate; comunismul este o crima continua.
Comunitii sunt att de teretri, ca eu nici nu i-a lsa sa se urce
n avion, i intre Bucureti i Moscova i-a pune sa mearg pe jos,
umplnd desagii cu mncare din loc n loc.
Comunistul tie ca e animal tie ca e raional, i tie ca e absolut
muritor. Dar n felul asta, cu toat raionalitatea lui, intre el i dihor nu e
nici o deosebire.
Comunismul, unde a triumfat, te belete sistematic.
Rusia a demonstrat tehnic, practic i teoretic nulitatea
comunismului.
Stalinismul e definiia comunismului. Unde nu e stalinism, dup
trei luni cad de la putere, ca nu sunt n stare sa dea nici. apa. Nu se
poate impune comunismul dect cu bata, cu parul!
Nu se poate face economie n comunism i de ctre comuniti.
tia nu-s n stare sa conduc nici mcar o comuna rurala. ncurca
apele, nfunda fntnile.
Comunismul este un cancer social. Unde se instaleaz, ramane
pustiu.
Comunism i egalitate.
Att extrema stng cat i extrema dreapta sunt falimentare.
Comunismul, de pilda: premisa lui majora e egalitatea reala, absoluta, a
oamenilor. In niciunul din regnurile cunoscute nu exista egalitate nici
n regnul mineral, ca aurul nu e egal cu crbunele, nici n regnul vegetal,
ca plantele nu sunt egale, i nici n regnul animal, ca pisica nu e egala cu
leul, cel putin ca for. i nici n specia om nu funcioneaz, cu att mai
mult, principiul egalitii. E damnat esenial comunismul prin premisa
lui majora: egalitatea reala a oamenilor, care este o utopie. i inca. da,
vorba lui Berdiaev, cusurul utopiilor nu sta n construcia lor, ci n faptul
ca toate sunt realizabile. E un paradox, insa este adevrat ca paradoxul e

limita pana la care poate merge inteligenta umana, dincolo de care apare
nimicul.
Comunitii sunt vcari: considera oamenii ca vcarii cirezile. Cum
poi gndi egalitatea absoluta ca aa trebuie s-o gndeti ca sa fii
comunist cnd nici nu iei bine n strada i te-ntlneti cu ea, cu
inegalitatea?
Si la comuniti sunt stpni i slugi, dar ei sunt ipocrii, pentru ca
stiu ca egalitatea oamenilor nu poate exista nicieri; sunt perfect escroci,
tocmai pentru ca afirma ca esena comunismului este egalitatea reala a
oamenilor. Premisa egalitii absolute e nula, iar socialitii adug putin
sifon n vinul asta.
Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmresc.
Comunitii urmresc egalitatea anarhica finala. tia sunt comunitii
anarhiti! Prin finalitatea lui, comunismul nu e ostil anarhiei, pentru ca
nu poi fi egalitar dect daca eti anarhic.
Comunism i totalitarism.
Cnd se vorbete de totalitarismul comunist e o contradicie de
termeni. Totalitari nu pot fi dect oamenii care pleac de la ntreg la
parte dup formula aristotelica. Or, comunitii nu sunt totalitari. Dup
ce ma orientez? Dup Manifestul comunist, care e evanghelia lor,
evanghelia rosie. Acolo se spune ca idealul lor e o societate fara stat, fara
clase, conceputa ca o asociere libera de indivizi. E incendiul anarhiei
finale, sfritul Manifestului, cum zice Kautsky. Comunitii sunt
anarhiti la finalitate.
Totalitari sunt fascitii, hitleritii i Biserica Catolica, pentru ca i
ea pleac de la principiul aristotelic: ntregul premerge partea. tia sunt
totalitari.
Mi-a spus un ziarist: Nu mai spunei asta, ca zpcii tineretul!
Daca toi ii considera pe comuniti totalitari, nu pot sa dau pe post asta.
Dar eu ce-i n gua i-n cpua. Nu ma dau napoi. Nu pot sa
mint.
Conformism.
Cei care stau sub fluviul evenimentelor stau fie din orgoliu, fie din
incapacitate de adaptare. Dar, de multe ori, adaptarea la mprejurri se
cheama conformism i conformistul se deosebete de ploni doar prin
aceea ca ea n-are raiune. Cei care nu se conformeaz trag consecinele,
fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea tine mai

mult de biologic dect de spiritual. De pilda, eu ma situez n fluviul

inform al stalinismului, care se revrsa prin empirismul haotic anglosaxon asupra Europei Centrale. Deci cum pot fi eu, daca ncerc sa judec
acest fluviu inform al stalinismului care situeaz omul n regnul animal,
cum pot eu sa scap de acest animalism? Prin orgoliu, ma opun i intru
n temni. Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel,
sa tii un lucru: n lupta cu evenimentele politice majore omul
basculeaz intre eroism i laitate. Laitatea te duce la conformism.
Conformismul are la baza laitatea. Te supui evenimentelor, tiind ca
singur nu le poi nfrnge; i nu-i convine sa candidezi la eroism.
Constituia din 1923
Constituia liberala din 1923 nu e o opera, e o capodopera. Un rege
puternic, nfurat ntr-un stat al normelor liberale: separaia puterilor i
liberti cate dorete nea Nit; nici nu poate duce attea liberti!
Creaie.
Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meseria de
geniu, fiindc materia ii premerge. Prima idee de creaie reala au adus-o
n lume cretinii.
De creat doar zeul creeaz, iar omul imita. Eu cnd citesc cuvntul
creaie literara, muzicala, filosofica lein de ras. Omul nu face
altceva dect sa reflecte n litere, n muzica sau n filosofie petece de
transcendenta.
Cum sa fie creatura creator? Hai tata, s-i arat eu moia pe care
i-am fcut-o cnd nu eram n viaa. Pai cum sa fie creatura creator?!
Cretinism.
Omul e un animal care se roag la ceva. Cauta un model ideal. i
uneori nimerete, alteori nu. Cei care au descoperit modelul ideal i
succesiunea fenomenului din el sunt cretinii. Cretinismul nu poate fi
identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist sau pluralist.
Cretinismul este, pur i simplu. Despre cretinism, Bergson spune ca
noi il respiram. Are materialitatea aerului. Seamn cu aerul. Noi
suntem cretini fara s vrem. i cnd suntem atei suntem cretini: ca
respiram cretinismul cum respiram aerul.
Cretinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamn cu marxismul.
Religia e expresia unui mister trit, or ideologia e ceva construit.

A fi cretin nseamn a cobori Absolutul la nivel cotidian. Numai

sfinii sunt cretini absolui. Altminteri, cretinismul, gndit real, e
inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.
Suveran fata de natura, supus Divinitii, nemuritor i liber prin
depirea extramundana a condiiei sale acesta este omul cretin.
Nimic nu poate nlocui cretinismul; nici toat cultura antica
precretin. Eu sunt de prere ca apogeul Europei nu e la Atena, ci n
Evul Mediu, cnd Dumnezeu umbla din casa n casa. Eu definesc
strlucirea epocilor istorice n funcie de geniul religios al epocii, nu n
funcie de isprvi politice.
Cristos.
Isus Cristos este eternitatea care puncteaz istoria.
Cunoatere.
Daca nu cunoti revelat prin gratie divina sau inspirat, nu
cunoti nimic. De pilda povestea cu marul lui Newton, care a czut. Nu
stiu unde am citit eu stupiditatea asta: Il tomb dans une meditation
profonde qui l'a conduit jusqu'a la loi de la gravitation universelle. i eu
spun: daca Newton gndea pana la Judecata de Apoi, nu descoperea
nimic! Dar el a fost mult mai nelept. Cnd a fost ntrebat cum a
descoperit gravitaia, a zis: Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie
undeva n natura legea gravitaiei? Fenomenele lumii interioare i ale
lumii exterioare tac. Iar omul autonom i orgolios crede ca exploreaz
lumea interioara i exterioara cu jocul lui de ipoteze i ca descoper ceea
ce vrea el. El cuta; dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla
trebuie sa fie ca Newton, inspirat.
Idiotul.
Mare noroc ca exista oameni care sunt idioi! Funcia idiotului e
pozitiva, pentru ca fara el n-am nelege nici geniul, nici normalitatea. Pai
cum am cunoate noi un om pe care-l numim desvrit daca n-ar fi
prezeni tia, idioii?
Iliescu (Ion)
El se afla n treaba. Pentru activitii de partid aflarea n treaba e o
metoda de lucru. tia sunt activiti de partid e neobolsevismul actual
al Romniei. Pai el a declarat n platforma-program ca admira valorile
ideale ale comunismului? Cum ai spune: sunt ncntat de dulcea i de
deliciul produs n mine de cancer.

Impostori.
Corpul social e att de afnat nct, ca oprlele, se furieaz la
conducere i ajung acolo impostori. Exista fisuri n aparatul social i de
stat prin care se prelinge ncet, inevitabil, impostura. Chiar i n cele mai
strlucite ceti. Ce, credei ca n Frana ajung sus numai personaliti
remarcabile?
Cnd e vorba de personaliti n-ai ncotro, trebuie sa le imii.
Fiindc imitaia e un fenomen social inevitabil. Dar nu poi sa imii un
prost, nici un impostor. Cel mult il comptimeti.
Ingineri.
Am auzit odat un profesor de la Politehnica; am avut impresia ca
asist la un balet de ursi. Daca ntr-un salon, ntr-un colt, unul fumeaz
i tace, ala e inginer. Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cnd i sa spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, ca s-a mai gsit o
aplicaie, el a spus: care e, ma? Uite care.
Ca sa vezi, nici nu m-am gndit!
Inteligenta.
Inteligenta, orict de mare, nu e suficienta pentru a te curata de
prejudeci. Cu cat inteligenta e mai mare, cu att prejudecata e mai
voinica, fiindc ai aparat s-o justifici.
Ionescu (Nae)
Se spunea despre Nae Ionescu ca scuipa inteligenta.
Definiia lui Nae Ionescu este aceasta: meditaia metafizica mutata
la nivel cotidian, sau ridicarea cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n-a
fcut asta n presa pana la el, nici mcar Eminescu. Desi a fost un foarte
mare gnditori i desi ramane cel mai mare jurnalist, Eminescu n-a
filosofat n publicistica.
Clinescu, fata de Nae Ionescu, nici n-a existat; n-avea vocaie
filosofica nici cat un mturtor. Nae Ionescu nu se msura n vremea lui
cu nimeni. Era el nsui.
Nae Ionescu trebuie definit comportamental, n sensul ca a avut o
atitudine justa fata de toate evenimentele din Romania. N-a gndit insa
just ntotdeauna. Eu l-am preciat mai mult atitudinal, nu ideologic; nu-l
prefer pe omul politic.

ntrebat fiind cum nelege gndirea, n forma pura sau n exemple,

Nae Ionescu a rspuns: exemplele au fost lsate de Dumnezeu pe pmnt
pentru ca ideile sa fie sesizate senzorial i de prosti.
A spus despre Zelea Codreanu un lucru, Nae Ionescu: Eu ma
screm i lui ii vine.
Istorie.
Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practica att de mult.
Daca ai cultul istoriei, ai cultul apariiei i dispariiei; e consolator acest
joc? Istorismul, adic perspectiva istorica asupra vieii i lumii, a dus n
cimitir. Ne necm n istorie. Pentru ca istoria nu te nvaa numai sa faci
ceva, ca popor; cu istoria, tot ce nsemnezi n interiorul unui popor
devine discutabil prin faptul ca nu poi, la infinit, sa lucrezi la facerea ta,
ci dispari i apare altcineva care, chiar daca nu te nlocuiete, te
prelucreaz. i daca nu poi iei din devenire, nu poi scpa de tristee;
tristeea metafizica e fructul devenirii. Sunt prosti istoricizanti care se
consoleaz prin devenire. Devenim mai civilizai, nu? Sau mai culi.
Adic murim ca i caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant,
Descartes, exista Newton, ma rog, atia mari creatori de cultura, i
exista i furitorul de religie, Cristos dar nu ne intereseaz!
Istoria e ntemeiat pe conversaia dintre Eva i dracul. aa ncepe
istoria, aceasta rtcire a omului, ca o damnaie.
Iar la apariia lui Cristos, atunci s-au suprapus teantric omul
divinizat i divinitatea devenita om i istoria a fost anulata.
Cioran are o afirmaie extraordinara: Istoric este tot ce este
supraistoric. Cretinismul a punctat supraistoric, desi a aprut n
istorie.
Sunt doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitii:
termodinamica i istoria.

SFRIT